Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 noiembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

"Echilibrul bugetar nu se construieşte pe spatele celor vulnerabili"

În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare şi să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creştere a copilului, în veterani şi văduve de război, în foşti deţinuţi politici şi în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuţiile reţinute de la mamele aflate în concediu de creştere a copilului - o sumă infimă raportată la estimarea iniţială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistenţă socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste aşa-zise "măsuri de responsabilizare" nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Aşadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social şi moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative şi solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliţiei, tocmai pentru că Partidul Social Democrat a considerat şi consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieţi. Să avem curajul să recunoaştem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Aşa cum a spus şi preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate şi să renunţe la aplicarea contribuţiilor pentru indemnizaţiile de creştere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foşti deţinuţi politici şi personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul şi credinţa. Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială. România are nevoie de solidaritate, nu de sancţiuni pentru cei care merită sprijin.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "România redevine grânarul Europei, un semn al performanţei şi al responsabilităţii în agricultură".

România traversează un moment de vârf în domeniul agricol, confirmându-şi statutul de actor major în economia europeană. Conform datelor oficiale, ţara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale, depăşind state cu tradiţie agricolă puternică, precum Franţa, Germania sau Polonia. Totodată, sectorul agroalimentar românesc înregistrează recorduri istorice în comerţul cu carne şi animale vii, o dovadă clară a competitivităţii şi a efortului depus de fermierii noştri.

Aceste rezultate nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă investiţiile constante din ultimii ani în modernizarea fermelor, în dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, în digitalizarea proceselor agricole şi în accesul mai facil la fonduri europene. Totodată, sunt dovada muncii şi rezilienţei fermierilor români, care, în pofida provocărilor climatice şi economice, au reuşit să transforme agricultura într-un motor real de creştere şi export.

În ultimii ani, România a demonstrat că poate produce nu doar pentru piaţa internă, ci şi pentru Europa. Exporturile de grâu, porumb şi floarea-soarelui au crescut semnificativ, contribuind la securitatea alimentară a întregului continent. De asemenea, produsele agroalimentare româneşti au început să câştige teren şi pe pieţele internaţionale, fiind recunoscute pentru calitate, siguranţă şi standarde europene de producţie.

Ministerul Agriculturii a subliniat recent că această performanţă se bazează pe politici coerente de susţinere a producătorilor, prin programe precum "Legume în spaţii protejate", "Investalim" sau schemele de ajutor pentru irigaţii şi energie. Faptul că România a reuşit să îşi menţină capacitatea de export chiar şi în condiţiile unor ani agricoli dificili este dovada unei viziuni pe termen lung şi a unei colaborări eficiente între autorităţi şi mediul agricol.

Succesul agriculturii româneşti este un motiv de mândrie naţională, dar şi o responsabilitate. Este momentul să consolidăm aceste rezultate prin investiţii continue în infrastructura rurală, depozitare, procesare şi transport. Trebuie să facem pasul următor, acela de a exporta nu doar materii prime, ci şi produse finite cu valoare adăugată mai mare, astfel încât fermierii şi procesatorii români să beneficieze pe deplin de munca lor.

România are potenţialul de a deveni nu doar grânarul Europei, ci şi atelierul ei agroalimentar, un spaţiu al inovaţiei, sustenabilităţii şi competitivităţii. Pentru aceasta este nevoie de predictibilitate legislativă, stabilitate fiscală şi sprijin constant pentru tinerii fermieri, care reprezintă viitorul agriculturii noastre.

România şi-a recâştigat locul pe harta agricolă a Europei. Acum trebuie să ne asigurăm că acest succes devine permanent şi că agricultura românească rămâne un pilon strategic al economiei naţionale.

Agricultura românească merită respect şi recunoaştere pentru toţi cei care s-au implicat, pentru toţi cei care muncesc în fiecare zi, ne asigură hrană şi tot ceea ce este important pentru noi, din punct de vedere alimentar.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Într-adevăr, agricultura este foarte importantă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Digitalizarea administraţiei publice - între necesitate, eficienţă şi riscuri".

Digitalizarea administraţiei publice reprezintă una dintre cele mai importante direcţii de modernizare a statului român. Într-o lume în care timpul, transparenţa şi eficienţa sunt valori esenţiale, implementarea serviciilor publice digitale a devenit o cerinţă de bază pentru buna guvernare.

Avantajele sunt evidente: simplificarea procedurilor administrative, reducerea birocraţiei şi creşterea transparenţei instituţionale. Cetăţenii pot obţine documente, depune cereri sau plăti taxe fără să mai piardă ore întregi la ghişee, iar instituţiile publice pot gestiona mai uşor volume mari de date şi pot comunica eficient între ele. Digitalizarea reduce costurile de funcţionare, limitează corupţia şi oferă posibilitatea monitorizării în timp real a proceselor administrative.

Totuşi, această tranziţie către o administraţie complet digitalizată aduce şi provocări majore atât pentru instituţii, cât şi pentru cetăţeni. În primul rând, infrastructura informatică a multor instituţii publice este încă deficitară, iar lipsa interoperabilităţii între platforme blochează adesea funcţionarea eficientă a sistemelor. De asemenea, personalul administrativ nu este întotdeauna suficient pregătit pentru utilizarea noilor tehnologii, ceea ce poate genera erori, întârzieri sau chiar blocaje. În mediul rural, unde accesul la internet este limitat, cetăţenii riscă să fie excluşi din procesele digitale, accentuându-se astfel inegalităţile sociale.

În concluzie, digitalizarea administraţiei nu este doar o chestiune de tehnologie, ci de viziune, echilibru şi responsabilitate. România are nevoie de un proces coerent, etapizat, care să pună pe primul plan cetăţeanul şi interesul public, nu doar modernizarea de dragul modernizării. O digitalizare eficientă nu înseamnă doar platforme electronice, ci o administraţie mai deschisă, mai rapidă şi mai aproape de oameni, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Nu este loc pentru extremism în România!".

Stimaţi colegi,

Trăim într-o lume într-o continuă schimbare, toate aceste schimbări vin vine rapid, o lume în care generaţia tânără îşi caută tot mai hotărât locul. Vedem în ultimele sondaje că tinerii din România îşi exprimă foarte clar dorinţele, nemulţumirile şi aşteptările faţă de clasa politică. Este un semnal puternic, pe care îl privesc cu seriozitate.

Pentru mine, mesajul nu este despre procente, ci despre un adevăr simplu: tinerii reprezentă viitorul acestei ţări şi ei spun cu voce tare că îşi doresc un altfel de politică. Una în care competenţa şi echilibrul contează mai mult decât zgomotul sau promisiunile fără acoperire.

Vin din zona IT şi ştiu cât de mult cântăreşte performanţa. Fără rigoare şi responsabilitate nu se construieşte nimic solid. În politică este la fel. România nu are nevoie de drifturi radicale. Are nevoie de oameni pregătiţi şi de decizii serioase, luate cu capul limpede.

România s-a dezvoltat enorm după integrarea în Uniunea Europeană, iar drumul nostru european trebuie continuat fără nicio sincopă. Fie că discutăm despre autostrăzi sau drumuri judeţene, dispensare comunale sau şcoli, creşe sau reţele de apă şi canalizare, progresul înregistrat de ţara noastră este unul evident.

Generaţia tânără nu trebuie să se lase impresionată de extreme. Iar finalitatea oricăror obiective trebuie să se regăsească în transparenţă, predictibilitate, onestitate, integritate şi meritocraţie. Iar faptul că acest lucru nu se vede în percepţiile sociologice nu face decât să confirme că aşteptările tinerilor nu sunt îndeplinite astăzi de clasa politică.

La Iaşi, cel mai tânăr judeţ al României, PSD şi-a asumat direcţia competenţei şi a profesionalismului. Este un drum fără scurtături, dar este singurul care poate produce rezultate reale. Iar eu cred că împreună putem construi o Românie mai stabilă, o Românie care să îşi poată ţine tinerii acasă.

Trăim în aceeaşi lume, simţim aceleaşi transformări şi avem aceeaşi responsabilitate pentru viitor. Iar viitorul este al vostru, al tinerilor. Haideţi să îl facem unul în care meritul şi competenţa sunt regula, nu excepţia!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte în şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Astăzi nu vorbesc doar din poziţia de deputat, vorbesc ca român, despre românii din Republica Serbia. Nu discutăm doar despre o temă de politică externă, ci despre o rană deschisă a identităţii noastre naţionale.

În Serbia trăiesc aproximativ 330.000 de români. Nu sunt diaspora. Nu au emigrat. Ei sunt acolo de secole - în Timoc, în Voivodina, în 241 de localităţi - purtând limba română şi credinţa noastră, în ciuda vremurilor. Astăzi, aceste comunităţi nu sunt doar în pericol de asimilare culturală. Sunt în pericol de dispariţie completă.

Situaţia este critică.

În Serbia de Răsărit, în zona Timocului, mii de români sunt strămutaţi forţat din comunele în care trăiesc de generaţii. Nu pentru dezvoltare, nu pentru infrastructură, ci pentru exploatarea agresivă a zăcămintelor de cupru şi aur.

Compania străină ce a primit acordul Guvernului Serbiei exploatează necontrolat minele din Bor şi Majdanpek. Rezultatul este înspăimântător: poluare excesivă, creşterea alarmantă a bolilor respiratorii şi a cazurilor de cancer la populaţia din zonă. Sunt oameni. Sunt români. Mulţi au cetăţenia română, iar statul român are obligaţia să-i protejeze.

Mai mult decât atât, se pregăteşte deschiderea unor noi exploatări miniere - unele cu cianuri, substanţă letală - în Žagubica, Golubac, Zaječar şi Kučevo, localităţi cu comunităţi româneşti compacte. Aceasta nu mai este ecologie. Aceasta este o strategie de depopulare. Constituţia Serbiei, în art. 78, interzice modificarea artificială a structurii etnice.

Totuşi, exact acest lucru se întâmplă.

În paralel, identitatea românească este lovită metodic.

- Fără burse identitare - elevii migrează către şcoli în limba sârbă.

- Fără sprijin pentru cadrele didactice - profesorii abandonează predarea în limba română.

- Fără finanţare pentru presa românească - comunitatea rămâne fără voce.

- Casa de editură "Libertatea" riscă să îşi piardă sediul.

- Clădirea culturală "Luceafărul", construită de români, zace în ruină.

Iar Ambasada României la Belgrad? Complet absentă. Românii din Serbia cer explicit retragerea ambasadorului, pentru că nu discută cu ei, pentru că nu îi reprezintă cu adevărat.

Sper ca apelul disperat al fraţilor noştri din Serbia să fie auzit şi de ministrul de externe de la Bucureşti.

Comunităţile istorice româneşti sunt rupte, dispersate şi fragmentate. Strămutarea forţată pune în pericol nu doar cultura şi limba, ci continuitatea fizică a românilor din zonă. Dacă nu intervenim acum, în câţiva ani vom vorbi la trecut despre românii din Serbia.

Dragi colegi,

Românii din Serbia nu cer favoruri. Ei cer dreptul de a rămâne ceea ce sunt - români.

Nu putem vorbi despre patriotism în interiorul ţării, dacă uităm românii din afara hotarelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"Demisia este primul pas spre decenţă politică - cazul PNL Braşov"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timp ce presa aservită sistemului urlă de dimineaţa până seara, şi colegii de la PNL, de la PSD urlă despre pericolul extremist, opinia publică a fost zguduită de informaţiile apărute în presă privind un amplu scandal de corupţie care implică membrii de rang înalt ai filialei PNL Braşov.

Potrivit publicaţiei "Transilvania365", nu mai puţin de patru lideri liberali - printre care prim-vicepreşedinţi şi secretari generali ai organizaţiei - sunt arestaţi, inculpaţi sau cercetaţi penal pentru fapte de corupţie. Cu toate acestea, atât conducerea locală, cât şi conducerea naţională a PNL, nu au reacţionat deloc, iar cei aflaţi în fruntea filialei judeţene Braşov continuă să ocupe funcţii publice de mare responsabilitate.

Domnul Adrian-Ioan Veştea, fost preşedinte al PNL Braşov şi actual preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, precum şi domnul Cătălin Văsii, actual prefect şi preşedinte al filialei liberale, trebuie să înţeleagă că tăcerea şi pasivitatea în faţa corupţiei nu reprezintă neutralitate, ci complicitate morală.

Este inadmisibil ca administraţia judeţeană şi prefectura - instituţii care - nu-i aşa?! - reprezintă legalitatea şi echilibrul politic - să fie conduse de persoane aflate în centrul unei crize de integritate care afectează direct imaginea şi încrederea cetăţenilor.

De aceea, solicit public demisia imediată a domnului Adrian Veştea şi a domnului Cătălin Văsii din funcţiile pe care le ocupă. Demisia nu este o pedeapsă, ci un gest de minimă onoare şi respect faţă de braşoveni şi faţă de valorile democraţiei.

Totodată, îi cer premierului Bolojan să transmită un semnal ferm că în Guvernul său şi în administraţiile locale nu există loc pentru protejarea reţelelor de influenţă şi a practicilor corupte, indiferent de culoarea politică a celor implicaţi.

România nu va fi o ţară respectată şi curată cât timp politicienii se ascund în spatele funcţiilor atunci când integritatea lor este pusă sub semnul întrebării. Este timpul ca decenţa să redevină o valoare politică, nu o excepţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este închinată zilei de 11 noiembrie, Ziua Veteranilor din România.

Adeseori privim această zi cu solemnitate şi cu aşa-numitele organizări în cinstea veteranilor, omagiind activitatea lor, curajul lor în lupta pentru a-şi apăra ţara.

Personal, am văzut, de foarte multe ori, situaţii critice ale acelora pe care cumva îi cinstim astăzi, dar, de fapt, în realitate, uităm de ei, uităm de viaţa lor.

Recent, în comuna Popeşti, din judeţul Iaşi, am întâlnit un astfel de om, la vârsta venerabilă de 96 de ani, şi cuvintele lui sunt emoţionante. Nu neapărat prin ceea ce a trecut, dar prin grija noastră faţă de ei, faţă de cei care s-au jertfit pentru noi.

Şi daţi-mi voie să vă redau doar câteva secunde din ce a exprimat acest om şi reprezintă ceva important. (Redă o înregistrare de pe telefonul mobil: "Aş vrea să aud că preşedintele ţării să deie ţării bani, o pâine pe masă, că am luptat cu nemţii, cu ruşii...")

Sunt, probabil, 500 de veterani încă în viaţă, din războaiele purtate pe fronturi, în apărarea ţării. Ne reamintim de cei peste 50.000 de soldaţi care au luptat după anii '90 pentru ţară, în diferitele teatre de război, de cei răniţi, de cei care au căzut la datorie pentru ţară.

Dar nu sunt cuvinte suficiente. Avem nevoie de fapte, de fapt, avem nevoie de o grijă pentru ei. Avem nevoie de legi pentru a le asigura un trai decent. Avem nevoie de fapte, să-i ajutăm pentru a-şi păstra demnitatea şi să-i păstrăm mereu în memoria noastră, prin ceea ce au făcut pentru noi toţi şi să le acordăm un respect binecuvântat.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Produsele româneşti trebuie sprijinite să se impună pe pieţe!"

"Fabricat în România" a fost, este şi rămâne o marcă de prestigiu la nivel internaţional, pentru că produsele româneşti sunt recunoscute pe pieţele internaţionale pentru calitatea lor deosebită. De la legume, fructe, cereale şi vinuri superioare, la maşini, utilaje, produse metalurgice şi textile, produsele româneşti sunt apreciate de orice consumator străin şi dorite tot mai mult de către consumatorii români. Produsele româneşti sunt rodul unei tradiţii de zeci sau sute de ani şi sunt fabricate din materii prime de calitate, la standarde foarte înalte. Cu toate acestea, produsele româneşti pătrund greu pe piaţa internă, iar pe pieţele externe par că au pierdut competiţia.

Stimaţi colegi,

Nu este suficient să produci bunuri de cea mai bună calitate, dacă nu ai şi capacitatea de a te impune pe piaţă şi a le valorifica la un preţ corespunzător. Pieţele s-au schimbat mult şi foarte mult în ultimii ani, consumatorii şi-au rafinat preferinţele, iar marketingul a devenit veriga cheie în succesul economic. Fără o promovare adecvată a produselor, pe toate căile de comunicare contemporane, produsele româneşti nu vor ajunge în coşurile consumatorilor finali. Aceasta este realitatea!

Haideţi să luăm exemple europene de succes, precum Italia, Germania, Spania, Franţa sau Grecia, care, prin politici naţionale adecvate de promovare a brandurilor naţionale, au reuşit să ajungă la inimile consumatorilor europeni. Mai mult decât atât, promovarea corespunzătoare înseamnă şi preţuri mai bune obţinute de producătorii noştri din ţară.

Vreau să mai subliniez un aspect - asociaţiile producătorilor români încearcă deja să facă singure ceea ce ar trebui să facă, într-un mod coordonat, statul român, prin instituţiile abilitate, adică să promoveze economic România. Aşadar, nu trebuie decât să identificăm resursele necesare, să ne aşezăm la discuţii alături de reprezentanţii patronatelor din ţara noastră şi să trecem cu adevărat la acţiune în promovarea produselor fabricate în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina- Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem datoria să nu ignorăm unul dintre cele mai importante mesaje pe care le-a transmis secretarul general al NATO, Mark Rutte: "Haideţi să lucrăm împreună pentru a livra un viitor mai sigur şi mai prosper pentru noi toţi!".

Prin prezenţa la Bucureşti, la Forumul NATO pentru industria de apărare, secretarul general al NATO a reasigurat partea română că apărarea colectivă, conform art. 5 al NATO, alături de prezenţa trupelor aliate, iniţiativele de întărire a Flancului Estic, contribuie la protejarea României.

Prin cooperare, inovare şi respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat suntem parte dintr-o organizaţie care militează activ pentru pace. Şi, da, pentru prosperitate.

Ca fiică a unui rezervist militar sunt conştientă pe deplin de importanţa măsurilor pe care le susţine Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în domeniul apărării.

Premierul l-a informat pe secretarul general al NATO asupra priorităţilor României privind asigurarea securităţii şi apărării naţionale şi euroatlantice, reiterând angajamentul faţă de îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul Alianţei, inclusiv prin creşterea cheltuielilor de apărare.

Este important pentru fiecare dintre noi să înţeleagă că investiţiile în modernizarea şi inovarea capabilităţilor de apărare, în acţiunile de susţinere a cadrelor militare, nu înseamnă cheltuieli. Investim în securitatea şi siguranţa copiilor, părinţilor şi celor dragi nouă. Şi într-un mediu sigur avem oportunităţi de a prospera, de a face reformele necesare, de a-i proteja pe cei vulnerabili.

Trebuie să înţelegem că apartenenţa la NATO nu înseamnă doar protecţie, ci şi responsabilitate, iar România şi-a asumat-o activ, contribuind direct la securitatea colectivă. Astfel, dezvoltarea infrastructurii şi găzduirea bazelor militare, precum cele de la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, sau comandamentelor multinaţionale de la Bucureşti, Sibiu şi Craiova consolidează capacitatea României de a răspunde rapid provocărilor de securitate.

La Oradea avem Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT, care a împlinit de curând 15 ani de la înfiinţare. De-a lungul acestor ani, în cadrul centrului au fost instruiţi mii de specialişti în domeniu. În afară de specialişti din România, la Oradea lucrează experţi din opt ţări aliate - Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, SUA, Turcia şi Ungaria. Datorită rezultatelor excelente obţinute de personalul său, Centrul de Excelenţă de la Oradea a devenit principalul furnizor de expertiză HUMINT - informaţii din surse umane - în cadrul NATO.

Astfel, dovedim că avem oameni... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Dragoş Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre lipsa de perspectivă a tinerilor şi risipa bugetară.

România se află într-un moment de răscruce.

Pe de o parte, avem o generaţie tânără care îşi doreşte să muncească, să se dezvolte şi să îşi construiască viitorul aici, în ţara noastră.

Pe de altă parte, avem un stat care încă funcţionează greoi, risipeşte şi care este adesea rupt de realitatea celor pe care ar trebui să-i sprijine.

Tot mai mulţi tineri din România trăiesc astăzi cu sentimentul neputinţei: muncesc, dar salariile sunt prea mici pentru o viaţă decentă; vor stabilitate, dar o pierd din cauza contractelor temporare şi a lipsei de predictibilitate; vor o locuinţă, dar nu pot accesa credite pentru că sistemul financiar nu are încredere în veniturile lor.

Adevărul este dureros: nu mai vorbim despre tineri care nu vor să muncească - aşa ceva nu există -, ci despre tineri care nu mai pot spera că munca lor le va aduce o viaţă mai bună. De aceea mulţi dintre ei nici măcar nu mai încearcă.

Această realitate trebuie privită în contextul reformei statului român, pe care Guvernul a început să o facă, iar noi suntem obligaţi să o sprijinim.

Reforma statului nu înseamnă doar tăieri, reorganizări sau comasări de instituţii. Reforma reală înseamnă echitate, responsabilitate şi respect pentru fiecare leu din bugetul public.

Astăzi, în timp ce tinerii nu-şi pot plăti chiria sau nu pot accesa un credit pentru prima locuinţă, statul continuă să cheltuiască sume uriaşe pe sinecuri, funcţii de decor, salarii exorbitante şi beneficii nemeritate pentru unele categorii profesionale.

Această risipă nu mai poate continua. Ea erodează încrederea oamenilor şi fură resursele de care ar trebui să beneficieze generaţiile care vin din urmă.

Trebuie să ajungem, cât mai curând, la stabilitate bugetară şi disciplină în cheltuirea banului public. Doar după aceea vom putea vorbi serios despre politici publice pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, despre programe reale de sprijin şi despre reconstruirea încrederii între stat şi cetăţean.

România are nevoie de o nouă cultură a responsabilităţii publice - una în care munca să fie respectată, tinerii să fie sprijiniţi prin fapte, nu prin lozinci, şi în care bugetul ţării să nu mai fie o pradă pentru sinecuri, ci un instrument de reconstrucţie naţională.

Stimaţi colegi,

Dacă nu redăm tinerilor credinţa că merită să muncească şi să trăiască în România, vom pierde nu doar o generaţie, ci viitorul întregii ţări.

De aceea, astăzi nu vă propun o lege, ci o reflecţie sinceră şi o schimbare de atitudine.

Să nu uităm că suntem aici în urma voturilor pe care le-am primit de la cetăţeni, iar aceştia ne-au transmis clar: nu mai au răbdare, nu mai vor să fie păcăliţi.

Dacă nu vom schimba această realitate, să nu ne mirăm de cum vor vota românii data viitoare. Problema nu va fi pierderea mandatelor unora dintre noi, ci pierderea şansei ca, în perioada în care am fost aici, să fi făcut ce trebuie, pentru români şi pentru Romania.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România este, prin poziţia sa la graniţa de est a Uniunii Europene, un bastion al libertăţii şi al democraţiei într-o regiune zguduită de război şi de dezinformare.

Fiecare decizie administrativă luată în satele şi oraşele din Dobrogea devine o piesă din mecanismul mai larg al apărării naţionale şi europene. Iar o investigaţie recentă, realizată de jurnaliştii de la Info Sud-Est, a scos la lumină modul iresponsabil în care acest mecanism de securitate a fost fisurat din interior.

Concret, mii de camere video fabricate în China, de companii care sunt pe listele negre ale Statelor Unite, Canadei şi Marii Britanii, au fost instalate în Dobrogea - zonă care se află în buza războiului întreţinut de mai bine de trei ani şi opt luni de un stat agresor, Rusia. Cu alte cuvinte, prin administraţiile locale dobrogene, România a pus pe tavă Guvernului de la Beijing accesul la imagini şi date din proximitatea infrastructurii noastre strategice.

Aceste echipamente sunt produse de firme în care statul chinez este acţionar direct şi care, conform legilor propriei ţări, sunt obligate să furnizeze informaţii Guvernului Chinei.

Statele Unite le-au interzis, Parlamentul European le-a dezinstalat din propriile clădiri, agenţiile de informaţii occidentale au avertizat asupra riscurilor de a folosi camere video produse în China. În schimb, România le cumpără la kilogram doar pentru că unii primari, fie din neştiinţă sau din comoditate, fie din alte cauze, aleg soluţii ieftine de "digitalizare locală".

Dragi colegi,

Vorbim despre o zonă cu două baze aeriene NATO, cu drumuri strategice, rute militare şi transporturi de sprijin pentru Ucraina, care a ajuns să fie supravegheată de echipamente chinezeşti cumpărate din bani europeni, cu semnături româneşti şi cu o lipsă totală de discernământ, care frizează trădarea interesului naţional.

Fac un apel către ministrul dezvoltării, să revizuiască Ghidul solicitantului şi să introducă reguli clare, prin care să blocheze echipamentele chinezeşti, pentru ca beneficiarii să poată opta exclusiv pentru dispozitive fără suspiciuni legate de securitatea datelor.

De asemenea, solicit ca, la nivelul Ministerului Dezvoltării, să fie demarată o procedură de verificare - din punct de vedere al riscurilor de securitate cibernetică - a tuturor proiectelor finanţate prin PNRR în domeniul digitalizării locale. Trebuie să aflăm rapid dacă avem în ţară şi alte regiuni vulnerabilizate.

Securitatea naţională nu se negociază, iar dacă vrem să rămânem un stat respectat în Uniunea Europeană şi în NATO, trebuie să arătăm că ştim să ne apărăm singuri, ceea ce înseamnă să ne protejăm inclusiv datele sensibile.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Nu este prezent.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Târgul Pescăresc - voie bună şi peşte românesc»: un model de promovare a produselor şi a tradiţiilor autohtone".

În urmă cu câteva zile, în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc un eveniment de referinţă pentru sectorul pescuitului şi acvaculturii din România: "Târgul Pescăresc - voie bună şi peşte românesc", desfăşurat în perioada 7-9 noiembrie 2025. Acest târg a fost un succes deplin, atât prin numărul impresionant de vizitatori, cât şi prin calitatea produselor, diversitatea participanţilor şi atmosfera autentic românească pe care producătorii, meşterii populari şi artiştii au reuşit să o creeze.

De aceea, doresc să felicit public Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru găzduire, pentru modul în care a coordonat această manifestare, reunind producători din toată ţara, de la Dunăre până în zonele montane, demonstrând că România are potenţial piscicol real şi tradiţii gastronomice care merită promovate.

Dau câteva argumente vizavi de importanţa acestui târg:

- A adus la un loc pescari şi producători români, mulţi dintre ei cu afaceri de familie, cooperative şi ferme, care muncesc din greu ca să păstreze gustul autentic al peştelui românesc;

- A promovat produse sănătoase, accesibile, obţinute în sistem sustenabil, respectând natura şi tradiţiile;

- A oferit publicului ocazia să cumpere direct de la producători, fără intermediari, ceea ce înseamnă sprijin real pentru economia locală;

- A readus în centrul atenţiei identitatea cultural-gastronomică românească: borş de peşte, storceag, icre tradiţionale, calcan, păstrăv, zacuscă din peşte, batog afumat sau produse cu Indicaţie Geografică Protejată, precum Scrumbia afumată de Dunăre sau Salata cu icre de ştiucă.

Doresc să transmit faptul că pentru mine, ca reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, acest eveniment a avut şi o componentă emoţională: activitatea tradiţională de pescuit, portul tradiţional, cântecul şi gastronomia sunt parte din identitatea noastră şi din viaţa multor comunităţi din Dobrogea. Faptul că aceste tradiţii sunt prezentate la nivel naţional, chiar în curtea ministerului, reprezintă un motiv de mândrie şi o încurajare pentru cei care muncesc în acest domeniu.

Astfel de iniţiative nu trebuie să rămână excepţii. Ele trebuie să continue, să fie extinse şi transformate în platforme permanente de promovare pentru producătorii români:

- mai multe târguri tematice pentru produsele autohtone;

- incluziunea peştelui românesc în programele şcolare privind alimentaţia sănătoasă;

- sprijin pentru procesare, după cum a anunţat ministrul agriculturii;

- promovarea produselor româneşti în retail şi în HoReCa.

Este important să arătăm că România poate produce calitate, poate respecta tradiţia şi poate dezvolta economic comunităţile rurale, cu resursele şi oamenii pe care îi avem deja.

În încheiere, mulţumesc Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru deschidere şi pentru organizare, pentru modul în care, prin acţiuni concrete, promovează consumul de produse autohtone.

Târgul Pescăresc a arătat că tradiţia românească are viitor.

Depinde de noi să o susţinem, să o dezvoltăm şi să o ducem mai departe.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am celebrat şi în acest an, în toate comunităţile noastre locale, la 9 noiembrie, Ziua Limbii Ucrainene în România. Pentru noi, comunitatea ucraineană din România, limba maternă este fundamentul întregii noastre identităţi, liantul absolut al tradiţiilor şi obiceiurilor noastre specifice. Celebrarea Zilei Limbii Ucrainene în România este nu doar o sărbătoare a comunităţii noastre ucrainene, ci şi un prilej real, o oportunitate de a reflecta împreună la prezentul şi viitorul ţării noastre, la rolul şi contribuţia noastră, a comunităţii ucrainene, în dezvoltarea României.

Multe primejdii pândesc şi astăzi limba şi comunitatea ucraineană. De la declanşarea războiului pe scară largă împotriva Ucrainei, numeroase presiuni s-au exercitat asupra comunităţii ucrainene din România, pentru a-i destrăma identitatea şi coeziunea. Împreună cu autorităţile statului român, folosindu-ne permanent de numeroasele mecanisme de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, puse la dispoziţie de statul român, prioritar cel de a fi reprezentaţi la nivel parlamentar, am putut feri comunitatea de neprietenii ei. Ne-am consolidat în tot acest timp rolul de factor coeziv în dialogul dintre autorităţile statului român şi minorităţile etnice de pe teritoriul său. Am acţionat în numeroase împrejurări ca un model de echilibru în dialogul intercomunitar al minorităţilor naţionale care trăiesc în România. Ne-am consolidat constant rolul nostru în societate, iar opţiunea noastră strategică de promovare permanentă a valorilor europene a inspirat şi a motivat.

Recunoaştem, preţuim şi promovăm modelul românesc de bune practici în domeniul respectării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi depunem eforturi numeroase spre a promova acest model în afara României, în ţările vecine, în plan european şi internaţional, atât direct, cât şi prin intermediul Congresului Mondial al Ucrainenilor.

Participăm activ la efortul României şi Ucrainei de a-şi ridica relaţiile bilaterale la nivelul unui parteneriat strategic. Construim în fiecare zi punţi de dialog între România şi Ucraina, la toate nivelurile.

În plan intern, construim coeziune socială, politică, culturală, economică, construim stabilitate, echilibru, conduite bazate pe practici şi valori europene. Suntem parte activă şi responsabilă a României europene şi euroatlantice.

Acesta este răspunsul nostru comunitar la modelul românesc de bune practici în domeniul minorităţilor naţionale, răspuns pe care, deloc întâmplător, îl reafirmăm, fără echivoc, şi cu ocazia celebrării Zilei Limbii Ucrainene în România. Această zi ne uneşte pe toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică am denumit-o "Apel pentru menţinerea identităţii Teatrului Naţional de Operetă şi Musical «Ion Dacian»" şi priveşte ideea de protejare a culturii naţionale, reprezentând o ripostă, în contextul în care se constată că există instituţii culturale a căror reorganizare şi, în final, desfiinţare, în forma în care fiinţează în prezent, se doreşte. Considerăm aceasta un lucru extrem de grav, deoarece cultura reprezintă cel mai important element identitar al unei naţiuni.

În acest context, am adresat o interpelare domnului ministru al culturii, solicitându-i clarificarea cu privire la poziţia instituţiei pe care o conduce şi respingerea oricărei iniţiative care ar afecta autonomia şi identitatea acestei instituţii de cultură.

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical "Ion Dacian" este o parte vie a patrimoniului cultural al României. Este singura instituţie care păstrează vie tradiţia operetei româneşti şi promovează genul musical la standarde europene. O eventuală comasare ar însemna o pierdere de identitate.

Iar o experienţă similară s-a produs, în perioada 2010-2013, când Teatrul de Operetă a fost comasat cu Opera Naţională. S-a constatat că ideea a fost un fiasco şi s-a revenit la soluţia păstrării identităţii fiecărei instituţii.

Sub actuala conducere, Teatrul Naţional de Operetă s-a remarcat printr-o activitate intensă şi diversă, prin producţii moderne, parteneriate internaţionale şi o viziune managerială bazată pe profesionalism, transparenţă şi inovaţie. Este datoria noastră să sprijinim instituţiile care funcţionează bine, care produc valoare culturală şi care atrag publicul. Teatrul de Operetă are un rol esenţial în educaţia artistică a tinerilor şi în promovarea întregii culturi româneşti peste hotare.

De aceea, solicităm Ministerului Culturii să garanteze menţinerea statutului autonom al acestui teatru.

Eu şi grupul parlamentar vom milita pentru acest obiectiv.

Verginia Vedinaş, deputat al SOS de Vrancea.

Vă mulţumesc.

Inclusiv colegilor care n-au avut decenţa să urmărească, aşa cum noi am făcut, această declaraţie politică.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Cernit Maria, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este despre tineri.

"Tinerii - arhitecţii viitorului"

România are nevoie de o nouă generaţie de lideri - o generaţie care nu se teme să viseze, să acţioneze, să creeze.

Tinerii trebuie să ocupe locul care li se cuvine: în primele rânduri ale deciziilor, în construcţia prezentului şi în arhitectura viitorului.

Prin energia şi curajul lor, tinerii pot şi trebuie să devină liderii şi vizionarii acestei ţări. Istoria lumii ne arată: tinereţea a schimbat mereu cursul evenimentelor.

Tinerii au fost întotdeauna scânteia progresului - forţa care a împins civilizaţiile înainte, atunci când alţii se temeau să păşească.

Iar România are tineri inteligenţi, competenţi, capabili să transforme visurile în planuri de acţiune. Dar pentru ca ei să-şi atingă potenţialul, trebuie să aibă libertatea de a crea şi curajul de a conduce.

Însă, această schimbare nu trebuie să însemne rupere între generaţii. Seniorii nu trebuie daţi la o parte, ci ascultaţi. Experienţa lor este fundamentul pe care tinerii pot clădi.

Numai prin echilibrul dintre energia tinereţii şi înţelepciunea maturităţii, România poate merge înainte.

Vremea tinerilor a sosit. Iar împreună, cu înţelepciune, credinţă şi curaj, putem duce această ţară către progres, demnitate şi evoluţie.

Doar împreună.

Doamne-ajută!

Maria Cernit, deputat pentru Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamne-ajută!

Doamnă deputat, mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"Nu putem accepta ca 20% din bugetul Uniunii Europene să fie dat Ucrainei"

Nu cât timp românii trăiesc fără spitale moderne, fără autostrăzi şi fără respectul pe care un stat membru îl merită. Un astfel de proiect nu este solidaritate, este o nedreptate profundă faţă de cetăţenii europeni, în special faţă de românii care contribuie, dar nu primesc.

În România, în anul 2025, avem comune fără apă potabilă, şcoli fără încălzire, spitale care se închid şi tineri care pleacă. În tot acest timp, ni se cere să acceptăm ca o cincime din viitorul buget european - bani ai noştri - să finanţăm o ţară care nici măcar nu e membru UE, care este în război şi care nu poate garanta nici stabilitate, nici transparenţă.

Europa nu trebuie să fie o bancă deschisă, ci o uniune de state care investesc în dezvoltarea lor internă. Dacă 20% din buget pleacă în Ucraina, atunci vorbim despre o Europă care îşi abandonează propriile popoare.

Nu putem susţine reconstrucţia Ucrainei, atât timp cât România nu şi-a reconstruit spitalele după Colectiv, nu şi-a reparat drumurile care ucid, nu şi-a oprit exodul medicilor şi al profesorilor.

România nu spune "nu" Ucrainei. Spune "da" priorităţii naţionale, echilibrului şi decenţei.

Solidaritatea nu înseamnă sărăcirea unui popor pentru salvarea altuia. Nimeni nu poate cere românilor să îşi sacrifice prezentul pentru un viitor ipotetic în altă parte.

De aceea spun limpede, în numele celor care m-au trimis aici, în Parlament: România nu va semna un cec în alb. România nu acceptă ca bugetul european să fie folosit fără garanţii şi fără măsură.

Europa începe acasă. Europa începe cu românii, cu italienii, cu polonezii, cu cetăţenii săi.

Dacă Europa vrea să fie respectată, trebuie să respecte popoarele care o ţin pe picioare. România a dat tot ce i s-a cerut. Acum e rândul Europei să nu ne întoarcă spatele. România cere demnitate, echilibru şi dreptate. România spune: întâi oamenii noştri, apoi restul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Mirela Furtună, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

14 noiembrie este o zi care ne readuce aminte de forţa istoriei şi de puterea identităţii. Este ziua în care cinstim revenirea Dobrogei la statul român, un moment definitoriu pentru construcţia României moderne şi pentru consolidarea unităţii noastre naţionale.

Dobrogea nu este doar un teritoriu, ci un simbol al curajului, al diplomaţiei şi al dorinţei de stabilitate. Reintegrarea sa, după conflictul din 1877-1878, a reprezentat un pas decisiv în afirmarea României pe scena europeană.

Pentru români, Dobrogea a însemnat întotdeauna o poartă deschisă spre lume. Aici se întâlnesc fluviul şi marea, tradiţiile şi viitorul, culturi diverse şi energii complementare. De-a lungul timpului, dobrogenii au demonstrat că diversitatea nu este o provocare, ci o resursă. Aici trăiesc, de generaţii, comunităţi diferite, unite de respect, solidaritate şi încredere reciprocă.

Ziua Dobrogei este şi un prilej de recunoaştere a contribuţiei oamenilor din Constanţa, Tulcea, şi din toate localităţile Dobrogei, la dezvoltarea României - economică, culturală, strategică. De la rolul crucial al Dunării şi al Mării Negre în conectarea României cu lumea, până la bogăţia tradiţiilor care dau culoare acestui ţinut, Dobrogea rămâne un reper de stabilitate şi un model de convieţuire.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem datoria să protejăm şi să valorificăm potenţialul Dobrogei: resursele sale naturale, multiculturalitatea, rolul său geostrategic la frontiera Uniunii Europene, oportunităţile sale economice şi turistice.

La ceas aniversar, transmit respectul meu tuturor dobrogenilor. Să rămâneţi uniţi, încrezători şi mândri de moştenirea voastră.

La mulţi ani, Dobrogea!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este despre violenţa în familie, care reprezintă o rană socială şi nu poate fi tratată ca o simplă dramă personală.

Stimaţi colegi,

Doresc astăzi să vă aduc în atenţie o temă care nu mai suportă amânare: violenţa domestică. La nivel european, aproape o treime dintre femei declară că au trăit un abuz din partea partenerului; în România, aproape fiecare a doua femeie a fost expusă unei forme de violenţă. Dincolo de statistici, vorbim despre frică, tăcere şi singurătate. Vorbim despre copii care adorm în zgomot de ceartă şi se trezesc în lipsă de speranţă. Şi vorbim despre un stat care, prea des, ajunge târziu sau ajunge cu jumătăţi de măsură.

În ultimii ani au fost corectate părţi din legislaţie. S-a limitat efectul retragerii plângerii acolo unde există presiuni, a fost extins ordinul de protecţie şi instrumentele provizorii ale poliţiei. Dar adevărul incomod rămâne: protecţia în teren este adesea fragilă, ordinul pe hârtie nu opreşte un agresor hotărât, iar monitorizarea electronică nu este folosită constant şi prompt. Cazurile recente, care au cutremurat opinia publică, nu sunt accidente izolate, ci simptomele unui sistem necoordonat, în care timpul de reacţie, lipsa de specializare şi lipsa de responsabilizare costă vieţi.

Adoptarea Legii privind incriminarea femicidului, prima din România care defineşte explicit crima comisă împotriva femeilor pentru simplul motiv că sunt femei, susţinută masiv atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, demonstrează că există voinţă pentru protecţia femeilor.

Ca deputat şi ca femeie, spun limpede: violenţa domestică nu este "o problemă de familie", este o problemă de siguranţă publică. Avem nevoie de proceduri ferme şi predictibile: evaluare standardizată a riscului la primul apel, brăţară electronică dispusă din oficiu, când instanţa emite ordinul de protecţie, termene de executare în ore, nu în zile, şi răspundere instituţională când aceste termene sunt încălcate. Avem nevoie de instanţe şi parchete cu flux rapid pentru aceste cauze, de echipe mobile, 24 de ore din 7, care să însoţească poliţia, de adăposturi finanţate multianual, de consiliere psihologică şi juridică real accesibilă, de sprijin pentru reîncadrare, relocare şi independenţă economică a victimelor.

Fiecare zi fără aceste schimbări se măsoară în vânătăi, în traume, uneori în vieţi pierdute.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, acum e momentul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi: "Desfiinţarea a 16 licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră cu o mare îngrijorare şi cu un profund sentiment de responsabilitate faţă de soarta comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi.

În urma deciziei Consiliului Regional Cernăuţi, începând cu 1 septembrie 2027, un număr covârşitor de licee cu predare în limba română urmează să fie desfiinţat. Din cele 20 de licee româneşti existente vor rămâne doar patru, iar localităţi istorice şi simbolice, precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ, Hliboca şi Mămăliga, vor rămâne fără niciun liceu în limba maternă. Aceasta nu este o simplă reorganizare administrativă. Este o ameninţare directă la adresa identităţii şi culturii româneşti în aceste locuri istorice. Este un atac asupra dreptului fundamental al fiecărui copil de a învăţa în limba sa maternă, garantat de Constituţia Ucrainei şi de convenţiile internaţionale privind minorităţile. Dispariţia şcolilor româneşti înseamnă pierderea limbii, pierderea tradiţiilor şi pierderea viitorului unei comunităţi care a existat aici de secole.

Facem apel ferm către Ministerul Educaţiei să intervină şi să se asigure că reforma educaţională respectă drepturile fundamentale ale elevilor români. Este responsabilitatea statului român să protejeze aceste drepturi şi să susţină continuarea învăţământului în limba maternă în toate zonele în care românii trăiesc şi contribuie la istoria şi cultura acestei regiuni.

De asemenea, solicit implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe. Situaţia din Cernăuţi nu este doar o problemă educaţională, este o problemă de politică externă şi de protecţie a minorităţilor româneşti din afara graniţelor României. Este responsabilitatea statului nostru să negocieze, să militeze şi să vegheze ca drepturile românilor din Ucraina să fie respectate, conform legilor internaţionale şi principiilor de convieţuire şi toleranţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu putem rămâne indiferenţi în faţa acestei situaţii. Este datoria noastră morală, civică şi patriotică să susţinem fiecare liceu românesc, fiecare profesor, fiecare copil care îşi doreşte să înveţe în limba sa maternă. Este datoria noastră să protejăm identitatea românească şi să transmitem mai departe, cu mândrie, limba şi cultura noastră generaţiilor viitoare.

Fac un apel către dumneavoastră, colegii mei din Parlament: să ridicăm această problemă, să cerem intervenţia ministerială, să sprijinim comunitatea românească din Cernăuţi şi să arătăm că România nu uită de fraţii săi de peste graniţă. Educaţia în limba română nu este un privilegiu, ci un drept fundamental. Cultura şi identitatea românească nu sunt negociabile.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România traversează o etapă economică importantă, în care stabilitatea şi responsabilitatea devin condiţii esenţiale pentru creştere durabilă. În contextul european actual, caracterizat de provocări economice, energetice şi de securitate, ţara noastră are şansa de a-şi consolida rolul de pol de stabilitate la graniţa de est a Uniunii Europene.

Această şansă trebuie valorificată prin investiţii strategice, prin susţinerea producţiei interne şi prin atragerea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale. Economia românească are nevoie nu doar de capital, ci şi de viziune şi echilibru, de parteneriat autentic între administraţia centrală, autorităţile locale şi mediul privat.

Un exemplu concret al potenţialului pe care îl avem îl reprezintă judeţul Botoşani - un teritoriu situat la frontiera estică a României şi a Uniunii Europene, cu resurse importante şi oameni harnici. Botoşaniul poate deveni un model de dezvoltare pentru întreaga regiune de nord-est, dacă va beneficia de investiţii în infrastructura rutieră şi energetică, în agricultură performantă, precum şi în formarea profesională a tinerilor.

În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în direcţia modernizării drumurilor naţionale, a extinderii reţelelor de gaz şi energie electrică, precum şi a atragerii investitorilor locali şi străini. Este esenţial ca aceste proiecte să continue într-un ritm susţinut, pentru a transforma judeţul Botoşani dintr-o zonă de tranzit într-un centru economic regional, capabil să creeze locuri de muncă stabile şi bine plătite.

Dezvoltarea economică a Moldovei trebuie privită ca o prioritate naţională. Prin amplasarea sa geografică, această regiune nu este doar o parte a României, ci şi o poartă deschisă către Republica Moldova şi către întreaga Europă de Est. Investiţiile făcute aici nu au doar valoare economică, ci şi valoare strategică şi simbolică: ele consolidează prezenţa României într-un spaţiu în care stabilitatea, prosperitatea şi solidaritatea contează enorm.

Sunt convins că, printr-o colaborare strânsă între administraţiile locale, Guvernul României şi mediul de afaceri, vom reuşi să oferim Moldovei şi judeţului Botoşani dezvoltarea pe care cetăţenii o aşteaptă de atâta vreme. România are toate resursele pentru a transforma regiunile de frontieră în zone prospere, sigure şi atractive pentru investiţii.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de unitate şi de o viziune pe termen lung. O economie solidă nu se construieşte peste noapte, ci prin perseverenţă, prin seriozitate şi prin credinţa că fiecare colţ al ţării merită aceeaşi şansă la dezvoltare.

Botoşaniul, cu potenţialul său agricol, cu forţa sa de muncă şi cu poziţia sa strategică, trebuie să fie parte integrantă a acestei viziuni.

Prin investiţii, prin încredere şi prin solidaritate regională, putem transforma această zonă într-un reper de dezvoltare pentru întreaga Românie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnul preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la deprofesionalizarea şi depopularea Ministerului de Interne, respectiv a Poliţiei Române.

Dorim să supunem atenţiei dumneavoastră, ca principală cauză, subfinanţarea sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională, care se manifestă, în primul rând, printr-o salarizare precară, ce trenează încă din anul 2009, an în care a început declinul acestui sistem extrem de important pentru buna funcţionare a societăţii româneşti.

Legislaţia privind salarizarea poliţiştilor este foarte alambicată. Astfel că, la ora actuală, acestei categorii socioprofesionale Legea salarizării nu îi este aplicată în integralitate. Mai mult decât atât, există drepturi ale poliţiştilor care se raportează în mod paradoxal la salariul ipotetic avut la nivelul anului 2009, cum ar fi compensaţia de chirie, drepturi care funcţionează după unele norme legale abrogate, spre exemplu, valoarea de referinţă sectorială, în cuantum de 197,33 lei.

Discuţia pe marginea legislaţiei care prevede acordarea drepturilor salariale ale poliţiştilor este foarte amplă, însă, încercând să sintetizăm, expunem situaţia evoluţiei drepturilor salariale şi sporurilor acordate, într-o retrospectivă a ultimilor 15 ani.

Astfel, sporurile prevăzute de Legea nr. 330/2009 sunt plafonate, respectiv pericolul deosebit - 25%, cât şi coeficientul de confidenţialitate -8, 10, 12%, în funcţie de nivelul de secretizare, cât şi misiunea permanentă - 30%. Aceste sporuri, din anul 2010, au fost transformate în sume compensatorii tranzitorii, fiind incluse în salariul de funcţie, pentru a fi majorat. Astfel că, în anii 2014, 2015, 2016 existau poliţişti care aveau salariile de funcţie sub nivelul salariului minim brut aflat în plată.

Începând din anul 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 153 privind salarizarea unitară, lege care, în cazul poliţiştilor şi militarilor, nu s-a aplicat încă de la adoptare, ci s-a stabilit să se acorde majorările în mod eşalonat, în decursul a patru ani, după cum urmează:

- în 2018, 25%;

- în 2019, 25%;

- respectiv, în 2020, următoarele procente.

Făcând referire la celebrul spor denumit generic "de antenă", care a fost diminuat până la 300 de lei brut, un agent de poliţie cu 20 de ani vechime are un spor foarte mic.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice: "Da, AUR are soluţii. Problema este că voi le blocaţi, apoi le plagiaţi!".

În fiecare săptămână, aceiaşi oameni care conduc România ne acuză că AUR nu are soluţii, că AUR nu are proiecte de lege. Realitatea este exact invers: avem zeci de iniţiative legislative depuse, proiecte care pot îmbunătăţi viaţa românilor, dar care sunt blocate sistematic în comisii sau respinse doar pentru că vin de la AUR. Când un parlamentar AUR propune o lege bună, PSD, PNL, USR şi UDMR votează împotrivă, fără să-i intereseze conţinutul. Nu pentru că legea ar fi proastă sau nu ar ajuta românii, dar votează la ordin şi se opun proiectelor venite din partea parlamentarilor opoziţiei.

Mai grav este altceva. Aceleaşi legi respinse de ei, după câteva luni sau chiar zile, apar din nou, copiate aproape identic, dar semnate de parlamentari ai PSD sau ai PNL.

Un exemplu clar este proiectul nostru de lege pentru scutirea de CASS şi CAS pentru mame, persoane cu handicap, invalizi, veterani şi alte categorii vulnerabile. Noi l-am depus primii, în mod transparent, pentru a sprijini familiile şi categoriile care au cu adevărat nevoie. La câteva zile distanţă, cei de la PSD au venit cu o variantă aproape identică şi au prezentat-o ca pe soluţia salvatoare, la primul pachet al premierului Bolojan.

Nu mai vorbim despre un simplu plagiat politic; este o practică devenită obişnuinţă pentru cei de la putere. Nu mai respectă votul, nu mai respectă românii, nu mai respectă regulamentele. Au ales să plagieze proiectele, falsifică procesul democratic, numără voturile cum le convine şi anulează alegeri atunci când rezultatul nu le convine.

Şi mai grav, PSD, PNL, USR şi UDMR controlează tot - Guvernul, ministerele, instituţiile şi administraţia locală, dar se ascund de Parlament şi de votul românilor. Le este frică de dezbatere, de transparenţă şi de adevăr.

PSD, aliaţii celor de la USR, trebuie să se declare fie în opoziţie, fie la guvernare. Nu poţi conduce ministerele, să ai vicepremier, să faci ce vrei în administraţia locală şi în Parlament, şi, în acelaşi timp, să te plângi că nu ai nicio putere. Nu mai jucaţi teatru dublu, ziua votaţi măsurile care sărăcesc românii, iar seara... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "România are nevoie de drumuri care unesc, şi nu de promisiuni care despart!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În anul 2025, într-o ţară membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, este inacceptabil ca infrastructura rutieră să rămână o rană deschisă, o dovadă dureroasă a neputinţei administrative şi a lipsei de viziune strategică. Drumurile României continuă să fie un simbol al promisiunilor neonorate, al investiţiilor întârziate şi al nepăsării instituţionale.

Zilnic, mii de români îşi riscă viaţa pe şosele pline de gropi, cu marcaje inexistente, fără parapete de siguranţă şi cu poduri care se degradează sub ochii noştri. În timp ce ţările vecine construiesc autostrăzi şi modernizează reţele de transport care atrag investiţii şi sporesc competitivitatea economică, România rămâne blocată între studiile de fezabilitate reluate la nesfârşit şi licitaţii contestate.

Nu mai putem accepta ca România secolului al XXI-lea să funcţioneze cu o infrastructură de secol trecut. Fiecare kilometru de drum neasfaltat, fiecare proiect amânat, fiecare accident cauzat de starea carosabilului reprezintă un eşec al statului faţă de cetăţeni.

Cer Guvernului şi autorităţilor competente să trateze infrastructura rutieră ca pe o prioritate naţională reală, nu doar ca pe o temă de campanie electorală.

Este nevoie de un plan coerent, de transparenţă în cheltuirea fondurilor publice şi de responsabilitate în implementarea proiectelor. Fără drumuri sigure şi moderne nu vom avea nici dezvoltare economică, nici echitate socială, nici încredere în instituţii.

România are nevoie de fapte, nu de scuze! Are nevoie de drumuri care unesc, nu de promisiuni care despart!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are titlul "Coridoarele TEN-T, o prioritate pentru România".

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a găzduit, în perioada 3-4 noiembrie 2025, vizita oficială în România a celor doi coordonatori europeni desemnaţi pentru reţeaua centrală de transport, mai exact Trans-European Transport Network (TEN-T): doamna Margarida Marques, coordonator european pentru Coridorul Rin-Dunăre, şi domnul Mario Mauro, coordonator european pentru Coridorul Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee.

Din delegaţie au mai făcut parte şi alţi invitaţi din echipa tehnică europeană.

Această vizită are o importanţă deosebită pentru România, deoarece confirmă atenţia şi sprijinul constant al instituţiilor europene pentru proiectele noastre de infrastructură strategică. Reţeaua TEN-T reprezintă infrastructura vitală a Uniunii Europene, menită să asigure conectivitatea între regiunile Europei şi să susţină o mobilitate durabilă şi competitivă.

România ocupă o poziţie esenţială pe harta acestor coridoare, fiind o punte între Europa Centrală, Balcani şi zona Mării Negre, o poziţie care îi conferă un rol major în consolidarea legăturilor economice, logistice şi comerciale ale Uniunii.

Vizita oficialilor europeni a avut drept scop evaluarea stadiului proiectelor de infrastructură feroviară şi fluvială care traversează teritoriul ţării noastre, precum şi întărirea cooperării transfrontaliere cu Bulgaria pentru dezvoltarea conectivităţii regionale.

Programul a debutat la Gara de Nord din Bucureşti, înaintea plecării spre noua staţie de cale ferată Comana, reabilitată prin proiectul CEF "Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord frontieră - Lot 1 - Deschiderea circulaţiei feroviare peste râul Argeş".

Pe parcursul deplasării, discuţiile s-au concentrat pe priorităţile de investiţii în infrastructura feroviară, progresele realizate şi mai ales oportunităţile de finanţare pentru perioada 2025-2030.

Ulterior, delegaţia s-a deplasat la Ruse, în Bulgaria, unde a avut loc o întâlnire comună între echipele române şi bulgare, la sediul Agenţiei pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea. Printre temele abordate s-au numărat proiectele Fast Danube II şi studiul de fezabilitate pentru noul pod mixt Giurgiu-Ruse, proiecte de importanţă strategică pentru navigaţia fluvială şi mobilitatea regională.

În continuare, la sediul Ministerului Transporturilor din Bucureşti, coordonatorii europeni au avut o întâlnire la nivel înalt cu conducerea instituţiei pentru analiza progresului proiectelor prioritare şi identificarea perspectivelor de finanţare europeană. Vizita a continuat la Portul Constanţa, unde oficialii europeni, împreună cu reprezentanţii autorităţilor române, au examinat proiectele majore de modernizare portuară şi conexiunile multimodale cu reţelele feroviare şi rutiere.

Această vizită reconfirmă angajamentul României de a rămâne un partener activ şi credibil în implementarea reţelei TEN-T şi în procesul de integrare europeană. Consolidarea infrastructurii de transport este esenţială pentru dezvoltarea economică, pentru atragerea investiţiilor şi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Radu Moisin, deputat de Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Simplificăm procedurile, digitalizăm autorizaţiile, creştem calitatea vieţii urbane".

Săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului am finalizat prima rundă de discuţii asupra majorităţii amendamentelor depuse la Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Este o etapă importantă în procesul de adoptare a uneia dintre cele mai semnificative reforme legislative din ultimii ani în domeniul urbanismului şi dezvoltării teritoriale. În perioada imediat următoare, comisia va adopta raportul, urmând ca proiectul să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaţilor.

CATUC este o reformă structurală de care România are nevoie urgentă. Scopul său este să simplifice şi să eficientizeze relaţia cetăţeanului cu statul, să reducă birocraţia excesivă şi să creeze predictibilitate atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul privat. Timp de mult prea mulţi ani investiţiile publice şi private au fost blocate sau întârziate din cauza unui sistem de avizare greoi, neunitar şi lipsit de coerenţă.

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noul cod este înlocuirea sistemului de avizare "în cascadă" cu un sistem de avize unice integrate, prin înfiinţarea Comisiilor pentru acord unic la nivel judeţean şi în municipiile reşedinţă de judeţ. Această schimbare va elimina plimbarea dosarelor între instituţii şi va crea un dialog clar între actorii implicaţi. Astfel, cetăţeanul sau investitorul nu va mai suporta povara timpilor morţi, a interpretărilor contradictorii şi a procedurilor netransparente.

De asemenea, proiectul prevede introducerea unui sistem digitalizat de depunere, urmărire şi emitere a actelor de urbanism, printr-o platformă naţională unică. Digitalizarea nu doar reduce birocraţia, ci sporeşte transparenţa şi accesul public la informaţie.

O altă măsură importantă vizează simplificarea construcţiilor mici în mediul rural, unde casele unifamiliale de dimensiuni reduse vor putea fi realizate printr-o procedură simplificată, pe baza notificării şi a unui proiect tehnic clar. Este o formă de sprijin real pentru familiile care vor să construiască în mod legal, fără bariere inutile. Codul include, de asemenea, măsuri care privesc calitatea vieţii urbane, precum introducerea obligativităţii acoperişurilor verzi pentru clădirile mari, începând cu anul 2027. Acest lucru înseamnă oraşe mai puţin sufocate de căldură, mai prietenoase cu mediul şi adaptate provocărilor climatice actuale.

Prin această reformă, PNL îşi reafirmă angajamentul pentru modernizarea administraţiei, pentru dezvoltare coerentă şi pentru un stat care poate funcţiona în slujba cetăţeanului. România are nevoie de reguli clare şi de proceduri eficiente.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Vâlcea - un judeţ ţinut pe loc de baroni, nu de destin"

Stimaţi colegi,

Vâlcea ar putea să fie unul dintre cele mai prospere judeţe din România. Are tot ce-i trebuie: poziţie strategică, resurse naturale, industrie care poate renaşte, potenţial turistic, staţiuni superbe, oameni muncitori şi inteligenţi. Şi, totuşi, este blocat. Nu din cauză că nu s-ar putea dezvolta, ci pentru că nu i se dă voie.

Astăzi, Vâlcea nu este în urmă dintr-o întâmplare. Este în urmă pentru că este ţinut deliberat pe loc de o clică de baroni locali care confundă consiliul judeţean cu o moşie personală şi Primăria Râmnicului cu o afacere de familie.

De ani de zile, aceiaşi oameni conduc Vâlcea. Cu aceleaşi metode: tupeu, intimidare, contracte cu dedicaţie şi investiţii de faţadă. În loc de dezvoltare, avem decoruri. În loc de transparenţă, avem tăcere.

Râmnicul, odinioară un oraş industrial, a devenit un oraş al blocajului. Tinerii pleacă, firmele închid porţile şi primarul se laudă cu panseluţe. Iar Consiliul Judeţean Vâlcea funcţionează ca o fortăreaţă politică, în care fondurile se împart pe criterii de obedienţă, nu de nevoi reale.

Sunt comune întregi care n-au văzut investiţii reale. Drumuri asfaltate de mântuială, localităţi fără medici şi sate fără viitor. În tot acest timp, preşedintele consiliului judeţean îşi creşte imperiul de influenţă şi îşi premiază apropiaţii cu contracte publice, funcţii şi tăcere.

Această capturare a judeţului, de un grup restrâns de oameni, a sufocat iniţiativa, a alungat investitorii şi a blocat orice proiect serios de dezvoltare. În timp ce alte judeţe atrag investitori, fonduri europene şi cresc, Vâlcea se afundă în stagnare şi baronizare.

Stimaţi colegi,

Vâlcea nu are nevoie de baroni. Are nevoie de dezvoltare. Are nevoie de oameni care să aducă investiţii, industrie modernă, turism inteligent şi administraţie curată. Are nevoie de transparenţă, competenţă şi viziune.

Iar celor care conduc astăzi judeţul Vâlcea, din birouri luxoase, le transmit un mesaj: nu puteţi opri timpul. Într-o zi, oamenii se vor sătura de promisiuni, se vor sătura de voi şi vor cere fapte. Şi atunci nicio pomană electorală şi niciun ziar cumpărat nu vor mai putea ascunde adevărul - că Vâlcea a rămas în urmă din cauza lăcomiei voastre.

Vâlcea merită un viitor. Şi acel viitor nu se construieşte cu baroni, ci cu viziune şi curaj din partea vâlcenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi vorbim despre o situaţie critică pentru tinerii din ţara noastră. Spun asta pentru că România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor de până în 25 de ani, procentul, conform datelor de la Eurostat, fiind de aproximativ 23% - 22,5%, ca să fiu mai exact. Prin aceste cifre, România ocupă locul IV, după ţări precum Spania, Grecia şi Suedia, fiind la acelaşi nivel cu Italia, dar ne arată şi faptul că rata şomajului în ţara noastră este mult mai mare faţă de media europeană, care este la 14,2%, date care sunt disponibile de la finalul anului 2022.

Aceste cifre ne arată că avem nevoie de măsuri concrete, când vine vorba de sprijinirea tinerilor, mai ales că aceştia ne transmit constant, prin programele pe care le derulăm în cadrul Camerei Deputaţilor, fie prin vizite la Parlament, fie prin comisiile unde vin să ia cuvântul, unde vin să-şi spună ideile, tinerii ne transmit că au nevoie de oportunităţi. Au nevoie de oportunităţi, au nevoie de locuri de muncă bine plătite şi au nevoie de contexte prin care să poată să aibă acces la acele locuri de muncă.

Tocmai de aceea, analizând şi Legea internshipului şi cum este aceasta aplicată, alături de colegii mei din USR, alături de doamna ministru Oana Ţoiu, am depus o iniţiativă care va fi dezbătută astăzi de Camera Deputaţilor, care analizează problemele din Legea internshipului şi parţial le rezolvă, în sensul în care vom reduce birocraţia şi vom da posibilitatea organizaţiilor, fie că acestea sunt instituţii publice sau firme private, să poată să dubleze numărul de interni. Şi vă spun că este necesară această lege, pentru că, dacă ne uităm peste nişte date de la Inspecţia Muncii, vedem că, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, avem un număr foarte mic de interni, raportat la ţara noastră.

Şi o să vă dau nişte cifre.

În 2018 am avut 195, în 2019 - 1.620, în 2020 - 885, în 2021 am avut 1.955 de interni, în 2022 - 2.237 şi în 2023, până la momentul lunii noiembrie, când au fost furnizate datele, 2.116.

Tocmai de aceea, este necesar să votăm PL-x 131 din 2024, care să elimine birocraţia, să crească numărul de internshipuri, şi acest lucru ar stimula şi angajarea tinerilor.

Este momentul să investim în oportunităţi, în viitorul tinerilor noştri şi să oferim şanse reale pentru a sparge acest cerc vicios al şomajului.

Totodată, fac un apel către dumneavoastră, colegi, şi în special către membrii Biroului permanent, să repunem pe ordinea de zi PL-x 716, Proiectul Legii tineretului, care a fost adoptat în legislatura trecută, care a fost atacat la CCR, acum este întors la Cameră şi este blocat în sertarele comisiilor. Este un proiect extraordinar de important, pe care ar trebui să-l dezbatem, pentru că şi acesta ar oferi multe oportunităţi tinerilor şi ar ajuta viitoarea generaţie.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat USR de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În perioada 6-8 noiembrie 2025, Uniunea Croaţilor din România la Caraşova, în judeţul Caraş-Severin, a avut onoarea de a găzdui cea de-a VII-a ediţie a Cupei Diversităţii - combaterea xenofobiei şi discriminării prin sport, un proiect devenit emblematic pentru cooperarea dintre comunităţile etnice din România.

Acest eveniment, iniţiat în urmă cu câţiva ani dintr-o idee simplă, aceea de a aduce împreună tinerii din diferite minorităţi prin intermediul sportului, a crescut, s-a dezvoltat şi a devenit astăzi o veritabilă platformă de dialog intercultural, respect şi prietenie.

Prin implicarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice - Guvernul României, Federaţiei Române de Fotbal, în parteneriat cu Asociaţia Judeţeană de Fotbal Caraş-Severin şi Uniunea Croaţilor din România, Cupa Diversităţii a reunit, în acest an, un număr record de participanţi - 11 organizaţii ale minorităţilor naţionale din România, care au înscris 22 de echipe, atât de tineri, cât şi de seniori.

Un aspect deosebit al ediţiei din acest an îl constituie participarea a trei echipe de fotbal feminin, o prezenţă care ne bucură şi ne onorează. Aceasta demonstrează că interesul pentru sport, implicarea şi spiritul de competiţie se regăsesc tot mai mult şi în rândul tinerelor din comunităţile etnice. Ne dorim ca, la ediţiile viitoare, numărul acestor echipe să crească, contribuind la consolidarea rolului femeilor în viaţa comunitară şi sportivă.

Meciurile disputate pe terenul din Caraşova nu au fost doar o competiţie sportivă, ci o adevărată celebrare a unităţii prin diversitate. Într-o atmosferă de fair-play, entuziasm şi respect reciproc, tinerii sportivi au demonstrat că, dincolo de diferenţele de limbă, cultură sau tradiţie, există valori care ne apropie: pasiunea, prietenia şi dorinţa de a construi împreună o societate tolerantă şi solidară.

Rezultatele finale au confirmat nivelul ridicat al competiţiei şi implicarea tuturor echipelor. Câştigătoarea ediţiei 2025 a fost Uniunea Culturală a Rutenilor din România, urmată de Uniunea Sârbilor din România şi Uniunea Bulgară din Banat - România, în timp ce, la categoria tinerilor, Uniunea Croaţilor din România, a obţinut un meritat loc întâi.

Îi felicit, cu această ocazie, pe toţi participanţii, tineri şi adulţi, care, prin efortul şi dăruirea lor, au demonstrat că sportul poate fi un instrument puternic în combaterea discriminării şi în promovarea respectului reciproc.

Totodată, doresc să adresez mulţumiri deosebite colegilor deputaţi care au fost prezenţi la Caraşova, susţinând echipele şi participând activ la momentele-cheie ale evenimentului. Prin implicarea şi solidaritatea lor faţă de comunităţile pe care le reprezintă, au demonstrat încă o dată că respectul reciproc şi cooperarea sunt valori esenţiale care ne definesc.

De asemenea, adresez un gând de recunoştinţă tuturor celor care, de-a lungul anilor, au contribuit la succesul acestui proiect, parteneri instituţionali, organizatori, voluntari şi membri ai comunităţilor etnice.

Cupa Diversităţii s-a născut dintr-o convingere personală: aceea că sportul poate uni oameni, comunităţi şi generaţii. Astăzi pot spune cu mândrie că această idee a prins viaţă, s-a transformat într-o tradiţie şi continuă să aducă împreună oameni din toate colţurile ţării.

În încheiere, reafirm convingerea că România este un model de convieţuire paşnică şi de colaborare între etnii, iar sportul, prin energia şi valorile sale, rămâne un liant esenţial al prieteniei şi respectului dintre oameni şi naţiuni.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cîmpianu Andreea, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică se intitulează "Demagogie, farisei şi trădare".

Dragi colegi,

Aşteptăm, încă, nişte demisii, dar se pare că nu vor veni. Nu că ar fi fost demisii de onoare, pentru că onoare la politicieni nu prea mai găsim, dar măcar demisii de ruşine. Pentru că aţi făcut de ruşine poporul român în cele mai înalte cercuri internaţionale.

Scandalurile se ţin lanţ, trădările continuă, iar fariseii încă ne mai aruncă zâmbete otrăvite în faţa camerelor de luat vederi. Nu avem nevoie de teatrul pe care îl jucaţi, avem nevoie de soluţii care să scoată poporul român din cenuşa distrugerii morale şi sociale în care vreţi să îl aruncaţi.

Scandalurile de corupţie, spăgile aruncate cu foarte mare uşurinţă, în timp ce se vorbeşte de austeritate, nu par să ajungă la conştiinţa unora dintre politicieni.

Domnule prim-ministru,

Dacă mai aveţi puţină demnitate, demisionaţi, pentru că aţi ajuns clovnul din presa internaţională şi ne faceţi ţara de ruşine. Şi, înainte de a demisiona, poate ne spuneţi şi care este traseul banilor în discuţie.

Domnul Moşteanu se visează comandantul acţiunii, când, în fapt, este doar un anonim privitor la un spectacol unde nu s-a calificat să fie nici măcar element de decor.

Stimata doamnă Gheorghiu comite gafe monumentale. Şi aş vrea să cred că din plictiseală, nu din alt motiv. Probabil că există o doză de nostalgie după vechiul ei salariu de circa 20.000 de lei, pe care îl avea înainte de a intra în acest Guvern de austeritate. Se pare că se câştigă foarte bine din caritate.

Centrala Mintia, minele de cărbune, mafia pădurilor, a gunoaielor, cea imobiliară - suntem conduşi de clanuri financiare, care nu fac decât să sărăcească poporul şi să strângă hăţurile în jurul politicienilor noştri.

Suntem într-un scenariul prost, scris de un regizor incapabil şi corupt, care a împrumutat personajelor de pe scena politică dubla sa personalitate şi sfârşitul său mediocru şi penibil.

Deputat SOS România, Circumscripţia nr. 43, Andreea Cîmpianu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Declaraţia mea politică se intitulează "51 de femei şi un stat care tace şi le numără".

Stimaţi colegi,

Domnule viceprim-ministru, domnule ministru al afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, cum este posibil aşa ceva?

Cum este posibil ca, în 2025, 51 de femei să fie ameninţate, lovite, hărţuite, violate şi chiar ucise, în contexte de violenţă domestică? Cum este posibil ca ordinul de protecţie să fie o hârtie care aşteaptă o semnătură? Viaţa acestor victime nu mai acceptă termene. Ce explicaţie oficială aveţi pentru faptul că agresorii sunt mai rapizi decât instituţiile?

România este ţara în care femeia lovită nu are imunitate. 51 de femei pe care nu le-a protejat, ci doar le-a numărat.

Statul nostru face autopsii, autopsii impecabile. Dar nu face nimic ca să prevină crimele în care victimele sunt oameni vii, implorând ajutor.

Cazuri care au zguduit o ţară: femei care au sunat la 112 şi nu au fost găsite la timp; ordine de protecţie cerute şi amânate; poliţie care a catalogat aceste bătăi drept "conflict domestic", şi apoi a plecat; instanţe care au cerut victimei să revină acasă "până se pronunţă". Rezultatul: corpuri reci, dosare calde.

În prezent, instituţiile protejează mai mult propriile proceduri decât viaţa femeilor. Noi nu mai acceptăm sintagma "procedura nu permite". Cuvintele nu apără oameni. Procedurile apără oameni doar dacă sunt respectate şi implementate la timp. Statisticile nu readuc pe nimeni la viaţă. Indiferenţa instituţională e complice la crimă, iar această complicitate trebuie ruptă imediat.

Pentru femeile din România, pentru mamele copiilor voştri, pentru surorile voastre, eu, Gabriela Porumboiu, vă cer acum solemn:

1. Ordin de protecţie executoriu;

2. Răspundere penală pentru pasivitate;

3. Protocol real 24/7 la 112 - cu geolocalizare, echipe mobile prioritare, personal instruit pentru evaluarea riscului;

4. Transparenţă - cu rapoarte lunare publice, cu timpi de răspuns, decizii judiciare şi sancţiuni;

5. Fonduri pentru adăposturi şi servicii de recuperare.

Nu cer minuni. Cer respectarea vieţii. Cer acţiuni pe măsura tragediei.

Vă cer o lege de urgenţă a intervenţiei şi consecinţe pentru cei din sistem, care au lăsat vieţi fără apărare.

Domnule Predoiu, vă cer răspuns clar în plen: ce măsuri imediate dispuneţi pentru ca, de mâine, o victimă care cere ajutor să nu mai fie lăsată "să moară"? Ce termene concrete şi ce oameni responsabili stabiliţi pentru implementare?

Şi până când? Câte femei mai trebuie să moară ca statul să descopere că viaţa cere prioritate?

Vă cer public, acum, un răspuns clar şi acţiune. Acum, nu după încă o moarte.

Doamne-ajută!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Nu este prezentă?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre "«Sindromul Italia» - femeile care ţin România în viaţă, dar se sting în tăcere".

Un articol recent publicat în "The New York Times", semnat de o jurnalistă româncă, a readus în atenţia lumii un adevăr pe care noi, în România, am început să-l tratăm ca pe o normalitate - femeile care pleacă să muncească în străinătate pentru a-şi întreţine familiile, dar care, în singurătate şi epuizare, se prăbuşesc psihic.

În urmă cu câţiva ani, medicii de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi au început să studieze un fenomen alarmant - tot mai multe femei revenite din Italia prezentau o formă gravă de depresie, marcată de tulburări fizice, anxietate profundă şi dor copleşitor de casă. A fost definit "Sindromul Italia", o boală a celor care au plecat să aducă bani acasă, dar şi-au pierdut liniştea acolo.

De ce pleacă aceste femei? Pentru că acasă statul le-a lăsat singure; pentru că salariul din România nu le poate ţine copiii în şcoală, nu le poate plăti medicamentele părinţilor şi nu le poate oferi siguranţa unei vieţi demne. Aleg să plece pentru un viitor mai bun, dar ajung să trăiască printre străini, în casele altora, dormind în camere reci, muncind fără zile libere, fără sprijin, fără un cuvânt bun.

Astăzi, 5% dintre femeile internate cu depresie la Socola suferă de "Sindromul Italia". Dar ştim bine că numărul celor care trăiesc aceeaşi dramă, în tăcere, fără diagnostic, este mult mai mare.

Stimaţi colegi,

Aceste femei nu sunt doar pacienţi; ele sunt eroinele nevăzute ale economiei româneşti. "Sindromul Italia" nu este doar o boală; este un semnal de alarmă pentru o ţară care îşi pierde oamenii, dar şi legăturile dintre ei.

Nu putem vorbi despre viitorul României fără să vorbim despre mamele ei plecate, pentru că în spatele fiecărui copil crescut de la distanţă, în spatele fiecărui pachet trimis acasă, se ascunde o femeie care şopteşte în tăcere: "Vino şi scoate-mă de aici!".

Este timpul ca statul român să audă acest strigăt.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De ani de zile se vorbeşte despre investiţii şi echilibru regional, însă nordul ţării rămâne în afara acestor priorităţi. Regiunea Nord-Est, cu judeţul Suceava în prim-plan, este una dintre cele mai slab conectate zone ale României. Lipsa infrastructurii rutiere moderne limitează investiţiile, frânează turismul şi afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Autostrada A7, tronsonul Paşcani - Suceava - Siret, a devenit simbolul modului în care Moldova este lăsată să aştepte la marginea dezvoltării. Licitaţiile s-au încheiat, proiectele tehnice sunt pregătite, dar finanţarea rămâne neasumată. Guvernul invocă Programul european SAFE, dar fără garanţii şi fără termene clare. Decizia nu mai poate fi amânată. Fie se trece la execuţie, fie se recunoaşte deschis că dezvoltarea Moldovei nu este o prioritate reală pentru acest Guvern.

Situaţia se repetă şi în cazul variantei ocolitoare a oraşului Gura Humorului, o lucrare esenţială pentru mobilitatea Bucovinei. De ani de zile se fac studii, se dau asigurări şi se reiau procedurile, dar proiectul rămâne blocat. În locul unei decizii concrete, Guvernul amână în mod nejustificat aprobarea indicatorilor tehnico-economici, invocând costuri prea mari, deşi valoarea a fost mult redusă faţă de varianta iniţială.

La fel de gravă este şi starea drumurilor naţionale DN 17 şi DN 17B, care funcţionează la limita capacităţii. Reparaţiile temporare nu mai sunt o soluţie. Este nevoie de un plan coerent de modernizare, cu finanţare predictibilă şi termene realiste.

Toate aceste întârzieri descriu aceeaşi realitate: o regiune cu potenţial uriaş, blocată de birocraţie şi indecizie.

De aceea, solicit Guvernului României:

- confirmarea oficială a finanţării pentru tronsonul Paşcani -Suceava - Siret;

- aprobarea urgentă a indicatorilor pentru varianta ocolitoare Gura Humorului;

- iniţierea unui program multianual de reabilitare a drumurilor naţionale din judeţul Suceava, cu raportare publică a progresului.

Dezvoltarea judeţului Suceava depinde direct de investiţiile în infrastructură, iar integrarea nord-estului ţării în reţelele moderne de transport trebuie tratată ca o prioritate naţională, nu ca o promisiune reînnoită la fiecare campanie electorală.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă de transformări complexe - economice, sociale şi instituţionale - care ne obligă, mai mult ca oricând, să regândim felul în care construim politicile publice. Dincolo de ciclurile electorale, de interesele partidelor sau de promisiunile conjuncturale, cetăţenii aşteaptă de la noi un lucru simplu: predictibilitate şi încredere.

În ultimele luni, românii au resimţit efectele directe ale instabilităţii decizionale: măsuri economice volatile şi puţin explicate din perspectiva obiectivelor, strategii energetice fără o direcţie clară, programe de investiţii anunţate, dar fără execuţie şi o administraţie publică sufocată de proceduri, în loc să fie un partener pentru cetăţean şi antreprenor.

Aceasta nu este o critică la adresa unui guvern sau a unui ministru anume, ci o constatare sistemică: România are nevoie de o cultură a coerenţei administrative şi a responsabilităţii în implementare.

De aceea, propun ca acest Parlament să lanseze un angajament naţional pentru calitatea guvernării, fundamentat pe trei direcţii clare: evaluarea reală a impactului oricărei politici publice înainte de adoptare, planificare multianuală, cu indicatori de performanţă şi depolitizarea marilor programe strategice.

România trebuie să treacă de la logica "buget pe un an" la planuri de investiţii pe termen lung, cu obiective măsurabile şi raportări publice anuale. Ministerele trebuie să fie evaluate pe rezultate, nu pe comunicate. În scurt timp, vom avea de dezbătut bugetul pe anul 2026. Cred că este momentul să schimbăm paradigma şi să ne orientăm către planurile pe termen lung.

Stimaţi colegi,

România are potenţial, dar îi lipseşte continuitatea şi existenţa unui proiect de ţară. Într-o lume marcată de crize energetice, de insecuritate regională şi de migraţia forţei de muncă, cel mai mare risc nu este lipsa resurselor, ci lipsa consecvenţei. Dacă ne uităm în proximitatea României, constatăm că există lideri politici care au un proiect de ţară şi care alocă resurse strategice şi energie pentru a-şi atinge obiectivele. România, din păcate, încă mai aşteaptă invitaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În fiecare an, pe 14 noiembrie, sărbătorim Ziua Dobrogei, cel mai vechi pământ românesc, loc al începuturilor noastre istorice şi spirituale. Aici se ridică Munţii Măcinului, cei mai vechi din România şi printre cei mai vechi din Europa, şi tot aici se întinde Delta Dunării, cel mai tânăr pământ al României şi al Europei.

Pe aceste meleaguri au trăit strămoşii noştri geţi, iar Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a adus pentru prima dată Cuvântul Evangheliei, botezând primii creştini. Peştera Sfântului Andrei, numită pe bună dreptate Bethleemul creştinismului românesc, este prima biserică creştină de pe teritoriul României şi un loc sfânt pe care orice român ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă.

Dobrogea a făcut parte din Imperiul Roman, iar spre deosebire de alte provincii ale vechii Dacii, administraţia romană nu s-a retras de aici; simbioza traco-romană a continuat timp de şapte secole, consolidând temelia poporului român.

De-a lungul istoriei, Dobrogea a fost de multe ori pierdută şi recâştigată. Domnitorul Mircea cel Bătrân a fost cel care a readus Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti, consolidând unitatea şi suveranitatea românească.

Au urmat secole de ocupaţie otomană, de colonizări de populaţii străine, dar spiritul românesc al Dobrogei a supravieţuit. Şi trebuie spus - caracterul multietnic şi multiconfesional al Dobrogei este rezultatul direct al ocupaţiei otomane, nu o stare originară.

În 1878, după Războiul de Independenţă, Dobrogea s-a întors la Patria-mamă, România, care a făcut atunci un sacrificiu dureros, cedând Rusiei sudul Basarabiei pentru a recăpăta Dobrogea.

În perioada interbelică, zeci de mii de aromâni au venit din întreaga Peninsulă Balcanică, fugind de persecuţii, şi au fost colonizaţi în sudul Dobrogei, iar mai târziu în nordul Dobrogei, după pierderea Cadrilaterului, aducând credinţa, hărnicia şi demnitatea lor. Ei au întărit elementul românesc şi au contribuit la renaşterea provinciei, unii plătind cu viaţa în lupta împotriva comunismului.

Anul acesta, în 2025, marcăm Centenarul stabilirii aromânilor în Dobrogea - 1925-2025 -, un moment de omagiu adus fraţilor noştri sud-dunăreni care nu au uitat că românii şi aromânii sunt acelaşi popor. Din păcate, astăzi, unii dintre urmaşii lor par să se îndepărteze de idealul străbunilor, încercând să transforme aromânii într-o minoritate artificială, separată de trunchiul poporului român - o tentativă asemănătoare celei prin care peste Prut se încearcă inventarea unui "popor moldovenesc" diferit de cel român.

Adevărul istoric este limpede şi trebuie apărat - aromânii sunt ramura sud-dunăreană a poporului român, iar aromâna este un dialect al limbii române, alături de meglenoromâna, istroromâna şi dacoromâna.

La mulţi ani, Dobrogei!

La mulţi ani, dobrogenilor!

La mulţi ani, fraţilor armâni!

Tri mulţi ani, fraţi armâni! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Valentin Răducea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Valentin Răducea:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Bucovina uitată - Suceava, judeţul abandonat al infrastructurii româneşti".

Stimaţi colegi,

Astăzi ridic vocea pentru o regiune cu o infrastructură uitată de prea multe guverne, o infrastructură despre care se vorbeşte mult, dar se face prea puţin. Bucovina - şi în special judeţul Suceava - nu mai poate rămâne un subiect de campanie, o promisiune repetată fără finalitate.

Drumul european E85 - singura arteră majoră care leagă Suceava de sudul României - a devenit un coridor al morţii. Zilnic au loc accidente grave, în special pe tronsonul dintre Suceava, Pătrăuţi şi Dărmăneşti.

Peste toate, sutele de TIR-uri ucrainene, care tranzitează zilnic această zonă, adaugă un stres enorm, ducând la: ambuteiaje, deteriorarea accelerată a carosabilului şi punerea în pericol a vieţii oamenilor.

Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, premierul Ilie Bolojan a decis că proiectul centurii oraşului Gura Humorului "nu se justifică", un proiect care ar debloca traficul turistic şi ar susţine economia întregii Bucovine - respins, pentru că, probabil, nu este în judeţul potrivit.

Domnule prim-ministru,

Domnilor din Guvern,

Bucovina nu mai acceptă să fie România uitată!

Nu cerem favoruri. Cerem echitate. Cerem ceea ce li se cuvine tuturor românilor: drumuri sigure, infrastructură modernă, şanse egale la dezvoltare.

În acest sens, Autostrada A7 - Autostrada Moldovei - trebuie continuată până la Suceava şi Siret!

Nu putem opri dezvoltarea la Paşcani. Nordul Moldovei are nevoie de o legătură reală cu ţara şi cu Europa. O autostradă care să aducă investiţii, locuri de muncă, siguranţă şi speranţă.

Fiecare zi de întârziere înseamnă noi accidente, noi victime, noi familii îndoliate.

Este timpul ca Guvernul României să trateze nordul Moldovei cu aceeaşi responsabilitate şi respect ca pe orice altă regiune.

Suceava nu mai poate aştepta.

Bucovina cere fapte, nu vorbe.

Respect pentru oameni, respect pentru viaţă, respect pentru România care munceşte şi rabdă în tăcere la marginea Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Valentin Răducea, deputat, Suceava. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

În continuare voi da citire listei declaraţiilor politice depuse în scris.

Voi începe cu Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Mircea-Vasile Govor, Ion Samoilă, Nicolae-Adrian Bara, Răzvan-Iulian Ciortea, Ana-Smaranda Rinder, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Andra-Claudia Constantinescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Lidia Vadim-Tudor, Doru-Lucian Muşat, Cosmin Hristu, Gabriel-Florinel Florea, Alexandru Bordian, Fabian-Cristian Radu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul minorităţilor naţionale: Dragoş Gabriel Zisopol.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Ioan Lăzăroi, Simona Macovei Ilie, Mihai Ţiu, Nini Pascalini.

Neafiliaţi: Raisa Enachi, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.

Stimaţi colegi,

Acestea fiind spuse, încheiem prima parte a şedinţei, dedicată declaraţiilor politice.

Vă doresc spor în continuare!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 246.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00.

Votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Intrăm în ordinea de zi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Doamnă preşedinte?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Avem o rugăminte, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi anume să modificăm, în ordinea de zi, punctul 27, Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor; PL-x 181/2025, să devină punctul 10 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Există consens?

Domnul Gabriel Andronache:

Am discutat numai cu colegul lider de grup de la PSD.

Rugămintea mea este, eventual, să-i întrebaţi pe colegii lideri de grup.

Dacă nu, să supunem votului această propunere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Sunteţi de acord, de la celelalte...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da?

Mulţumesc.

Deci, există consens.

De acord, se modifică ordinea de zi.

Şi începem cu primul punct...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Am şi eu una!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Popa Ştefan-Ovidiu, liderul Grupului Partidului Social Democrat.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Am şi eu o rugăminte, să fiţi de acord să mutăm Pl-x 265/2025 (Propunerea legislativă privind educaţia civică digitală şi responsabilitatea online în şcoli) - se află pe poziţia 31 - şi să o mutăm pe poziţia 15. Îndeplineşte termenul de trecere tacită - acesta este motivul.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De asemenea, întreb dacă există consens. (Vociferări.) Da.

Bun.

Primul punct, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; PL-x 461/2025; caracter organic; procedură de urgenţă

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Teodora Stoian (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Teodora Stoian, sunt secretar de stat în Ministerul Justiţiei. (Aplauze.)

Demersul legislativ urmăreşte introducerea unui cadru juridic privind restricţiile pre şi post-angajare pentru persoanele care deţin, au deţinut sau urmează să deţină demnităţi publice, în scopul consolidării integrităţii şi asigurării unui climat de imparţialitate şi transparenţă în relaţia dintre autorităţile şi instituţiile publice şi persoanele juridice de drept privat.

Susţinem adoptarea proiectului de lege, întrucât prin acesta se realizează aducerea la îndeplinire a recomandărilor prioritare ale organizaţiilor pentru cooperare şi dezvoltare economică, condiţie esenţială pentru aderarea României la această organizaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Domnule preşedinte Ciucă, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestui Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; PL-x 461/2025.

Precizez că Senatul a aprobat proiectul, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Avem avizele favorabile de la Consiliul Legislativ şi, de asemenea, de la Consiliul Economic şi Social, cu precizarea că toate observaţiile de tehnică legislativă vor fi operate de Departamentul Legislativ.

Amintesc că, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse redate în cuprinsul Anexei nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun timp de dezbatere 5 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Cinci minute timpul pentru dezbatere.

Vă rog să vă pregătiţi!

Să înceapă votul!

În unanimitate, 211 colegi pentru.

Dezbateri generale, dacă există solicitări? Nu. (Vociferări.)

Ba da, avem o solicitare din partea doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aşa cum probabil vă aşteptaţi, majoritatea n-o să iasă la dezbaterea acestui proiect, întrucât acest proiect a fost înregistrat în data de 10.11.2025 şi a intrat pe repede-nainte în BP ieri dimineaţă, la ora 9.00, după care, la fel, pe repede-nainte, în Comisia juridică, la ora 12.00.

La acel moment una dintre membrele Comisiei juridice a cerut amânarea, pentru că, evident, nu ai cum să citeşti un proiect atât de important într-o jumătate de oră. Iar, mai mult decât atât, în jumătatea aceea de oră în care am avut pauză ni s-au adus şi o serie de amendamente pe care, bineînţeles, nu ai cum să le citeşti şi să le analizezi ca să ai o dezbatere reală.

Având în vedere că nu ni s-a dat curs solicitării de a amâna proiectul şi de a-l putea analiza într-un mod real, am decis să părăsim şedinţa Comisiei juridice. În sală au rămas cinci persoane şi în online opt. Mă întreb cum a fost adoptat raportul.

Pe lângă asta, vreau să subliniez un lucru foarte grav şi foarte important: legile acestea pentru femicid le ţineţi pe rolul Camerei şi le ţineţi pe rolul legislativ luni de zile, iar proiectul acesta l-aţi înregistrat acum două zile şi deja îl adoptaţi. Pentru că femeile... Mihaela, care a murit cu copilul ei în braţe... nu merită atenţia şi efortul dumneavoastră.

În schimb, pentru OCDE sau pentru alte organizaţii care pocnesc din degete vă daţi peste cap în primele cinci minute. Nu contează cum şi nu contează de ce!

Aţi primit ordin, l-aţi executat cu brio! (Aplaudă.)

Mihaela e moară sub ochii voştri!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Încep prin a menţiona că subscriu, în mare parte, celor afirmate de doamna deputat înaintea intervenţiei mele. Şi fac acest lucru pentru că actul normativ care ni s-a pus în faţă astăzi şi asupra căruia trebuie să ne pronunţăm prin vot reglementează o situaţie extrem de importantă şi de vulnerabilă, cu care România se confruntă de 35 de ani încoace, ca şi cu corupţia, în ansamblul său, pentru că e clar că există o legătură indisolubilă între integritatea în funcţii şi demnităţi publice, problema corupţiei şi integritatea, până la urmă, în viaţa noastră publică.

De aceea, a fi puşi în situaţia de a vota o lege astăzi, a cărei cunoştinţă sau despre care am luat cunoştinţă cu câteva ore sau minute înainte, a nu putea să verificăm în ce măsură sumedenia de observaţii pe care le-a făcut Consiliul Legislativ au fost sau nu valorificate de către Senat, mi se pare, cum să spun, un risc pe care, în calitate de Cameră decizională, nu avem dreptul să ni-l asumăm.

Este important să se reglementeze foarte bine această materie, pentru că de calitatea legii, calitate care este vehement criticată în avizul Consiliului Legislativ, depinde, în ultimă instanţă, dragi colegi, eficienţa legii.

Cum susţine Consiliul Legislativ, în mare parte, modul de formulare a acestui proiect de lege este evaziv, este imprecis, este inaplicabil.

Pentru aceste considerente, în opinia noastră, ar trebui să fie amânată votarea... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este important pentru întărirea integrităţii în administraţia publică.

Prin reglementarea clară a restricţiilor pre şi post-angajare asigurăm o delimitare fermă între interesul public şi cel privat, prevenim conflictele de interese şi influenţele nejustificate.

România are nevoie de instituţii credibile, de oameni care îşi exercită funcţiile cu responsabilitate şi transparenţă.

Această lege oferă un cadru juridic unitar, menit să protejeze administraţia de abuzuri şi să stabilească încrederea cetăţenilor în stat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi nu putem vota acest proiect de lege, pentru că pur şi simplu l-aţi băgat pe repede-nainte, împotriva oricăror uzanţe, doar pentru că este jalon OCDE, cum aţi făcut şi cu asumările de răspundere şi acum, la patru luni după, nu mai ştiţi pe cine să daţi vina şi ţineţi ţara în blocaj. La fel, pe repede-nainte, cu aceste proiecte legislative, n-o să faceţi decât să creaţi confuzie, haos şi nu să legiferaţi.

De aceea, cu toate că suntem de acord cu ideea proiectului, având în vedere că am mai avut acum două săptămâni, trei săptămâni, un alt jalon OCDE, unde s-au strecurat fel de fel de neconcordanţe, noi nu vom vota acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 32 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 20 există observaţii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 32, observaţii? Nu. Adoptate.

Avem şi două amendamente respinse.

Dacă cineva doreşte să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiei de specialitate.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare; PL-x 630/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise şi respinse.

Invit reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de act normativ are în vedere transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei ESAP în cadrul Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare.

Menţionăm că termenul de transpunere a directivei este 10 ianuarie 2026.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Dunava, preşedintele Comisiei economice.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise care sunt redate în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbatere, domnule preşedinte, pe articole.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot!

Să înceapă votul!

Din 225 de colegi prezenţi, 224 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale, doamna deputat Sandu Viorica, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege aduce România în linie cu standardele europene privind transparenţa şi digitalizarea pieţei financiare.

Prin completarea Legii nr. 237/2015, Autoritatea de Supraveghere Financiară va transmite, prin Punctul Unic de Acces European, informaţii privind solvabilitatea şi situaţia financiară a societăţilor de asigurare şi reasigurare. Această măsură creşte transparenţa, oferă acces public la date esenţiale şi consolidează încrederea în piaţa de asigurări.

Partidul Social Democrat susţine modernizarea cadrului financiar, prin instrumente digitale şi o guvernanţă bazată pe informare corectă, responsabilitate şi protejarea interesului consumatorului.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 14 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Şi 4 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar; PL-x 380/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Întrucât reprezentantul Guvernului este în Parlament, dar este prins într-o altă activitate, am să invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport, cu care am fost sesizaţi, în conformitate cu art. 97 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a tuturor prevederilor în vigoare.

Camera Deputaţilor este decizională.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil acest proiect de lege.

La fel, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fiecare dintre noi ştie cum e să pierzi o zi întreagă pentru un document care ar trebui să vină în câteva minute.

Legea asta face, un lucru simplu: aduce cazierul judiciar în era digitală. Nu mai mergem cu dosarul sub braţ, nu mai stăm la cozi, totul se face online, rapid şi sigur. E o schimbare normală, una care arată că statul poate fi şi prietenos, nu doar birocratic.

Grupul parlamentar al PSD votează pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem, de câţiva ani, cazierul judiciar online în cadrul hub-ului de servicii, prin ghişeul.ro. Şi ţin, pentru acest lucru, să îi felicit pe colegii din Ministerul Afacerilor Interne, pe colegii din Ministerul Digitalizării şi ADR, dar trebuie să privim la următorul pas.

Este nevoie să avem orice document de identitate, permis de conducere, pe telefon, să avem EU-Altium european implementat pe telefoanele noastre, astfel încât să nu mai trebuiască să purtăm după noi documente pe care statul le poate accesa online.

Avem nevoie de digitalizare, debirocratizare şi fac un apel - îmi pare rău că nu este reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne în momentul acesta, aici - fac un apel la minister, la colegii parlamentari, spre a mobiliza un proiect legislativ, un proiect pentru a adopta cât mai repede, să fim printre primele state ce adoptă standardul european pentru EU-Altium.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi avem o solicitare din partea Grupului parlamentar AUR.

Pe procedură, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doresc să anunţ depunerea unei moţiuni simple.

Deci, în temeiul art. 191 şi 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă înaintăm moţiunea simplă împotriva ministrului energiei, Bogdan-Gruia Ivan, intitulată "România în beznă - falimentul programat al sistemului energetic naţional", iniţiată de peste 50 de deputaţi ai Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, conform listei de semnături anexate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

10. Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor; PL-x 181/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, vă rog, doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnelor şi domnilor,

Am iniţiat acest proiect de lege în luna martie.

Nu putem vorbi despre Luna Femeilor fără a ne gândi astăzi la femeile omorâte din România. Parcă nu se mai opresc ştirile. În cazul crimei din Teleorman, din aceste zile, femeia, deşi avea un ordin de protecţie, a fost răpită, violată şi, în final, ucisă, iar agresorul fusese lăsat în libertate.

Până când bărbaţii din instituţiile statului, în acest caz Poliţia din Teleorman, nu vor înţelege că trebuie să trateze fiecare femeie din ţara aceasta ca pe o soţie, fiică, mamă, soră, nu vom reuşi să oprim aceste crime odioase.

Sper că vor fi traşi la răspundere!

Legea pe care vă rog să o votăm astăzi este şi pentru aceste femei, dar este şi pentru eroinele din istoria noastră, pentru Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu, Ana Ipătescu, Maria Tănase şi pentru Nadia Comăneci care, coincidenţă simbolică, îşi serbează astăzi ziua de naştere.

Prin această lege pe care am iniţiat-o avem ocazia ca, în luna martie, să aducem în atenţia publică o agendă reală: egalitatea de şanse, combaterea violenţei domestice, sprijinul pentru mamele singure, respectul pentru femeile din mediul rural şi femeile care muncesc în condiţii grele şi neştiute, sprijin şi recunoaştere pentru performanţă şi reuşită.

Vrem ca luna martie să devină nu doar o lună a florilor, ci o lună a respectului şi a acţiunii, o lună în care instituţiile statului, ONG-urile şi întreaga societate să vorbească despre soluţii, despre siguranţă, educaţie, sănătate şi echilibru pentru femeile din România.

Vă invit, aşadar, dragi colegi, dragi colege, să votaţi acest proiect pentru femeile care, zi de zi, ţin România în viaţă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la iniţiatori, invit la cuvânt pe doamna deputat Holban Georgeta-Carmen, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Când vorbim despre femeie, vorbim despre echilibru, despre grijă, despre forţa tăcută care ţine familiile şi societatea împreună.

PL-x 181/2025 este proiectul prin care se declară luna martie Luna Femeilor.

Deşi 8 Martie e recunoscută ca Ziua Internaţională a Femeii şi este sărbătorită an de an în familie, la locul de muncă, în şcoli şi în instituţii, proiectul legislativ de astăzi vine ca o completare şi o armonizare în ceea ce priveşte recunoaşterea rolului femeii în societate.

Femeia este cu adevărat sărbătorită prin tot ceea ce face zi de zi, grija pentru familie, munca depusă şi rolul ei în comunitate.

Astăzi, prin votul dumneavoastră, vom reuşi din nou să recunoaştem şi să reafirmăm rolul femeii în societate.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul AUR va vota acest proiect legislativ doar că luna martie, într-adevăr, este o lună dedicată familiei, aşa am crescut, de mici ne-am sărbătorit mamele, bunicile, dar ce se întâmplă în aceste zile cred că este înfiorător şi rolul nostru nu este doar acela de a legifera, este şi acela de a face prevenţie, de a oferi sprijin.

Tot ce se propagă în media şi unii dintre colegii noştri - nu cred că este benefic să întreţinem această dispută între femei şi bărbaţi. Violenţa este violenţă şi punct, indiferent cine o face şi cine este victimă.

Cred că este în sarcina noastră să protejăm femeile, este în sarcina noastră să ne învăţăm copiii că nu frica este soluţia, ci respectul. Şi, da, am spus de nenumărate ori şi o spun încă o dată - un ordin de protecţie, o simplă hârtie nu protejează viaţa nimănui, aşa cum am văzut zilele trecute.

Dacă nu suntem responsabili - şi aici mă refer la poliţiştii care merg şi verifică asemenea violenţe - nu vin şi cu măsura complementară a monitorizării prin brăţări electronice, hârtia să ştiţi că nu protejează absolut nicio viaţă.

Mă rog să nu se mai întâmple astfel de tragedii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ciucă Liviu-Bogdan.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că este unul dintre puţinele proiecte legislative care nu au nevoie de multă justificare. Este, de fapt, o dovadă de normalitate, de maturitate, un gest care, depăşind puterea simbolică, arată cumva, concret, respectul pe care ar trebui să-l datorăm nu numai în luna martie, ci în fiecare zi a unui an, faţă de doamnele din viaţa noastră, colege, mame, fiice, care, într-un mod discret, tăcut, eficient, reuşesc să ne facă viaţa mai senină.

Cred că este evident că vom susţine cu toţii acest act normativ, acest proiect de lege, care, aşa cum spuneam, reprezintă o dovadă de normalitate şi se înscrie cumva în aria acelor iniţiative şi preocupări legislative din ultima perioadă - şi s-a amintit aici de femicid, de acele acte normative care consolidează, dacă vreţi, lupta împotriva traficului de persoane -, şi tot acest ansamblu de acte normative şi proiecte la care lucrăm nu face decât să consolideze demnitatea umană.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Gavrilă Anamaria.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Nu putem să nu sancţionăm ipocrizia. Am auzit-o pe doamna deputat Turcan vorbind despre femei.

Doamnă Turcan, când eraţi ministru al culturii, aţi mers la inaugurarea unui proiect finanţat de Ministerul Culturii, Art Safari, unde se batjocorea icoana Fecioarei Maria. Aţi stat acolo, aţi făcut poze, aţi zâmbit, şi nici în ziua de azi nu ne-aţi răspuns, cum aţi selecţionat acel proiect pentru a fi finanţat de Ministerul Culturii, într-o ţară unde 85% dintre români sunt ortodocşi?

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mai avem două solicitări, din partea colegi...

Nu, avem două solicitări din partea colegilor neafiliaţi.

Doar unul dintre dumneavoastră va putea lua cuvântul. Vă rog să vă decideţi.

Până atunci, invit la cuvânt pe domnul deputat Gima George, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul George Gima:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Îi văd pe colegii şi colegele din partea partidelor extremiste că fac referire la... (Vociferări. Gălăgie.) expunerea şi manifestările culturale... (Vociferări. Gălăgie.) şi vreau să vă atenţionez că atitudinea dumneavoastră, principiile... (Vociferări. Gălăgie.) şi ideologia voastră extremistă, acestea sunt cele care... (Vociferări. Gălăgie.) promovează non-valorile... (Vociferări. Gălăgie.) la noi, în societate.

Art Safari, acest proiect foarte, foarte bun, este iniţiat şi dus la îndeplinire prin munca unor oameni care promovează cultura şi educaţia prin cultură la noi în ţară, ceea ce dumneavoastră nu aţi ştiut să faceţi niciodată. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Pîclişan Gheorghe-Petru, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În primul rând, vreau să menţionez faptul că votez această lege din respect pentru femeile din România.

În al doilea rând, ţinând cont de faptul că legile împotriva femicidului stau ascunse în sertar, cred că aceasta era ultima lege de care România avea nevoie.

Ziua Femeii/Luna Femeii poate fi în fiecare zi, în fiecare lună, atâta timp cât femeile sunt respectate.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan, drept la replică.

Doamna Raluca Turcan:

Puţin mai devreme a vorbit o doamnă, de la acest microfon, pentru TikTok, un spaţiu unde, din nefericire, se încurajează ura... (Vociferări. Gălăgie.) disensiunea... (Vociferări. Gălăgie.) clivajele sociale... (Vociferări. Gălăgie.) şi... (Vociferări. Gălăgie.) unde... (Vociferări. Gălăgie.) sunt exprimate puncte de vedere care n-au nicio logică... (Vociferări. Gălăgie.) şi legătură cu... (Vociferări. Gălăgie.) regulile democratice.

Aş vrea să ştiţi că într-o ţară în care oamenii politici, instituţiile de aplicare a legii vor ajunge să dea amenzi, să-şi dea cu părerea despre conţinutul unor expoziţii sau evenimente... (Vociferări. Gălăgie.) culturale... (Vociferări. Gălăgie.), atunci acea ţară este definamente îngenuncheată şi căzută în braţele extremismului. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

O intervenţie din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vorbiţi cu o asemenea lejeritate despre extremism, uitând că dumneavoastră eraţi la guvernare când ne-aţi închis în case şi aproape voiaţi să ne vaccinaţi cu forţa... (Aplauze.) ...şi Guvernarea dumneavoastră, ministrul sănătăţii, al dumneavoastră, când a primit o invitaţie, din partea unor doctori, la o dezbatere, a trimis invitaţia direct la DNA, în cel mai totalitar stil.

Dacă nu acceptaţi dezbateri, dacă nu acceptaţi discuţii, dacă nu acceptaţi faptul că unora s-ar putea să nu le placă felul în care Domnul nostru Iisus Hristos este batjocorit... (Aplauze.) înseamnă că dumneavoastră sunteţi extremiştii acestei ţări, cei care luaţi bani de la mame şi care luaţi bani de la bătrâni, şi nici măcar nu sunteţi în stare să-i adunaţi. Aţi adunat... nimic până acum din toate măsurile voastre. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ca să revenim la subiectul iniţiativei legislative, am să invit din partea Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, distinsă colegă.

Doamna Maria Cernit:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor; PL-x 181/2025

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor, transmis cu adresa PL-x 181/2025 din 4 iunie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea lunii martie Luna Femeilor, perioadă dedicată recunoaşterii şi celebrării contribuţiilor femeilor din România în toate domeniile de activitate. Potrivit iniţiativei, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini material şi financiar organizarea de manifestări culturale, artistice, educative şi ştiinţifice, precum şi acţiuni social-culturale dedicate femeilor şi rolului acestora în societate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În consecinţă, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor, în forma adoptată de Senat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem o solicitare pentru intervenţie, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Stoica Alin-Bogdan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi declarăm cu mâna pe inimă că protejăm femeile; în acelaşi timp, însă, în România avem cea mai mare rată de mortalitate pentru cancerul de col uterin. Şi de ce se întâmplă asta? Deşi avem un program de vaccinare anti-HPV, extremiştii... (Vociferări.) ăştia, care... (Vociferări.) ei clamează că iubesc poporul român, prin promovarea... (Vociferări.) prin promovarea fără discernământ a antivaccinismului, au ajuns să omoare efectiv oameni.

Pentru că, da, mai devreme am auzit... (Vociferări. Gălăgie.) că USR-ul a vrut să vaccineze oameni... (Vociferări. Gălăgie.)

Da, vaccinismul... (Vociferări. Gălăgie.)

Şi antivaccinismul... (Vociferări. Gălăgie.)

Da, antivaccinismul omoară oameni. (Vociferări. Gălăgie.) Sunteţi împotriva vaccinărilor; asta înseamnă - sunteţi împotriva sănătăţii femeilor. (Vociferări. Gălăgie.)

Aşa că să vă fie ruşine! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul lider Andronache. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Gabriel Andronache:

Calm, stimaţi colegi!

Nu pentru asta am venit, însă, la microfon, ci pentru a vă ruga, doamnă preşedinte, să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor prelungirea programului de lucru până la punctul 18, inclusiv, şi anume să dezbatem şi PL-x 131/2024 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul), ca ultim proiect pe care îl vom dezbate astăzi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul!

234 de voturi pentru, din 236 de colegi prezenţi, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptată prelungirea programului de lucru până la punctul 18, inclusiv.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 78/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Reprezentantul iniţiatorului? Nu.

Prezentarea raportului.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate?

Vă rog.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative a fost retrimis Comisiei pentru sănătate şi familie, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prin adresa PL-x 78/2025 din 24 septembrie 2025, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport comun, conform înţelegerii liderilor grupurilor parlamentare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024. El vizează finanţarea serviciilor medicale preventive şi curative pentru bolnavii cu toxicodependenţă, care se va putea efectua din bugetul de stat, atât prin Ministerul Sănătăţii, cât şi prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Modificările vor permite şi continuarea asigurării tratamentelor şi a serviciilor de prevenire a adicţiilor, în concordanţă cu Strategia Uniunii Europene pentru Sănătatea Mintală.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea raportului iniţial de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Avem în faţa noastră o ordonanţă de urgenţă care înfiinţează o nouă agenţie. O agenţie care deja a fost înfiinţată, la finalul anului trecut, şi care îşi propune să combată adicţiile în România, deşi, dacă ne uităm, trecem printr-o gravă criză în societatea noastră şi foarte multe lucruri nu s-au făcut în ultimii ani. Avem în continuare şcoli unde prevenţia lipseşte cu desăvârşire, avem spitale care nu sunt capabile să ajute pacienţii cu adicţii şi să ofere tratament, şi instituţii ale statului care nu comunică între ele, lucrează fragmentat şi până la urmă mare lucru nu fac.

Acum, eu sper că această agenţie n-o să fie încă o instituţie cu birouri, aparate de cafea şi ştampile, ci o să fie o agenţie care totuşi va avea o contribuţie în societatea românească.

Îmi aduc aminte, la începutul lunii februarie, această agenţie încă nu avea buget.

Sper totuşi că au reuşit între timp să facă şi ceva util, deşi, dacă mă uit la conducerea acestei agenţii, văd tot felul de mesaje ciudate, cu persoane care se blochează atunci când li se pun întrebări despre politici publice în ceea ce priveşte prevenţia şi în ceea ce priveşte abordarea statului vizavi de consumul de droguri, deci mă sperie, vă spun, cum a început munca această agenţie.

Sper totuşi că lucrurile se vor îndrepta.

Cred că e nevoie de o colaborare cu societatea civilă şi cu experţii care au un cuvânt de spus în acest domeniu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Când vorbim despre centre de sănătate mintală, antidrog, trebuie să recunoaştem adevărul pe care inclusiv ministrul Predoiu l-a recunoscut - că el însuşi a eşuat, că a pierdut lupta cu drogurile.

Dar cum să o câştigăm într-un stat unde frontierele sunt deschise pentru aşa ceva, unde Ministerul de Interne însuşi spune că a eşuat, unde traficanţii sunt nestingheriţi pe străzile noastre şi nimeni nu abordează în societatea noastră o problemă atât de gravă la nivel naţional, o băgăm sub preş?

Noi susţinem centrele pentru sănătate mintală, sunt vitale pentru recuperare, însă ele tratează cauzele oare sau efectele?

Nu putem construi centre la nesfârşit, în timp ce frontierele noastre sunt deschise, în timp ce Ministerul de Interne nu îşi face treaba.

Guvernul oferă o pasivitate în locul acţiunii, lasă, că merge şi aşa, doară ce-o să facă cetăţenii?

Tinerii sunt distruşi, însă traficanţii sunt afară.

Dar pe cine băgăm la închisoare? Băgăm oamenii paşnici, oamenii care flutură un steag, pe ăştia îi băgăm la închisoare. Ei trebuie să fie la închisoare, şi nu traficanţii de droguri, asta este logica Guvernului nostru.

Şi toată vina este pusă pe cetăţeni. Inclusiv la Rahova încerca să se spună că locuitorii blocului au distrus sigiliul. La Iaşi, asistentele ar fi fost de vină.

Iată cum cetăţeanul este de vină pentru tot ce se întâmplă.

Da, avem nevoie de centre pentru sănătate mintală, însă, şi mai important, avem nevoie de un stat cu adevărat, care să blocheze intrarea în ţară a drogurilor, să prindă traficanţii.

Eliberaţi Stegarul Dac!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

România nu mai are răbdare. Am avut răbdare cu vechea Agenţie Antidrog. A eşuat lamentabil, nu a ieşit nimic. Dimpotrivă, anul şcolar 2024-2025 să ştiţi că a fost un exemplu de eşec total, în sensul în care iată că am ajuns în situaţia în care a trebuit să închidem o Agenţie Antidrog, pentru că tot mai mulţi copii - şi copii din ce în ce mai mici, de la 8 ani - au ajuns victime ale traficului de droguri, în România.

Nu putem să mergem aşa mai departe!

Aţi făcut această agenţie nouă şi aţi pus-o sub oblăduirea premierului ţării.

Bun, un semn bun! Dar, din martie până acum încă nu vedem nimic concret! În continuare nu avem o strategie naţională, în continuare, OK, centrele mintale sunt foarte bune. Însă centrele de tratament şi de prevenire nu există şi nu sunt funcţionale, şi o ştiţi foarte bine.

Până când nu venim cu demersuri clare care să iasă în întâmpinarea copiilor, a părinţilor şi, bineînţeles, până când MAI şi celelalte instituţii şi autorităţi nu-şi fac treaba, până când nu avem în vămi echipamente care să depisteze cu adevărat pachetele, până când Poşta Română nu este dotată, în aşa fel încât să verifice coletele cu adevărat, nu avem nicio şansă.

Degeaba umblăm, aşa, frumos, la efecte şi încercăm să cosmetizăm totul, dacă nu mergem la cauză.

Aşadar, aţi fost şi sunteţi implicaţi în guvernarea ţării. Aveţi putere să protejaţi copiii României, dar, pentru un motiv sau altul, nu consideraţi că asta trebuie să reprezinte prioritatea noastră! Vă luaţi de statistici! Statisticile, domnilor, nu ne arată realitatea din teren. În teren tot mai mulţi copii consumă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Vedinaş Verginia:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Vorbim astăzi despre o reglementare care tratează un fenomen care afectează grav fiinţa acestui popor. Şi face acest lucru pentru că ţintele, victimele fenomenului de consum, al adicţiilor sunt în primul rând tinerele generaţii, de la cele mai fragede vârste.

Dar vreau să vă spun, dragi colegi, că sunt două condiţii pentru ca într-un stat să se rezolve o anumită problemă, mai ales una de gravitatea celei despre care vorbim acum.

Prima este să avem legi bine făcute şi a doua să avem instituţii funcţionale.

Haideţi să ne referim la prima condiţie!

Vedem că avem astăzi un act normativ cu un titlu de o jumătate de pagină, prin care se modifică, printr-o ordonanţă de urgenţă, o altă ordonanţă de urgenţă care reglementează un domeniu atât de important.

Dacă ne uităm în conţinutul celor două ordonanţe de urgenţă observăm, cum a spus şi Consiliul Legislativ, că motivaţia lor este identică la ambele acte normative, deşi Constituţia spune, în art. 115, că trebuie să existe o motivare a urgenţei, de fiecare dată.

Nu zic că reglementarea este proastă. Vreau să vă aduc, însă, şi să vă atrag atenţia că, dacă vrem să rezolvăm cu adevărat acest flagel, acest proces care a pătruns şi afectează tinerele generaţii, trebuie să fim mai serioşi în reglementare şi în aplicarea dreptului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest proiect de lege, pentru că, în realitate, nu mai putem trata dependenţele doar cu dosare şi amenzi.

În spatele fiecărui om prins în capcana drogurilor e o familie care nu mai ştie ce să facă, un copil care a greşit drumul, un părinte care luptă singur.

Legea asta mută greutatea dinspre pedeapsă spre vindecare. Centrele care până acum erau prinse între hârtii şi instituţii diferite vor funcţiona direct în sistemul medical, cu oameni pregătiţi să ajute, nu se judece. E o schimbare de sens dinspre frică spre grijă şi un pas care poate va salva vieţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi o ultimă intervenţie, din partea doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Stimaţi colegi,

Susţin acest proiect de lege, pentru că vine să repare, într-adevăr, o lacună gravă din politicile publice. Dar vreau să vă atrag atenţia că foarte tare suferă copiii din România. În urmă cu puţin timp am participat la o întâlnire între - să zicem - foşti dependenţi. Era o întâlnire într-un ONG privat, pentru că statul nu are la dispoziţie nişte instituţii concrete care să ajute aceşti copii. Şi trebuie să ne îndreptăm mai tare spre prevenţie, ceea ce nu se întâmplă, din nou, nici în acest domeniu.

Vreau să vă atrag atenţia şi asupra faptului că, aşa cum v-am spus şi am menţionat într-un raport parlamentar depus la începutul sesiunii, ketamina din adăposturile publice şi din adăposturile private, cumpărată cu bani publici, ajunge la tinerii din şcoli.

Ketamina, care se foloseşte pentru uciderea câinilor, din bani publici, ajunge la tineri, în liceele din România. 60 de milioane de euro au plătit primăriile anul trecut pe servicii de ecarisare şi de ucidere a câinilor, ca să poată să sustragă alţii ketamina, să o ducă în şcoli, să avem copii cu probleme de dependenţă.

Deci, haideţi să mergem un pic pe prevenţie, nu doar pe tratarea problemelor când sunt prea acute!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov în domeniul public al Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, Judeţul Braşov; PL-x 434/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul din partea iniţiatorilor? Nu avem, din partea iniţiatorilor.

Mergem la prezentarea raportului.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ... (Vociferări.)

Da, avem o solicitare din partea Grupului parlamentar al PNL, dar nu se regăseşte printre iniţiatori şi va fi la dezbateri generale.

Domnul Ionel Ciunt:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege nr. 434/2025 are ca obiect de reglementare aprobarea transmiterii unor terenuri aflate în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr din Braşov şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, din domeniul public al statului, în domeniul public al Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, în vederea realizării obiectivelor de investiţii "Lărgire strada Institutului, drum de legătură şi amenajare intersecţie strada Institutului, respectiv modernizarea străzii Cucului, Braşov".

În conformitate cu prevedere art. 62, 64 şi 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe comune şi separate, în format hibrid.

În urma examinării acestui proiect de lege, cele trei comisii -Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie -, comisii care au fost sesizate în fond, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de aprobare a Proiectului de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" în domeniul public al Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov, cu amendamentele admise ce se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi, domnule preşedinte, un timp pentru dezbateri.

Domnul Ionel Ciunt:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

197 de voturi pentru, unanimitate.

Adoptat.

Domnul deputat Rusu Sebastian-Mihai, iniţiator al acestei iniţiative legislative.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă mulţumesc frumos pentru că aţi avizat favorabil acest proiect în comisiile de specialitate, un proiect necesar pentru municipiul Braşov, un proiect în care avem nevoie de votul dumneavoastră, astfel încât să ţinem cont de dezvoltarea accelerată pe care municipiul Braşov a avut-o în ultimii 20 de ani, creşterea locuitorilor municipiului Braşov, dar şi în zona periurbană a Braşovului.

Aceste rute alternative vor facilita drumul la muncă, la şcoală, pentru cetăţenii Braşovului şi din zonele din jurul Braşovului. Vorbim de cele două străzi, strada Institutului şi strada Cucului, care acum sunt la două benzi şi trebuie să fie lăţită la patru benzi.

Strada Institutului face legătura cu zona de cercetare a Universităţii Transilvania din Braşov, viitorul Spital de Pneumoftiziologie şi Spitalul Regional al Braşovului, dar şi actualul Aeroport Braşov-Ghimbav.

Pe de altă parte, cealaltă stradă, strada Cucului, este în zona cartierului Bartolomeu Nord şi face legătura cu comuna Cristian, aflându-se la limita de proprietate cu această localitate. Urmărim descongestionarea traficului pe acest segment şi să găsim o rută alternativă pentru Drumul Naţional 73 şi DN1.

Totodată, acest drum va facilita accesul la Sala Polivalentă a Braşovului, care urmează să fie deschisă la anul, şi parcarea intermodală Park & Ride-ul, care este tot acolo, în Bartolomeu.

În calitate de iniţiator, alături de toţi parlamentarii din Braşov, vă solicităm acest vot şi vă mulţumesc anticipat. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Goidescu Ionel, din partea Grupului parlamentar SOS România, de asemenea iniţiator al acestei iniţiative legislative.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Noi întotdeauna am susţinut iniţiativele legislative necesare dezvoltării proiectelor de investiţii locale necesare dezvoltării comunităţilor locale. O vom face şi de această dată.

Deci, noi, Grupul parlamentar SOS, vom vota acest proiect de lege.

Cu siguranţă, cu atât mai mult cu cât sunt cunoscător, fiind ales în Circumscripţia electorală Braşov, ştiu despre ce este vorba şi, cu toate criticile care sunt aduse acestui proiect, aşa cum spuneam, vom susţine acest lucru.

Înţelegem că acest proiect ar fi trebuit să fie aprobat prin hotărâre de Guvern, nu prin proiect de lege al Parlamentului.

Înţeleg, totodată, criticile aduse de instituţiile care administrează în momentul de faţă aceste suprafeţe de terenuri, precum că se diminuează, că îşi reduc activitatea, dar atâta timp cât, de-a lungul timpului, au fost transferate peste 100 de hectare din administrarea acestor institute către autorităţile locale, considerăm că un hectar, două hectare nu vor diminua activitatea acestor instituţii.

Deci, vom susţine, ca şi în alte situaţii, acest proiect de lege. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, iniţiator, de asemenea, al acestei propuneri legislative, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Sigur că da, susţinem acest proiect investiţional. La mijloc nu e vorba decât de vreo trei hectare, care, bineînţeles, vor ajuta dezvoltarea urbană şi infrastructura în municipiul Braşov. Am semnat şi am iniţiat, alături de colegii mei.

În egală măsură, cred că este un bun moment să punctăm faptul că acest stil banditesc în care ne uităm la aglomerările urbane şi la dezvoltările acestea necontrolate, pentru ca ulterior să ne dăm seama că avem nevoie de fluidizări, avem nevoie de lărgiri şi să luăm întotdeauna, dar întotdeauna, să luăm din avuţia pe care o au institutele de cercetare din România, nu cred că este o soluţie fezabilă şi morală pe termen mediu şi lung.

Este un bun moment să precizăm că de 35 de ani cercetarea în România este batjocorită şi cercetătorii români sunt batjocoriţi şi că nu este deloc moral, dacă vreţi, că înţeleg că legal se găsesc pârghii, pentru a lua, de fiecare dată, din patrimoniul acestor institute de cercetare, pe care, în mod evident, le omorâţi, că asta este politica de stat a PSD, a PNL, a USR şi a UDMR, şi în domeniul cercetării, ca, de altfel, în multe alte domenii din România.

Aşadar, sigur, vom sprijini acest proiect acum, însă soluţia nu este să luăm de la cercetători, de fiecare dată, şi să devalizăm, să tratăm cu atâta lipsă de respect cercetarea şi pe cercetători.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De asemenea, iniţiator, domnul Paraschivescu Ovidiu-Romulus, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Eu sunt parlamentar la primul mandat.

Nu înţeleg de ce atâta tam-tam pe un lucru foarte simplu. Mutăm nişte teren de la stat la stat, ca să facem accesibilizare mai bună în judeţul Braşov.

Haideţi să nu mai folosiţi microfonul ăsta pentru promovare personală, ci să facem lucruri bune aici, fără dezbateri inutile!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Acum, pe partea de dezbateri generale, deci fără a fi iniţiator, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur că o să susţinem acest proiect de lege, pentru că întotdeauna e bine ca terenurile să fie administrate corect şi în interesul comunităţilor locale.

Problema mea este că avem astfel de legi, în Parlament - unele trec, altele pică -, asta pentru că Guvernul nu-şi face datoria. Nu mă refer specific la Guvernul ăsta, dar la mai toate guvernele. De multe ori nu îşi asumă să dea, prin hotărâre de Guvern, aceste terenuri mai aproape de comunitatea locală, de multe ori ţin blocate în subordinea ministerelor diverse structuri care au patrimoniu şi care e lăsat în paragină, în loc să fie redat comunităţii. Iar în momentul în care, ca ultimă soluţie, vine o astfel de lege în Parlament, este respinsă, pe criterii subiective, de multe ori, că nu ne place culoarea unui primar sau a altuia. Deci cred că ar trebui să modificăm legislaţia.

Cred că astă-vară chiar apăruse un draft de lege, astfel încât genul acesta de transferuri să fie mult mai uşoare şi să nu ne mai trezim, aşa cum avem în Sectorul 1, în Bucureşti, cu un parc care stă închis cu cheia şi este lăsat în paragină, în buricul Bucureştiului, pentru că Ministerul Educaţiei are nu ştiu ce centru acolo şi nu vrea să îl dea sub nicio formă către autoritatea publică locală. Este o abordare greşită şi trebuie renunţat la ea şi ar trebui unitar ca astfel de terenuri să meargă către autoritatea publică locală.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Când să mă bucur şi eu că am văzut, ca iniţiatori, împreună, pe domnul Tănase şi pe domnul Coliban şi că s-au împăcat, după acea vestită ceartă de la consiliu local, am înţeles că nu-i chiar aşa... (Vociferări.)

Bravo! Bravo, domnule Andronache, dumneavoastră aţi intermediat această conciliere! Dar se pare că semnăm, dar suntem îndoiţi. De ce să fim îndoiţi?

Din punctul meu de vedere, multe dintre terenurile care sunt administrate la momentul acesta, după ce că în 35 de ani anumite entităţi n-au fost în stare să le intabuleze, ceea ce-i basic, şi nici această lege - atenţie! - vedeţi că nu conţine obligaţia de a intabula în partea municipiului Braşov şi ar fi trebuit să o conţină cu termen de decădere, pentru că totuşi e terenul statului şi domeniul public al statului devine domeniul public al comunităţii şi ar fi trebuit să existe această intabulare, ca să nu mai trăim cu Excel-uri pe la Ministerul de Finanţe, să dispară tarlale, parcele şi tot din patrimoniul statului, despre care vorbeaţi, aici sunt de acord, totuşi, să se dea cât mai multe din terenuri către comunităţile locale sau dacă nu către comunităţi locale, pentru obiective de investiţii, să se dea către persoanele îndreptăţite să-şi primească drepturile de proprietate.

Dumneavoastră vorbiţi de cercetare. Sunt total de acord să susţinem cercetarea, dar aş susţine-o pe cea aplicată. N-aş susţine să avem mii şi mii de hectare, să nu facem nimic pe ele, decât producţie.

Nu avem niciun patent, nu avem nicio marcă nouă, nu avem niciun hibrid nou, dar, în schimb, cei deposedaţi de regimul comunist..., pentru că aceste institute nu s-au creat pe terenuri care au fost întotdeauna ale statului, au fost ale oamenilor. Unii au murit ca să aibă acele terenuri, au venit comuniştii, le-au luat, au făcut institute, mii de hectare...

Încă o dată, sunt anumite zone care sunt strict destinate cercetării şi trebuie să rămână, dar restul să treacă la comunităţile locale sau la oameni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Bine ar fi ca despre cercetare sau în cercetare să vorbească cercetători.

Am asistat la o scenă halucinantă în Comisia pentru învăţământ şi pentru tehnologie, unde un preşedinte, membru al Academiei şi specialist în cercetare, căuta să aducă argumente ştiinţifice celorlalţi din sală, fiind total dezaprobat.

Dragi colegi care clamaţi că apăraţi cercetarea şi luaţi măsuri adecvate, sunt 30 de ani în care, de fapt, aţi adus cercetarea într-o stare jalnică. Vedem asta nu numai prin prisma colegilor care părăsesc ţara, oameni extrem de pregătiţi, şi sunt alungaţi practic din ţară tocmai din cauza măsurilor luate până acum în România.

Vorbim de cercetarea aplicată? Apoi, trebuie să înţelegeţi foarte clar că aceasta nu se poate face decât cu cercetare fundamentală. Este cazul acestui scenariu din Braşov, unde nu am văzut un studiu de impact măcar asupra calităţii şi asupra poluării induse de acest segment de drum asupra culturilor din acea zonă, asupra seminţelor care au un rol extrem de important. Toate aceste fenomene trebuie luate în considerare.

Dar, evident, vorbim despre cercetarea fundamentală, vorbim despre oameni care îşi pun acolo interesele pentru cercetare şi pentru a avea rezultate pentru ţară. Nu sunt vorbe în vânt, nu sunt declaraţii, sunt lucruri pertinente la care trebuie să ţinem cont de aceşti cercetători.

Or, această stare de fapt este una care se dispersează...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

... în toată ţara...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint...

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

... şi asistăm la lucruri extrem de grave.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul nostru întotdeauna a susţinut aceste iniţiative legislative în ceea ce priveşte predarea unor terenuri de la Institutul Naţional de Cercetare către autorităţile publice locale. O să susţinem şi această propunere legislativă.

Şi suntem perfect de acord cu colega noastră de la USR, care a menţionat faptul că ar trebui să fie o abordare uniformă din acest punct de vedere, să avem o legislaţie mai clară şi predarea acestor terenuri să se facă cât mai uşor.

Autorităţile locale au nevoie de terenuri unde să facă investiţii, atât în infrastructură locală, cât şi alte tipuri de investiţii.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Văd că toată lumea susţine mutarea acestor terenuri la autorităţile publice locale şi văd că există un consens.

La Senat, însă, n-a existat acest consens, pentru că în Legea fondului funciar, terenurile acestor institute şi ale liceelor agricole şi liceelor silvice nu pot fi mutate prin hotărâre de Guvern, de la ADS, de exemplu, sau de la institute, către autorităţile publice locale, pentru diverse obiective de investiţii.

Astfel, avem situaţii în ţară în care o anumită clădire este a primăriei, iar terenul este al altei agenţii, şi anume ADS-ului. Chiar dacă ADS-ul vrea să-l transfere către primării, nu poate.

Cred că ar trebui un consens în acest sens, să stabilim mai departe un mecanism clar - că aceste terenuri pot fi transferate prin hotărâre de Guvern, cu păstrarea destinaţiei către autorităţile publice locale, să clarificăm procedura necesară şi să avem totuşi, în Camera Deputaţilor, acest consens.

Pe fluxul de lucru avem şi un PL-x în acest sens, pe care vă invit să-l susţineţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

De la Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Bucur Ariana-Oana.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Intervin şi eu şi menţionez faptul că ar trebui remarcat consensul între parlamentarii judeţului Braşov, pentru realizarea acestui obiectiv.

Este foarte important să reţineţi faptul că avem respectul şi aprecierea pentru activitatea Institutului de Cercetare, dar în acelaşi timp avem obligaţia de a veni în sprijinul cetăţenilor Braşovului, care, din păcate, la acest moment, pierd timp pe drumul spre şcoală sau spre locul de muncă.

Vreau să menţionez, de asemenea, că aceste suprafeţe, aproximativ de 2,8 hectare, pe cele două drumuri, aşa cum au fost prezentate de colegii mei parlamentari, sunt practic nişte fâşii de o parte şi de alta a drumurilor, deci nu sunt suprafeţe compacte, care să fie utile cuiva pentru ridicarea unor obiective, eu ştiu, din HoReCa sau altceva.

Este pur şi simplu o iniţiativă a parlamentarilor braşoveni, pentru rezolvarea unei probleme cu care se confruntă cetăţenii Braşovului.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi o ultimă solicitare, domnul Pîclişan Gheorghe-Petru, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Rămân uimit de cât de repede ajung unele proiecte pe ordinea de zi în plenul Camerei Deputaţilor. Acest proiect a fost azi dimineaţă la Comisia pentru agricultură. M-am abţinut, pentru că a fost prezent acolo şi directorul Academiei Agricole, iar el spunea că pe ei îi încurcă faptul că acel teren o să fie împărţit în două pentru construcţia sau lărgirea unui drum.

O să mă abţin şi acum, dar mi se părea normal ca Academia de Ştiinţe Agricole să fie consultată. În schimb, directorul acelei academii a venit şi cu o soluţie alternativă şi cred că era corect să se ia în considerare şi soluţia propusă de dânsul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 13 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 261/2025; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, domnul deputat Badiu Georgel, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un proiect de lege foarte simplu, care îşi doreşte să rezolve o problemă extrem de spinoasă a societăţii româneşti, anume, aceea a minciunilor promovate de candidaţi în campania electorală. Mai precis, atunci când vine vorba de candidaţii la funcţia de primar.

Bănuiesc că mulţi dintre dumneavoastră aţi venit astăzi la Parlament circulând pe şoselele... pe autostrăzile suspendate din Bucureşti făcute de primarul Sorin Oprescu, aţi venit cu avionul de la toate aeroporturile de pe lângă toate cătunele şi toate orăşelele din ţara asta.

Numai minciuni s-au promovat de candidaţii la funcţiile de primar în România - metrouri, aeroporturi, tramvaie peste tot.

Nu se mai poate! Nu se mai poate! Trebuie ca atunci când promiţi ceva, să te ţii de cuvânt şi, dacă nu te ţii de cuvânt şi nu le faci, electoratul să aibă posibilitatea să facă un referendum pentru a te demite.

Practic, am încercat să introduc o nouă alternativă, o nouă metodă de a demite un primar, tocmai prin nerealizarea obiectivelor pe care şi le asumă în campania electorală. Ai un contract cu alegătorii, ţine-te de el!

Eu nu cred, nu vreau să cred că Parlamentul României merge pe ideea de a încuraja în continuare minciuna atunci când vine campania electorală.

Da, în campania electorală veţi vedea nişte pliante cu promisiuni, dar acel pliant nu atrage după sine nicio responsabilitate din partea candidatului, dacă ajunge primar.

Haideţi să legiferăm şi să putem să-i dăm jos pe cei care sunt neserioşi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, domnul preşedinte Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Cele două comisii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate în conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Fac următoarele precizări.

Proiectul de lege se află în categoria legilor organice.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul a lăsat Parlamentului posibilitatea de a decide fără să-şi stabilească un punct de vedere.

Iar Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, negativ acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate, celor două comisii, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative - Pl-x 261/2025.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final, conform raportului prezentat de comisiile sesizate în fond, deci va fi cu raport de respingere.

15. Propunerea legislativă privind educaţia civică digitală şi responsabilitatea online în şcoli; Pl-x 265/2025; caracter organic.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu există solicitări.

Comisiile sesizate, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru învăţământ, domnul preşedinte Mihai Alexandru Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prin adresa Pl-x 265 din 17 septembrie 2025, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, în fond, cu Propunerea legislativă privind educaţia civică digitală şi responsabilitatea online în şcoli.

Propunerea are ca obiect de reglementare introducerea disciplinei "Educaţie civică digitală", ca materie obligatorie de la clasa a V-a până la clasa a X-a, cu scopul promovării gândirii critice, a siguranţei online, a empatiei digitale şi a participării civice în mediul digital. Conform iniţiativei, programa disciplinei va cuprinde: drepturi şi responsabilităţi digitale, combaterea dezinformării, siguranţă online, etică şi empatie digitală, discurs online şi gândire critică.

După cum aţi spus, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituţie, iar Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea în şedinţe separate şi propun un raport comun de respingere a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Nu mai introduceţi materii noi în programa şcolară, vă rog frumos, colegi parlamentari, nu mai aveţi această tendinţă ca de fiecare dată când vi se pare dumneavoastră că nu ştiu ce problemă trebuie să fie rezolvată sau nu ştiu ce "competenţe" trebuie să aibă elevii, mai adăugaţi o materie.

Deja programa şcolară este supraîncărcată. Cred că de când sunt în Parlament s-au mai adăugat vreo trei materii, tot prin astfel de legi, iar copiii efectiv sunt sufocaţi cu lucruri care de multe ori sunt inutile.

Am mai discutat despre asta de aici, de la tribună, sistemul nostru de educaţie este unul bolnav, unul care nu pune accent pe nevoile copilului, unul unde deciziile sunt luate la nivel central, la minister sau chiar şi în Parlament, în loc ca la nivelul şcolii decizia să fie cea care vine şi spune ce materii studiază până la urmă un copil şi chiar copilul acela să poată să-şi aleagă parte dintre materii, să avem o curriculă comună, dar marea majoritate dintre materii să fie la alegerea copilului, a părinţilor şi cei care până la urmă ştiu mai bine ce vor să facă în viaţă şi ce e mai bine pentru ei.

Deci: nu mai aveţi acest stil de a legifera, în care credeţi că reparaţi sistemul de educaţie adăugând tot felul de materii care nu fac decât să obosească şi mai tare copiii în şcoală!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor, se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

16. Propunerea legislativă privind reutilizarea şi valorificarea bunurilor excedentare ale instituţiilor publice; Pl-x 264/2025; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Prezentarea raportului, Comisia pentru buget, doamna Viorica Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind reutilizarea şi valorificarea bunurilor excedentare ale instituţiilor publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind reutilizarea şi valorificarea bunurilor excedentare ale instituţiilor publice, transmisă cu adresa Pl-x 264/2025.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru reutilizarea, redistribuirea şi valorificarea eficientă a bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea sau administrarea instituţiilor publice, în vederea reducerii cheltuielilor bugetare şi creşterii transparenţei în utilizarea patrimoniului public.

În consecinţă, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune respingerea Propunerii legislative privind reutilizarea şi valorificarea bunurilor excedentare ale instituţiilor publice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Coleşa Alin-Ilie.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Această iniţiativă legislativă porneşte de la o nevoie reală, aceea de a opri risipa bugetară, da, dar prin intermediul unei aplicaţii numită "Platforma Naţională pentru Reutilizarea Patrimoniului Public".

Consiliul Legislativ observă foarte bine că această iniţiativă nu este constituţională, nu este corelată cu Codul administrativ şi cel civil.

Dar, pe lângă aceste considerente legislative, cred că nu trebuie să înfiinţăm platforme digitale atunci când putem prelua datele din... unele deja existente.

Totuşi, pe lângă aceste chestiuni, care sunt minore faţă de politicile macroeconomice, trebuie să rememorăm ceea ce au făcut Guvernul actual şi toate Guvernele de până acum în privinţa risipei publice.

Trebuie să nu uităm că se împrumută cu dobânzi de 7%-8% pe an, are un deficit anual de 9%-10% din PIB, care înseamnă de fapt aproape 30% din veniturile reale; acesta este deficitul anual real.

La anul avem scadente împrumuturi care înseamnă o creştere cu cheltuielile de 15-17 miliarde de lei, iar, evident, trebuie, conform regulilor europene, să scădem deficitul cu minimum 3% din PIB. Asta înseamnă 60 de miliarde de lei. Per total, o economie trebuie făcută de 80 de miliarde de lei, la anul, care înseamnă mai mult decât fondurile europene primite de România în ultimii 5 ani; ar ajunge la plata a 800.000 de bugetari pe an şi este o realitate că statul român a fost adus la sapă de lemn şi în pragul falimentului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş începe, având în vedere ce a spus colegul la final, cu rugămintea să stingeţi lumina, că dacă suntem în faliment, nu înţeleg de ce ţinem lumina aprinsă şi de ce plătim indemnizaţii la parlamentari.

Chestiunea asta cu prohodul României ţineţi-o pentru dumneavoastră şi pentru o retorică, oricum, din punctul meu de vedere, destul de superficială şi care nu mai ţine; oamenii ştiu foarte bine în ce ţară trăiesc şi, de aceea şi votează, că de aceea nici nu vă votează.

Acum, întorcând-mă puţin la obiectul legii şi înţelegând principiul ăsta, haideţi să nu mai facem o platformă, totuşi, rămâne o idee pe care aş vrea să o avem în vedere. Logica acestei iniţiative a fost aceea ca statul să ştie ce are excedentar.

Şi, de exemplu, la Cancelaria Prim-Ministrului, când e nevoie de nişte maşini, nu stai să faci un leasing cu cine ştie cine sau să cumperi alte maşini, iei puţin de la ANAF, mai iei de la Vamă, mai iei de la Ministerul de Interne, mai iei de la o autoritate locală.

Sau, din contră, dacă o autoritate locală are nevoie de dotări, de maşini, de mobilier, este posibil, nu, să preia de la altcineva printr-un transfer.

Este bine ca statul să aibă o astfel de evidenţă, pentru că altfel ne trezim cu achiziţii peste achiziţii.

Încă o dată dau exemplul şi mă întorc la castravete, că bănuiesc că merg foarte bine acele autoutilitare, n-a auzit nimeni în viaţa lui ca o instituţie publică care n-are nicio treabă cu căratul mărfii să care demnitarii cu autoutilitare; în benă, probabil.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final cu raport de respingere.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 131/2024; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Brian Cristian, de la USR.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor până în 25 de ani. Aceasta este de aproximativ 22%, conform unor date de la Eurostat, în timp ce media europeană este de doar 14%.

Totodată, când vine vorba de rata nepotrivirii competenţelor, adică procentul absolvenţilor într-un numit domeniu care lucrează în alt domeniu, România se află pe primul loc.

Iar această iniţiativă legislativă, la care am lucrat şi care a fost iniţiată de colega mea, doamna ministru Ţoiu, adresează tocmai această problemă, prin modificări la Legea internshipului. Dacă ne uităm la cum a fost aplicată după primii 5 ani, vedem că a avut doar 9.000 de beneficiari, din cauza unor aspecte ce ţin de praguri, adică în momentul de faţă, o organizaţie-gazdă, ONG, instituţie publică sau firmă privată, poate să aibă maximum 5% din numărul de salariaţi. Numărul acela de maximum 5% poate să aducă interni.

Totodată, când vine vorba de primele pe care le oferă statul în momentul în care tineri sau persoane care sunt în internship pot să se angajeze ulterior, avem o procedură legală foarte mare, un dosar cu şină care trebuie depus, şi acestea sunt date pe care statul le deţine despre persoana respectivă.

De aceea, propunem simplificarea acestor proceduri.

În primul rând, să uşurăm modalitatea prin care se poate obţine acea primă, adică să avem un simplu document pe care statul nu-l deţine.

Şi, în al doilea rând, să dublăm numărul de internshipuri, să-l ducem la 10% din totalul de salariaţi.

Sunt măsuri bune, sunt măsuri de bun-simţ, sunt măsuri care afectează pozitiv viitorul ţării, ce înseamnă ocuparea tinerilor din ţara noastră şi cred că, în modalitatea în care a fost amendată şi în Comisia pentru muncă, este o lege aplicabilă imediat.

Vă mulţumesc tuturor că dezbatem acest proiect şi sper să-i dăm un vot favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru muncă, doamna Adomnicăi Mirela, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul dispoziţiilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa PL-x 131/2024, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 176/2018, în scopul majorării numărului de interni pentru care se pot încheia contracte de internship, de la 5% la 10% din numărul total al salariaţilor organizaţiei-gazdă, precum şi majorarea cuantumului primei de promovare a angajării şi acordarea acesteia doar pe baza unei cereri, fără prezentarea altor documente doveditoare.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de înlocuire, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicit...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Există o solicitare, doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Acesta este un proiect foarte bun, pe care Partidul Naţional Liberal îl va vota, pentru că, practic, oferă o şansă reală în plus tinerilor să intre pe piaţa muncii.

Creşterea procentului de interni într-o companie la 10% şi, de asemenea, creşterea primei de promovare în angajare pentru tineri reprezintă măsuri care îi sprijină pe tineri să deprindă, aşa cum am spus, experienţă.

Se simplifică foarte mult procedurile, se elimină documentele doveditoare pentru obţinerea primei de angajare şi, practic, avem la internship şi mai puţină birocraţie şi mai multă eficienţă.

Este, practic, o măsură reală, utilă, se aplică imediat şi contribuie la intrarea cât mai multor tineri în companii pentru a deprinde experienţă şi a putea să-şi găsească ulterior un loc de muncă.

Aşadar, PNL va vota pentru.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă această parte a şedinţei şi am să propun 10 minute pauză, apoi să ne vedem pentru votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

265 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Înainte să începem votul final, permiteţi-mi să spunem la mulţi ani domnului deputat Zisopol Dragoş Gabriel şi domnului deputat Constantinescu Sergiu.

La mulţi ani, să fiţi sănătoşi! (Aplauze.)

Începem votul.

Primul punct, proiecte de hotărâri

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 81/2025.

Să înceapă votul!

Din 295 de colegi prezenţi, 292 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un coleg nu votează.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, precum şi pentru completarea art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 116/2025; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

301 voturi pentru, unanimitate.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Un vot în unanimitate.

Vreau să fac câteva precizări, pentru că am văzut că au apărut confuzii între forma Senatului şi ceea ce există în raportul Comisiei pentru administraţie şi al Comisiei juridice.

Cea mai importantă noutate e că, dacă în forma Senatului, dezvoltatorii imobiliari puteau percepe un avans de până la 70%, în forma adoptată de noi, la Camera Deputaţilor, pe cele trei etape - taxă de rezervare, structură de rezistenţă şi instalaţii - avansul este de 50%. Deci, practic, o măsură care vine în beneficiul celui care cumpără de bună-credinţă, dar şi al dezvoltatorului care ştie exact ce procent poate încasa ca avans, şi are o anumită predictibilitate.

A doua chestiune importantă care trebuie precizată e că, deşi acest avans merge într-un cont distinct al dezvoltatorului imobiliar, nu se va mai putea proceda ca înainte, adică nu poţi să iei banii de la cetăţean ca să-i faci un apartament şi să finanţezi practic construcţia unui alt imobil.

Totodată, foarte important, aceşti bani vor fi cheltuiţi doar cu semnătura dirigintelui de şantier. El va da bun de plată şi practic există un dublu control asupra acestei măsuri.

Şi nu în cele din urmă, notarea în autorizaţia de construire pentru fiecare apartament a CF-ului nu va mai permite niciunui dezvoltator să obţină o autorizaţie pentru un anumit număr de apartamente şi, în fapt, prin recompartimentări sau alte tertipuri, să vândă un număr mai mare de apartamente.

E o lege bună pentru români. Mă bucur că aţi votat cu toţii. Am făcut ceea ce trebuie pentru oameni şi am făcut, chiar dacă mai târziu, nişte lucruri. Important este să învăţăm din greşeli şi să le reparăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Popa Ştefan-Ovidiu, domnul lider.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi eu vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votul în unanimitate.

Este un proiect foarte important.

Le mulţumesc din nou colegilor, celor 86 de deputaţi ai PSD care au semnat şi au lucrat pe acest proiect. De asemenea, celor patru colegi de la PNL. Mulţumesc încă o dată. Un proiect foarte important şi aşteptat de societate.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 342/2023; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Unanimitate - 304 voturi pentru.

Adoptat.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să salutăm un număr de invitaţi, aproximativ 30 de persoane, din judeţele Hunedoara şi Constanţa, respectiv municipiul Hunedoara şi oraşul Simeria şi municipiul Mangalia, care sunt în vizită la Parlament.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Următorul punct.

Pentru clarificarea votului exprimat la PL-x 192/2024 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă), amendamentul de la poziţia 92 a fost respins, iar amendamentele de la poziţiile 93, 94 şi 116 au fost admise.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015...

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Explicarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă doamnă,

Distinsă colegă,

Vă rog, în momentul în care solicitaţi cuvântul pentru explicarea votului, să apăsaţi butonul de solicitare din timp. A apărut foarte târziu.

Cu toate acestea, aveţi cuvântul.

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Realitatea este că a apărut foarte devreme, dar vă mulţumesc.

Practic, astăzi am votat cu toţii creşterea valorii tichetelor de masă.

Este o măsură care impactează aproximativ 3 milioane de angajaţi şi reprezintă un sprijin real atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori.

Creşterea valorii tichetelor de masă nu este un instrument social, ci un instrument economic, pentru că există un studiu realizat de Academia de Studii Economice, în 2024, care arată că un leu în plus la tichetele de masă se regăseşte cu aproximativ 2,63 lei suplimentar în produsul intern brut. De ce? Pentru că aceşti bani se duc în consum fiscalizat, sprijină producătorii, comercianţii, restaurantele şi întreaga reţea de servicii.

Ştim cu toţii că în ultima perioadă costul unei mese de prânz a crescut cu peste 25%, în timp ce valoarea tichetelor de masă a rămas la fel.

De aceea, acest sprijin este şi un gest de dreptate.

Aş mai adăuga un lucru: că aceste efecte generate de creşterea valorii tichetelor de masă reprezintă şi un sprijin pentru mediul privat, pentru că reprezintă o modalitate de retenţie, de păstrare a forţei de muncă şi de motivare a angajaţilor.

Practic, prin acest vot de astăzi, pentru care vă mulţumim, se realizează o măsură de sprijin, într-o perioadă dificilă pentru angajaţi, pentru aproximativ 3 milioane de angajaţi, şi, de asemenea, un impuls pentru mediul economic de a fi mai atenţi la salariaţi şi de a putea să-i motiveze.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Solomon Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD, explicarea votului.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

N-aş fi luat cuvântul, dar este inadmisibil ce face doamna Raluca Turcan.

După atitudinea din comisie, în care aproape a aruncat Coaliţia în aer, astăzi să vină să susţină acest punct de vedere, pe baza unui studiu pe care îl avea în faţă şi în momentul discutării amendamentului din comisie, cu creşterea valorii la 50 de lei, nu la 45 de lei.

Şi studiul este făcut de domnul profesor Păun, cel care în zilele noastre este un fel de Vintilă Brătianu al liberalismului. Pentru liberalii mai USR-işti, să ştiţi că Vintilă Brătianu e cel care a teoretizat teoria "Prin voi înşivă"... sau "Prin noi înşine", poftim!

Dar este inadmisibil! Să vii să te lauzi acum că ai susţinut, ce?!, după o lună de zile, mai târziu, o valoare mai mică a acestor tichete, nelăsând sindicatele şi patronatele să negocieze, aşa cum spune legea, pentru că noi stabilim o valoare maximală, o valoare pe care sindicatele şi patronatele, în cadrul dialogului social, pot să o fixeze după puterea companiei de a suporta astfel de cheltuieli.

Poate că anul viitor - şi voi iniţia o astfel de lege - această valoare ar trebui să fie minimală, iar partea maximă a valorii să fie acolo unde poate fiecare angajator să se oprească. Eventual cerul! Că prea dăm noi exemple de cât de buni suntem, în momentul în care legiferăm, dar uităm că legiferăm prea târziu pentru multe categorii sociale.

Şi asta se întâmplă şi cu salariul minim. Tindem să dăm dreptate mai degrabă angajatorilor decât angajaţilor. Tindem să legiferăm pentru jupâni şi nu pentru cei săraci. Tindem să ajungem o plutocraţie, stimaţi colegi, aşa cum a cerut şi preşedintele Nicuşor Dan angajatorilor, să preia procesul de ... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Realitatea este că votul de astăzi este rezultatul unei decizii în Coaliţie. Şi când o Coaliţie de guvernare decide o măsură cu un asemenea impact economic, este firesc să menţionăm avantajele pentru beneficiari.

Sunt foarte multe măsuri bune care pot fi luate, dar care au impact social şi financiar care n-ar putea fi suportat în această perioadă.

De aceea, creşterea valorii tichetelor de masă nu s-a realizat cu valoarea propusă iniţial, s-a realizat cu o valoare mai mică. Şi am spus că a crescut costul unei mese de prânz cu aproximativ 25%, valoarea tichetelor de masă nu este crescută proporţional, dar reprezintă un sprijin în plus pentru beneficiarii de tichete de masă, pentru angajatorii care le folosesc şi pentru un întreg ciclu economic care beneficiază de o fiscalizare a consumului, generată de aceste tichete de masă.

Dacă vreţi politicianism ieftin, microfonul acesta suportă orice.

Dacă dorim nişte argumente economice şi prezentarea unei situaţii de fapt, atunci vă îndemn la responsabilitate şi atunci când se poartă discuţii aprinse în comisie, şi atunci când suntem la acest microfon.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Reamintesc, potrivit procedurilor regulamentare, câte o intervenţie pe fiecare grup parlamentar, la explicarea votului.

Domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi, ...

O voce de la AUR:

Noi suntem de vină!

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Sunteţi de vină, dar nu întotdeauna!

Referitor la plafonul pentru tichete, trebuie să recunoaştem, în mod cinstit, că statul este cel care a impus această plafonare.

Într-adevăr, antevorbitorul meu de la PSD avea dreptate. Putem să punem un plafon maximal şi angajatorii să se mişte până în acel plafon. Însă plafonul de 45 lei a fost stabilit tocmai pentru că statul are instituţii care nu sunt capabile să negocieze corect, şi atunci toate instituţiile se duc la maxim.

Ce s-a întâmplat atunci? Evident, Guvernul a trebuit să plafoneze, pentru că în interiorul celor 45 de lei nu exista marjă de negociere la instituţiile de stat.

Deci, domnilor, haideţi să punem lucrurile la punct, să întărim instituţiile şi negocierile să fie pe bune şi la stat şi să nu dăm vina pe angajatori pentru incapacitatea statului de a gestiona propria curte.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mă aşteptam să aud din partea USR-ului că ruşii sunt de vină pentru că inflaţia este la un nivel record, ruşii sunt de vină pentru că taxele au crescut, (Aplauze.) ruşii sunt de vină pentru că nu-şi mai primesc studenţii şi elevii eminenţi bursele, ruşii sunt de vină pentru că, probabil, şi antreprenorii plătesc mai mult pentru dividende. (Vociferări.)

În realitate, doamnelor şi domnilor, asistăm la cea mai ridicolă performanţă guvernamentală a unei coaliţii cacofonice. Sunteţi cvartetul care produce doar zgomot, şi nu soluţii! (Gălăgie. Aplauze.)

USR-ul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Vă rog să faceţi referire la proiectul de lege pe care l-am votat!

Domnul George-Mihail Neamţu:

... se ceartă cu UDMR-ul! (Aplauze.)

Victor Orban este la Bucureşti privit ca un duşman al democraţiei, dar este aplaudat la Washington.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Vă rog să faceţi referire la proiectul de lege pe care l-am votat!

Domnul George-Mihail Neamţu:

De asemenea, PSD-ul se ceartă cu PNL-ul!

Hotărâţi-vă, stimaţi colegi, dacă sunteţi la putere sau în opoziţie!

Noi trăim cea mai mare inversare, în ultima... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De ce i-aţi oprit? (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu a făcut referire la proiectul de lege pe care l-am votat. Am atras de două ori atenţia. Vă rog să aveţi o atitudine decentă şi să respectaţi Regulamentul! (Gălăgie. Vociferări.)

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; PL-x 192/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Din 293 de colegi prezenţi, 291 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Înainte de a spune despre acest vot, vreau să-mi exprim nemulţumirea faţă de oprirea microfonului pentru domnul Neamţu.

Nu aţi spus de care cvartet sunteţi! Nu aţi spus de care cvartet sunteţi. Şi felul în care vă jucaţi de-a puterea şi opoziţia şi de-a 5 lei pentru săraci, nu vă face cinste! După cum nici această lege, în care v-aţi certat pe amendamente, la cuţite, pentru un post de funcţionar public şi care, până la urmă, nu este în acord, pentru că sunt articole care se bat cap în cap, nu vă face cinste! Sunt foarte multe legi care încalcă acquis-ul comunitar, care sunt votate pe repede-nainte doar ca să nu fim penalizaţi şi să nu se ia fondurile europene.

La fel cum, trebuie să vă spunem doamnă Turcan, că dacă tot spui întotdeauna: "Extremiştii, extremiştii, extremiştii...", ca o placă stricată, precum colegii de la USR, care tot repetă: "Ruşii, ruşii, ruşii...", într-adevăr, nici inflaţia, nici deficitul nu sunt în dreptul nostru, sunt în dreptul dumneavoastră! La fel ca şi Coiful dacic! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Cozma Adrian-Felician.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Da, este bine că până la urmă AUR nu a susţinut acest demers pervers, prin care s-a dorit să se înfiinţeze o nouă sinecură.

E bine că până la urmă v-aţi abţinut, pentru că dacă nu vă abţineaţi a doua oară la vot, astăzi mai aveam o sinecură şi aşa că s-a făcut ceea ce trebuie.

Legea este bună. Acest proiect este necesar, ţinând cont de falimentele răsunătoare care au fost în piaţa de asigurări în ultimii ani, şi cred că este un demers bun.

Aşa că, stimaţi colegi, inclusiv de la PSD, să fim serioşi, să nu mai băgăm tot felul de amendamente care ar crea sinecuri nepotrivite în aceste momente tulburi, zic eu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul lider Popa Ştefan-Ovidiu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu ştiu care este acest demers pervers, stimate coleg de la PNL.

Acele amendamente... Comisia pentru buget, finanţe a cerut un punct de vedere de la ASF şi punctul de vedere al ASF-ului a fost favorabil în privinţa acelor amendamente. Acesta este răspunsul corect, nu ce vreţi dumneavoastră să transmiteţi de la acest microfon.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă reamintesc, la explicarea votului, o intervenţie din partea fiecărui grup parlamentar.

Doamnă Bruynseels Ramona, tocmai a avut intervenţie domnul preşedinte Simion.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare şi pentru completarea Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări; PL-x 630/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Din 303 colegi prezenţi, 302 voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Şi mulţumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect de lege.

Am luat cuvântul pentru că n-am luat cuvântul la punctul anterior sau la punctele anterioare, dar v-aş propune, totuşi, să luăm din banii de sume forfetare nişte ceai de tei sau ceva care să le anuleze unora ipocrizia din suflet şi din vorbe. Pentru că sunt de acord şi cu ce a spus colegul meu, domnul Solomon, dar această ipocrizie manifestată, când e vorba de posturile lor - când e vorba de sinecurile lor e bine, când e vorba de bunul mers al instituţiilor nu mai e bine - ar trebui să înceteze.

Vă recomand, dragi colegi de Coaliţie, să vă calmaţi şi să nu uitaţi că aveţi 14%, (Râsete. Aplauze.) şi să nu uitaţi, în al doilea rând, că diferenţa de la "până la 50 de lei", la "până la 45 de lei" putea să însemne şi 10 lei, dacă putea să dea angajatorul.

Iar această chestiune cu care a venit ministrul de finanţe... nu ştiu cum naiba se face că doar ăştia de dreapta găsesc că nu mai sunt bani! Ăia de stânga sau cei normali la cap, care ţin cu poporul, găsesc bani pentru această ţară.

Au minţit în calcule! Statul român a spus că domnul Păun v-a spus că un leu băgat câştigă 2 virgulă lei. Aşa să faceţi şi cu salariul minim!

Dacă aţi da 174 de lei net la oameni, s-ar întoarce două miliarde şi jumătate în economie!

Nu mai fiţi ipocriţi, vă rog frumos! Pe 14% ăia dansaţi cât vreţi, dar aveţi grijă să nu ne mai acuzaţi pe noi, cei de la PSD! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul lider Andronache Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, vă mulţumim, stimate coleg, pentru că aţi recomandat ceaiul de tei. Cred că e bine să-l beţi şi dumneavoastră şi adăugaţi şi ceai de sunătoare.

Mulţumesc. (Aplauze. Râsete.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Simion George-Nicolae, din partea Grupului AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

"Curat murdar, Coane Fănică!". Aveţi o coaliţie din ce în ce mai mică (Râsete.) şi acum nu mai ştiţi pe unde să scoateţi cămaşa şi vă războiţi pe 5 lei! Cine-i de vină pentru 5 lei?! Sunt sinecurile voastre sau sinecurile noastre?!

Cel mai bine ar fi... (Vociferări.)

Cel mai bine ar fi să scăpăm de aceste sinecuri şi, dacă vorbim de funie în casa spânzuratului, mă uit pentru domnii care sunt acum în coaliţie cu PSD-ul. Da, sigur, mă refer la domnii de la USR! Da, sunt aceşti tineri protejaţi ai PSD-ului, desigur, (Aplauze. Râsete.) dacă...

Spargeţi Coaliţia, dacă nu vă convine! Veniţi aici să minţiţi oamenii că vă luptaţi pentru ei, când, de fapt, ce vă îngrijorează e că sunteţi din ce în ce mai mici, şi mai mici, şi mai mici... (Vorbeşte din ce în ce mai încet.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O ultimă intervenţie, explicarea votului, domnul Caragaţă Florin, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Florin Caragaţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Aş dori să vă rog ca aceste discuţii să le aveţi în Coaliţie, şi nu aici. (Aplauze. Vociferări.)

Mai rău, da, mai rău!

Şi, domnilor de la PSD, dacă această coaliţie nu vă mai place şi doriţi aşa de mult să ajutaţi românii...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg,

Vă rog să faceţi referire la proiectul pe care l-am votat!

Domnul Florin Caragaţă:

... sfatul meu este să ieşiţi de la guvernare...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

V-am dat cuvântul pentru explicarea votului...

Domnul Florin Caragaţă:

OK!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Florin Caragaţă:

OK!

Să ieşiţi de la guvernare, rupeţi coaliţia şi cereţi anticipate!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar; PL-x 380/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

301 voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Moisin Radu-Marin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În primul rând, mulţumim pentru votul cvasiunanim de astăzi.

Este un proiect de lege iniţiat de către ministrul PNL de interne, în continuarea reformelor pornite de PNL, prin Marcel Vela, când a fost ministru de interne, apoi prin Lucian Bode şi astăzi prin Cătălin Predoiu. (Râsete. Vociferări.) Sunt miniştri care îşi fac treaba foarte bine, la Ministerul de Interne, vin cu iniţiative legislative pentru a uşura viaţa cetăţenilor şi a nu-i nu mai pune pe drumuri pentru nişte documente banale şi care sunt simplu de obţinut şi în format online. Ne câştigă timp din viaţa asta atât de scurtă, care pare uneori, şi miniştrii PNL vor continua să-şi facă treaba, nu pleacă nicăieri, ei ştiu unde sunt - sunt la guvernare să facă treabă pentru cetăţeni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot la explicarea votului, domnul deputat Simion George-Nicolae, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Este 12 noiembrie 2025 şi, de bine ce şi-au făcut treaba miniştrii de interne - nu mai comentez ai cărui partid, că sunteţi cam toţi la fel - astăzi ne lăudăm că am votat cazierul judiciar online.

E mare realizare, n-am ce să spun! Au trebuit vreo 5 ani şi 3 miniştri mai târziu ca să ne lăudăm cu această realizare! (Vociferări.)

Economisim foarte mult timp - 5 ani mai târziu!

Doamna Dumitrina Mitrea (din sală):

Şi 5 vicepremieri!

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi 5 vicepremieri, că am rămas tot la 5 vicepremieri, desigur!

Bine, felicitări! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult şi vă mulţumesc tuturor că aţi votat un proiect iniţiat de Marcel Ciolacu, (Râsete.)care l-a avut ca vicepremier pe ministrul Predoiu. Un ministru bun; aţi putea să îl luaţi în calcul pentru o înlocuire pe ...

Noi nu plecăm de la guvernare, apropo, dragi colegi, dar putem să avem o aşezare sau o ajustare, cum îmi place mie să zic, a Guvernului, începând cu cel din cap...

Pe de altă parte, profit de ocazie ca să explic votul ăsta, că aştept cu nerăbdare ca premierul Bolojan să vină în Parlament. (Vociferări. Gălăgie.)

Probabil că aşa va înceta ipocrizia voastră şi vă va pieri puţin cheful să-l mai arătaţi cu degetul pe domnul lider de la PNL!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor; PL-x 181/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru egalitatea de şanse propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, 8 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei...

(Doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să luaţi cuvântul la explicarea votului?

Vă rog, repet din nou rugămintea de a apăsa în timp util, pentru a nu se mai întâmpla să nu vă observăm.

Vă rog, doamna Pollyanna Hangan, deputat din partea Grupului parlamentar al USR, explicarea votului.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

USR a votat, bineînţeles, acest proiect dedicat femeilor, însă vreau să remarc ceva - la discuţiile despre acest subiect, colegii autointitulaţi "suveranişti" au încercat deturnarea discuţiei în orice altă direcţie, mai puţin despre drepturile femeilor. Au venit aici, la tribună, au vorbit despre proiecte culturale, despre icoane, despre pandemie şi, mai rău, au încercat minimizarea fenomenului femicidului în România, una dintre colege afirmând că, de fapt, nici nu este relevant dacă o crimă este comisă de un bărbat împotriva unei femei, că o crimă e doar o crimă.

Îi reamintesc colegei că cele 51 de femei omorâte anul acesta în România au fost omorâte de parteneri bărbaţi.

Îi mai reamintesc, de asemenea, că femeile traficate, violate, abuzate, umilite, omorâte în România sunt supuse la aceste tratamente de către bărbaţi şi că, oricât aţi vrea dumneavoastră, sub masca tradiţionalismului, să ţineţi femeile umile şi cu capul plecat, acest lucru nu se va întâmpla... (Vociferări. Gălăgie.) pentru că suntem aici, în Parlament, să le susţinem şi să le apărăm drepturile.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Şerban Gianina, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă vicepreşedinte.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, aşa cum am spus, am votat pentru acest proiect, dar am un răspuns pentru colega mea.

Sunt femeie - şi o spun tare şi răspicat, n-am niciun dubiu -, sunt mamă, am acasă o fetiţă, am o mamă.

Bineînţeles că femeia trebuie protejată. Dar să ieşiţi la tribună şi să spuneţi că am afirmat că o crimă, indiferent de cine este făcută, este o crimă?

Da, să ştiţi că şi viaţa unui bărbat trebuie preţuită. (Aplauze.) Să ştiţi că şi viaţa unui copil trebuie preţuită. (Aplauze.) Să ştiţi că viaţa oricui trebuie preţuită... (Aplauze.) stimată doamnă deputat, şi femeia este femeie, şi bărbatul este bărbat.

Şi cred că trebuie să gândim unitar, pentru că viaţa trebuie protejată în orice formă.

Nu mă consider că fac parte dintr-o categorie specială că sunt femeie, consider că suntem oameni şi avem aceleaşi drepturi.

De ce trebuie să ne raportăm la o femeie ca şi cum ar face parte dintr-o categorie specială? Şi, mai grav, să afirmaţi că viaţa unui bărbat sau viaţa unui copil nu trebuie preţuită şi nu are aceeaşi valoare ca viaţa unei femei?

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul lider Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Nu, nu cred că cineva a afirmat aici, în Parlament, că viaţa unui bărbat sau viaţa copiilor nu trebuie preţuită. Nu cred că ar trebui să ducem discuţia în acest sens sau pe acest subiect să divagăm şi să intrăm într-o luptă ideologică. Nu cred că are sens.

Ceea ce am vrut să spun este că, sigur, am votat şi noi acest proiect de lege care este un proiect simbolic.

Dar, din păcate, colega mea de la USR a spus că deja în anul acesta, 51 de femei au fost ucise în România. Şi, din acest punct de vedere, noi considerăm că femicidul trebuie legiferat.

Credem că femeile, în foarte multe ipostaze, sunt mai vulnerabile în faţa agresivităţii decât un bărbat. Aşa e... aşa e natura, aşa e natura, şi cred că această realitate trebuie luată în considerare.

Şi mai există un aspect, mai există un aspect. Din păcate, în societatea noastră cultura agresivităţii mai persistă. Există această mentalitate care... şi la nivel de proverb, nu, se spune că bătaia e luptă din Rai.

Nu e ruptă din Rai bătaia, şi pe acest plan ar trebui să acţionăm.

Şi, la încheiere, aş mai adăuga, fără să blamez, fără să doresc să blamez victimele, dar în foarte multe cazuri, victimele agresiunii nu pot fi convinse să accepte acea brăţară electronică, şi asta este o problemă practică, şi în acest sens... cred că trebuie să ducem o muncă de convingere în acest sens.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi o ultimă intervenţie, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Eu cred că se deturnează spiritul acestei legi cu această dezbatere despre aşa-zisul "femicid".

În Codul penal român, infracţiunile contra vieţii sunt bine reglementate. Omorul este omor, şi cu formele lui agravante, indiferent că partea vătămată sau victima - ca să fiu mai pe înţeles - este bărbat sau femeie.

Nu trebuie să facem o discriminare, raportat la sexul victimei, şi să spunem: domnule, dacă victima este femeie, infracţiunea de omor este mai gravă. Judecătorul stabileşte gravitatea infracţiunii în funcţie de elementele concrete, printre care poate lua în considerare şi faptul că victima este o femeie, că a fost agresată de un bărbat, că nu se poate apăra etc.

Dar să facem o lege specială, discriminatorie, în care să spunem că dacă victima este o femeie, infracţiunea este mai gravă şi viaţa unui bărbat valorează mai puţin decât viaţa unei femei, este un lucru pe care acest Parlament ar trebui să nu îl facă.

De aceea, legiferarea acestui aşa-zis "femicid", ca şi când ar fi o categorie de infracţiuni aparte, nu ar trebui să îşi facă loc în agenda noastră de vot.

Şi cred că toţi care sunt adevăraţi profesionişti ai dreptului îmi dau dreptate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, între timp, mai solicită colegi, din partea grupurilor parlamentare care nu au solicitat până acum explicarea votului.

Reamintesc, câte o singură intervenţie pe fiecare grup parlamentar.

Am să invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Dobre Ciprian-Minodor.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Distinse colege,

Distinşi colegi,

Nu cred că, aşa cum sublinia colegul de la SOS, calificarea unui omor are legătură cu terminologia folosită, însă - însă - faptul că se consacră un termen cum ar fi cel de "femicid" să ştiţi că nu lezează pe nimeni şi, mai ales, nu lezează după sexul căruia îi aparţine.

Avem în literatura de specialitate şi termenul de "pruncucidere", care, evident, ne duce, şi prin folosirea unui termen diferit de cel de "omor", la gravitatea acelei infracţiuni.

Şi, da, cred că toţi, indiferent de termenul pe care îl folosim, scăpăm esenţa - faptul că în acest an avem peste 40 de omoruri...

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

51.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Este... peste 40...

...51 de omoruri aproape identice, deci similare, avem o problemă în societate şi cred că noi toţi asupra problemei din societate va trebui să răspundem, indiferent cât de mult am vrea să vorbim despre aceeaşi problemă în termeni diferiţi sau cu puncte de vedere diferite, date de partidele cărora le aparţinem.

Şi aici cred - şi vă solicit cu respect, stimate colege şi stimaţi colegi, să ne aplecăm şi să încercăm să dăm totul pentru problemă.

Şi chiar şi cu acest ordin de protecţie instituit foarte bine, se pare totuşi că tre... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doar voiam să... şi să explic, şi să mulţumesc colegilor, şi să reamintesc că este vorba despre o lege care instituie luna martie ca "Luna Femeii"; nu este despre cocoşenii între bărbaţi, care are dreptate sau nu, dacă e crima împotriva unei femei mai importantă decât crima împotriva unui bărbat, nici nu intru în această dezbatere. O să avem timp acolo, bărbaţii să se dea ei deştepţi, voiam doar să salut această lege pe care o am adoptat-o sau am votat-o şi să sugerez totuşi ceva care lipseşte din acea lege, stimate doamne şi colege, dar o să iniţiez, dacă vreţi, şi eu, sau iniţiaţi dumneavoastră şi semnez eu, domnule, şi o zi liberă.

Totuşi, v-aţi gândit - apropo de asta, voiam să fac şi o paranteză - nimeni din sala asta nu este altceva decât produsul unei femei. Asta când vă mai gândiţi să vă daţi cocoşi, dragi bărbaţi. Toţi ne-am născut dintr-o mamă. Eu nu cred că e vreun om în lumea asta care s-a născut din eprubetă... (Vociferări. Gălăgie.)...da?

Asta, aşa, ca mai mult respect faţă de doamne, ştii, chiar dacă ne plac, chiar dacă nu ne plac, chiar dacă suntem din patriarhat, trebuie să recunoaştem că femeia este cel mai important... ca să zic aşa, cea mai importantă valoare pe care o societate o poate avea.

Deci, încă o dată revin - să încercăm totuşi să avem şi zi liberă pentru doamne, pentru că avem 1 Martie, 8 Martie, avem flori, le aplaudăm (Vociferări.) ...ştiţi cum e, le aplaudăm, probabil, câteodată, ipocrit. (Vociferări.)

Noi avem libere cât cuprinde, de sfinţi, foarte bine, dar, domnule, dacă tot apreciem femeia, o zi liberă, în luna aceea, martie, de ce nu?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 78/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă; Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Murariu Oana, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votul asupra acestei legi de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care practic defineşte viitorul în ceea ce priveşte prevenţia, asistenţa medicală în materia adicţiilor; se înfiinţează aceste centre de sănătate mintală şi prevenire a adicţiilor, începând cu luna mai, au un termen de 24 de luni pentru operaţionalizare.

Dar vreau să punctez ceva. Nu ratez nicio oportunitate ca să vedem ce înseamnă implicarea la nivel local. În Cluj-Napoca se înfiinţează de ceva timp primul centru public de tratare a adicţiilor din România, cu mult înainte de aceste legi pe care noi le aprobăm în Parlament, şi este iniţiativa colegei mele, consilier local, Adriana Cristian, de la USR.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Moisin Radu-Marin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Cu toată prietenia şi colegialitatea faţă de doamna Murariu, colegă de circumscripţie, aş vrea să vă spun faptul că Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca organizează periodic dezbateri publice cu cetăţenii şi una dintre principalele probleme sesizate în ultimii ani de zile a fost şi această problemă a adicţiilor.

Iniţiativa a aparţinut cetăţenilor, nu oamenilor politici şi cu siguranţă nu opoziţiei locale, astăzi constituită din USR, iar măsura a fost decisă şi implementată de Coaliţia locală de guvernare, formată din PNL şi UDMR.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

9. Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, în domeniul public al Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, Judeţul Braşov; PL-x 434/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

266 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 12 abţineri.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 131/2024; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

283 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; PL-x 461/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

203 voturi pentru, 65 de abţineri, 20 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Legi orga...

(Doamna deputat Aurora-Tasica Simu solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului, la final, neafiliaţii.

Legi organice. Respingeri

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 261/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

202 voturi pentru, împotrivă - 72, abţineri - 13.

Adoptată respingerea propunerii legislative.

Domnul deputat Badiu Georgel, din partea Grupului parlamentar AUR, pentru explicarea votului.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din păcate, Parlamentul României a hotărât să apere minciuna, încă o dată.

Puteam să facem ordine în politica românească, dar se pare că nu vreţi.

Probabil că electoratul dumneavoastră este fericit.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Aşa cum am cerut, doamnă preşedintă de şedinţă, un ceai de tei şi un dicţionar, poate lucrăm şi la diferenţa între cuvinte, "minciună" sau... până la urmă, cred că am apărat Parlamentul şi ţara asta de ipocrizie.

Adică, dacă voi spuneţi că asta era despre minciună, atunci vreau şi eu să sfătuiesc nişte oameni săraci din ţara asta să se mute în apartamentele alea de 35.000 de euro... (Vociferări.) sau să se mute în alte zone în care le-aţi promis şi n-aţi făcut nimic. (Vociferări.)

Propagandă, propagandă, propagandă. (Vociferări.)

Deci este vorba, până la urmă, şi de bun-simţ.

Iar primarul nu poate ocoli realitatea când dă faţă-n faţă cu cetăţeanul.

Probabil că pentru că nu aveţi primari, voi nu ştiţi ce înseamnă să fii primar de comună, să dai ochi în ochi cu cetăţeanul căruia i-ai spus că îi vei asfalta la poartă, că îi vei aduce gaze, că îi vei face şcoală pentru copilul său, şi el să-ţi reproşeze asta când vă vedeţi la munca câmpului.

Pentru că voi nu ştiţi că primarul e şi la munca câmpului. Voi credeţi că sunt nişte nababi primarii de comune. Nu sunt. Duceţi-vă în teren şi o să vedeţi, fac şi ei cât pot. E ţara grea şi greu de dus, şi se duce împreună cu oamenii, cu sinceritate şi ochi în ochi, nu cu programe, hârtii, hai că n-ai scris bine, vezi că ai pus o virgulă, gata, te dau afară. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot explicarea votului, doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte şi dragi colegi,

Cred că în loc să ne concentrăm prin a ne jigni unii pe ceilalţi, prin a ne arunca vorbe grele, despre care mă întreb în ce măsură se încadrează în acea libertate de exprimare şi în acea imunitate pe care o au parlamentarii, dar trec peste asta şi vă spun că, deşi, ca administrativist, sunt convinsă că această lege are multe hibe, am votat totuşi pentru susţinerea ei, dintr-un motiv: din speranţa că prin această lege se dă un semnal şi că în România vom ajunge ca răspunderea pentru faptele celor care conduc, celor care îşi asumă anumite demnităţi publice, celor care jură, celor care încheie un contract de guvernare atunci când sunt învestiţi - aşa spune doctrina, că în momentul în care un guvern este învestit, încheie un contract de guvernare între guvern şi majoritatea parlamentară care îl susţine, care majoritate parlamentară reprezintă poporul.

Pentru aceste considerente am dat un vot împotriva respingerii şi nutresc nădejdea că veţi reflecta asupra necesităţii de a gândi în perspectivă şi de a reglementa anumite forme de răspundere pentru cei care îşi asumă responsabilităţi în stat şi îşi bat joc de ele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

13. Propunerea legislativă privind educaţia civică digitală şi responsabilitatea online în şcoli; Pl-x 265/2025; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun respingerea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

195 de voturi pentru, 70 împotrivă, 14 abţineri.

Adoptată respingerea propunerii legislative.

Explicarea votului, domnul deputat Matei Sergiu-Lucian, Grupul parlamentar POT.

Domnul Sergiu-Lucian Matei:

Vă mulţumesc.

Ministerul Educaţiei este invitat să găsească soluţii pentru integrarea conţinutului propus în cadrul disciplinelor existente sau prin module opţionale. Este o investiţie în generaţiile viitoare care vor trăi şi vor munci într-o lume complet digitalizată.

Chiar dacă programa actuală este plină, educaţia digitală nu mai poate fi amânată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

14. Propunerea legislativă privind reutilizarea şi valorificarea bunurilor excedentare ale instituţiilor publice; Pl-x 264/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget publică propun respingerea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

279 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată respingerea propunerii legislative.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 12 noiembrie 2025, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; PL-x 461/2025; adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 12 noiembrie 2025.

Dau cuvântul doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat, pentru explicarea votului.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voiam să explic votul la două proiecte legislative, la PL-x 181/2025 (Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor) şi la PL-x 461/2025 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii).

Voi fi foarte scurtă şi în cele două minute mă încadrez pentru ambele

La Proiectul de Lege privind declararea lunii martie ca Luna Femeilor am votat abţinere, pentru că femeile din România nu cred că au nevoie de o lună a lor. Cred că femeile din România au nevoie astăzi de demisia domnului ministru Predoiu..., (Aplauze.) în special femeile care astăzi..., (Aplauze.) cu ordin de protecţie în mână..., (Aplauze.) sunt ucise.

Cu privire la celălalt proiect de lege, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii - am votat pentru, deoarece consider că acest proiect într-adevăr reprezintă un pas pentru alinierea României la standardele OCDE şi pentru întărirea cadrului de integritate şi etică publică, esenţial în procesul de aderare.

Totuşi, sunt total în dezacord cu privire la modul în care Guvernul a gestionat întreg parcursul legislativ al acestui proiect - a fost introdus pe repede-nainte în Parlament, fără consultare publică reală şi fără o analiză de impact completă. Este un proiect care vizează reguli de integritate pentru toate instituţiile statului şi nu trebuie adoptat prin proceduri grăbite, ci printr-un proces transparent, profesionist şi echilibrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Pîclişan George-Petru.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan (din sală):

Gheorghe.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Gheorghe.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Dacă la sfârşitul şedinţei tot avem voie să vorbim orice, vreau şi eu să punctez două lucruri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnule deputat, nu "orice".

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Acum explic.

În primul rând, mi se pare o lipsă de respect ca neafiliaţii să vorbească la sfârşit, când sala e goală.

Şi, în al doilea rând, tot o lipsă de respect mi se pare...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Sunt procedurile regulamentare...

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

...ca sala să se golească...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care le respectăm...

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

...înaintea terminării şedinţei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să citiţi Regulamentul.

Mulţumesc.