Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.16.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero şi de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în acelaşi timp.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea-Vasile Govor, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

"Demnitate şi protecţie pentru copiii României, în mediul online"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În realitatea cotidiană internetul a devenit o prelungire firească a vieţii noastre, un spaţiu al libertăţii, al cunoaşterii şi al participării democratice.

Dar aceeaşi libertate care ne apropie a generat, paradoxal, o nouă formă de violenţă - bullying-ul online, adică hărţuirea psihologică repetată exercitată asupra copiilor şi a adolescenţilor în mediul digital. Este o violenţă invizibilă, dar profund dureroasă, care distruge vieţi înainte ca societatea să poată reacţiona.

Cifrele vorbesc de la sine: patru din cinci adolescenţi din România au fost victime ale hărţuirii online. Un copil din cinci a intrat în depresie din cauza acestei forme de abuz.

Fenomenul bullying-ului online nu reprezintă o abatere minoră de comportament. El este simptomul unei boli sociale mai profunde: deficitul de empatie al lumii digitale, o lume în care algoritmii amplifică ura, cuvintele pot ucide reputaţii, iar tăcerea devine complicitate.

De aceea, răspunsul nostru politic trebuie să depăşească simpla reglementare juridică. Este nevoie de o viziune educaţională şi morală care să redea umanitatea spaţiului virtual.

Salut iniţiativa Comisiei Europene, care, la 22 iulie 2025, a lansat consultarea publică privind Planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva hărţuirii cibernetice. Este un pas important spre o Europă în care tinerii sunt ascultaţi, sprijiniţi şi protejaţi.

Ca social-democrat, cred că statul român are o datorie clară: să protejeze prin legi şi sancţiuni acolo unde este nevoie, dar mai ales prin educaţie, prevenţie şi sprijin real.

Trebuie să investim în educaţie digitală, în consiliere psihologică accesibilă şi în campanii de conştientizare care să redea copiilor şi adolescenţilor sentimentul de siguranţă, încredere şi respect în mediul virtual.

Internetul nu mai este o simplă reţea de date, este o reţea de destine.

Responsabilitatea nu mai aparţine doar părinţilor sau şcolii, ci întregii societăţi : autorităţilor, platformelor digitale, mass-mediei şi fiecărui cetăţean.

Partidul Social Democrat se angajează să transforme mediul digital într-un spaţiu sigur şi demn, în care tinerii să se poată exprima fără teamă şi în care nimeni să nu fie judecat sau rănit doar pentru că este diferit.

Împreună, prin solidaritate, empatie şi responsabilitate putem garanta că fiecare copil va creşte cu încredere, respect şi speranţă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reforma sistemului de pensii reprezintă una dintre cele mai sensibile teme ale prezentului, dar şi una dintre cele mai necesare. Este o datorie pe care statul o are faţă de cetăţeni, aceea de a asigura echitate, sustenabilitate şi respect pentru contribuţia fiecăruia. În acest context, discuţia privind pensiile speciale trebuie purtată cu calm, obiectivitate şi respect faţă de toate instituţiile implicate.

Reforma pensiilor magistraţilor nu este o acţiune îndreptată împotriva unei profesii, ci o încercare firească de a corecta dezechilibrele acumulate în timp. Într-un stat de drept este esenţial ca principiul echităţii să fie prezent în toate politicile publice. O societate nu poate fi coezivă dacă unii simt că regulile se aplică diferit, iar sacrificiile nu sunt împărţite în mod proporţional.

Toate partidele din actuala coaliţie şi-au asumat responsabilitatea de a duce această reformă până la capăt, într-un mod echilibrat şi constituţional. Ţinem cont de recomandările Comisiei Europene, de observaţiile Curţii Constituţionale şi de opiniile specialiştilor din sistemul judiciar. Este esenţial ca procesul legislativ să fie unul corect, riguros şi lipsit de excese, pentru ca rezultatul final să fie legitim şi acceptat de societate.

În acelaşi timp, trebuie spus foarte clar: respectul faţă de profesia de magistrat şi recunoaşterea rolului justiţiei într-un stat democratic nu pot fi puse sub semnul întrebării. Magistraţii trebuie să aibă un statut demn, stabil şi respectat. Însă la fel de important este ca toate categoriile sociale să fie tratate cu aceeaşi măsură. Nicio lege nu trebuie să creeze privilegii, iar nimeni nu trebuie să fie deasupra regulilor pe care tot statul le stabileşte.

România are nevoie de stabilitate şi de încredere în instituţiile sale. Iar încrederea se construieşte prin echitate, prin coerenţă şi prin respect faţă de lege. Reforma pensiilor magistraţilor trebuie să devină un exemplu de bună guvernare - o dovadă că putem îmbina raţiunea cu echilibrul, corectitudinea cu respectul, şi legalitatea cu responsabilitatea.

Este momentul să deschidem un nou capitol - al echităţii, al încrederii şi al respectului reciproc. Asta înseamnă, în fond, o Românie modernă - o ţară în care regulile se aplică pentru toţi, în care legea este un reper, nu o excepţie, şi în care dreptatea se sprijină pe echilibru, nu pe diferenţe.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Cătălin-Viorel Mîndroc.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Ţintă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamne şi domni deputaţi,

Încă de la începutul declaraţiei vreau să vă spun că nu am nicio problemă să susţin minorităţile. Beneficiază de respectul meu, dar mă opun ferm noii strategii LGBTQ+ a Comisiei Europene, prin care minorii şi-ar putea alege în mod oficial genul, fără restricţii de vârstă. Este o iniţiativă periculoasă, care ar supune copiii Uniunii Europene la un experiment ideologic în masă.

Sunt tatăl a trei copii, toţi sub vârsta majoratului, şi înţeleg extrem de clar, la fel ca mulţi dintre dumneavoastră, sensibilităţile şi emoţiile fireşti ale unui copil încă neajuns la maturitate.

Copiii nu sunt pregătiţi să facă astfel de alegeri importante, iar deciziile lor trebuie să fie luate în cunoştinţă de cauză, nu sub influenţa unor curente ideologice scăpate de sub control.

Da, îmi doresc ca şi copiii mei să fie fericiţi, să îşi poată lua singur deciziile în viaţă, dar, ca părinte, am responsabilitatea de a-i ajuta să ia decizii conştiente şi mature, atunci când va fi momentul. Nu vreau să-i expun în mod forţat la astfel de experimente ideologice.

Este total greşit să le spui copiilor că îşi pot alege genul, înainte de a se maturiza din punct de vedere fizic şi psihic.

De asemenea, este responsabilitatea noastră, a adulţilor, să le oferim un mediu sigur, stabil şi adecvat vârstei lor, nu să le impunem în mod subiectiv astfel de ideologii.

România trebuie să se opună ferm ratificării acestei strategii aflate încă la stadiu de proiect la nivelul Comisiei Europene, pentru a proteja copiii de influenţele nedrepte şi de decizii premature.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă.

Şi se pregăteşte domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, de la Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

PSD a demonstrat la guvernare, în mod constant, că nu a uitat niciodată de România rurală. Toate guvernările social-democrate au direcţionat fonduri apreciabile via programele naţionale şi europene de investiţii în mediul sătesc. Rezultatele nu au întârziat să apară, în special acolo unde s-a putut vorbi şi de edili gospodari. Desigur că pentru sate a fost mereu nevoie mai mare de susţinere financiară pentru proiectele de modernizare. Şi continuă să fie. Mai ales că trebuie să păstrăm vii acele comunităţi, dar şi să le revitalizăm şi să le transformăm în spaţii în care se poate trăi decent, beneficiind de toate condiţiile moderne, oferite de infrastructură, educaţie, sănătate şi cultură. Pe de-o parte pentru că asta reclamă realitatea naţională. Iar pe de altă parte, una dintre ţintele principale ale Uniunii Europene este sprijinirea satelor, repopularea acestora şi creşterea prosperităţii lor.

Acum, mai mult ca oricând, acestea au nevoie să redevină locuri atractive pentru tineri, locuri în care să alegi să-ţi creşti copiii şi să te simţi parte dintr-unul dintre pilonii identităţii noastre naţionale. Mai ales pentru că România reală se construieşte de jos în sus, din comunităţile locale, şi nu invers.

Iar ca să ajungem să avem o ţară modernă şi echilibrată trebuie să continuăm să investim în satul românesc. De acolo ne vine, în procent apreciabil, hrana sănătoasă, de acolo ne vin cultura şi tradiţiile noastre. Toate realizate cu multă muncă suplimentară, în raport cu mediul urban. Şi pentru aceste motive trebuie să apreciem în plus truda celor care au decis să rămână pe loc şi să se dedice activităţilor locale. Însă trebuie să continuăm tranziţia de la vorbele laudative la fapte clare, în beneficiul acestor comunităţi.

În acest sens, lansez un apel către partenerii noştri de guvernare de dreapta, pentru care mediul rural nu s-a dovedit niciodată vreo prioritate, ca să facem uz de solidaritate politică şi decizională, să scoatem satul din spectrul tăierilor investiţiilor şi al promisiunilor goale şi să-l readucem în strategia reală de dezvoltare a României.

Stimaţi colegi,

Nu putem vorbi despre echitate câtă vreme copiii din multe sate nu au nici până în ziua de astăzi aceleaşi condiţii şi şanse ca cei din marile oraşe. Sau măcar auspicii egale cu cele din urbanul mic. Spre exemplu, multe drumuri au rămas impracticabile, accesul la serviciile medicale şi educaţionale este şi el limitat. Iar toate aceste dezavantaje sunt dublate şi de alte lipsuri inadmisibile pentru epoca în care trăim. Sub nicio formă nu trebuie să uităm nicio clipă că România rurală înseamnă peste 40% din populaţia ţării.

Deci, trebuie să ne străduim cu toţii şi să facem din dezvoltarea rurală nu doar o misiune socială, identitară şi de echitate, ci, în principal, una de factură investiţională şi economică.

În acest sens, Partidul Social Democrat îşi propune, în continuare, să ducă investiţiile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, prin măsuri concrete, bugete dedicate şi o viziune integrată de dezvoltare durabilă. Şi tot pentru atingerea acestei finalităţi PSD va continua să fie vocea României rurale şi la nivel guvernamental, parlamentar şi al Uniunii Europene.

La rândul meu, în calitate de deputat al Partidului Social Democrat şi reprezentant al judeţului Ialomiţa, îmi asum cu toată seriozitatea această responsabilitate de a lucra în beneficiul satului românesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Somn uşor, Nicuşor!"

În timp ce ţara explodează, la propriu şi la figurat - ba vreo conductă, ba vreun bloc, ba vreo casă pe ici, pe colo, ba inflaţia, ba deficitul, ba o pană de curent - dumneata stai să te gândeşti ce facem cu binomul SRI... DNA... CNA... CNI...

Nu ştiu ce aveţi de gând cu ţara asta, dar un lucru este cert - dacă o mai ţineţi mult langa cu ruşii, ruşii, ruşii, Putin, KGB, SPO, SSD şi alte cele, s-ar putea să vă treziţi într-un moment în care nu veţi şti cum se adună 100 de procente, pentru că aţi uitat vreo 10 pe drum, la Primăria Capitalei. Acum, că v-aţi decis cine, cum, în ce fel candidează, sunt curios dacă o să anulaţi şi aceste alegeri şi dacă o să daţi vina iarăşi pe Călin Georgescu.

Dacă şi de data asta Călin Georgescu o să fie vinovat pentru că voi aţi reuşit să pierdeţi cu brio cel mai USR-ist electorat, să nu vă mire că o să faceţi şi un pic de puşcărie.

Da, îmi asum ce spun!

Nu e normal ca după aproape un an de la eşecul alegerilor electorale din România să nu avem un lucru lămurit şi clar: unde s-au dus alea 300 de milioane de euro, cine îşi asumă cheltuirea lor şi de ce staţi să prigoniţi un om pentru că a avut curajul să ridice fruntea în faţa voastră şi să vă spună că sunteţi tâmpiţi. Tâmpiţi la propriu şi la figurat!

De ce? Pentru că, după 35 de ani, avem un deficit record, o inflaţie record şi o producţie la electricitate record.

De ce? Pentru că e uşor... Pentru că e Nicuşor...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Demisia de onoare, domnule Bolojan!".

Stimaţi colegi,

Astăzi, românii asistă din nou la o trădare politică, acoperită cu vorbe frumoase despre reforme şi responsabilitate.

Curtea Constituţională, aceeaşi care a anulat alegerile, aceeaşi în care au fost numiţi oameni incompetenţi, fără experienţă şi fără ruşine, a respins Legea privind pensiile speciale.

Şi ce face Guvernul? Tace. Premierul Bolojan, cel care a spus public că îşi va da demisia dacă această reformă cade la CCR, tace şi rămâne pe funcţie.

Domnule Bolojan, demisia de onoare nu se amână. Se dă! Un lider adevărat îşi respectă cuvântul. Dumneavoastră l-aţi călcat în picioare. Ne-aţi minţit, domnule prim-ministru! Le-aţi spus românilor că veţi tăia privilegiile, dar aţi tăiat doar salariile lor. Aţi crescut TVA-ul, aţi tăiat munca lor, iar reforma pensiilor speciale a fost doar o poveste de campanie.

În realitate, ce aţi făcut? Aţi taxat oamenii, aţi crescut TVA-ul, aţi scumpit tot, aţi umilit pensionarii şi aţi împins tinerii peste graniţe, din nou.

Românii de rând sunt pedepsiţi, iar privilegiaţii sunt protejaţi.

Asta este reforma Guvernului Bolojan!

Dar, dincolo de cifre şi de bani, este vorba despre o luptă pentru sufletul acestei ţări!

Se doreşte o Românie golită de români, o ţară în care poporul e alungat peste graniţe sau împins spre război, iar pământul nostru e lăsat liber pentru a fi exploatat, vândut şi populat cu alţii. Vor să ne şteargă de pe faţa pământului.

Domnule Bolojan,

Dacă mai aveţi o fărâmă de onoare, vă rog să demisionaţi!

Românii s-au săturat de aceleaşi minciuni, de aceleaşi promisiuni deşarte şi de trădări pe bandă rulantă.

Nu mai avem nevoie de politicieni care îşi schimbă cuvântul în funcţie de sondaje, ci de oameni care răspund şi respectă jurământul dat în faţa ţării şi în faţa lui Dumnezeu.

Cineva trebuie să spună adevărul! Iar nu poporul este problema României, ci guvernanţii care ne conduc!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin, astăzi, în faţa dumneavoastră nu cu statistici reci, ci cu o realitate dureroasă, pe care o vedem în fiecare zi, dar prea des alegem să o ignorăm: oameni care îndură frigul, foamea şi lipsa de speranţă.

Sunt români care muncesc, dar nu reuşesc să trăiască decent. Părinţi care aleg între a plăti facturile şi a pune o masă caldă pe masă. Bunici care îşi împart pensia între medicamente şi pâine. Copii care merg la şcoală flămânzi, dar care încă îşi doresc un viitor aici, acasă.

Zilele trecute am întâlnit o femeie dintr-un sat de munte. Avea mâinile crăpate de muncă şi frig, dar în ochi o demnitate tăcută. Mi-a spus: "Nu vreau milă, vreau doar să pot munci şi să nu mi se stingă focul în sobă". Acel foc, stimaţi colegi, e simbolul speranţei care se stinge, încet, în multe case româneşti.

Astăzi, peste 3,5 milioane de oameni trăiesc în sărăcie, iar 40% dintre copii sunt în risc de excluziune socială. În Bucureşti, riscul de sărăcie e de doar 8%, dar în Sud-Est şi în Nord-Est trece de 35%. Aceste cifre nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unei politici nedrepte şi lipsite de viziune, care a abandonat zone întregi ale ţării.

În Moldova, Oltenia şi Dobrogea, milioane de oameni trăiesc la limita decenţei, în timp ce investiţiile se concentrează aproape exclusiv în Capitală.

Această polarizare între Capitală şi restul ţării este rezultatul unei politici haotice, care a investit în funcţie de interese, nu de nevoi. Zone cu potenţial agricol, turistic sau industrial au fost abandonate, iar milioanele de români plecaţi peste hotare sunt dovada acestui eşec. Diferenţa dintre Capitală şi restul judeţelor a fost remarcată şi de Eurostat, care ne-a plasat pe primul loc la nivel european la polarizarea între regiuni.

România nu poate progresa lăsându-şi în urmă oamenii cei mai slabi. Un stat puternic nu e cel cu cifre mari în PIB, ci cel care îşi apără cetăţenii de sărăcie şi umilinţă.

De aceea, cer Guvernului să trateze lupta împotriva sărăciei ca pe o urgenţă naţională - nu prin ajutoare simbolice, ci prin programe reale de sprijin pentru familiile vulnerabile, bătrânii singuri şi copiii care riscă să abandoneze şcoala.

Pentru că demnitatea nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept. Şi dacă nu vom fi vocea celor fără voce, atunci la ce mai suntem aici?

Să nu uităm - politica nu se face în birouri, ci în mijlocul oamenilor care încă mai cred că cineva îi ascultă.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră nu pentru a prezenta un simplu proiect de lege, ci pentru a transmite un mesaj. Ieri am depus un proiect de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin care am stabilit noi termene de închidere a acestor capacităţi energetice, termene corespunzătoare realităţii din prezent. Acest proiect reprezintă un mesaj sincer, curajos şi responsabil al României, în contextul actualei crize energetice de la nivel european.

Timp de ani de zile, sistemul politic din România a ignorat realitatea şi a luat decizii pripite, decizii nerealiste şi concentrate pe imaginea de europeni buni şi ascultători. Sistemul politic a permis ca aceste decizii să afecteze siguranţa energetică a statului român şi vieţile a zeci de mii de familii ale lucrătorilor din sectorul energetic.

Actualele prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 stabilesc închiderea unor capacităţi energetice în termene pe care statul român, din păcate, nu le-a putut garanta niciodată. Dacă menţinem cu încăpăţânare actualele termene de închidere vom avea: criză energetică, regiuni ale ţării slăbite economic şi familii distruse!

Trebuie să înţelegem că aici nu este vorba de atins termene nerealiste pentru a face o imagine bună la Bruxelles. Aici este vorba de minerul care se trezeşte dimineaţa şi merge la slujbă, de stabilitatea unei ţări care îşi asumă o tranziţie imposibil de gestionat.

Adevărul este că, atunci când au fost stabilite aceste termene nerealiste, statul român şi-a trădat cetăţenii. Prin acest proiect de lege putem transmite românilor un mesaj clar, acela că vrem şi putem să reparăm greşeala făcută.

Vă cer deci sprijin pentru a susţine acest proiect de lege. Vă cer acest sprijin nu pentru mine, nu pentru Partidul AUR, ci pentru România, pentru lucrătorii din domeniul energetic şi pentru familiile lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"România nu este un stat eşuat, ci un stat încă nereformat"

Nemulţumirea publică legată de modul în care funcţionează autorităţile şi instituţiile statului român este pe deplin justificată. Acest lucru nu înseamnă nici pe departe că România este un stat eşuat, ci doar un stat în care reformele au fost tergiversate, amânate sau chiar compromise, din cauza lipsei de voinţă politică.

Cred că mult mai corect este să afirmăm că România este statul în care cetăţenii au din ce în ce mai puţină încredere, pentru că politicienii au dat mereu înapoi atunci când societatea a reclamat nevoia de reformă şi de curăţenie la nivelul tuturor autorităţilor publice. Putem constata şi astăzi, în ceasul al 12-lea, cât de puţini sunt politicienii care se strâng în spatele premierului Bolojan pentru a susţine reformele absolut necesare.

Cum putem solicita unui antreprenor român să îşi plătească obligaţiile fiscale la timp, când autorităţile statului român reprezintă cel mai mare datornic la bugetul de stat? Este de notorietate faptul că autorităţile publice, regiile autonome sau companiile cu capital majoritar sau integral de stat sunt în topul listei ruşinii între datornicii la bugetul general consolidat.

Cât de credibile pot fi unele instituţii cu rol în colectarea veniturilor bugetare, din moment ce acestea au pus ochii pe magiunul din cămară, scoţând gospodăria ca principal vinovat pentru neîncasările de TVA.

Cum putem să solicităm cetăţenilor să respecte cu stricteţe termenele legale, când statul român a rămas la fel de birocratic şi respectarea termenelor de către instituţii este excepţia, nu regula?

Cum putem să solicităm oamenilor să aibă încredere în instituţii, atâta vreme cât nu au capacitatea de a-i proteja pe oameni în faţa dezastrelor, iar în momente critice ridică din umeri şi se derobează de orice răspundere?

Stimaţi colegi,

România nu este un stat eşuat! România are nevoie urgentă de reforme structurale pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor în instituţii şi pentru a continua să se dezvolte.

Da, modul defectuos în care a funcţionat statul român până acum nu mai poate continua!

În aceste momente critice, sub presiunea ajustărilor bugetare, oamenii politici responsabili au datoria de a susţine planurile de reformă ale Guvernului Bolojan, nu doar de a mima susţinerea, nu de a găsi nod în papură la orice demers de reformă.

Pentru cei care nu înţeleg imperativul momentului, să ştiţi că românii văd foarte clar cine sunt politicienii care vor un stat modern şi cine sunt cei care împiedică constant reformele.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Răzvan-Olimpiu Cadar.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Reforma pensiilor speciale ale magistraţilor a fost declarată neconstituţională din motive extrinseci, adică legate de fond, nu pe formă. Patru din cei cinci judecători care s-au opus au pensii speciale.

Reforma pensiilor speciale nu este o luptă cu cineva, ci o chestiune de corectitudine. Nu putem avea două seturi de reguli, unul pentru cei mulţi şi altul pentru privilegiaţi.

Oare românii trebuie să accepte că o anume categorie socioprofesională îşi poate permite orice, culminând cu blocarea oricărei intenţii de instaurare a normalităţii şi echităţii?

România nu-şi mai permite întreţinerea pensionarilor de lux. Este simplu. Stimulând practic pensionarea precoce, în forma actuală, legea aduce prejudicii sistemului de justiţie şi este o problemă de justiţie socială.

Stimaţi colegi,

Respingerea la CCR a Legii privind reforma pensiilor speciale nu poate fi şi nu trebuie tratată ca un eşec al Guvernului Bolojan. Cu atât mai puţin ar putea fi imputată premierului.

Românii aşteaptă soluţii şi nu mai au timp, nu mai au răbdare pentru comisii şi comitete, aşa cum cere - mai nou - PSD.

Fac un apel la coerenţă în Coaliţie şi la seriozitate în faţa cetăţenilor.

PSD să înceteze cu jocurile de culise, să refacem textul în acord cu cerinţele CCR şi să aducem la vot o lege solidă şi dreaptă!

Premierul Ilie Bolojan nu renunţă, stimaţi colegi, şi nici noi nu trebuie să renunţăm la reformă. Românii ne cer curaj, corectitudine şi decizie. Să le dăm aceste lucruri!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Răzvan Olimpiu-Cadar.

Şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Fechet.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 2025, România a ajuns în pragul unei crize bugetare deosebit de grave tocmai din cauza măsurilor adoptate de Guvernul anterior, fără niciun fel de estimări serioase asupra impactului financiar şi asupra mediului de afaceri intern. Din păcate, atunci când discursurile populiste iau locul analizelor raţionale, efectele negative vin de la sine. Cele mai multe dintre măsurile nefaste, care au fost luate în anul 2024, s-au realizat cu ochii larg deschişi către un eventual câştig electoral. Or, conducerea responsabilă a unei ţări nu se face cu ochii la sondaje şi nici nu este vreun concurs de simpatie, ci este un act de foarte mare responsabilitate publică.

Din nefericire, după ce am avut falsa impresie că unii oameni politici au învăţat câte ceva din această lecţie aspră a economiei, apare de nicăieri un fost ministru al muncii şi cere cu îndârjire majorarea salariului minim pe economie. Întrebat fiind de către jurnalişti ce argumente are în susţinerea propunerii şi dacă nu cumva măsura ar putea avea mai mult efecte negative decât pozitive, dumnealui nu a ştiut ce să răspundă.

Stimaţi colegi,

Majorarea salariilor trebuie să fie preocuparea constantă a Parlamentului, a Guvernului, a patronatelor şi a sindicatelor, pentru că oamenii merită un trai decent. Însă, experienţa ultimilor ani ne-a învăţat că, dacă o majorare salarială nu este bine fundamentată, efectele negative sunt mai puternice decât cele pozitive şi, atunci, am făcut-o degeaba. Adică o majorare a salariului minim neoportună poate să trimită în şomaj mai mulţi angajaţi, în special tineri, poate să genereze alte noi majorări ale preţurilor sau cheltuielile bugetare să fie şi mai mari. Numai atunci când analizele sunt temeinice şi sută la sută fundamentate, iar acestea sunt dezbătute cu patronatele şi sindicatele, putem să vorbim despre majorări salariale care să aducă un spor de bunăstare în viaţa oamenilor.

Însă, dacă se continuă cu aceeaşi cale păguboasă - salariul se majorează cu 5% şi preţurile cresc cu 10% -, nimeni nu va avea de câştigat. Nici angajatul, nici angajatorul şi nici bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul deputat Ştefan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Explozia devastatoare din cartierul Rahova a lăsat în urmă semne de întrebare legitime cu privire la proceduri ignorate sau legi prea permisive, iar datoria anchetatorilor este acum să decidă dacă a fost vorba despre o tragedie anunţată şi cine sunt vinovaţii care trebuie să răspundă în faţa legii.

Dincolo de explozia propriu-zisă, care a secerat trei vieţi, a trimis în spital 15 persoane şi a distrus munca de-o viaţă a zeci de familii, o altă explozie a cuprins reţelele sociale, unde au turnat gaz pe foc aceleaşi voci iresponsabile care se hrănesc cu teorii ale conspiraţiei.

Aşa am ajuns să vedem cum simpatizanţi ai partidelor extremiste se urcă pe tragedia oamenilor cu bocancii grei ai propagandei, în căutare de capital politic.

Narative în care frânturi de adevăruri au fost combinate cu zvonuri toxice, denigrări şi minciuni ambalate în poleială ultranaţionalistă au circulat cu viteza unui click, în aşa fel încât să creeze un tablou de neîncredere totală în autorităţi.

Şi nu este prima dată când asistăm la astfel de regii. Dar este, poate, una dintre cele mai cinice manifestări ale urii şi iresponsabilităţii din ultima vreme.

Am văzut cum, în umbra durerii reale, şi-au făcut loc profitorii de suferinţă. Eroi îndoielnici de pe TikTok care au ajuns să dea ordine pompierilor despre cum să acţioneze în teren, să-i apostrofeze pe jandarmi fiindcă nu le permit accesul în perimetrul de securitate şi să-i împiedice pe voluntari să sprijine oamenii care aveau nevoie de o mână de ajutor, nu de un telefon proptit în faţă, pentru o transmisiune live pe reţelele de socializare.

Dragi colegi,

În faţa unei astfel de tragedii, cea mai grea tăcere este cea care urlă după dreptate. Este tăcerea oamenilor care au pierdut totul şi faţă de care avem datoria morală să nu lăsăm ca adevărul să fie îngropat sub molozul birocraţiei, al indiferenţei sau al dezinformării.

Confirmarea pe care am primit-o cu toţii, de la cel mai înalt nivel, este că a fost "o campanie de dezinformare coordonată", iar astfel de situaţii ne obligă să reacţionăm pe măsură.

Când politicieni putinişti îşi spală imaginea cu lacrimile unor victime, înseamnă că avem de a face cu o linie roşie care a fost depăşită. În aceste condiţii, vă îndemn să facem un front comun în faţa dezinformării, pentru ca românii să nu mai fie târâţi în cloaca neîncrederii doar pentru că nişte oportunişti şi-au descoperit vocaţia de "analişti" pe TikTok sau pe Facebook.

E vorba de siguranţa naţională, de sănătatea democraţiei şi de datoria noastră faţă de români.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ştefan Tanasă, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul deputat Marius Alecsandru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

România are nevoie de legi care să pedepsească abaterile, dar şi să înţeleagă oamenii. Codul rutier, în forma actuală, pedepseşte fără să mai ţină cont de context, iar rigiditatea lui produce nedreptăţi în lanţ. Nu discutăm despre cei care sfidează regulile - aceia trebuie sancţionaţi ferm, ci despre cei care, deşi greşesc, aleg să-şi asume fapta, să-şi plătească amenda şi să respecte legea.

Astăzi, sistemul rutier funcţionează după un mecanism administrativ care aplică sancţiunile automat şi inflexibil. Suspendarea permisului operează imediat după expirarea dovezii, fără a oferi vreo posibilitate de adaptare la noul context. În multe cazuri, pentru un şofer profesionist, pentru un agent de vânzări, un taximetrist sau un lucrător din serviciile de urgenţă, această sancţiune echivalează cu pierderea temporară sau permanentă a locului de muncă şi, uneori, cu pierderea singurei surse de venit a familiei.

Legea trebuie să fie fermă, dar şi echitabilă. De aceea, am depus un proiect legislativ care introduce o soluţie regăsită şi la nivelul altor state europene şi este rezonabilă, şi anume posibilitatea de a amâna cu până la 120 de zile sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, pentru cei care îşi plătesc amenda şi n-au mai avut abateri în ultimii doi ani de zile.

Acest mecanism stimulează conformarea voluntară şi responsabilitatea. Cine respectă legea, cine îşi asumă fapta şi plăteşte amenda, trebuie să ştie că va fi tratat corect. În acelaşi timp, sistemul continuă să-i sancţioneze ferm pe cei care ignoră regulile şi pun în pericol viaţa cetăţenilor.

Prin această modificare, România se aliniază practicilor europene deja consacrate. În Germania, de exemplu, legislaţia permite contravenientului să aleagă momentul de începere a suspendării, tocmai pentru a evita consecinţele disproporţionate asupra vieţii profesionale şi familiale.

Iniţiativa are trei beneficii majore: introduce echitate în aplicarea sancţiunilor, responsabilizează şoferii prin faptul că doar cei care îşi plătesc amenda şi au un comportament rutier corect pot beneficia de amânare şi, nu în ultimul rând, degrevează instanţele de judecată, pentru că multe procese sunt intentate doar pentru a amâna executarea sancţiunii.

Este o lege pentru cei corecţi, nu pentru cei iresponsabili. Este o lege pentru oamenii care muncesc, care conduc zi de zi pentru a-şi întreţine familiile şi care au nevoie de o perioadă scurtă pentru a-şi rearanja viaţa profesională atunci când greşesc.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru.

Se pregăteşte domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Codrul, Energia şi românii!".

Săptămâna trecută am fost martorii adoptării unei iniţiative legislative, în Camera Deputaţilor, care este o crimă la adresa României!

Valorile strămoşeşti ale neamului românesc, codrul, râul, ramul, au fost condamnate la moarte prin adoptarea acestei iniţiative legislative. Se propune instituirea unor situaţii excepţionale în cazul cărora să poată fi modificate suprafeţele ariilor naturale protejate. În cazul amenajărilor hidroenergetice în curs de execuţie, demarate anterior anului 2007, această iniţiativă încalcă principiul neretroactivităţii legii, fiind astfel neconstituţională!

Consiliul Economic şi Social atrage atenţia la faptul că această iniţiativă legislativă încalcă directivele europene de mediu, care permit modificări ale suprafeţelor ariilor naturale protejate numai în cazuri foarte bine justificate şi limitativ prevăzute, cum ar fi cazul unor erori ştiinţifice.

În plus de asta, despre ce siguranţă naţională ar fi vorba? Aceste proiecte hidroenergetice, în realitate, dacă luăm în calcul debitele reale, toate însumate nu au mai mult de 70 MW.

Păi, atunci, centrala pe gaz de la Mintia care are 1.700 MW şi care este cea mai mare din Europa, de ce nu este şi ea tratată cu acelaşi interes pentru siguranţa naţională?!

Dar centrala de la Iernut de 430 MW, realizată în proporţie de 98%, şi care trebuia să fie pusă în funcţiune de mai bine de 5 ani?

Ideea este că pot fi investiţii mult mai bune, cu un aport considerabil mai mare la coşul naţional energetic şi care pot rezolva şi dezechilibrele din reţea, căci, apropo, multe dintre aceste microhidrocentrale aflate în discuţie nu au acumulare şi deci nu pot ajuta nici la tratarea dezechilibrelor, nici la alimentarea cu apă potabilă şi nici în cazul viiturilor.

Săptămâna trecută s-a întâmplat totuşi şi ceva plauzibil în Camera Deputaţilor, respectiv a fost adoptată iniţiativa legislativă, aşteptată de ani de zile pentru prosumatori.

Astfel, cei 260.000 de prosumatori din ţară, cu o putere totală instalată în sistemele fotovoltaice de aproximativ 3.000 MWp, au acum posibilitatea să compenseze consumurile de la mai multe puncte de consum, dacă acestea se află la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie.

Un mare câştig este că facturile pentru energia produsă se emit lunar şi că se poate compensa şi consumul de gaze de la acelaşi furnizor.

O soluţie pentru a avea reţele electrice funcţionale în parametrii reglementaţi este ca România să investească în bancuri de baterii care să stocheze energia produsă şi care conferă şi autonomie energetică.

Trendul internaţional este pentru autonomie, autonomia energetică este viitorul.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Felix Bulearcă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi parlamentari!

"România poate câştiga războiul informaţional"

Europa se confruntă cu atacuri hibride cu multiple componente - atacuri cibernetice, acţiuni clandestine, dezinformare, iar România este o ţintă. Lucru cunoscut încă de anul trecut - a se vedea raportul DIICOT. Dintre toate acestea, în faţa componentei cognitiv-informaţionale, pare că ne-am dat bătuţi. Dar acest război poate fi câştigat odată ce statul român va adopta o strategie coerentă care să transforme această ameninţare într-o prioritate a securităţii naţionale. În acest sens, îmi exprim asentimentul total privind intenţia domnului preşedinte Nicuşor Dan de a include războiul hibrid şi corupţia în următoarea Strategie Naţională de Apărare a Ţării.

Fraţii noştri de peste Prut ne-au oferit un exemplu. Pentru alegerile recente de acolo, "actorul statal străin" a pompat, conform investigaţiilor de presă, sume de ordinul sutelor de milioane de dolari. Rezultatul? Bani aruncaţi de Kremlin la canal, o victorie excepţională pentru opţiunea pro-europeană într-un scrutin civilizat şi corect.

Republica Moldova a luat în serios ameninţarea războiului hibrid, iar România poate să-i urmeze exemplul profitând de avantajele calităţii noastre de stat membru UE.

România are nevoie de un Centru pentru Combaterea Dezinformării. Cum ar arăta un astfel de centru în România?

- O structură centralizată cu atribuţii clare, cu rol de coordonare al eforturilor celorlalte instituţii în acest domeniu, în baza strategiei coerente asumate la nivel naţional;

- Un rol de monitorizare şi analiză care să nu dubleze atribuţiile altor instituţii, ci să le potenţeze. Este esenţială capabilitatea de identificare şi atribuire a campaniilor de amplificare artificială care pot propulsa subit teme marginale sau personaje necunoscute publicului, precum şi cartografierea reţelelor de conturi false ori cu comportament inautentic;

- Un rol prioritar de comunicare strategică şi educaţie digitală şi media într-un cadru sistematic, prin colaborarea cu societatea civilă şi mediul academic şi de cercetare;

- Un cadru de colaborare cu parteneri externi - integrarea în sistemul de alertă şi răspuns la dezinformare Weimar, colaborarea cu structurile specializate la nivelul UE şi NATO;

- Pârghii legale - raporturi pentru acţiuni legale ale instituţiilor abilitate, ale căror atribuţii pot fi sporite, mecanisme de raportare obligatorie, cu formulare unice de raportare a comportamentelor inautentic coordonate, dar şi mecanisme de sancţionare şi intervenţie în timp util, valorificarea pârghiilor oferite de regulamentul european DSA;

- O construcţie transparentă şi credibilă publicului, sub control parlamentar, cu mecanisme de protecţie instituţională faţă de orice încercare de politizare.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Feodor, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Doamna Oana Murariu:

"Reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată, dar va fi finalizată"

Luni, 20 octombrie, judecătorii Curţii Constituţionale a României au decis cu vot majoritar, de 5 la 4, să accepte obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând astfel că Legea de modificare a sistemului de pensii din magistratură este neconstituţională. Argumentul care a stat la baza admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a fost unul procedural, de formă, nu de fond.

Decizia Curţii Constituţionale a României nu blochează reforma pensiilor magistraţilor. În baza sa, procedura de legiferare va trebui reluată de la zero. Textul reglementării poate să rămână identic, ceea ce va scurta timpul final de adoptare. Da, reforma acestui sistem de pensii va fi întârziată de decizia Curţii Constituţionale a României, dar ea va fi dusă la bun sfârşit.

Îmi doresc să clarific însă un lucru - acest demers nu este unul îndreptat împotriva cuiva. Aşezarea sistemului de pensii ale magistraţilor pe baze corecte este un demers pro normalitate şi pro echitate în societatea românească. Departe de a rupe punţi, prin finalizarea acestei reforme se vor pune bazele apropierii dintre magistraţi şi societate.

Independenţa magistraţilor nu este afectată dacă magistraţii nu se vor mai putea pensiona la vârste de 48 şi 49 de ani, când au acumulat o experienţă profesională extrem de valoroasă. În Marea Britanie, de exemplu, poţi să ajungi judecător numai după 65 de ani, tocmai pentru că se consideră că atunci ai ajuns la vârful maturităţii profesionale. De aceea, prin rămânerea în activitate, magistraţii români vor contribui direct la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi, pe cale de consecinţă, la creşterea încrederii românilor în aceasta.

Da, magistraţii merită respectul societăţii şi e nevoie, indiscutabil, ca ei să aibă condiţii cât mai bune de muncă şi să nu mai fie supraîncărcaţi cu dosare. Iar aceste lucruri le putem adresa prin accelerarea realizării de reforme de fond în justiţie şi prin alocarea, pe viitor, a fondurilor necesare pentru umplerea schemelor de personal.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat în Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Feodor.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Bună dimineaţa!

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Primul Sinod Ecumenic - piatra de temelie a unităţii culturii şi civilizaţiei creştine europene".

La celebrarea celor 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, astăzi, reafirmăm importanţa fundamentală a unităţii şi dialogului în societatea noastră, reflectând asupra moştenirii şi impactului hotărârilor sinodale asupra culturii şi civilizaţiei europene. Acest eveniment istoric, teologic şi politic deopotrivă, convocat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare pentru a rezolva controversele din sânul Bisericii şi a-i asigura unitatea, ne aminteşte că, în ciuda diferenţelor, putem lucra împreună pentru binele comun al societăţii.

Sub protecţia figurii providenţiale a acestei personalităţi, a unui model de om politic pentru zilele noastre, lucrările Sinodului s-au desfăşurat cu sprijinul imperial.

Crezul de la Niceea a devenit piatră de temelie a doctrinei creştine şi un simbol al unităţii credincioşilor, valorile promovate fiind dragostea, empatia şi respectul faţă de demnitatea umană, modelând profund societatea.

Arc peste timp, în anul 2025 vorbim despre unitatea ţării noastre la Centenarul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de patriarhie, moment de o însemnătate majoră pentru spiritualitatea românească, marcat prin sfinţirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, edificiu monumental care încununează credinţa nestrămutată a poporului român.

În egală măsură, organizaţia etnică pe care o reprezint, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, a dedicat celebrării celor 1.700 de ani de la Sinodul celor 318 Sfinţi Părinţi de la Niceea, un eveniment cultural pentru copii şi tineri, desfăşurat în municipiul Brăila - Concursul Naţional de Cântări Religioase şi Stihuri Duhovniceşti -, angajându-ne astfel să promovăm şi să protejăm moştenirea noastră culturală şi spirituală pentru generaţiile viitoare.

Suntem conştienţi de provocările lumii actuale şi de nevoia de a ne adapta la schimbările vremurilor, însă perenitatea valorilor identitare trebuie să rămână neştirbită.

Mesajul teologic promovat de Sinodul de la Niceea, respectul pentru unitate în diversitate şi importanţa consensului s-au dovedit a fi esenţiale pentru construirea unei societăţi mai unite şi mai prospere.

Apelăm la toţi factorii politici şi sociali să continue şi să promoveze dialogul şi înţelegerea reciprocă, pentru a putea face faţă cu succes provocărilor actuale şi viitoare, într-o lume aflată în continuă căutare a propriei identităţi.

Să continuăm să lucrăm împreună pentru unitate bazată pe valorile păcii, respect şi demnitate umană.

Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am exprimat în dese rânduri satisfacţia şi recunoştinţa comunităţii ucrainene din România faţă de modelul de bune practici al ţării noastre în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor etnice şi am plăcerea de a reafirma şi astăzi nu doar recunoştinţa şi preţuirea noastră, ci şi angajamentul nostru solid de a participa plenar la implementarea, perfecţionarea şi promovarea acestui model.

În centrul politicilor publice privind minorităţile naţionale continuă să crească rolul accesului la educaţie în limba maternă. Iată de ce avem toate motivele să salutăm de la această tribună eforturile constante ale statului român, ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale de a menţine, consolida şi îmbogăţi instrumentele care apropie copiii comunităţii noastre de limba lor maternă.

Începând cu anul şcolar 2025-2026, a sporit semnificativ numărul grupelor de studiu al limbii ucrainene, deschise, potrivit legii, în unităţile de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă.

Sute de elevi din cadrul minorităţii ucrainene au acum posibilitatea de a-şi însuşi limba maternă, lărgind astfel considerabil numărul unităţilor de învăţământ în care elevii de etnie ucraineană pot opta pentru studierea limbii materne ucrainene. S-a depus mult efort pentru acest succes, motiv pentru care salutăm demersurile autorităţilor centrale şi locale din România de aplicare constantă a legislaţiei privind protecţia minorităţilor naţionale, mai ales în ceea ce priveşte consolidarea rolului şi participării active a elevilor în acest proces. Elevii noştri, elevii României, elevii minorităţii ucrainene din România sunt totodată principalii beneficiari ai acestor demersuri. Buna-credinţă a măsurilor de sprijin pentru aceştia este atât de puternică, încât învinge orice obstacol intern sau extern. Deschiderea acestor noi grupe de studiu al limbii materne extinde totodată şi posibilităţile comunităţii noastre de a pregăti buni cunoscători ai limbii noastre materne în diferite domenii şi profesii.

Pe de altă parte, aceste succese ne sporesc şi responsabilităţile. Prioritar, responsabilitatea de a continua să prezentăm şi să promovăm peste hotare modelul de bune practici al ţării noastre în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor etnice, care merită nu doar să fie cunoscut, ci şi să fie însuşit şi aplicat de către ţările care recunosc şi preţuiesc principiile şi valorile europene.

În acest sens, reiterăm disponibilitatea noastră de a sprijini în continuare demersurile internaţionale privind promovarea modelului românesc de bune practici în domeniu, aşa cum s-a convenit chiar aici, în Parlamentul României, anul trecut, la Reuniunea Congresului Mondial al Ucrainenilor.

În vremuri dificile, deopotrivă interne şi externe, încrederea noastră în resursele politice, etice şi administrative ale României în domeniul respectării şi implementării legislaţiei privind minorităţile naţionale sporeşte în mod legitim.

Există resurse de bună-credinţă, există gesturi frumoase, iar acolo unde acestea există, ele vor da mai multă putere capacităţii de aplicare a legii, de care are vitală nevoie România în mijloacele actualei furtuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Nini Pascalini, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ceea ce se întâmplă, în ultimele două săptămâni, la Bacău este imaginea perfectă a României de astăzi - o piesă jucată prost, în care actorii principali, bine-cunoscuţii PNL şi PSD, se ceartă în faţa electoratului, dar care, după spectacol, îşi beau cafelele împreună.

Domnul Mircea Fechet, fost ministru al mediului, s-a apucat să dea lecţii de moralitate PSD-ului, acuzându-l că s-ar fi aliat cu AUR la Bacău. Ironic, nu?! Un liberal care se face că nu ştie că partidul lui conduce ţara cot la cot cu PSD, că de ani întregi îşi împart funcţiile, instituţiile şi sinecurile ca la talciocul ruşinii naţionale!

Domnule Fechet,

De ce nu v-aţi revoltat când premierul dumneavoastră stătea la aceeaşi masă cu baronii PSD? De ce nu v-aţi indignat când aţi susţinut împreună bugete, împărţiri de fonduri, ministere şi consilii de administraţie? Când v-a convenit, aţi fost fraţi de sânge. Acum, că s-au încurcat aranjamentele electorale prin Bacău, brusc deveniţi duşmani? Să fim serioşi!

În Comăneşti, de exemplu, primarul PNL are viceprimar de la AUR. PNL a susţinut constant PSD la consiliul judeţean, şi AUR este şi el acolo cu scaun de vicepreşedinte!

În alte localităţi, PSD şi AUR bat palma la fel de liniştiţi. Iar, în ultimii 8 ani, aceiaşi PNL şi PSD au "pupat" şi susţinut USR-ul la Primăria Bacău - să nu uităm, domnul primar Viziteu! - doar ca să-şi facă jocurile. Vă certaţi între voi ca hienele pe hoit, dar când miroase a bani şi putere, vă împăcaţi instantaneu!

Aţi reuşit performanţa să transformaţi politica băcăuană într-un bâlci, şi ăsta de prost gust. PSD şi PNL se bat în conferinţe de presă, dar votează aceleaşi hoţii în Parlament. Cot la cot! În campanie se fac că se insultă, dar, după alegeri, semnează aceleaşi protocoale de interese. Este o ruşine naţională să vezi cum nişte oameni, care au condus judeţul de zeci de ani, îşi dau replici false doar pentru a manipula un electorat deja batjocorit, umilit şi sătul de minciuni.

Domnule Fechet,

Domnilor din PSD,

Domnilor din PNL,

Terminaţi cu teatrul!

Aţi avut timp, ani de zile, să dovediţi că sunteţi altceva decât nişte marionete cu poftă de scaune. Şi, în 8 ani, n-aţi făcut decât să vă schimbaţi partenerii de trădare. Nu aţi avut niciodată principii! Băcăuanii nu mai vor circ, vor administraţie, vor decenţă, nu vor alianţe pe sub masă sau teatru. Vor onoare, nu promisiuni!

SOS România nu joacă şi nu va juca în circul vostru politic. Noi nu avem patroni, nu avem stăpâni, nu pupăm inele şi nu schimbăm culoarea doar ca să rămânem la butoane.

Voi, cei din PNL şi PSD, sunteţi două feţe ale aceleiaşi monede ruginite, iar AUR e doar noul vopsit în care vă oglindiţi ruşinea!

Am un mesaj de la toţi băcăuanii: să vă fie ruşine!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar POT.

Se pregăteşte domnul deputat Robert Alecu, de la neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

V-aţi pus, oare, întrebarea de ce oamenii nu îşi plătesc taxele la timp? Nu. Voi ştiţi doar că trebuie să adunaţi taxe.

Zilele acestea, la Constanţa, mii de oameni s-au trezit cu conturile blocate. Popriri automate, fără avertisment clar, fără explicaţii. Oameni care muncesc cinstit, dar sunt sufocaţi de birocraţie.

Oamenii nu au bani suficienţi ca să trăiască decent, ca să poată pune o pâine pe masa copiilor. De aceea nu şi-au plătit taxele!

Voi veniţi şi blocaţi banii de pâine rămaşi în conturi pentru copiii lor.

Asta este imaginea unei Românii care nu funcţionează. O Românie în care instituţiile blochează, în loc să sprijine.

Dar aşa nu se mai poate!

România se va dezvolta doar atunci când va funcţiona. Când statul va lucra pentru oameni, nu împotriva lor. Când competenţa va înlocui haosul, iar instituţiile vor deveni parteneri ai cetăţenilor, şi nu obstacole.

Avem nevoie de oameni capabili, care construiesc, nu distrug, oameni care găsesc soluţii la problemele societăţii, de instituţii eficiente care ajută, nu care doar adună taxe.

România trebuie eliberată de aceste blocaje şi trebuie să-şi croiască propriul destin - un destin al normalităţii, al muncii şi al respectului faţă de oameni.

România poate. România trebuie. România va funcţiona.

Dar doar împreună. Prin implicarea noastră, a tuturor.

Doamne-ajută!

Maria Cernit, deputat POT de Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu.

Se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Sistemul de asistenţă socială - între neglijenţă, impostură şi complicitatea statului".

Sistemul românesc de asistenţă socială nu mai funcţionează ca instrument de protecţie, a devenit un mecanism al hazardului birocratic şi al confuziei morale.

O persoană cu un coeficient de inteligenţă de 35 este considerată autonomă.

O persoană cu probleme de vedere, care abia distinge lumina, nu primeşte dreptul la însoţitor.

Familiile cu o maşină veche sau o casă moştenită sunt excluse din sistem, pe motiv că deţin bunuri.

În acelaşi timp, mii de beneficiari apţi de muncă primesc lunar ajutor social, fără nicio obligaţie de activitate, fără vreun efort de reintegrare.

România alocă sub 13% din PIB pentru protecţie socială, aproape jumătate din media Uniunii Europene, care depăşeşte 26%.

Din acest total, doar aproximativ 1,5% din PIB merge către asistenţa socială propriu-zisă, adică spre copii, familii vulnerabile, persoane cu dizabilităţi şi programe de locuinţă socială.

În statele europene dezvoltate aceste cheltuieli ajung la 5-6% din PIB, un procent de aproape patru ori mai mare decât în România.

Aceasta este diferenţa dintre o politică socială care apără demnitatea şi una care doar mimează grija faţă de oameni.

La noi, peste un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, iar un copil din trei este în risc de excluziune.

În faţa neputinţei instituţionale, bolnavii şi părinţii copiilor bolnavi ajung să-şi transforme durerea în campanie online. Cer bani pentru tratamente pe care statul ar trebui să le asigure. Unii reuşesc, alţii pierd lupta în tăcere.

Iar pe fundal apar impostorii, falşii cerşetori care exploatează mila publică. Ei compromit încrederea socială, iar atunci când minciuna lor este descoperită, cei care chiar suferă nu mai sunt crezuţi.

S-a instalat o neîncredere periculoasă, care loveşte exact în cei care au nevoie de solidaritatea noastră.

Discuţia despre un sistem de asistenţă socială sănătos nu poate începe fără responsabilitate şi fără curăţenie în instituţii.

Comisiile de evaluare trebuie reformate, criteriile revizuite, iar controlul asupra ajutorului social trebuie scos din mâna primarilor.

Sprijinul financiar trebuie legat de programe reale de incluziune, nu de promisiuni electorale.

Statul trebuie să distingă între vulnerabilitate şi abuz.

O măsură firească, stimaţi colegi, este constituirea unui grup parlamentar mixt pentru revizuirea legislaţiei sociale şi demararea unei anchete a Curţii de Conturi asupra practicilor locale de acordare a ajutoarelor sociale.

Un stat care confundă nevoia cu dependenţa, şi asistenţa cu controlul, nu mai este un stat social, este o administraţie care şi-a abandonat rostul, acela de protejare a demnităţii umane.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat Maricel Popa.

Din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţii politice de astăzi este "Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi - viziunea devenită realitate".

În anul 2017, când ocupam funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, am iniţiat demersurile pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi, un proiect de importanţă strategică nu doar pentru judeţul nostru, ci pentru întreaga regiune a Moldovei.

Împreună cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, am reuşit să identificăm şi să punem la dispoziţie cea mai potrivită locaţie pentru această investiţie majoră - un teren de 120.000 de metri pătraţi, situat în zona Moara de Vânt. Alegerea nu a fost întâmplătoare, ci rezultatul unei analize riguroase, bazate pe criterii tehnice esenţiale: suprafaţă, accesibilitate, stabilitate geotehnică şi existenţa utilităţilor.

Această decizie a fost primul pas concret către realizarea celui mai mare proiect medical din istoria judeţului Iaşi. Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi a fost, la acel moment, primul proiect de acest tip aprobat de Ministerul Sănătăţii, o confirmare a seriozităţii şi a viziunii cu care am tratat această iniţiativă.

Ideea construirii unui spital regional la Iaşi a pornit dintr-o realitate evidentă: adresabilitatea uriaşă a pacienţilor din întreaga Moldovă către spitalele ieşene. Mii de oameni veneau, anual, din toate judeţele regiunii pentru tratamente, intervenţii chirurgicale şi urgenţe medicale, punând o presiune imensă asupra sistemului local. Am înţeles atunci că Iaşiul trebuie să devină centrul medical de referinţă al Moldovei - un hub medical regional, modern, conectat la standardele europene.

Drumul nu a fost uşor. Au fost ani de muncă intensă, proceduri, avize, studii şi licitaţii, dar şi perioade de blocaje şi contestaţii. Cu toate acestea, am continuat să luptăm pentru ca acest proiect să devină realitate. Iar astăzi, odată cu semnarea oficială a contractului de construcţie, la data de 17 octombrie 2025, putem afirma, cu certitudine, că viziunea din 2017 prinde contur.

Spitalul va fi o unitate medicală de ultimă generaţie, construită pe o suprafaţă totală de 200.000 de metri pătraţi, structurată pe 9 niveluri - două subsoluri, parter, cinci etaje şi etaj tehnic -, cu 850 de paturi de internare continuă.

Clădirea va integra 6 centre multidisciplinare - pentru cap şi gât, toracic, abdominal, ortopedic, medicină internă şi mamă-copil - dotate cu echipamente medicale de vârf, heliport, săli de operaţie moderne, spaţii de formare şi cercetare.

Faza de construcţie propriu-zisă are termen de finalizare în anul 2028, iar în primul an de funcţionare se estimează peste 47.000 de internări şi peste 100.000 de prezentări la Urgenţă. Aceasta este o dovadă clară a impactului social uriaş al acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei de astăzi: "Paradoxalul domn Bolojan, autointitulat ctitor la Bihor, birocrat fără inimă în Capitală. Zero interes pentru Moldova".

Patru luni în fruntea Guvernului României, şi Ilie Bolojan nu a transmis niciun mesaj Moldovei, regiunea cea mai populată, dar şi cea mai puţin dezvoltată a ţării.

De patru luni, Ilie Bolojan taie, îngheaţă, reduce, restructurează, plafonează, reformează. Dar nu construieşte, nu dezvoltă, nu lansează. Nu are niciun proiect de ţară pe termen scurt sau mediu.

Pentru Iaşi şi pentru Moldova lucrurile stau încă mai rău. În cea mai slab dezvoltată regiune a ţării, marile proiecte bat pasul pe loc. O singură dată a poposit domnul Bolojan la Iaşi, în aceste patru luni, aproape clandestin, în drum spre Republica Moldova. S-a întâlnit discret cu autorităţile locale şi a şters-o fără nicio vorbă.

Ilie Bolojan a avut rare intervenţii publice despre inundaţiile de astă-vară, care au afectat localităţi din Moldova.

Mai mult decât atât, nu a avut nicio poziţie publică, în afara unor rânduri de regret compuse de echipa de comunicare, referitoare la tragedia de la Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, unde, din nefericire, au murit 7 copii, iar pentru domnul Bolojan acest eveniment parcă nici măcar nu ar fi existat. În acelaşi timp, încurajat de domnul Bolojan, unul dintre responsabilii direcţi pe acest eveniment, preşedintele liberal al consiliului judeţean a umplut televizoarele şi spaţiul media cu minciunile lui. Bolojan nu i-a cerut nicio explicaţie acestui domn.

Mai mult decât atât, nu a venit nici la semnarea contractului pentru edificarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi. Nu era nevoie de festivism cu premierul în capul mesei, dar această prezenţă reprezenta un mesaj transmis că e aproape de Moldova şi că va monitoriza implementarea cât mai rapidă a acestui obiectiv strategic.

Pentru Moldova, domnul Bolojan, premierul în funcţie deocamdată, nu pare să aibă niciun plan de dezvoltare a acestei regiuni istorice. O ocoleşte şi cu vorba, şi cu pasul, şi cu banii.

Domnule premier,

Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Vrancea şi Galaţi sunt tot judeţe ale României!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Ziua Armatei Române - 25 octombrie".

Astăzi, 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei Române - un moment cu o profundă semnificaţie istorică şi patriotică, în care aducem un omagiu tuturor celor care au apărat şi apără, cu devotament şi onoare, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României.

Armata română reprezintă una dintre cele mai respectate instituţii ale statului, un simbol al curajului, disciplinei şi sacrificiului.

În contextul provocărilor actuale de securitate, marcate de tensiuni la graniţele estice ale Europei, războiul din Ucraina şi ameninţările hibride tot mai complexe, este esenţial să conştientizăm că România are nevoie de o armată puternică, modernă şi bine pregătită. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă garanţii solide de securitate, dar această protecţie trebuie dublată de responsabilitatea proprie de a investi constant în capacitatea noastră de apărare.

O armată puternică nu înseamnă doar tehnică modernă, ci şi respect, sprijin şi condiţii demne pentru militarii români, cei care, zi de zi, sunt gata să-şi rişte viaţa pentru ca noi să putem trăi în pace.

De Ziua Armatei Române, transmitem recunoştinţa noastră tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere. Le datorăm respectul şi sprijinul nostru deplin, pentru ca România să rămână o ţară sigură, demnă şi respectată în lume.

La mulţi ani militarilor români!

Deputat Tomoescu Ion-Alin, deputat de Mehedinţi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului AUR, domnul deputat Alexandru Bordian.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia de astăzi este despre conferinţa care a avut loc săptămâna trecută, la care am participat.

Am avut onoarea să fiu prezentă la cea de-a XXII-a ediţie a Universităţii de Vară "Izvoru Mureşului", desfăşurată în premieră la Palatul Parlamentului, un eveniment care, de peste două decenii, aduce împreună românii din toate colţurile lumii, din ţară şi din afara graniţelor, uniţi de dragostea pentru limba, cultura şi credinţa românească.

Acest eveniment reprezintă un etalon al comunităţilor româneşti de pretutindeni şi a reunit reprezentanţi ai acestora, precum şi participanţi din partea mediului academic, a Guvernului şi a Parlamentului României.

Universitatea de Vară "Izvoru Mureşului" este mai mult decât o simplă manifestare culturală. Ea reprezintă o punte vie între generaţii şi între comunităţi, un spaţiu de dialog despre identitate, unitate şi solidaritate naţională. Într-o lume tot mai fragmentată, astfel de întâlniri ne reamintesc că a fi român înseamnă a fi parte a unei comunităţi care îşi respectă rădăcinile şi îşi asumă viitorul.

Am observat, în cadrul dezbaterilor, cât de esenţial este rolul educaţiei şi culturii ca instrument fundamental pentru păstrarea identităţii româneşti, în special în rândul tinerilor din comunităţile istorice. Românii din afara graniţelor trebuie să simtă, în fiecare zi, că fac parte din aceeaşi naţiune. România are datoria de a sprijini activ proiectele culturale şi educaţionale, care întăresc această legătură firească cu ţara-mamă.

Totodată, consider că dialogul dintre instituţiile statului şi reprezentanţii românilor din diaspora şi din comunităţile istorice trebuie să devină o constantă a acţiunii publice, nu doar o tradiţie anuală.

Desfăşurarea acestei ediţii la Palatul Parlamentului are o semnificaţie profund simbolică - este dovada deschiderii instituţionale şi a respectului faţă de toate comunităţile româneşti, oriunde s-ar afla ele. Este o invitaţie la unitate, la încredere şi la acţiune comună.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Bordian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă voi referi la o chestiune de interes naţional major, care vizează esenţa relaţiei noastre istorice, culturale şi geopolitice cu Republica Moldova. Este vorba de achiziţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti de către statul român, prin Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" Constanţa.

Portul Giurgiuleşti este punctul unde se întâlnesc România, Republica Moldova şi Ucraina, un nod logistic vital pentru transportul de mărfuri în bazinul pontic.

Am adresat o întrebare parlamentară Guvernului României, solicitând clarificări privind stadiul negocierilor, implicaţiile juridice, costurile şi garanţiile de transparenţă în această achiziţie de o importanţă strategică excepţională.

Oferta românească ar reprezenta un pas concret în integrarea economică a Republicii Moldova în spaţiul românesc şi european.

Din păcate, acest demers a fost contestat în instanţă de Fondul Proprietatea. Mă tem că, dincolo de pretexte juridice, ar putea fi la mijloc interese geoeconomice străine contrare interesului naţional românesc. Este inacceptabil ca, în momente de răscruce istorică, când România are şansa de a-şi consolida poziţia strategică în regiune, deciziile majore să fie blocate de acţionari minoritari sau de o birocraţie corporatistă, care ignoră realitatea geopolitică.

Parlamentul României are datoria de a sprijini Guvernul în această iniţiativă. Achiziţia Portului Giurgiuleşti nu este o simplă tranzacţie, ci un act de viziune şi responsabilitate naţională, un pas spre reunificarea firească a economiei româneşti pe ambele maluri ale Prutului.

În contextul războiului din Ucraina şi al nevoii de reconstrucţie regională, Portul Giurgiuleşti poate deveni veriga de legătură dintre porturile româneşti - Constanţa, Galaţi şi Brăila - şi reţelele europene de transport, transformând România într-un hub logistic şi energetic al Europei de Sud-Est.

Cer Guvernului României să acţioneze cu fermitate, transparenţă şi viziune strategică, asigurând finalizarea acestei achiziţii în termenii cei mai favorabili statului român şi relaţiei sale privilegiate cu Republica Moldova. Giurgiuleştiul poate deveni simbolul unei Românii noi care îşi reuneşte energiile, resursele şi destinul neamului nostru.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Coman Dragoş-Florin.

Vă rog, domnul deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

România suferă astăzi nu doar din cauza inegalităţii economice, ci, mai grav, din cauza lipsei şanselor reale pentru mulţi copii. Este inadmisibil ca în secolul XXI, într-o ţară membră a Uniunii Europene, sute de mii de copii să meargă la culcare flămânzi.

Date recente arată că aproximativ un sfert dintre copiii din România se duc, întotdeauna sau uneori, seara, la culcare flămânzi, pentru că nu există resurse suficiente pentru alimente, în multe familii.

Un alt studiu indică faptul că peste 150.000 de copii merg, seara, la culcare flămânzi, inclusiv în mediul rural, iar procentul copiilor aflaţi în deprivare materială severă este la cote ridicate, România având una dintre cele mai mari rate din Uniunea Europeană.

Aceste cifre nu sunt doar simple statistici. Sunt apeluri la conştiinţă. Dincolo de ele stau copii care merg la şcoală fără un pachet, fără haine adecvate, fără siguranţa că vor avea mâncare dimineaţă. Sărăcia alimentară afectează educaţia, sănătatea, încrederea în sine, dar şi viitorul întregii societăţi.

De aceea, fac un apel către colegii mei. Creşterea cuantumului alocaţiei pentru copii nu este un moft, nu este un instrument politic de moment, ci este o investiţie în viitorul acestei ţări. Fiecare leu în plus pentru alocaţie înseamnă mai multă siguranţă pentru părinţii care încearcă să asigure strictul necesar, o rată mai redusă de abandon şcolar, pentru că un copil flămând este un copil care nu mai poate învăţa eficient. Este o mare nevoie să existe o redistribuire reală către familiile vulnerabile, şi nu doar promisiuni electorale.

Trebuie să privim realitatea: inflaţia, creşterea costului la alimente, încălzirea şi utilităţile au erodat puterea de cumpărare a familiilor. Unui copil care se culcă flămând îi este încălcat dreptul fundamental la alimentaţie adecvată, la dezvoltare, la demnitate.

Fac apel la toate forţele politice, să privim această problemă în mod transpartinic! Să nu o reducem la lupte de partid, ci să o tratăm ca pe o urgenţă morală. Să asigurăm că nimeni, dar absolut nimeni, în România nu merge seara la culcare fără să ştie când va mânca data viitoare.

Copiii noştri merită mai mult decât promisiuni. Merită fapte. Merită un stat care să îi protejeze. Merită o societate care refuză să accepte ca un copil român să adoarmă flămând.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să fiţi de acord să vă citesc şi eu o declaraţie politică.

Şi se pregăteşte domnul deputat Radu-Marin Moisin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

(Coboară la tribună.)

Bună dimineaţa, din nou!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi: "România a ajuns să-şi numere victimele, nu vieţile salvate".

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vorbi despre episoadele dureroase de la Iaşi şi din cartierul Rahova din Bucureşti, care arată încă o dată cât de adâncă este criza morală şi administrativă din sistemul românesc.

La Spitalul "Sfânta Maria" din Iaşi, unde au murit şapte copii, aflăm cu indignare că, în ciuda tragediei, persoanele aflate în funcţii de decizie în perioada incidentelor continuă să ocupe posturi-cheie, iar responsabilitatea pare să fi fost înlocuită de tăcere şi cosmetizare administrativă.

După tragedie, s-a cerut demiterea managerului. S-a făcut, dar în stilul bine-cunoscut al administraţiei dumneavoastră din ultimii 35 de ani.

Această măsură a fost doar una de faţadă, fără nicio intenţie reală de schimbare.

În loc ca această tragedie să fie momentul unei asumări reale a responsabilităţii, am asistat la o serie de decizii administrative care par menite mai degrabă să protejeze funcţii şi persoane, decât să clarifice cauzele şi să repare ceea ce nu funcţionează în acest sistem.

Potrivit informaţiilor apărute în presă, fosta şefă a secţiei ATI este în continuare angajată în spital, însă ocupă în prezent un alt post-cheie - cel de director medical. Mai mult, în urmă cu câteva zile, aceasta a condus raportul de gardă, fapt care demonstrează că nu vorbim despre o schimbare reală, ci despre o simplă redistribuire a aceloraşi persoane în funcţii diferite.

Aceasta nu este doar o problemă de management local - este imaginea unei ţări în care tragediile se sting în uitare, iar responsabilitatea este mereu amânată.

Din 2015 - mai avem o săptămână şi se fac 10 ani de când a avut loc tragedia de la Colectiv - şi până în prezent, când o nouă tragedie a zguduit Bucureştiul, nouă guverne şi zece miniştri ai sănătăţii au vorbit despre construirea centrelor pentru mari arşi şi a spitalelor noi.

Niciunul, dar niciunul, nu a dus proiectele la capăt. Toţi au anunţat planuri, termene şi hărţi ale speranţei, dar, în realitate, nu s-a construit nimic.

Nouă guverne şi zece miniştri ai sănătăţii au venit şi au plecat, fiecare cu propriile planuri şi declaraţii politice. Niciunul nu a reuşit să finalizeze ceea ce ar fi trebuit să fie o prioritate naţională.

Domnilor guvernanţi, câţi copii şi oameni nevinovaţi mai trebuie să moară ca să se schimbe ceva?

Familiile celor decedaţi au nevoie... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi are titlul "Finanţare europeană pentru infrastructura vitală: 500 de milioane de euro pentru Autostrada Sibiu - Piteşti".

Recent, România a făcut un pas important în direcţia consolidării infrastructurii sale strategice. Ministerul Finanţelor a semnat contractul de finanţare, în valoare de 500 de milioane de euro, cu Banca Europeană de Investiţii, fonduri ce sunt destinate construcţiei Autostrăzii A1 Sibiu - Piteşti, care este cel mai important proiect rutier aflat în derulare în România şi prima autostradă care traversează Munţii Carpaţi.

Proiectul face parte din reţeaua centrală de transport transeuropean TEN-T şi din Master Planul General de Transport al României, reprezentând un element-cheie în conectarea infrastructurii naţionale la marile coridoare europene de transport.

Scopul principal al investiţiei este îmbunătăţirea eficienţei reţelei de transport, reducerea timpilor de deplasare, creşterea siguranţei rutiere şi asigurarea unei legături moderne între vestul şi sudul ţării. Autostrada Sibiu - Piteşti va contribui la dezvoltarea regională, la stimularea investiţiilor private şi la o mai bună integrare a economiei româneşti în piaţa unică europeană.

Această finanţare confirmă angajamentul guvernamental pentru investiţii majore în infrastructură, atragerea de fonduri europene şi parteneriate solide cu instituţiile financiare internaţionale.

Valoarea totală a proiectului este estimată la 5,5 miliarde de euro, iar finanţarea provine din fonduri europene nerambursabile prin programele POIM 2014-2020 şi Transport 2021-2027, din bugetul de stat şi din împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiţii.

Împrumutul semnat are o perioadă de tragere de 3 ani şi poate fi utilizat în maximum 10 tranşe, fiecare de cel puţin 50 de milioane de euro. Perioada maximă de rambursare este de până la 27 de ani, ceea ce oferă stabilitate financiară, dar şi predictibilitate. Fondurile vor fi gestionate prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pentru finanţarea lucrărilor realizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Autostrada Sibiu - Piteşti va consolida conectivitatea regională, va sprijini mobilitatea şi siguranţa transportului şi va integra România mai eficient în reţeaua europeană de transport, contribuind direct la coeziunea şi competitivitatea Uniunii Europene.

Radu-Marin Moisin, deputat de Cluj.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Şi se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Catedrala Naţională - un edificiu pentru eternitate".

Sunt clipe în istoria unui popor atunci când simbolurile împlinesc un destin naţional şi împlinesc vocaţia spirituală, deopotrivă individuală şi colectivă. Acest proiect al Catedralei Naţionale, numită iniţial "Catedrala Mântuirii Neamului", aparţine iniţiativei unor mari minţi şi personalităţi ale României moderne. Scriitorul Ioan Slavici şi însuşi marele Mihai Eminescu au venit, după Războiul de Independenţă, cu această idee a catedralei şi au fost cei care au promovat-o în societatea românească, în mediul public; şi, mai departe, această idee nobilă a primit susţinerea Regelui Carol I al României şi a Guvernului liberal condus de Ion C. Brătianu. Nu întâmplător, la 1884, Regele Carol I promulga legea care avea în vedere construcţia şi edificarea acestei catedrale, pe care astăzi o vedem ridicată în centrul Bucureştiului.

Însă istoria a fost dificilă, istoria a fost adesea crudă şi, inclusiv după Primul Război Mondial, după momentul întregirii naţionale, la 1918, 1 decembrie, Regele Ferdinand al României şi prim-ministrul de atunci, liberalul Ion I.C. Brătianu, au readus în scenă acest proiect naţional, acest deziderat istoric.

Din păcate, istoria, după cum ştim cu toţii, a fost nemiloasă cu noi şi abia astăzi, în 2025, pornind de la iniţiativa Preafericirii Sale, Părintele Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, vedem gata Catedrala Naţională. Proiectul pentru care au luptat românii un secol şi jumătate a fost, iată, dus la bun sfârşit. Şi acest proiect - este fundamental de spus că are în mijlocul său comemorarea eroilor neamului.

Un alt lucru important, pe care nu trebuie să-l uităm, este acela că Bucureştiul a fost victima crimelor regimului totalitar comunist, care, în numele unei ideologii ateiste, a distrus biserici. Între 1977 şi 1989, sub regimul comunist, au fost distruse, în mod iraţional şi criminal, evident, 20 de biserici din Bucureşti, dintre care trei chiar în această zonă a Casei Poporului de astăzi.

Să ne apărăm simbolurile, să ne apărăm istoria şi să ne bucurăm de moştenirea noastră creştină!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este în sală.

Domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol? Nu este în sală.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului SOS România.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cristian-Alexandru Popa, din partea Grupului POT.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-o perioadă în care reperele noastre spirituale şi identitare sunt tot mai contestate, România va trăi duminică, 26 octombrie, un moment istoric şi, totodată, împlinirea unuia dintre cele mai mari visuri ale neamului - sfinţirea Catedralei Naţionale, cel mai important obiectiv propus şi realizat în România, de la Revoluţia din 1989 încoace!

Am avut onoarea şi binecuvântarea de a fi prezent la sfinţirea Altarului acestei măreţe Catedrale în 2018, în Anul Centenar al României Mari, trăind emoţia unui moment pe care îl voi purta în inimă toată viaţa.

Catedrala Naţională nu este doar o clădire. Este o rugăciune zidită în piatră, o mărturie vie a credinţei, a demnităţii şi a continuităţii româneşti. Este visul lui Mihai Eminescu şi proiectul început de Regele Carol I, devenit realitate prin jertfa şi credinţa generaţiei noastre.

Prin harul şi perseverenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Dumnezeu a rânduit ca noi, românii de astăzi, să fim martorii împlinirii unui ideal născut acum un secol - Catedrala Naţională, reparaţia morală şi spirituală a unui popor care nu şi-a pierdut credinţa şi rădăcinile.

Catedrala Naţională este simbolul unităţii românilor de pretutindeni, al biruinţei credinţei ortodoxe şi al continuităţii noastre ca popor. Într-o lume tot mai dezrădăcinată, Catedrala devine axa identităţii naţionale, piatra de hotar care ne reaminteşte cine suntem, de unde venim şi în ce credem.

Noi, cei de azi, suntem martorii contemporani ai unui moment istoric. Un moment în care România se ridică, nu prin turnuri de sticlă şi oţel, ci printr-o lucrare a spiritului - o Catedrală care uneşte cerul cu pământul, credinţa cu neamul, trecutul cu viitorul.

Unii cred că progresul se măsoară în zgârie-nori, centre comerciale sau drumuri rapide, dar peste secole, toate acestea vor fi doar amintiri. Majoritatea clădirilor ridicate astăzi vor dispărea, sfârşind în pulberea tăcută a timpului. Dar Catedrala Naţională va rămâne. Va dăinui peste milenii ca mărturie a generaţiei noastre, a credinţei noastre, a dragostei noastre de ţară. Ea va fi mărturia în piatră a generaţiei noastre, dovada că românii din secolul XXI au avut curajul şi credinţa de a construi ceva care să rămână în eternitate.

Pentru atei şi materialişti, poate părea doar o clădire impunătoare. Dar pentru noi, românii care simţim şi trăim în duhul Ortodoxiei, Catedrala Naţională este biruinţa unui neam care nu şi-a uitat sufletul, dovada vie că România îşi poartă credinţa, rădăcina şi destinul sub ocrotirea lui Dumnezeu.

De aceea, privind spre Catedrala Naţională, nu vedem doar ziduri. Vedem România eternă, creştină, vie şi demnă! Vedem credinţa care a ţinut un popor în picioare.

Catedrala Naţională este darul generaţiei noastre către veşnicie. De aceea, vă îndemn, dragi colege şi colegi deputaţi, ca şi pe toţi românii din ţară şi din afara graniţelor, să fim prezenţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian-Alexandru Popa.

Şi se pregăteşte doamna deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

A pregăti gem, zacuscă sau murături pentru familie este un ritual. Este o artă. Se creează o legătură din care statul român ar trebui să înveţe o lecţie, nu să o taxeze.

Din cele mai vechi timpuri, româncele au pregătit mâncare întregii familii. Nu era şi nici nu trebuie să devină ceva înjositor. A-ţi hrăni familia este o onoare şi un privilegiu. Un act de recunoaştere a legăturii dintre părinţi, copii şi bunici.

În această armonie a venit statul. A intrat cu bocancii şi, chiar de pe vremea lui Eminescu, asuprea ţăranul român, punându-i biruri peste biruri doar ca să-şi arate puterea.

Guvernul de astăzi ar fi vrut ca inclusiv gemul, zacusca şi chiar ciorba caldă să fie impozitate. Dacă ANAF ar fi fost inteligent, ar fi înţeles că gemul valorează mai mult decât prunele şi zahărul din care a fost realizat. Se numeşte valoare adăugată, domnilor guvernanţi.

Gospodinele fac asta şi voi ar trebui să luaţi lecţia, nu TVA-ul.

Aţi pus mâna pe resursele ţării şi, în loc să le daţi oligarhilor, mai bine creaţi produse care valorează mai mult decât resursa în sine, adică din lemn - mobilă, din aur - bijuterii, din fructe - gemuri şi sucuri.

Vreţi mai mulţi bani la buget? Invitaţi gospodinele să vă arate cum să faceţi asta!

Vreţi mai mulţi bani la buget? Chemaţi antreprenorii să vă înveţe!

Vreţi mai mulţi bani la buget? Permiteţi profesioniştilor să facă ceea ce ştiu ei mai bine!

Lăsaţi gospodinele în pace! Lăsaţi familiile să prospere! Lăsaţi tinerii şi antreprenorii să aducă valoare adăugată ţării! Dacă nu puteţi sau nu ştiţi, ori chemaţi ajutor, ori lăsaţi pe alţii să facă mai bine. România trebuie eliberată de sistemul care ştie doar să vândă resursele, nu să le valorifice, pentru a crea o economie care produce creştere şi aduce bani în buzunarele românilor.

Doar o nouă generaţie de lideri şi oameni care nu au făcut parte din acest joc corupt poate rupe cercul vicios în care suntem captivi.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Deputat de Braşov, Popa Cristian-Alexandru, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

"România, ţara paradoxurilor: 280 de lei pe zi pentru un deţinut, doar 10 lei pentru un copil"

Astăzi, în România, cifrele vorbesc mai puternic decât orice discurs politic. Conform datelor oficiale, costul zilnic al întreţinerii unui deţinut se ridică la aproximativ 280 de lei, în timp ce alocaţia de stat pentru un copil este de 289 de lei lunar, iar pentru un copil cu dizabilităţi, suma pe care statul român o dă, este de 719 lei.

Mai exact, pentru un infractor, românii plătesc, pentru "confortul" acestuia, aproape 100.000 de lei lunar.

Această discrepanţă nu este doar nedreaptă. Este revoltătoare. Este expresia unei ţări care alege să investească mai mult în consecinţele infracţiunilor decât în prevenirea lor, mai mult în ziduri decât în oameni, mai mult în izolare decât în educaţie. În timp ce copiii primesc sume simbolice, insuficiente chiar şi pentru strictul necesar, deţinuţii beneficiază de resurse consistente, suportate din buzunarul fiecărui contribuabil cinstit.

Şi, mai grav, în ciuda acestor costuri uriaşe, sistemul nu funcţionează eficient. Pedepsele actuale nu sunt nici suficient de dure, nici suficient de inteligente încât să descurajeze infracţionalitatea. Plătim sume mari, dar nu obţinem siguranţă publică reală. Criminalitatea persistă, recidiva rămâne ridicată, iar cetăţenii continuă să trăiască cu sentimentul că legea este mai degrabă spectacol decât protecţie.

Nu vorbim doar despre cifre, ci despre priorităţi de stat. Un sistem care alocă de peste 20 de ori mai mulţi bani zilnic pentru un deţinut decât pentru un copil transmite un mesaj periculos, că prezentul valorează mai mult decât viitorul. Iar un stat care nu îşi pune copiii pe primul loc este un stat care îşi sapă singur fundaţia.

Copiii noştri nu trebuie să fie victime colaterale ale unui sistem blocat în trecut. Ei trebuie să fie temelia unui viitor mai sigur, mai drept şi mai demn.

Este timpul ca statul român să îşi redefinească priorităţile. Să investească acolo unde se clădeşte viitorul, nu unde se contabilizează greşelile trecutului. Să pună copilul înaintea celulei.

Deputat Albu Dumitriţa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Curajul care apără pacea şi libertatea"

Ne apropiem de 25 octombrie - Ziua Armatei Române, zi în care naţiunea îşi cinsteşte eroii şi aduce un omagiu celor care, de-a lungul veacurilor, au apărat pământul românesc, credinţa şi libertatea noastră.

Armata Română nu este doar o instituţie a statului, ea este coloana vertebrală a istoriei româneşti, expresia demnităţii şi a sacrificiului. Sub tricolor, soldatul român a scris cu sângele său cele mai importante pagini din destinul acestei ţări.

Ieri am avut onoarea să particip la sfinţirea parcelei eroilor români căzuţi pe câmpul de luptă pentru dezrobirea Basarabiei, în satul Ursoaia, raionul Căuşeni, Republica Moldova.

Acolo, printre cruci, am simţit din nou ce înseamnă cu adevărat cuvântul "jertfă". Am văzut cât de vie este memoria ostaşilor români care, în vara anului 1941, au eliberat Basarabia şi Bucovina de Nord de sub ocupaţia sovietică. Nu au luptat pentru glorie, ci pentru dreptate. Nu au cerut nimic, dar ne-au lăsat totul - libertatea, demnitatea, continuitatea ca neam.

Acel pământ, stropit de sângele eroilor noştri, ne obligă să nu uităm niciodată ce înseamnă curajul românesc. Curajul de a lupta atunci când lumea tace. Curajul de a apăra atunci când alţii se predau.

Astăzi, la graniţele României, un alt popor luptă pentru aceleaşi idealuri. Poporul ucrainean luptă pentru libertatea sa, pentru dreptul de a exista liber şi suveran.

Noi, românii, înţelegem poate mai bine decât oricine această luptă, pentru că am trăit-o de atâtea ori în propria istorie.

De aceea, sprijinul României pentru Ucraina nu este doar un gest politic, ci un act de conştiinţă naţională. Aşa cum soldaţii români au eliberat Basarabia în 1941, astăzi, Ucraina îşi apără propria sa libertate împotriva aceluiaşi imperialism agresiv.

Frontiera dintre bine şi rău trece astăzi pe Nipru, dar se simte până pe Prut. Iar România trebuie să rămână fermă de partea binelui.

Stimaţi colegi,

Ziua Armatei trebuie să ne găsească uniţi şi recunoscători. Într-o lume în care propaganda şi frica încearcă să dezbine, noi trebuie să apărăm încrederea românilor în propriile instituţii. Să susţinem armata nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte - prin investiţii în apărare, prin grijă faţă de veterani şi prin respect pentru militarii care veghează zi şi noapte la hotarele ţării.

Românii au fost mereu un popor curajos.

De la soldaţii care au luptat pentru eliberarea Basarabiei, până la cei care astăzi servesc sub drapelul NATO în misiuni de pace, curajul lor este acelaşi. Este curajul unei naţiuni care nu şi-a abandonat niciodată valorile.

Să ne onorăm armata nu doar o zi pe an, ci în fiecare zi, prin respect, prin solidaritate şi prin conştiinţa faptului că pacea nu se cere, se apără.

Cinste Armatei Române!

Cinste eroilor neamului românesc, oriunde s-ar odihni!

Cinste celor care, astăzi, apără libertatea Europei!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire listei deputaţilor care au depus declaraţii politice în scris, şi anume:

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Vlad-Florentin Drinceanu, George-Adrian Popa, Andrei Dolineaschi, Georgeta-Carmen Holban, Romeo-Daniel Lungu, Nicolae-Adrian Bara, Răzvan-Iulian Ciortea, Ştefan-Alexandru Băişanu, Angel Tîlvăr, Augustin-Florin Hagiu, Marius-Constantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă şi Virgil-Alin Chirilă;

Din partea Grupului parlamentar AUR - Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Andra-Claudia Constantinescu, Ramona-Ioana Bruynseels, Cristina-Emanuela Dascălu, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Nicolae Mîndrescu, Petre Puşcaşu, Diana Enache, Dorel Vulpoiu, Daniel-Răzvan Biro, Fabian-Cristian Radu, Lidia Vadim-Tudor;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu;

Din partea Grupului parlamentar al USR - Corina Atanasiu şi domnul Brian Cristian;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR - Biró Rozália-Ibolya;

Din partea minorităţilor naţionale - Dragoş Gabriel Zisopol;

Din partea Grupului parlamentar SOS România - Ana Baş, Laura Toader, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Toader Laura, Ţiu Mihai şi Nagy Vasile.

Din partea Grupului parlamentar POT nu avem.

Din partea neafiliaţilor - Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Gheorghe-Petru Pîclişan, Călin-Florin Groza şi Raisa Enachi.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 185.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00, dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţele Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecţii. Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

Primul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 73/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Următorul punct, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare; PL-x 350/2025; caracter organic; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi am să invit reprezentantul iniţiatorului.

Din partea Guvernului României, domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt Eduard Bachide, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

Demersul legislativ are ca obiect de reglementare construirea unei rezerve de mobilizare mai robustă şi mai adaptată la nevoile de securitate actuale şi viitoare, prin introducerea unui nou concept - "soldat/gradat voluntar în termen" - care să îndeplinească pe timp de pace, în mod voluntar, serviciul militar activ.

Principalele elemente definitorii pentru noul concept: este o nouă formă de îndeplinire pe bază de voluntariat a serviciului militar activ pe timp de pace, se adresează tuturor cetăţenilor români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit alte forme de serviciu militar. Constă în participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru apărare.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare

Proiectul este în procedură de urgenţă, codificat cu PL-x 350/2025 din 6 octombrie 2025.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru îndeplinirea pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ de către cetăţenii care doresc să aibă o pregătire militară, prin introducerea unui nou concept de "soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale".

La şedinţa comisiei şi în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Amendamentele sunt anexate la prezentul raport.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider, vă rog să propuneţi un timp alocat dezbaterii pe articole.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Propunerea este de două minute.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

178 de voturi pentru, un vot împotrivă, două persoane nu votează.

Timpul a fost aprobat.

Dezbateri generale, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sigur că m-am uitat cu atenţie la acest PL-x, pentru că avem dublă reglementare. Eu o să votez contra.

Dacă vă uitaţi cu atenţie, avem Legea nr. 270/2015, care reglementează acest serviciu de voluntariat.

Articolul 2 ne spune extrem de clar cine sunt cei care pot să facă parte din forţele armate, în calitate de voluntari, inclusiv tinerii care nu au satisfăcut stagiul militar, cei cu vârste între 18 şi 35 de ani. Chiar şi domnul ministru al apărării poate să se înscrie acum, în calitate de voluntar, pentru că legea îi permite să vadă cum este în armată, să înţeleagă pe viu acest serviciu militar.

Deci, avem dublă reglementare.

La art. 5 avem şi nişte drepturi pentru aceşti rezervişti voluntari pe care îi avem astăzi - şi îl avem pe un fost ministru al apărării în sală - îi avem astăzi în rezerva de cadre.

Deci efectiv avem o dublă reglementare, mai ales că dumneavoastră aţi introdus doar sintagma de "voluntar plătit". Păi, cum este voluntar, dacă este plătit?! Care e diferenţa între un militar angajat pe bază de contract şi un voluntar plătit? Dumneavoastră schimbaţi sensul limbii române, că voluntar înseamnă fără niciun fel de obligaţii - uitaţi-vă în DEX. Nu există termenul de "voluntar plătit". Ori este militar, angajat pe bază de contract, ori este voluntar, în conformitate cu Legea nr. 270/2015. Şi, repet, că acea lege le conferă nişte drepturi - şi mi se pare corect - acelora care vor să facă parte din rezerva de cadre.

Eu o să votez contra, pentru că nu aşa rezolvăm noi situaţia din Ministerul Apărării Naţionale. Lucrurile trebuiau dezvoltate dintr-o altă perspectivă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Astăzi suntem chemaţi să ne pronunţăm asupra unui proiect de lege care are implicaţii strategice majore, într-un context internaţional marcat de instabilitate, conflicte neconvenţionale şi ameninţări hibride.

România are nevoie de un cadru legislativ actualizat, modern, care să permită instruirea populaţiei într-un mod eficient, voluntar şi transparent.

De aceea, Partidul Naţional Liberal consideră că avem datoria să luăm măsuri pentru a ne consolida capacitatea de apărare, nu doar prin mijloace militare, ci şi prin implicarea activă a cetăţenilor.

Trebuie să conştientizăm faptul că apărarea naţională nu este exclusiv responsabilitatea armatei, ci reprezintă un efort comun în care fiecare cetăţean are un rol.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de lege şi vă invit, dragi colegi, să votăm cu responsabilitate şi cu viziune, să dăm României o lege care nu vorbeşte doar despre apărare, ci despre demnitate, despre unitate şi despre viitor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Grofu Daniel.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

POT va vota pentru adoptarea proiectului de lege menţionat, deoarece considerăm necesară actualizarea cadrului legal privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în acord cu realităţile de securitate actuale şi cu angajamentele României în NATO şi în UE.

Proiectul consolidează capacitatea de reacţie a statului, promovează serviciul militar voluntar şi asigură un echilibru între securitatea naţională şi respectarea drepturilor cetăţenilor.

Securitatea naţională este o responsabilitate comună care trebuie exercitată cu înţelepciune, transparenţă şi solidaritate.

Pregătirea populaţiei pentru apărare este o investiţie în rezilienţa societăţii româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul lider Rodeanu Bogdan-Ionel, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voiam să fac câteva precizări vizavi de cele spuse anterior, de la acest microfon.

Nu este vorba nicidecum de o dublă reglementare.

Acest proiect care este prezentat, spre dezbatere şi vot, în faţa Camerei Deputaţilor, astăzi, este cu totul şi cu totul un alt pachet. Introduce, pentru prima oară, noţiunea de "voluntar militar în termen", un alt concept faţă de programul rezervistului voluntar care a fost şi care este, până în momentul de faţă, în vigoare.

Interesul nostru este să dinamizăm acest proiect, să dinamizăm şi să încurajăm tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani să contribuie, prin prezenţa lor în cadrul acestui proiect, pentru întărirea rezervei operaţionale a Armatei Române, o rezervă operaţională care, instruită şi foarte bine dotată, constituie una dintre principalele descurajări la adresa ameninţărilor ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Ca mai toate domeniile din ţara asta, în ultimii 35 de ani, şi domeniul apărării a fost o reală bătaie de joc pentru PSD, pentru PNL, pentru UDMR şi pentru USR. În ultimii 35 de ani şi zona apărării a fost afectată. Aţi erodat, aţi dus în derizoriu ideea de patriotism, aţi dus în derizoriu ideea de a-ţi servi ţara, aţi dus în derizoriu ideea de a-ţi apăra ţara, chiar cu preţul vieţii, aţi batjocorit ideea de credinţă faţă de ţară şi faţă de naţiune, faţă de Dumnezeu, aţi batjocorit haina militară. Să ne reamintim cum aţi scos militarii pe străzi, ca să ne apăraţi de virus.

Timp de 35 de ani v-aţi bătut joc de înzestrarea Armatei Române! V-aţi bătut joc de tehnica militară! Aţi distrus tot ce înseamnă industrie militară în România, fabrici, uzine - le-aţi călcat în picioare!

Aţi călcat în picioare haina militară, în ani diferiţi, cu pensii diferite, cu acelaşi grad, aceeaşi experienţă, cu pensii diferite. I-aţi încăierat unii pe alţii!

Aţi pus trese, aţi făcut generali pe timp de pace numai ca să vă asiguraţi liniştea!

Aţi batjocorit, cum aţi făcut, de altfel, repet, cu absolut toată industria românească, cu agricultura, cu toate ramurile, cu toate sectoarele. Nici apărarea n-a scăpat de bătaia voastră de joc!

Iar acum, ca de altfel cu multe alte proiecte cu care veniţi în Parlament - improvizaţie, heirupism, fără dezbatere, fără dialog, totul pe repede-nainte, totul improvizat, pentru că... ăştia sunteţi!

Aţi distrus, şi după ce aţi distrus, încercaţi să păreţi salvatorii!

Dar, în egală măsură, repet, trebuie să ne uităm cum am ajuns noi aici şi cine sunt vinovaţii. Iar pentru asta trebuie să vă uitaţi în oglindă. Voi, cei de la PSD, de la PNL... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 45 de amendamente admise.

Întreb dacă de la pct. 1 la pct. 11 sunt obiecţii, comentarii. Nu. Adoptate.

De la 12 la 23, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 23 la 34, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 34 la 45, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie; PL-x 216/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Am să rog reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, să prezinte.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Bună ziua!

Scopul proiectului de lege elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară îl reprezintă transpunerea la nivel naţional a Directivei nr. 2118/2021, directivă care vine şi actualizează o directivă mai veche, respectiv nr. 103/2009.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege înaintat de Guvern Parlamentului.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, transmis cu adresa PL-x 216/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 25.03.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei UE 2021/2118 a Parlamentului European şi a Consiliului din 2021/24 noiembrie de modificare a Directivei nr. 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 430 din 2 decembrie 2021, cu excepţia art. 1 pct. 8 şi 18. Astfel, vor intra sub obligaţia de asigurare şi vehiculele care, conform legislaţiei naţionale, nu sunt supuse înmatriculării/înregistrării - trotinete electrice, biciclete electrice şi alte vehicule. Proiectul vizează limitarea acoperirii RCA pe baza noţiunii de utilizare a unui vehicul. Sunt eliminate cazurile în care accidentele sunt produse în situaţii în care vehiculele nu sunt utilizate ca mijloc de transport.

De asemenea, se permite utilizarea unor dispozitive electrice de control a asigurării RCA în trafic, fără oprirea vehiculelor, în măsura în care legislaţia GDPR este respectată, precum şi introducerea posibilităţii suspendării efectelor controlului RCA la cerere pe perioada suspendării înmatriculării vehiculelor, cu introducerea unei obligaţii în sarcina asiguratului în această perioadă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, în forma iniţiatorului, cu amendamentele admise şi respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Trei minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trei minute.

Să înceapă votul!

194 de voturi pentru - unanimitate.

Aprobat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul preşedinte Bode Lucian Nicolae, preşedintele Comisiei pentru transporturi.

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ori de câte ori Parlamentul a avut în dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 132/2017, pe scurt Legea RCA, au existat polemici, ceea ce este normal pentru un proiect cu un asemenea impact în societate.

De data aceasta vreau să evidenţiez faptul că lucrurile s-au armonizat la nivelul tuturor grupurilor politice, pentru că interesul este unul comun - să transpunem o directivă europeană al cărui termen de transpunere, din păcate, a expirat în 23 decembrie 2023. Orice deviere de la această linie ne-ar fi costat enorm. România risca aplicarea unor sancţiuni pecuniare consistente, o sumă forfetară minimă de peste 1,6 milioane de euro şi penalităţi pentru fiecare zi de întârziere.

Ceea ce vreau să subliniez este faptul că o transpunere incompletă, prin adăugarea la text sau introducerea de excepţii, ar fi reprezentat un aspect atacabil în contencios, pentru necorelarea cu interpretarea obligatorie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Mă bucur că am reuşit să ajungem la un consens pe acest proiect de lege şi la un compromis rezonabil, spun eu, cu toţi actorii din piaţa de asigurări, astfel încât transpunerea directivei să fie realizată într-o manieră echilibrată, care să protejeze interesele cetăţenilor şi, în acelaşi timp, să asigure sustenabilitatea pieţei de profil.

Subiectul nu este unul închis. Sunt convins că şi pe viitor vom avea în Parlament dezbateri constructive şi aplicate, pentru că mai sunt multe de făcut pe legislaţia RCA.

Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Hagiu Augustin-Florin.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, contextul este cel deja prezentat. Avem o directivă; nu o implementam, riscam să ajungem într-un infringement. Lucrurile astea sunt clare şi de aceea ne aflăm aici.

Însă, pe fond, problema rămâne una extrem de dificilă pentru tot ceea ce înseamnă asiguraţi, fie ei persoane fizice, fie persoane juridice.

Şi tocmai de aceea am luat cuvântul, pentru că suntem în faţa unei provocări pe care eu cred că trebuie să ne-o asumăm toţi, din toate grupurile politice parlamentare, şi anume de a elimina din Legea RCA acel conflict care dăinuie, cel puţin din 2016, care vizează două tabere aflate în opoziţie - nu politice, ci două tabere interesate ca legea să rămână într-o anumită formă - şi, din această cauză, suntem în situaţia în care asiguraţii, terţul păgubit, să aibă de suferit.

Aşadar, această provocare vine, în acest context - eu o să-mi asum o parte - sper, cu sprijinul dumneavoastră, să ajungem acolo unde Legea RCA să reflecte, într-adevăr, ceea ce ne interesează pe toţi, şi anume interesele asiguraţilor, fie ei cetăţeni, fie ei transportatori persoane juridice, după caz.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul şi continuăm cu articolele.

Amendamente admise.

La titlu? Nu sunt obiecţii, comentarii.

De la nr. crt. 1 la nr. crt. 3, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 4 la nr. crt. 6, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 7 la nr. crt. 10, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 11 la nr. crt. 12, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 13 la nr. crt. 16, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 17 la nr. crt. 19, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 20 la nr. crt. 40, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 41 la nr. crt. 50, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 51 la nr. crt. 60, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 61 la nr. crt. 70, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

De la nr. crt. 71 la nr. crt. 74, obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Amendamente respinse?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009; PL-x 352/2025.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul demers vizează exprimarea consimţământului statului român de a deveni parte la Protocolul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală.

Implementarea protocolului va avea drept rezultat îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti dintre cele două state, prin stabilirea unor măsuri concrete în acest sens.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la data 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, în forma propusă de comisia de raport a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi noi vă mulţumim, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, transmis cu adresa PL-x 352 din 6 octombrie 2025, înregistrat cu nr. 7c-14/262 din 6 octombrie 2025.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009. Implementarea protocolului va avea drept rezultat desfăşurarea întâlnirilor grupului de lucru comun pentru cooperare poliţienească transfrontalieră în materie penală cel puţin o dată pe an, precum şi ori de câte ori va fi necesar, la iniţiativa oricăreia dintre părţile semnatare, astfel încât, în baza rezultatelor acestor întâlniri, părţile vor putea realiza şi se vor putea informa reciproc anual, cu privire la eventuala necesitate de revizuire a acţiunilor operative desfăşurate, în funcţie de evoluţiile situaţiei operative şi tendinţele de criminalitate transfrontalieră.

Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a examinat proiectul de lege în şedinţa din 15 octombrie 2025.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În viitor vă rog să sintetizaţi puţin.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Sighiartău Robert-Ionatan.

Vă rog.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-un moment în care frontierele externe ale Uniunii Europene sunt sub presiune - şi aici vorbim de migraţie ilegală, vorbim de trafic de persoane, contrabandă sau alte ameninţări hibride, cred că semnarea acestui protocol şi ratificarea lui de către Parlament sunt chiar binevenite.

Aşa cum am colaborat pentru extinderea spaţiului Schengen, trebuie să continuăm să colaborăm şi pentru securitatea Flancului Estic al NATO - apropo de ceea ce se întâmplă la noi în regiune - şi pentru protejarea europenilor, pentru că un stat puternic este un stat sigur.

Şi apropo de luările de cuvânt, inclusiv la proiectul anterior, privind voluntariatul în armată, cred că România trebuie să se pregătească şi să fie pregătită tot timpul pentru orice scenariu, pentru că asta înseamnă să ai un stat puternic.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florea-Gabriel Florinel, Grupul AUR.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că AUR va vota pentru ratificarea acestui acord, însă noi considerăm că relaţia româno-bulgară este mai mult decât atât.

Ţinând cont de istoria comună bogată pe care cele două state o au, ţinând cont de prietenia veche, ţinând cont de faptul că dintre cele 10 ţări riverane Dunării, România şi Bulgaria împart aproximativ 500 de kilometri, aici suntem extrem de deficitari la marea infrastructură, mai exact la legăturile fizice între cele două maluri ale Dunării - şi mă refer strict la lipsa podurilor sau, mai exact, mai corect spus, faptul că acum 2.000 de ani exista un pod, iar în prezent există doar două poduri, nu putem vorbi despre o legătură serioasă între cele două state, cu toate că legăturile economice sunt extrem de importante - peste 7,5 miliarde de euro - între România şi Bulgaria, cu toate că, aşa cum vă spuneam iniţial, avem o istorie comună bogată, lipseşte marea infrastructură, şi acest lucru spune foarte multe.

Iar eu, ca teleormănean, pentru judeţul Teleorman, şi nu numai, pentru toată Lunca Dunării, pentru sudul României şi pentru România, în general, pentru români, ar trebui să ne aplecăm şi să investim acolo unde chiar contează.

Aşadar, haideţi să ne aplecăm şi să lăsăm în urma noastră ceea ce oamenii, românii, aşteaptă de la noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Proiectul de lege are ca obiect cooperarea poliţienească! (Vociferări.)

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2024 privind unele măsuri pentru desfăşurarea activităţilor integrate aferente emiterii şi transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii; PL-x 545/2024.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Domnul Derzsi Ákos (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea activităţilor integrate aferente emiterii şi transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Ministerul Muncii susţine raportul comun al comisiilor raportoare asupra proiectului de lege supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumim şi noi.

În continuare dăm cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2024 care prevede instituirea unor măsuri pentru desfăşurarea activităţilor integrate aferente emiterii şi transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Astfel, Compania Naţională Poşta Română este desemnată drept instituţia care să ofere servicii integrate de tipărire şi de pregătire a plicurilor în care se transmit deciziile de recalculare a pensiilor, reglementându-se, totodată, tariful la care se vor realiza serviciile respective.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 1 octombrie 2024, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Velces... (Râsete.)

Domnul deputat Velcescu Florin-Gabriel, Grupul AUR. (Râsete. Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aveţi de dat doi miei - şi pentru gen şi pentru nume, că nu mă cheamă Gabriel -, dar asta e altă discuţie.

Am văzut acest proiect şi m-am bucurat foarte tare, am crezut că discutăm despre pensii şi despre Pilonul II, Pilonul III, pensiile private, despre cum vom face dreptate în acest domeniu.

Am crezut că o să le explicaţi românilor şi că o să îndreptaţi eroarea pe care aţi făcut-o mai devreme... săptămâna trecută, cu aceste aberaţii prin care aţi decis dumneavoastră, cu de la dumneavoastră putere, că e mult mai bine să ţineţi banii la stat.

Vă atrag atenţia că 10% inflaţie, în opt ani de zile, o să topească tot ceea ce a agonisit orice om de bună-credinţă.

Dacă la Pilonul II aveţi o scuză că banii ăia sunt blocaţi - 70% în titluri de stat, la Pilonul III vă atrag atenţia că sunt contributori benevoli, voluntari, care au decis cu de la sine putere că vor să-şi asigure bătrâneţea.

Dar, în schimb, aţi făcut cum aţi promis celor de la OCDE. Pentru că nu v-a obligat nimeni, aţi făcut un exces de zel şi aţi mai dat încă o dată cu tifla poporului român.

Ciudat! Ciudat cum de fiecare dată când aveţi ocazia să îndreptaţi lucrurile, vă prefaceţi că nu e nimic de îndreptat.

O zi bună! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 405/2024.

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de lege.

Reamintesc că în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 8 octombrie 2025, în cadrul dezbaterilor generale, a luat cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PNL.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Vreau să vă prezint câteva cifre, legat de acest program, care a fost un instrument important pentru susţinerea activităţilor IMM-urilor şi a continuat să sprijine aceste nevoi pe care IMM-urile le au, respectiv capitalul de lucru şi investiţiile.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a acordat în anul 2024, în cadrul Programului IMM PLUS, un număr de 7.329 de garanţii, în valoare de 9,33 miliarde de lei, pentru finanţări în valoare de 10 miliarde de lei - o sumă foarte importantă, din punctul nostru de vedere.

Valoarea totală a solicitărilor garantate aprobate de Fond în Programul IMM PLUS ROMÂNIA a însumat 6,9 miliarde de lei, cu o valoare a finanţării de 7,7 miliarde de lei, aferente unui număr de 5.614 credite, care a însemnat crearea de locuri de muncă, continuarea unor investiţii importante la nivel naţional.

Valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de Fond în cadrul Subprogramului AGRO PLUS a însumat 95 de milioane de lei.

De asemenea, pentru Programul PROD PLUS au fost 1,2 miliarde de lei şi au fost 784 de credite-garanţii aprobate.

Valoarea totală a solicitărilor de garantare de Fond - Subprogramul GARANT CONSTRUCT a însumat 1,15 miliarde de lei, cu o valoare de 1,23 miliarde de lei pe total program, cu 848 de credite.

Considerăm că a fost un program eficient al Guvernului Ciolacu, un program care cred că ar trebui să aibă şi pe viitor continuitate, pentru că astfel susţinem crearea de locuri de muncă, susţinem IMM-urile şi susţinem economia naţională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Matieş Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Vorbim de programe, vorbim de ajutor, dar ce să vezi, că anul acesta, faţă de anul trecut, s-au închis cu mai mult de 10.000 de societăţi româneşti. 10.000!

Păi, domnilor, trebuie prima dată să-i ajutăm pe oamenii ăştia, trebuie o legislaţie clară, pentru că nu puteţi să schimbaţi de pe o zi pe alta, să creşteţi TVA-ul; nu puteţi, de pe o zi pe alta, impozitul pe dividende să-l schimbaţi; nu puteţi, de pe o zi pe alta, taxe şi alte impozite asupra antreprenorului român.

Puteţi să daţi tot felul de programe, efectele - efectele sunt zero sau pe minus sunt efectele.

De aceea, Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR trebuie să vină cu măsuri concrete pentru antreprenorii români.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că suntem în procedură de urgenţă, un vorbitor de grup.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii; PL-x 61/2025.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Notă de prezentare asupra raportului Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziţii în ceea ce priveşte organizarea Registrului unic de evidenţă a unităţilor sanitare. În acest sens, având în vedere specificul comun al datelor colectate în sistemele şi aplicaţiile informatice utilizate de Ministerul Sănătăţii, respectiv "Corona-formsˮ şi Registrul Unic de Boli Transmisibile, se prevede crearea de către STS a unei aplicaţii informatice care va integra atât dosarele prevăzute de aplicaţia informatică "Corona-formsˮ, precum şi datele din Registrul Unic de Boli Transmisibile. În Registrul unic de evidenţă a unităţilor sanitare se înregistrează şi se codifică toate unităţile sanitare publice şi private care furnizează servicii medicale, servicii conexe actului medical, terapii complementare şi alternative, servicii medico-sociale. Codificarea reprezintă atribuirea unui număr unic naţional fiecărei unităţi înregistrate în Registru.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport de aprobare a proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

Vă rog să propuneţi timp de dezbateri.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Două minute.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Supunem la vot.

Vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul, la dezbateri generale, domnului deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă nu modifică numai Legea nr. 95/2006, ci şi Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 - cu rezidenţiatul.

Am reuşit în urmă cu câţiva ani să oferim posibilitatea spitalelor municipale/judeţene de urgenţă să primească rezidenţi mai devreme şi să facilităm întoarcerea lor, chiar în timpul rezidenţiatului, acasă, la vatră.

Atunci Ministerul Sănătăţii a făcut o procedură prin care, analizând structura pacienţilor din respectiva secţie a unui spital municipal sau judeţean, conform acestor avize, să poată să ofere posibilitatea ca o secţie dintr-un spital municipal/judeţean să ajungă secţie clinică.

Din păcate, această modificare, această ordonanţă de urgenţă, face un shortcut pentru universităţi şi oferă posibilitatea ca într-o secţie de spital judeţean şi municipal, fără să se facă analiza acestor date, de pacienţi, de aparatură, dacă există medic primar pregătit, să se transforme, cu o simplă angajare de cadru universitar, în secţii clinice.

Ideea nu este rea, însă având în vedere problematica din ţara noastră cu aceste mici portiţe, o să ajungem ca în spitalele municipale, în apropierea spitalelor clinice universitare, o să se ajungă să se transforme în secţii clinice, fără să aibă posibilitatea de a dezvolta secţia lor prin aparatură şi cu ajutorul Ministerului Sănătăţii.

Există un risc. Haideţi să urmărim şi să vedem în continuare, peste o jumătate de an, cum o să evolueze lucrurile.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Unul dintre obiectivele acestei legi este acela de a colecta datele de boli transmisibile, şi acesta face obiectul unei hotărâri a Guvernului - Hotărârea nr. 657/2022.

Ei, haideţi să ne uităm, ce s-a întâmplat cu colectarea acestor date.

Cel mai important lucru în pandemie era să aflăm cum a evoluat, care au fost morbiditatea şi mortalitatea, pentru că aceste date sunt foarte importante din punct de vedere ştiinţific.

Majoritatea datelor însă le-am văzut pe Eurostat, pentru că "Corona-forms", care a fost instituită de Ministerul Sănătăţii, a avut o metodologie care nu a corespuns obiectivelor ştiinţifice.

Şi aici vă spun şi vă repet - vaccinurile au avut 1.238 de complicaţii; aceste complicaţii nu se reflectă în aceste "Corona-forms", pentru că cei care trebuiau să le scrie şi trebuiau să le transmită mai departe Institutului de Sănătate Publică nu au respectat metodologia, iar această metodologie nu a favorizat raportarea reacţiilor adverse.

În ţara asta, fiecare dintre noi cunoaşte pe cineva care a decedat sau a fost schilodit de vaccin, şi, totuşi, raportarea este - îmi spunea domnul ministru că sunt doar o sută şi ceva de cazuri. Este absurd.

De aceea, vă spun, digitalizarea nu rezolvă problema, atâta timp cât noi blocăm informaţia referitoare la reacţiile adverse ale vaccinului mARN.

Dar nu vă interesează această chestiune.

Dar am să vă mai pisez cu ea. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Da.

E bine să vedem şi titlul proiectului pe care îl dezbatem, stimaţi colegi. (Vociferări.)

Să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul. Dacă la titlu există comentarii? Nu există.

La articole, de la 1 la 7? Nu există.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 376/2024.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului României.

Vă rog.

Domnul Derzsi Ákos:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 58 alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se majorarea cu 10% a cuantumului indemnizaţiei lunare de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestaţiei sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav.

Ministerul Muncii susţine raportul comun al comisiilor raportoare asupra proiectului de lege supus dezbaterii.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Se dă cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

În temeiul art. 95 şi 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 376/2024 din 25 iunie 2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea Legii nr. 448/2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2024 prin care se modifică art. 58 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, în sensul majorării cu 10%, începând cu luna iunie 2024, a cuantumului indemnizaţiei lunare de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestaţiei sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport de aprobare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

La dezbateri generale, doamna deputat Cernit Maria, Grupul parlamentar POT.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

PL-x-ul acesta vorbeşte despre o creştere de 10% din 569 de lei/lună. Atât valorează viaţa unei persoane cu handicap grav din România - 569 de lei. Deci 10% înseamnă 56 de lei/lună, adică 2 lei/zi. Este derizoriu.

Ştiţi cât costă un singur supliment pentru un copil cu handicap grav? Ca să nu mai vorbesc de recuperări.

Veniţi şi le oferiţi 56 de lei în plus, adică 2 lei/zi, ca şi cum asta ar rezolva ceva.

Pentru părinţii care luptă zilnic cu neputinţa sistemului, este o insultă.

Încetaţi cu aceste firimituri prezentate ca mari victorii şi coborâţi cu picioarele pe pământ!

Sigur că Partidul Oamenilor Tineri va vota pentru această măsură doar pentru că e mai bine decât nimic, dar e departe de sprijinul real de care aceste familii au nevoie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Moş Patricia-Simina-Arina, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Sprijinul pe care îl acordă statul persoanelor vulnerabile nu ţine cont de culoarea politică a partidelor, de ideologii, ci de un principiu general valabil - protecţie pentru cei care sunt diferiţi de noi, însă sunt egalii noştri.

Exact cum a spus şi domnul secretar de stat, stimaţi colegi, parlamentarii PNL vor vota pentru adoptarea proiectului de lege prin care s-a majorat indemnizaţia lunară de care beneficiază adultul cu handicap grav, respectiv a prestaţiei sociale de care beneficiază părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav.

Totodată, stimaţi colegi, pentru că am muncit mult pe această zonă socială, vreau să atrag atenţia că ancheta socială pe care asistenţii sociali o fac în teren este instrumentul care ne vorbeşte despre oamenii din comunităţile noastre care au nevoie de noi.

E important ca, atunci când se acordă un beneficiu social, o prestaţie socială, asistenţii sociali să fie în teren, să încheiem cu anchetele sociale făcute din birouri.

Totodată, vreau să atrag atenţia că susţin măsurile de reformă şi în serviciile sociale, pentru a putea acorda sprijin celor care au nevoie, nu celor care profită de acest ajutor.

Nu vom putea fi un stat atent, prezent şi incluziv dacă vom închide câte un ochi şi vom oferi beneficii nemeritate unor profitori.

Ancheta socială ne ajută pe toţi cei care lucrăm în acest sistem şi suntem preocupaţi de comunităţile vulnerabile să ajutăm mai mult şi mai bine.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Statutul persoanelor cu dizabilităţi a fost reglementat prin Convenţia ONU, pe care România s-a angajat să o respecte, semnând-o în 2010, şi semnând... aprobând raportul implementării la nivel naţional în 2022.

În baza acestor acorduri, convenţii ratificate, a fost aprobată şi Strategia Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi în anul 2022, iar proiectul de lege pe care îl dezbatem şi îl vom vota astăzi, practic, face o implementare într-o măsură..., încă un pas în implementarea acestei strategii naţionale.

Într-adevăr, acest proiect de lege nu face decât să aprobe o ordonanţă de urgenţă adoptată în vara anului 2024 - pe traseu legislativ, acum a ajuns pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor - şi o ordonanţă de urgenţă care, într-adevăr, a majorat cu 10% indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii.

Într-adevăr, aceste indemnizaţii au îngheţat în vara anului 2024, pentru că anul 2025 a însemnat plafonarea indicatorului social de referinţă.

Şi aici avem într-adevăr o problemă, pentru că suntem de acord cu necesitatea reducerii presiunii bugetare, dar acest indicator social de referinţă este o bază de calcul nu doar pentru aceste indemnizaţii a căror majorare o aprobăm astăzi, ci şi pentru alte categorii de persoane aflate în situaţii speciale, vulnerabile, şi vă dau doar două exemple - indemnizaţia pentru persoanele care nu au un loc de muncă, indemnizaţia de şomaj, şi indemnizaţia pentru persoanele care se află într-un concediu pentru creşterea copilului.

De aceea, Partidul Social Democrat va vota acest proiect de lege, şi vă rog şi pe dumneavoastră să o faceţi, dar, ca parlamentari, poate ar trebui să avem în vedere o actualizare a indicatorului social de referinţă, eventual în viitoarea lege a bugetului, pentru anul 2026.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumim şi noi.

Domnul depu...

Doamna deputat Mitrea Dumitriţa, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, în sfârşit, o propunere legislativă care vorbeşte despre persoanele cu dizabilităţi, însă ea nu repară, aşa cum ar trebui să o facă, privind necesitatea pe care o au persoanele cu dizabilităţi.

Am auzit lucruri măreţe despre această propunere legislativă, că evaluarea şi dosarele nu se vor mai face din birou.

Doamne sfinte, se făceau din birou! Să înţeleg că se făceau din birou până acum. Adică asistentul social care trebuia să meargă în teren, el făcea, instrumenta dosarul din birou.

Şi vă spun că da, aşa se întâmpla, pentru că astfel, persoană cu grad grav de handicap, copil, încadrată de DGASPC pentru copii, a devenit adult, nu avea o mână, aşa s-a născut, fără o mână, dar în momentul în care a împlinit 18 ani, asistentul social, care nu l-a văzut şi a făcut dosarul din birou, asistentul social a considerat că trebuie să-l încadreze în grad de handicap pentru adulţi, şi, în această situaţie, copilul cu grad de handicap grav a devenit copil... adult - că era la 18 ani, e copil şi la 18 ani -, a devenit adult fără o mână şi cu grad de handicap accentuat.

În altă ordine de idei, eu cred că, aşa cum spunea şi doamna deputat Moş, când vorbim despre hotărâri pentru persoanele cu handicap, într-adevăr, nu trebuie să avem culoare politică, şi să luăm decizii împreună.

Şi cred că ar trebui să lucrăm împreună şi să fim de acord şi cu evaluarea şi standardizarea - cum încadrăm o persoană cu handicap în grad de handicap - real.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului Georgescu Gheorghe-Daniel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doresc să vă spun doar atât - astăzi ne vizitează un grup de copii din municipiul Mangalia şi mi-aş dori foarte mult să-i salutăm şi să-i aplaudăm.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Îi salutăm şi noi cu respect pe copiii din Mangalia.

Bine aţi venit în Parlamentul României!

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Persoanele cu handicap, în România, încă nu sunt suficient protejate, dar este foarte bine că venim cu aceste iniţiative.

Însă vă rog frumos să fiţi atenţi şi la alte consecinţe care vor fi după ce vor intra în vigoare pachetele de măsuri adoptate de Guvern - şi mă refer la modificarea Legii fiscale, la art. 456, unde s-a eliminat articolul care prevedea că persoanele cu handicap sau care au în grijă persoane cu dizabilităţi, cu handicap grav, sunt exceptate de la plata impozitului.

Or, vă rog ca până la momentul la care aceste măsuri vor intra în vigoare, să veniţi cu nişte propuneri legislative, să venim împreună, aşa cum spuneau şi antevorbitorii, să uităm de culoarea politică, şi să nu lăsăm în continuare aceste prevederi care nu sunt echitabile şi nu favorizează această categorie de cetăţeni, să modificăm împreună acel articol, în aşa fel încât să ajutăm persoanele care într-adevăr sunt vulnerabile şi au nevoie de ajutorul nostru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterile.

Ne revedem la 11.30, la votul final.

După pauză

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa Camerei Deputaţilor - vot final, miercuri, 22 octombrie 2025, ora 11.30, format fizic şi online.

Stimaţi colegi,

Vă rog să faceţi puţină linişte!

Începem şedinţa Camerei Deputaţilor - vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Prezenţi - 244.

Doamnelor şi domnilor,

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate de colegi eventuale disfuncţionalităţi. Nu. (Vociferări.)

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat. (Vociferări.)

Să nu mai apăsaţi pe butoane! Doar dacă vreţi să vorbiţi!

Mulţumesc.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 73/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog!

Prezenţi - 271, pentru - 268, două abţineri, 1 - "nu votez".

Mulţumesc.

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie; PL-x 216/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia de pentru buget, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog!

Prezenţi - 277, pentru - 276, un vot - "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României... (Vociferări.)

Explicarea votului, doamna Grosaru Ioana, neafiliaţi.

Vă rog. (Vociferări.)

Înţeleg că s-a răzgândit.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului... (Vociferări.)

Domnul deputat Moisin Radu-Marin, Grupul parlamentar al PNL, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Votul final asupra acestui proiect de lege arată unul dintre acele momente, în Parlament, când se poate trece peste politica aceasta de tip tribală politic, în care fiecare îşi vede doar de partidul său şi putem, împreună, să adoptăm legi bune pentru România, prin care să instituim ordine în acest domeniu al circulaţiei rutiere, care ne vizează pe noi toţi.

Din păcate, sunt foarte multe victime, în ultimii ani de zile, şi credem că aceste măsuri nou introduse prin proiectul de lege tocmai votat vin să reducă aceste accidente, prin responsabilizarea nu doar a conducătorilor de vehicule, dar şi a proprietarilor şi a operatorilor de flote.

Iar în ceea ce priveşte multiplele articole de presă pe această temă, şi dezbaterea publică, după ce s-a întâmplat în cealaltă Cameră sesizată, mai exact în prima Cameră sesizată, am demonstrat, prin efortul partidelor reprezentate în Parlament, că în România este democraţie şi nu oligarhie şi marile capital nu poate face legi în Parlamentul României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, semnat la Bucureşti la 18 iunie 2025 şi la Sofia la 16 iunie 2025, pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009; PL-x 352/2025; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 286, pentru - 285, un vot contra.

Proiectul a fost adoptat.

Mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea...

(Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Dragi colegi,

Am votat pentru ratificarea Protocolului de colaborare între Guvernul României şi Guvernul Bulgariei. Este un gest corect, un gest european.

Cer Guvernului României să adopte un protocol de colaborare şi pentru comunitatea de români şi românofoni de la sudul Dunării.

România oferă două milioane de euro în fiecare an comunităţii de bulgari din România. În schimb, românii din Bulgaria nu primesc nimic.

Am fost recent la un eveniment organizat la Vidin de comunitatea românească, iar adevărul este dur, grav, oamenii sunt abandonaţi de statul român, iar la acest eveniment, doamna ambasador al României, deşi a confirmat prezenţa, nu s-a prezentat, nu a prezentat scuze că nu a anunţat, iar românii de acolo chiar sunt abandonaţi.

Acum, că cei de la USR au Ministerul de Externe, cer să se aplece şi asupra românilor din comunităţile istorice. Vedem Ucraina, Serbia...

Haideţi să le dăm posibilitatea să aibă o şcoală a lor!

Haideţi să le oferim sprijin, pentru că chiar sunt abandonaţi aceşti români, care trăiesc, care îşi duc cu greu tradiţia şi identitatea mai departe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vreau să vă asigur că toate eforturile Ministerului Afacerilor Externe au ca principală atenţie siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor români.

Totodată, dacă aţi vorbit şi de comunitatea din Ucraina, în primul rând cred că ar trebui să-i ajutăm să fie pace acolo, la ei, şi să reziste, să nu mai fie omorâţi, să supravieţuiască în faţa agresiunii Federaţiei Ruse. Da?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2024 privind unele măsuri pentru desfăşurarea activităţilor integrate aferente emiterii şi transmiterii deciziilor privind recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii; PL-x 545/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog!

Prezenţi - 283, pentru - 281, o abţinere, 1 - "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, şi Grupul AUR bineînţeles că am votat pentru transmiterea deciziilor de recalculare a pensiilor prin Poşta Română, pentru că, în esenţă, este un lucru bun, dar, deşi subiectul pare banal, Poşta Română va duce deciziile de recalculare la cei aproape 5 milioane de pensionari contra unor tarife reglementate chiar în corpul legii.

Repet, deşi este un subiect banal, el arată falimentul României, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, guvernamental şi legislativ, pentru că, în forma legii, în corpul legii, avem puse nişte valori absolute. Avem 7,85 lei, 33,61 lei, în corpul legii. În esenţă este o mare prostie! Pentru că, în corpul legii, ar trebui să avem doar referiri la nişte indicatori economici, macroeconomici, sociali, salariul minim, costul combustibilului şi aşa mai departe. Şi, în schimb, avem nişte valori absolute.

Nota 4 pentru modul de legiferare al Guvernului!

Dar mai important este falimentul social - se arată chiar în expunerea de motive. Pentru că avem aproape 5 milioane de pensionari este nevoie de această lege.

Avem un raport nesustenabil între tineri şi vârstnici.

Bineînţeles că nu împărţim societatea între tineri şi vârstnici, pentru că tinerii de azi sunt vârstnicii de mâine, ci arătăm doar că avem 5 milioane de pensionari şi ceva peste 5 milioane de angajaţi, sub 4 milioane în sectorul privat sau public productiv, asta arătând un faliment real al României din punct de vedere uman.

Aici ne-au dus politicile anti-viaţă, anti-familie, anti-copii, de taxare inumană, ajungând în situaţia în care se spune: "Da, trebuie să vindem totul şi să importăm sute de mii de muncitori străini".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, pentru explicarea votului, dau cuvântul doamnei deputat Turcan Raluca, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege practic încheie un proces de reformă care a condus la recalcularea sistemului public de pensii, pe bază de contributivitate şi echitate.

Acest proiect reglementează modalitatea de transmitere la domiciliul beneficiarilor a drepturilor, în urma recalculării, şi în felul acesta, procesul care a început, de recalculare a pensiilor, este complet.

S-a modificat legea, s-a schimbat formula de calcul, s-au recalculat pensiile, pe bază de contributivitate în sistemul public, s-a produs digitalizarea dosarelor de pensii şi este o reformă încheiată şi pentru care România a primit fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Însă atenţia noastră trebuie să meargă în continuare, pentru că Pilonul I de pensii este sub o presiune uriaşă. Avem în momentul de faţă un deficit de 5,4 miliarde de lei, avem 1,3 persoane active la un pensionar şi, în următorii 6-8 ani, 1.000.000 în plus de noi pensionări vor intra în sistem.

De aceea, preocuparea noastră trebuie să fie consolidarea Pilonului II şi a Pilonului III de pensii, pentru că în felul acesta vom putea completa, pentru cei care sunt în momentul de faţă în viaţa activă, pensia din Pilonul I cu pensii facultative private care să fie într-un sistem căruia să-i crească randamentul şi profitabilitatea, pentru a-şi îmbunătăţi veniturile la vârsta de pensionare.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru şi are şi satisfacţia unui proiect început în mandatul de ministru pe care l-am avut la Ministerul Muncii.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

Domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR, explicarea votului.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Dacă tot am votat pentru, măcar să ştim de ce.

Valorile sunt puse acolo pentru că se dă unei anumite companii acest lucru. Ieşim din logica economiei de piaţă, dăm unei companii, care este o companie de stat, românească, cu angajaţi români, şi este evident că nu poţi să laşi preţurile la liber, dacă dai cu dedicaţie unei companii un serviciu.

Deci, ca să înţelegem, aşa, un pic, de ce votăm!

2. Este adevărat că este un trend absolut, care vine din urmă, trendul demografic, că, da, o să avem o problemă demografică. Şi, de aceea, dacă tot o observaţi, fiţi în sprijinul măsurilor alternative care să aducă bunăstare României, şi anume pensiile administrate privat, care sunt soluţia pentru bunăstarea populaţiei, în momentul în care termină viaţa activă.

Prin ceea ce faceţi dumneavoastră se pare că nu înţelegeţi ce faceţi - o dată - pentru că votaţi, dar nu înţelegeţi ce votaţi. (Vociferări.)

Şi - doi - nu înţelegeţi care sunt măsurile care să ducă la bunăstare şi corectitudine în România.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2024 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 405/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru antreprenoriat propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog!

Prezenţi - 284, pentru - 282, contra - 1, o abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dăm bani şi ne lăudăm. Am auzit în luările de cuvânt pe care le-aţi avut despre felul în care dăm bani.

Îl avem aici şi pe domnul ministru al agriculturii, care ne-a dat un pliant - m-a lăudat domnul ministru - un program similar, INVESTALIM. 22 de firme au fost finanţate, din totalul de 8.500.

IMM PLUS reprezintă anumite granturi, anumite finanţări, care merg, după aceea, în străinătate.

Când facem un raport la toate aceste granturi, inclusiv în zona agriculturii, şi când vedem rezultatele... De exemplu, la 2 ani de la mandatul domnului Barbu, o să vedem că avem mai puţin de 100.000 de capete din şeptelul de suine şi importăm 80% din carnea de porc.

Atunci, aceste programe au vreo rentabilitate - IMM PLUS, IMM INVEST - în loc să uşurăm, prin infrastructura pe care o punem la dispoziţie IMM-urilor, agricultorilor, viaţa acestor întreprinzători români.

V-am văzut, domnule ministru, la Dâmboviţa, când, în loc de irigaţii, le-aţi spus agricultorilor că ar trebui să plătească apa pe care o consumă.

Tot voi, care încercaţi şi ne criticaţi - l-am auzit pe un domn deputat de la USR, mai devreme - că strângem banii la ciorap... Trebuie să vă gândiţi că pentru agricultori, pentru IMM-uri, e complicat cu e-Factură, e-TVA, e-Transport. Sunt firme mici şi nu ele produc, din gem şi zacuscă, marea evaziune fiscală, ci firmele care sunt ţinute în braţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Chilat Crina-Fiorela, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Da, mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că firmele mici şi mijlocii au fost cele mai lovite, în ultimii ani, de scumpiri, de criza energetică şi de efectul războiului din Ucraina.

Mulţi antreprenori se luptă să îşi păstreze angajaţii şi să îşi plătească facturile.

Programul IMM PLUS a demonstrat că poate fi o gură de oxigen pentru aceste companii.

Prin acest proiect, plafonul de garantare a crescut semnificativ, iar asta înseamnă că mai multe companii pot primi credite garantate de stat şi pot să-şi continue activitatea, să-şi facă investiţiile.

Fondul de Garantare a acordat în 2024, în cadrul acestui program, un număr de 7.329 de garanţii, în valoare de 9,336 de miliarde lei, pentru finanţări în valoare de 10,381 de de miliarde lei.

PSD a arătat mereu că este partidul alături de mediul de afaceri românesc şi acest lucru a fost făcut nu doar prin vorbe, ci concret, prin fapte.

De aceea, am susţinut şi am votat adoptarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Făget Mădălin- Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă gândeam că îi daţi domnului de la USR, pentru că noi suntem neafiliaţi, dar voiam să explic, să îi întreb pe cei de la USR dacă ştiu ce au votat, pentru că am văzut că a existat un vot împotrivă, de la USR. Şi având în vedere că puţin mai devreme se uita către partea stângă a sălii - mă uit şi eu, dar văd că sunt oameni frumoşi aici, în partea stângă.

Mă uit în dreapta... Deci, aveţi grijă că, atunci când votaţi, să ştiţi ce votaţi!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru- Paul, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Să ştiţi că, în general, la USR, avem dreptul la opinie, chiar dacă dumneavoastră nu sunteţi obişnuiţi cu lucrul acesta şi doar tătucul vă spune ce să faceţi, şi trebuie să respectaţi, că altfel e vai şi-amar. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte, aş vrea să înţelegem foarte clar că vorbim despre o lege care a permis anumitor întreprinzători să reziste unui stres generat de situaţia economică, şi cred că este un lucru bun.

Pe de altă parte, dacă este să vorbim despre partea de e-Factură şi evazionişti, să ştiţi că evaziunea fiscală nu este făcută de cei care fac facturi. Dacă faci facturi înseamnă că nu faci evaziune, pentru că le declari.

Deci, societăţile mari nu sunt ele cele care fac evaziunea fiscală, ci fac evaziune fiscală cei care nu au societăţi, cei care lucrează la negru.

Şi vă dau un exemplu foarte clar, în domeniul producţiei de alcool. Avem piaţă neagră undeva la 80%, în acest domeniu.

Nu mai vorbesc de partea de sănătate care, din nefericire, este afectată grav de alcoolul de proastă calitate care este produs la negru, nu spun de TVA, nu spun de acciză. Lucrurile acestea sunt foarte clare.

Dar, repet, în mod normal, cineva care afirmă că a făcut evaziune fiscală ar trebui, de la acest microfon, să nu mai vină să ne dea lecţii în ceea ce priveşte acest flagel care, din nefericire, ne slăbeşte, ca stat.

Aşa că, un pic de responsabilitate nu cred că strică, stimate domn! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2025 pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii; PL-x 61/2025; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 293, pentru - 278, contra - 13, două abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2024 pentru modificarea art. 58 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 376/2024; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 296, pentru - 296.

Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul... (Vociferări. Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Doamna!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă vicepreşedinte... secretar Şerban, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

"Vicepreşedinte... secretar", nu ştiu, dar, în fine, mulţumesc pentru acceptul de a explica votul.

Da, am votat pentru acest proiect legislativ; are şi un titlu foarte frumos - "...protecţia... drepturilor persoanelor cu handicap".

Stimaţi colegi din arcul de guvernare, dacă nu ştiţi, vă spun eu, să ştiţi că în continuare îmi scriu salariaţii din DGASPC-uri că nu-şi primesc salariile.

Am mesaje de la angajaţii din DGASPC Maramureş - nu şi-au primit salariile din iulie.

Cum ar putea să ofere "protecţie", aşa cum spune titlul acestei ordonanţe, persoanelor cu dizabilităţi?

Să ştiţi că persoanele cu dizabilităţi trăiesc cu pensii mizerabile. Mizerabile!

Când o să vă asumaţi să aliniaţi aceste pensii la inflaţie, la coşul zilnic?

Ba, mai mult, aţi decis să îi chemaţi la reevaluare pe toţi cei care au certificate.

Păi aveţi impresia că persoanelor cu dizabilităţi care nu au membre le-au crescut între timp? Să ştiţi că o mână sau un picior nu este păr, nu creşte între timp.

Vă bateţi joc de aceste persoane care trăiesc în mizerie, cu pensii de neimaginat; în schimb, populist, facem nişte ajustări, punem petice. Real, nu îi ajutăm.

Daţi-le salariile oamenilor care ar trebui cu adevărat să se ocupe şi aveţi grijă de persoanele cu dizabilităţi! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, USR.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Avem un principiu al descentralizării şi să ştiţi că acele salarii nu sunt date de la Guvern, sunt date de la autorităţile locale. Şi problemele care sunt acum la DGASPC-uri sunt generate, din nefericire, de primari sau cei care conduc administraţiile locale, care au fost iresponsabili.

Şi vă dau acum un exemplu petrecut la Sectorul 5, care am înţeles că s-a petrecut în multe UAT-uri, şi anume: în urmă cu un an de zile, la sfârşitul anului 2024, s-a dat o ordonanţă care oprea o serie de cheltuieli şi s-a încercat practic prevenirea dezastrului economic generat de guvernările anterioare, însă a fost o derogare, şi anume - nu se disponibilizează, nu sunt oprite cheltuielile care au legătură cu protecţia socială.

E, ce au făcut primăriile? Ce a făcut, de exemplu, primarul Sectorului 5? A luat din subordinea Consiliului Local o autoritate care n-are nicio legătură cu protecţia socială, a băgat-o în coordonarea DGASPC-ului şi în felul ăsta a evitat să facă restructurarea impusă de Guvern.

Deci vina, din nefericire, pentru aceste situaţii, aparţine primarilor care, din incompetenţă sau din rea-voinţă, au făcut acest lucru.

Sunt de acord că sunt foarte multe probleme în ceea ce priveşte persoanele cu handicap şi trebuie să facem toate eforturile să le ajutăm, dar rugămintea mea este, stimaţi colegi din opoziţie, când veniţi şi faceţi o afirmaţie, vă rog frumos, verificaţi tot firul, pentru că în felul acesta puteţi să ajungeţi să ieşiţi din această sferă în care sunteţi, cea a extremiştilor. (Vociferări.) Altfel, în momentul în care dezinformaţi continuu şi faceţi tot felul de afirmaţii care n-au absolut nicio bază reală, nu faceţi decât să confirmaţi că sunteţi doar nişte extremişti. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să susţinem orice iniţiativă care vine să susţină persoanele cu handicap, dar trebuie să spun că colegul anterior nu a avut dreptate. Nu sunt primarii de vină pentru faptul că nu există bani pentru persoanele cu handicap.

Legea spune foarte clar. Legea spune foarte clar că există o competenţă partajată între nivelul naţional şi nivelul local. Şi, de obicei, nivelul naţional nu se ţine de cuvânt, pentru că spune că trebuie să oferi cel puţin 90% din fondurile pentru persoanele cu handicap.

Deci, cel puţin, noi aşa spunem, cel puţin 90%.

Şi, în acest context, o decizie care aparţine primarilor nu poate fi luată, pentru că în administraţiile publice mici, indiferent ce ai face, aceste costuri se ridică la valori foarte mari, fără să ai posibilitatea să ceri tu, să verifici dacă acel certificat de handicap este real sau a fost realizat cu, hai să spunem, cu intervenţii mai puţin ortodoxe, mai puţin corecte.

În acest context, această sarcină ar trebui, după părerea noastră, preluată integral de către nivelul central.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării; PL-x 350/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 287, pentru - 263, contra - 11, abţineri - 13.

Proiectul a fost adoptat.

La explicarea votului, doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliaţi, vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de cetăţean al statului român şi demnitar al statului român, să ştiţi că am început să-mi exprim îngrijorarea faţă de direcţia politică în care mergem, în ceea ce priveşte politica militară şi de apărare.

Am votat împotriva acestei legi, cel puţin pentru un singur considerent - s-a propus modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 446/2000, în sensul că serviciul militar va fi obligatoriu pentru studenţii din instituţiile civile de învăţământ superior.

Înţeleg că acest serviciu militar obligatoriu se va face în scopul desfăşurării misiunilor de apărare şi obiective de interes militar pentru siguranţa statului român - vă citez din expunerea de motive a iniţiatorului.

Pentru mine este neclar de ce studenţii din instituţiile civile de învăţământ superior vor trebui să facă serviciul militar şi, la un moment dat, tot din expunerea de motive, rezultă că este nevoie de resursă umană pentru înrolare în caz de conflict armat.

Părerea mea este că, fiind vorba de o chestiune de interes naţional, singura în măsură de luat în calcul, ar trebui pentru asta să se facă un referendum naţional.

Nu înţeleg de ce guvernanţii noştri - şi preşedintele statului român, până la urmă, nu face referendum naţional, să-şi exprime poporul opinia pe direcţia militară şi de apărare în care mergem.

Ne-am lăudat peste tot că avem armată profesionistă, militari activi, cadre profesioniste, rezervişti, voluntari, trupe NATO pe teritoriul României, contribuim pentru înarmare. Pentru ce vă trebuie studenţii din universităţi să facă serviciu militar şi să fie înrolaţi? (Vociferări.)

Eu cred că nu pot plăti tinerii... (Vociferări.) greşelile noastre politice. (Vociferări.)

Nu putem din birouri să complinim ceea ce nu putem face politic corect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului ministru al apărării, Moşteanu Liviu-Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Azi, în calitate de deputat al USR, la explicarea votului.

Mulţumesc tuturor celor care aţi votat acest proiect de lege. E un proiect de care România are nevoie, Ministerul Apărării are nevoie, Armata Română are nevoie. Un proiect menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române, adresat tinerilor între 18 şi 35 de ani. Este vorba de serviciu voluntar - şi subliniez -, există nişte articole care se refereau - alte meniri, nu se referă la serviciul militar, cele legate de studenţi.

Nu este nimic obligatoriu în Armata Română, asta să fie foarte clar pentru toată lumea.

O cunosc pe doamna Vârgă de mai mulţi ani de zile, suntem din acelaşi judeţ, şi pot să o creditez că n-a fost foarte atentă în cazul acesta, o ştiu pe dânsa, nu cred că vrea să dezinformeze, cum dezinformează foarte mulţi, în perioada asta, în spaţiul public.

Este - din nou, Armata Română este o armată de profesionişti şi va continua să fie o armată de profesionişti. Pe lângă aceşti profesionişti, iată, deschidem o nouă oportunitate pentru tineri, să se pregătească voluntar - şi subliniez acest lucru -, remuneraţi de către statul român, şi apoi vor intra în rezerva operaţională.

Mulţumesc tuturor care au lucrat la acest proiect, este un proiect la care s-a lucrat mult, de 2 ani de zile, îi mulţumesc domnului ministru Tîlvăr, care era aproape să-l treacă, mai trebuiau nişte avize, iată că am reuşit împreună să trecem acest proiect de prima Cameră. El merge către Senat şi sper ca în curând, în două-trei săptămâni, să fie promulgat, să fie lege şi apoi, în baza acestei legi, să bugetăm şi să începem programul, de la anul.

Mulţumesc din nou tuturor. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule ministru.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Am avut această dezbatere în comisie - pentru că principala problemă a acestei legi este crearea unei rezerve militare pentru statul român.

Noua lege înlocuieşte Legea nr. 270, cea a rezerviştilor militari pe bază de contract, care este o lege semidecentă şi care, bine aplicată, ar fi putut să creeze o rezervă militară întinerită şi bine pregătită pentru statul român, cu o struţocămilă de genul - facem patru luni armată, după care nu mai avem deloc contractul cu instituţia militară.

Domnilor, spre deosebire de domnul ministru, eu am făcut armată un an şi şase luni... (Aplauze.) unde se făcea armată... (Aplauze.) pe vremea aceea, aşa erau timpurile, şi vă pot spune, la 20 de ani sau la 10 ani după terminarea stagiului militar, foarte multe din deprinderile pe care le aveai atunci nu le mai stăpâneşti.

Per a contrario, Legea nr. 270 permitea rezervistului militar, pe bază de contract, care venea, ce-i drept, în evaluarea... pe remuneraţia pe care o primea lunar, permitea să ţină contractul cu instituţia militară, an de an, două săptămâni, şi să fie la curent, să aibă cât de cât exerciţiul acesta al armatei. Că până la urmă, armata este o sumă de deprinderi care se fac prin exerciţiu şi repetiţie, aceasta este deprinderea militară; nu că facem patru luni, ni se spune ceva, tragem de cinci ori sau câte trageri pot să aibă ei în patru luni, să zic, au trei trageri şi trag 10 cartuşe pe tragere. Ăla e rezervistul? Ăla este militarul pe care vreţi dumneavoastră să ne bazăm că va apăra ţara?

SOS-ul s-a abţinut, din decenţă, pentru că este vorba de apărarea ţării, dar, în realitate, este o lege prost făcută şi care ar fi trebuit respinsă, şi care va da rezultate proaste fără niciun fel de îndoială, şi le vom constata. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi suntem astăzi într-un moment în care cred că trebuie să ne punem foarte limpede câteva întrebări cu privire la Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi acest proiect de lege vine întocmai, să întărească capacitatea de apărare a României, să crească gradul de rezilienţă militară şi, mai ales, pune accent pe această rezervă operaţională, fundamentală pentru ceea ce înseamnă Strategia de Apărare a României.

De asemenea, trebuie să înţelegem un aspect foarte important - creşterea gradului de pregătire militară a populaţiei este un alt lucru care derivă din reglementările prezente în acest proiect.

Noi trebuie să înţelegem că România este o naţiune care are un potenţial uriaş în ceea ce priveşte apărarea naţională, iar prin această lege reuşim să punem în valoare potenţialul uman fundamental oricărei proiecţii de apărare naţională eficientă şi coerentă. Pentru că apărarea naţională înseamnă şi capabilităţi militare, înseamnă şi bază tehnologică, înseamnă şi parteneriate strategice şi componentă a alianţelor politico-militare, dar, de asemenea, înseamnă şi această pregătire a cetăţenilor, o pregătire foarte importantă, iar rezerva operaţională este esenţială pentru România în acest moment.

Cred că ar trebui să trecem dincolo de toate teoriile conspiraţioniste şi toate aceste zvonuri care nu fac decât să tulbure în aceeaşi direcţie, a unui război hibrid manipulat din Est, şi să înţelegem foarte limpede că această lege nu vine decât să întărească capacitatea de apărare a României şi, inevitabil, să prevină apariţia unor eventuale conflicte. Pentru că atunci când suntem pregătiţi militar, atunci când facem parte din alianţe puternice, atunci când avem capabilităţi dezvoltate, noi nu facem decât să îndepărtăm oricare risc de conflict militar.

Partidul Naţional Liberal, un partid naţional, susţine tot ceea ce ţine de apărarea naţională a României.

Suntem alături de această perspectivă a unei Românii puternice şi gata să răspundă în faţa oricăror provocări.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur că da, să facem o evaluare, să vedem în ce situaţie suntem noi.

Şi suntem în această situaţie disperată în care trebuie să adoptăm pe repede înainte, pe genunchi, o serie întreagă de acte normative, unele pe care le modificăm pe ultima sută de metri, pentru că v-aţi dat seama că aţi greşit-o.

Suntem în această situaţie pentru că de 35 de ani, PSD, PNL, UDMR şi USR au fugărit, la propriu, 10 milioane de români de aici şi, evident, aţi batjocorit, de 35 de ani batjocoriţi ideea de iubire de ţară, de iubire de popor, de respect pentru jertfa înaintaşilor noştri, aţi batjocorit ideea de iubire de naţiune. Aţi distrus industria militară, aţi distrus absolut toată capacitatea României de a produce armament; mai avem câteva mici hale, pe ici şi pe colo. V-aţi limitat doar la a cumpăra armament din alte state, deşi noi eram exportatori neţi de tehnică militară şi armament militar, înainte de 1990.

Pentru că ăştia sunteţi. Praful - asta este singura strategie de guvernare pe care aţi avut-o, PSD, PNL, USR şi UDMR, în ultimii 35 de ani.

Iar acum, în disperare de cauză, încercaţi să căutaţi să îi plătiţi pe oameni să vină la oaste, pentru că oamenii nu vor mai veni la oaste. Pentru cine să vină la oaste? Pentru Nicuşor Dan să vină la oaste oamenii? Pentru cine să vină la oaste oamenii? (Aplauze.) Pentru Moşteanu? (Aplauze.)

Domnule Moşteanu, românii, tinerii, vin la oaste dacă inspiră încredere că luptă pentru ceva, pentru - iertaţi-mă, dumneavoastră nu inspiraţi încredere. N-am nimic personal cu dumneavoastră, înţeleg că dumneavoastră sunteţi doar o altă marionetă care trebuie să execute nişte ordine... (Aplauze.) dar românii au nevoie să simtă... (Aplauze.) respect şi încredere, iar din păcate, nici dumneavoastră şi nici colegii dumneavoastră, PSD, PN... Pentru cine să moară românii, pentru Grindeanu să moară? Pentru cine să moară românii, să-şi...? Pentru Ciolacu? (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Dau cuvântul domnului ministru, deputat Moşteanu Liviu- Ionuţ.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Ca drept la replică, oamenii vin în armată ca militari profesionişti sau fac armata voluntar şi se pregătesc ca rezervişti nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiţi să-şi apere familiile, ăsta este obiectivul final... (Aplauze.) să-şi apere familiile... (Aplauze.) să-şi apere copiii. (Aplauze.)

Aşa cum şi eu am copii şi vreau să trăiască în linişte şi pace aici, în România, aşa fiecare sau cei mai mulţi dintre oameni, mai puţin cei care sunt pe agenda lui Putin... (Vociferări.) care sunt pe agenda lui Putin... (Vociferări.) de telefon, cei mai mulţi vor să trăiască o viaţă liniştită... (Vociferări.) în pace, şi pentru asta se alătură Armatei. Nu pentru politicieni, ci pentru a-şi proteja familiile, dacă e nevoie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule ministru.

Moţiunea simplă împotriva domnului ministru Florin-Ionuţ Barbu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iniţiată de 61 de deputaţi.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

283 deputaţi prezenţi, voturi pentru - 92, contra - 187, 3 abţineri, unul - "nu votez".

Moţiunea simplă a fost respinsă.

Dau cuvântul, pentru explicarea votului, domnului deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am primit cu toţii (Arată broşura.) un bilanţ de doi ani de program al domnului Barbu, ca ministru al agriculturii, ministru pentru care USR, PSD, PNL, Grupul minorităţilor, UDMR au votat pentru ca să-şi continue mandatul.

Vedem aici un program care se adresează suinelor. 80% din carnea de porc este importată şi 100.000 de porci avem în minus de când s-a lansat acest program - foarte eficient, de altfel.

La capitolul de bovine pierdem 10.000 de capete pe an.

Ni se vorbeşte de către domnul Barbu despre avocado şi cherry, dar noi dăm în cap, prin politica fiscală pe care statul o are, gospodinelor care fac gem şi zacuscă.

Domnul ministru a închis târgurile, a distrus gospodăria ţărănească şi nu asigură piaţă de desfacere, nu asigură infrastructură, care pentru agricultori înseamnă irigaţii şi un preţ al energiei favorabil, şi nu oferă condiţii de creditare decente, ci cămătăreşti, pentru agricultorii români.

Să citiţi aici despre Programul "Fermierul". Programul "Fermierul" abia acoperă ROBOR-ul, care înseamnă că doar plăteşte băncilor dreptul lor, dar după aceea, fermierii trebuie să vină - şi discutaţi cu fermierii şi o să vă explice -, se împrumută la dobânzi de 10%-15%.

Din 10.500 de kilometri de canale de irigaţii, activi şi funcţionali sunt doar 15%.

Astea sunt performanţele domnului ministru!

Şi dacă dumneavoastră, aici, în Parlament, aţi decis că sunt bune politicile lui, noi vom veni săptămâna viitoare cu o replică, cu o carte neagră a agriculturii româneşti sub ministeriatul domnului Barbu şi al domnului Stănescu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Blaga Daniel- Codruţ, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Moţiunea a picat şi bine a făcut, pentru că fermierii nu au nevoie de certuri între partide, ci de soluţii reale la probleme reale.

Şi da, este adevărat, agricultura trece printr-o perioadă mai grea, însă soluţiile nu vor consta niciodată în ţipete, injurii şi promisiuni goale, ci într-o viziune strategică asumată.

Iar când te caţări pe suferinţele unor oameni aflaţi în nevoie, cum sunt fermierii azi, acum, nu ajuţi pe nimeni. Poate, cel mult, pe tine. Şi asta este cel mai rău.

Pe de altă parte, PSD-ul poate şi ar trebui să fie mai implicat în problemele reale şi actuale din agricultura României.

USR nu apără PSD, dar nici nu cădem în capcana AUR. Noi alegem munca în locul zgomotului şi faptele în locul lozincilor.

De aceea, votul nostru a fost împotriva moţiunii AUR. Pentru că adevărata schimbare nu vine niciodată din moţiuni scrise pentru reţelele sociale, ci din competenţă, transparenţă şi reformă.

USR va continua să fie o voce fermă a agricultorilor care vor să muncească, şi nu un decor al unui spectacol politic.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau cuvântul, în replică, domnului ministru Florin Barbu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Florin-Ionuţ Barbu (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule Simion, aţi avut 48 de ore să citiţi această carte. Am...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E revistă! Cartea e mai groasă!

Domnul Florin-Ionuţ Barbu:

...îmi dau seama că n-aţi înţeles nimic. (Vociferări.)

Nu, nu aţi înţeles nimic din ceea ce am prezentat eu.

Dacă vorbim de creditare, cred că nu ştiţi că fermierii au credite cu 1,95 dobândă fixă în agricultură.

Doi. Dacă vorbiţi de porci, acela e un program de reproducţie de purcei, să nu mai importăm purcei.

Trei. Dacă mai aveţi nevoie de informaţii pe agricultură, vă aştept la Ministerul Agriculturii, să vă învăţ cum se face agricultură în România, nu... (Vociferări.) nu să bateţi câmpii în Parlament.

Vă invit la mine, la Ministerul Agriculturii.

Mai mult de atât, v-am spus că dacă vreţi să îmbunătăţiţi ceva la acest material - şi, împreună, pot participa şi la grupul dumneavoastră, pentru a stabili cele mai bune căi şi cele mai bune programe pentru fermierii români.

Încă ceva vă spun - fermierii mici, persoanele fizice, pe certificat de producător, nu trebuie să depună e-Factura.

Patru. Uitaţi-vă foarte bine la datele din INS, pentru că vă uitaţi pe lângă, credeţi-mă că nu ştiţi să interpretaţi nişte date. Ele nu arată că aduc venituri în PIB, arată ponderea agriculturii, pentru că PIB-ul, dacă nu ştiaţi, 68% este constituit pe parte economică.

Din păcate, aveţi multe de învăţat.

Sunt economist, dacă vreţi, vă dau lecţii şi de economie, şi de agricultură, tot ce vreţi, vă aştept la Ministerul Agriculturii. (Vociferări.)

Şi cu asta vă mulţumesc.

Doamne-ajută în continuare!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Încheiem şedinţa de vot final.

Să aveţi o săptămână bună şi cu spor!

Doamne-ajută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.25.