Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi doamnelor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 noiembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă doresc mult spor şi să avem o zi fructuoasă!

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi -UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să reafirm, în mod categoric şi fără echivoc, o poziţie pe care o consider esenţială pentru stabilitatea economică a României: spun un nu ferm tăierilor de salarii.

Într-un context în care costul vieţii continuă să crească, iar românii depun eforturi tot mai mari pentru a-şi menţine un nivel de trai decent, orice propunere de reducere a veniturilor reprezintă o nedreptate fundamentală. Astfel de măsuri lovesc direct în familii, afectează consumul intern şi pun în pericol dezvoltarea economică a ţării.

Partidul Social Democrat a exprimat în mod constant o poziţie clară: nu vom accepta nicio măsură care afectează veniturile angajaţilor. Există modalităţi reale de eficientizare a cheltuielilor publice fără a transfera povara asupra oamenilor care muncesc cinstit. Vorbim despre comasarea instituţiilor cu atribuţii suprapuse, despre reducerea risipei administrative şi modernizarea structurilor publice.

Stimaţi colegi,

Am mai trecut prin astfel de experienţe. În perioada regimului Băsescu, acelaşi curent politic care atunci se afla în PDL, iar astăzi se regăseşte, în mare parte, în Partidul Naţional Liberal, a promovat austeritatea şi a votat tăieri masive în sectorul public. Tăierile au afectat grav milioane de români.

Este important să ne reamintim că PSD a fost partidul care, odată revenit la guvernare, a reparat acele nedreptăţi: a restabilit veniturile, a redat demnitatea oamenilor şi a contribuit la relansarea economiei.

Din această experienţă, poziţia mea personală este fermă şi asumată. Nu voi vota niciodată în Parlament o lege care introduce măsuri ce reduc salariile.

Românii nu trebuie să plătească încă o dată pentru greşelile altora şi nu trebuie să devină, din nou, victimele austerităţii.

Există alternative. În locul tăierilor şi a sacrificiilor impuse populaţiei susţinem un model de dezvoltare bazat pe investiţii, stimularea economiei şi politici responsabile care protejează nivelul de trai.

Acesta este angajamentul meu şi al Partidului Social Democrat faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm. Este un angajament ferm.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

România pierde 1.000.000.000 de euro dacă nu trece de la dosarul cu şină, birocraţie inutilă, la digitalizare.

"Digitalizarea nu este doar un proiect tehnic, ci o schimbare reală în viaţa noastră"

Trăim o perioadă în care tehnologia nu mai este un lucru opţional. În 2025, modul în care lucrăm, învăţăm, interacţionăm cu instituţiile sau chiar modul în care ne rezolvăm problemele de zi cu zi depinde tot mai mult de instrumentele digitale. De aceea, cred cu tărie că digitalizarea nu este doar un proiect tehnic, ci o schimbare reală în viaţa noastră de zi cu zi - una care trebuie făcută cu grijă, responsabilitate şi mai ales cu oamenii în prim-plan.

Ştim cu toţii că sunt încă diferenţe mari între zone, comunităţi şi generaţii. Sunt locuri în care tehnologia a devenit deja o a doua natură şi locuri unde accesul la internet rămâne o problemă. De aici plecăm: trebuie ca toată lumea să aibă acces la infrastructură bună, stabilă şi sigură. Fără o conectivitate solidă, digitalizarea rămâne doar o idee frumoasă pe hârtie.

Un alt punct important este pregătirea oamenilor. Nu putem vorbi despre schimbare reală dacă oamenii nu ştiu sau nu se simt confortabil să folosească instrumentele digitale. Asta înseamnă programe de formare pentru tineri, pentru cei care sunt deja în câmpul muncii şi chiar pentru cei care vor doar să îşi rezolve mai uşor treburile de zi cu zi. Nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă.

Şi dacă tot vorbim de digital, vorbim şi de siguranţă. Pe măsură ce tot mai multe servicii se mută online, creşte şi responsabilitatea de a proteja datele oamenilor. Trebuie să lucrăm pentru sisteme mai sigure, pentru prevenirea atacurilor cibernetice şi pentru proceduri clare atunci când apar situaţii neprevăzute. Siguranţa digitală este o parte importantă din siguranţa noastră, ca societate.

La fel de important este şi modul în care instituţiile publice se transformă. Oamenii vor servicii rapide, uşor de înţeles şi fără birocraţie inutilă. Să ne concentrăm pe simplificarea procedurilor, pe conectarea bazelor de date şi pe platforme care chiar funcţionează şi uşurează viaţa oamenilor, nu o complică.

În tot acest proces, colaborarea cu mediul privat şi cu cei care inovează este esenţială. Companiile, start-up-urile, cercetarea şi specialiştii din domeniu sunt parteneri indispensabili.

În final, digitalizarea nu înseamnă doar software, cabluri, baze de date şi sisteme. Înseamnă oportunităţi pentru oameni - timp câştigat, servicii mai bune, acces mai rapid la informaţii şi o societate mai eficientă. Este un drum pe care trebuie să mergem cu seriozitate, dar şi cu dorinţa de a-l face cât mai prietenos şi util pentru toţi.

Fac un apel public la cei care răspund de fondurile PNRR, fondurile europene: treziţi-vă, domnilor miniştri!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii nu pot trăi din promisiuni: salariul minim pe economie trebuie mărit!".

Datele şi semnalele din societate arată clar că salariul minim pe economie nu mai acoperă costul real al vieţii. Este o realitate pe care oamenii o trăiesc zilnic, indiferent cât de mult încercăm să o îmbrăcăm în statistici sau explicaţii tehnice. Adevărul este simplu şi răsunător: cheltuielile cresc într-un ritm pe care veniturile mici nu îl mai pot urma.

Astăzi, o persoană care munceşte are nevoie de peste 4.000 de lei lunar pentru a-şi acoperi strictul necesar. Salariul minim este mult sub acest prag, iar diferenţa dintre venit şi cheltuieli nu mai este un detaliu contabil, este un zid care blochează mii de oameni între muncă şi o viaţă demnă.

Este inadmisibil ca în 2025 un om care lucrează full-time să fie forţat să aleagă între chirie şi medicamente, între hrană şi facturi. Munca trebuie să ofere demnitate, nu sărăcie. O ţară modernă nu îşi poate permite ca oamenii care muncesc să fie împinşi, lună de lună, spre datorii şi renunţări.

Această realitate nu loveşte doar în familii, loveşte în economie.

O putere de cumpărare slabă înseamnă un consum scăzut. Un consum scăzut afectează producţia, serviciile şi investiţiile. Angajatorii pierd oameni, iar tinerii, cei pe care ar trebui să ne bazăm pentru viitor, o parte dintre ei aleg drumul străinătăţii, nu pentru că îşi doresc, ci pentru că aici nu se pot întreţine din salariul minim.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să o spunem direct: salariul minim, în forma actuală, nu reflectă realitatea economică a României.

De aceea, corelarea lui cu costul real al vieţii nu mai este o opţiune, ci o obligaţie. Este datoria noastră morală şi politică să asigurăm un mecanism de actualizare bazat pe indicatori clari, inflaţie, costuri de trai, coş minim de consum, nu pe negocieri temporare şi compromisuri pe termen scurt.

Un cetăţean plătit corect este un cetăţean care rămâne în ţară, care munceşte cu încredere şi care contribuie la bugetul statului. O persoană sub-plătită, în schimb, nu poate susţine economia, oricât ar munci.

Este timpul să recunoaştem că dezvoltarea unei ţări începe cu veniturile celor mai vulnerabili. Nu poţi construi autostrăzi, spitale, digitalizare sau energie verde dacă baza societăţii, oamenii care lucrează pentru aceste proiecte, trăiesc cu grija zilei de mâine.

Cetăţenii nu mai aşteaptă justificări, ei aşteaptă soluţii clare.

Şi soluţia este una singură: un salariu minim care să ţină pasul cu costul vieţii şi cu realităţile României de astăzi.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Dumitru Ţilea... Tilea, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Vă dau şi un purcel.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre un om - un titan al politicii şi literaturii noastre. E vorba de Corneliu Vadim Tudor. Acest om ar fi împlinit, vineri, 76 de ani.

Dragi colegi,

Corneliu Vadim Tudor s-a născut la data de 28 noiembrie 1949, în Bucureşti. A studiat la Liceul "Sfântul Sava" şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea sociologie-filosofie. În perioada studiilor a intrat în cercuri literare şi a fost remarcat ca poet.

Corneliu Vadim Tudor a fondat mai multe reviste şi ziare; cele mai importante au fost: "România Mare" şi "Tricolorul", acesta din urmă fiind şi ziarul Partidului România Mare.

A scris volume de poezii - în special patriotice -, pamflete, eseuri, articole politice şi editoriale, fiind cunoscut pentru stilul său pamfletar, vehement şi extrem de polemic. În domeniul politic, Corneliu Vadim Tudor a fost una dintre cele mai vizibile figuri politice naţionaliste din România post-decembristă.

A fost senator al României în mai multe legislaturi: 1992-2008, 2012-2016 - şi europarlamentar în perioada 2009-2014. A candidat de mai multe ori la alegerile prezidenţiale: 1996, 2004, 2009, 2014, iar în anul 2000 a obţinut cel mai mare scor - 28% în turul I -, intrând în finală cu Ion Iliescu, finală pe care era îndreptăţit să o câştige.

Corneliu Vadim Tudor a fost în scena politică un mare naţionalist, un conservator, avea o retorică puternic pamfletară, a fost un personaj admirat, era un politician cinstit şi corect, un critic al sistemului, un luptător pentru Unirea României cu Republica Moldova. Dacă ar trebui să-l definim în câteva cuvinte pe acest titan al literaturii şi politicii româneşti, care era numit uneori "tribunul", am spune: a fost unul dintre cei mai culţi politicieni pe care i-a avut ţara noastră. Vadim Tudor putea vorbi ore întregi despre istoria României, despre istoria universală, despre istoria religiei. A fost un mare conservator, un patriot convins, un luptător desăvârşit, a avut o longevitate politică extrem de mare, pe care nu mulţi o ating.

Într-un cuvânt l-am defini: Corneliu Vadim Tudor a fost un om!

Cu consideraţie, Dumitru Tilea, deputat AUR, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat Dumitru Tilea.

Veşnică pomenire!

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei URSS - respectiv în Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei - este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia".

Acest paragraf face parte din Declaraţia Parlamentului României din 28 noiembrie 1991, adoptată în unanimitate, cu privire la Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991.

Prin acest act istoric, patriotic, Parlamentul României a afirmat atunci, fără echivoc, un adevăr esenţial: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei au fost rupte prin forţă din trupul României, iar Pactul Ribbentrop-Molotov, actul criminal care a stat la baza acestui rapt teritorial a fost declarat nul şi neavenit ab initio atât de URSS, în 1989, cât şi de Parlamentul României, în 1991.

Profit de acest moment pentru a atrage din nou atenţia asupra situaţiei comunităţii româneşti din Ucraina, supusă unui proces violent de deznaţionalizare de către statul ucrainean.

România a demonstrat constant solidaritate, sprijin şi deschidere faţă de statul ucrainean, într-un moment dificil al istoriei sale. Cu toate acestea, relaţia bilaterală trebuie să se bazeze nu doar pe sprijin politic şi militar, ci mai ales pe respectul ferm pentru drepturile fundamentale ale minorităţii româneşti.

În ciuda sprijinului foarte generos oferit Ucrainei de România, autorităţile de la Bucureşti sunt incapabile să obţină drepturi elementare pentru cei aproximativ 500.000 de etnici români din Ucraina, o situaţie care probează incompetenţa, dar şi ticăloşia unor personaje care au condus sau conduc destinele ţării.

Bolojan, Nicuşor, Oana Ţoiu sunt muţi în faţa gravelor probleme privind identitatea lingvistică şi culturală a românilor din Ucraina. Noile prevederi legislative ucrainene reduc drastic accesul la educaţie în limba maternă, limitează utilizarea limbii române în spaţiul public şi subminează moştenirea culturală a unei comunităţi care trăieşte pe aceste teritorii, de secole.

O situaţie deosebit de îngrijorătoare, complet ignorată de PSD, de PNL sau USR o reprezintă şi dubla măsură aplicată în privinţa cetăţeniei. În timp ce românii din Ucraina nu beneficiază de recunoaşterea dublei cetăţenii, recent statul ucrainean a permis această facilitate pentru cetăţeni ai altor ţări. O asemenea diferenţă de tratament este inacceptabilă şi creează un precedent discriminatoriu ce nu poate fi ignorat.

Alianţa pentru Unirea Românilor nu cere privilegii pentru românii din Ucraina. Cere doar respect pentru libertatea religioasă, dreptul la educaţie în limba maternă, protejarea identităţii culturale şi egalitate de tratament. Toate acestea reprezintă valori fundamentale ale Uniunii Europene, pe care Ucraina aspiră să o îmbrăţişeze.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim- Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Şoc şi groază pentru sistem: Anca Alexandrescu are şanse reale să câştige Primăria Capitalei".

De ce le este frică, nu scapă!

Au amânat alegerile pentru Primăria Capitalei cât au putut de mult, pentru ca bucureştenii să uite cum le-au fost confiscate voturile pe 6 decembrie. Cum a fost pusă democraţia între paranteze. Cum a fost nedreptăţit Călin Georgescu.

Pentru ca bucureştenii să uite de măsurile de austeritate. De sărăcia şi umilinţele la care au fost supuşi în ultimele luni. De nivelul record al inflaţiei. De scăderea nivelului de trai. De taxe peste taxe care trebuie să acopere incompetenţa PSD, PNL şi USR, pilele acestor partide din administraţia publică, pensiile speciale, banii pentru Ucraina.

Pentru ca bucureştenii să uite de statul eşuat. De ţara care alocă cei mai puţini bani din PIB pentru Educaţie, la nivel european, şi cei mai mulţi bani pentru serviciile secrete, raportat la puzderia de ofiţeri activi, deplin conspiraţi, deconspiraţi, colaboratori şi informatori. Unii dintre ei şi în clasa politică, la vârful partidelor puterii.

Pentru ca, în fine, bucureştenii să uite de performanţa ridicolă a lui Nicuşor Dan, la Palatul Cotroceni. O ţară întreagă râde de acest personaj, care numai autoritate politică şi putere nu proiectează.

Momentul adevărului se apropie. Le este frică de români, de felul cum se vor răzbuna ei la vot, de palma pe care o vor primi la urne.

O persoană din afara sistemului, un jurnalist onest, o femeie puternică şi cu caracter, o mamă, o româncă patrioată şi demnă, a ales să intre în arena politică şi are şanse reale să câştige alegerile pentru Primăria Capitalei, ca independentă. Să capteze voturile tuturor bucureştenilor patrioţi şi suveranişti şi ale tuturor celor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă Bucureştiul şi ţara. De sărăcia şi bătaia de joc, de nedreptăţile flagrante pe care le vedem în fiecare zi.

Un vot pentru Anca Alexandrescu este un vot pentru dreptate. Pentru justiţie. Pentru democraţie. Pentru prosperitate. Pentru bani alocaţi corect în Bucureşti. Pentru valorile româneşti. Pentru familie, credinţă, libertate, demnitate, identitate şi tradiţii.

Pentru toate acestea, dar şi pentru prietenia care ne leagă, prin prisma părinţilor noştri, Anca Alexandrescu are susţinerea mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ramona-Ioana Bruynseels. Dacă nu este prezentă, mergem mai departe.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Sistemul de învăţământ trebuie să asigure şanse egale pentru toţi copiii"

În ultimii 5 ani, atât Guvernul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale au depus eforturi importante pentru a îmbunătăţi infrastructura şcolară, pentru a asigura dotările necesare şi pentru a creşte gradul de digitalizare a unităţilor de învăţământ. Cu toate acestea, realitatea din teren ne spune că există decalaje semnificative între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural.

În şcolile din mediul urban găsim, de regulă, profesori titulari bine calificaţi, bine motivaţi, în timp ce în mediul rural şi în zonele defavorizate numărul suplinitorilor este mult mai mare.

În mediul urban avem clase complete, bine organizate, în timp ce în mediul rural continuă să subziste învăţământul simultan, adică cea mai ineficientă formă de organizare educaţională.

În oraş, şcolile sunt aproape de blocul de locuinţe sau de casa elevului, iar în rural copiii străbat mulţi kilometri, de multe ori pe jos, până la cea mai apropiată şcoală. Din păcate, această inegalitate de şanse are consecinţe. Puţini copii din mediul rural ajung să finalizeze un liceu sau o şcoală profesională şi foarte puţini copii din mediul rural urmează cursurile universitare.

Mai târziu, fără studiile şi calificările necesare, foarte puţini dintre aceştia se vor ridica la nivelul de aşteptare al angajatorilor, pentru a avea un loc de muncă decent şi un salariu atractiv.

În aceste condiţii, înţelegem foarte bine de ce tinerele familii părăsesc satele şi caută, la oraş, oportunităţi de reuşită pentru copiii lor.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia ca, prin toate măsurile pe care le adoptăm la nivelul Parlamentului, să diminuăm aceste decalaje, pentru că toţi copiii din România au dreptul la şanse egale.

Am investit în infrastructura şcolară şi trebuie să continuăm acest demers, însă, pentru a asigura egalitatea de şanse pentru toţi copiii, trebuie să facem mai mult.

În primul rând, să asigurăm în toate şcolile din mediul rural profesori bine pregătiţi şi dedicaţi profesiei lor. De asemenea, să extindem în toate şcolile din mediul rural şi în comunităţile defavorizate programele anti-abandon şcolar, în mod special, Programul "Masă sănătoasă". Să susţinem şi să încurajăm performanţa elevilor şi să sprijinim fiecare copil să reuşească în viaţă.

Din punctul meu de vedere, nu există nicio investiţie mai bună pentru viitorul României decât investiţia în copiii şi tinerii noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Daniel Blaga, Grupul parlamentar al USR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

1 Decembrie este mai mult decât o sărbătoare. Este momentul în care ne amintim că marile noastre izbânzi istorice au venit atunci când românii au ştiut să se unească în jurul unui proiect de ţară. Aşa a fost în 1918, când generaţia Marii Uniri a reuşit ceea ce părea imposibil: aducerea împreună a tuturor provinciilor româneşti. Nu prin forţă, ci prin voinţă politică, prin diplomaţie inteligentă şi prin solidaritatea unei naţiuni întregi.

De atunci şi până astăzi, ori de câte ori România a mers înainte, a făcut-o unindu-se în jurul unui obiectiv comun.

Intrarea în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană au fost poate cele mai importante proiecte de ţară ale generaţiei noastre - proiecte care au modernizat România, au adus securitate, prosperitate, libertăţi şi un loc stabil în Occident.

Dar istoria noastră are şi episoade întunecate. Regimul comunist a distrus ţesutul social, a anulat libertatea, a răspândit frica şi sărăcia, a decuplat România de la Occident şi a frânt destinul a milioane de oameni.

Şi, din păcate, astăzi vedem cum extremismul, propaganda şi naţionalismul fals, zgomotos, încearcă să reînvie aceleaşi reflexe toxice, promiţând soluţii simple la probleme complexe.

1 Decembrie nu este ziua fanatismelor, ci a responsabilităţii. Nu este ziua lozincilor, ci a construcţiei.

România are nevoie de un nou proiect de ţară, realist, ambiţios şi modern, în jurul căruia să putem aduce din nou societatea împreună.

Iar Preşedintele României, Nicuşor Dan, a propus deja direcţia corectă:

România - principala putere a Europei de Sud-Est, a doua mare putere a Europei de Est după Polonia şi - din 2027 - cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Această viziune nu este un slogan. Este un plan strategic care leagă economia de securitate, energia de suveranitate şi dezvoltarea de demnitatea naţională.

O Românie puternică economic este o Românie respectată. O Românie care îşi modernizează infrastructura, agricultura, industria, energia şi administraţia publică este o Românie sigură, stabilă şi influentă în regiune.

De 1 Decembrie, în loc să ne întoarcem spre extreme sau spre trecut, ar trebui să ne uităm spre viitor. Să ne întrebăm nu doar cine am fost, dar mai cu seamă cine vrem să fim. Eu cred că România poate fi o forţă regională, un pilon de stabilitate şi un stat modern al Uniunii Europene doar dacă ne ridicăm, aşa cum am făcut-o în 1918 şi în 2007, deasupra intereselor înguste şi ne unim în jurul unui obiectiv naţional comun.

Acesta este spiritul zilei de 1 Decembrie: unitate, luciditate, responsabilitate şi curaj.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor!

Daniel Blaga, deputat, USR, Dâmboviţa.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

La mulţi ani, România!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Când se apropie 1 Decembrie, laboratoarele de propagandă funcţionează la turaţie maximă. Putiniştii nu suportă imaginea unei Românii unite, iar solidaritatea noastră îi arde ca apa sfinţită. Recent, s-au făcut fraţi cu Inteligenţa Artificială ca să ne dezbine. Au adăugat la arsenalul lor obişnuit de manipulare o tehnologie care, folosită responsabil, ar putea salva vieţi, în timp ce, amestecată cu narative toxice, poate incendia societăţi întregi.

Reţelele sociale au fost inundate de zeci de videoclipuri fabricate. Şase dintre ele au explodat viral: în numai patru zile, au ajuns la peste 4,5 milioane de vizualizări şi zeci de mii de distribuiri.

Un copil băgat în sperieţi de un poliţist inventat. Altul, care condamnă "puşcăriaşii care mănâncă pe banii românilor". Un bătrân eliberat după 60 ani de detenţie imaginată. Tineri care ameninţă Parlamentul, care plâng în ploaie pentru şoferii de TIR, care nu pot dormi "când România e luată". Într-un videoclip, un personaj recunoaşte singur: "Chiar dacă nu sunt real, mesajul e important".

Aşa arată manipularea brută. Clipuri fabricate cu intenţie şi împinse pe platforme unde algoritmii susţin un mecanism periculos, care se hrăneşte din conflict, indignare, frustrări şi dezamăgiri. Emoţii duse la extrem. Iar creatorii acestora nu doar că ajută bulgărele de ură să se rostogolească, dar mai şi încasează bani. Cu cât strâng mai multe reacţii, cu atât câştigă mai mult. E un paradox amar: realitatea românilor este exploatată pentru profit.

Dragi colegi,

Operaţiunile digitale pe care le inventează bombardierii pro-ruşi au un singur scop: România trebuie să pară o ţară în colaps, iar pentru asta se coc scenarii otrăvite, de revoltă. E limpede că în spatele acestor operaţiuni nu sunt creatori digitali, ci mecanisme de manipulare coordonate, care încearcă să transforme vulnerabilităţi ale românilor în muniţie politică. Şi, dincolo de a condamna ferm aceste practici, vreau să vă vorbesc astăzi despre soluţii.

Consiliul Naţional al Audiovizualului - CNA-ul -, instituţia care supraveghează conţinutul media, va trebui să aibă o capacitate digitală completă şi actualizată, însă acest lucru se va întâmpla abia în 2028.

România trebuie să-şi protejeze spaţiul informaţional ca pe orice altă frontieră.

Iar când avem de-a face cu agresiuni digitale din cele mai rafinate, care ţintesc direct minţile oamenilor, reacţia noastră trebuie să fie pe măsura provocării: coordonată, rapidă şi fermă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi noi vă mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Zahoranszki Brigitta-Eva, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Vă mulţumesc.

Doresc să trag un semnal de alarmă asupra unei acţiuni petrecute recent, relatată de presa din România.

Astfel, conform informaţiilor, o tânără de 24 de ani a relatat că în timpul călătoriei, la cuşetă, pe ruta Bucureşti-Sighet a fost muşcată de ploşniţe pe mai multe zone ale corpului.

Persoana s-a trezit noaptea cu braţele şi picioarele pline de muşcături. Deoarece insectele se aflau în patul şi pe lenjeria compartimentului, ea a fost nevoită să stea pe culoar ore întregi până a ajuns la destinaţie.

Este inadmisibil ca, în anul 2025, călătorii din trenurile din România să fie expuşi unor condiţii care nu respectă nici măcar cele mai elementare standarde de igienă şi siguranţă. Transportul feroviar este un serviciu public esenţial, iar respectul faţă de cetăţeni trebuie să fie prioritar. Călătorii au dreptul la un transport civilizat, curat şi sigur, dar realitatea arată altfel.

Fiind din Sighet, am călătorit de nenumărate ori pe această rută. Pe lângă faptul că trenul parcurge sutele de kilometri în aproape 15 ore, s-a mai întâmplat ca acesta să nu mai ajungă la destinaţie - cum, de altfel, recent a fost un caz. Sau şi mai grav, acum 2 ani am trăit personal momentul în care locomotiva unui tren în care călătoream a luat foc.

Trenul Bucureşti-Sighet este singura legătură directă a Maramureşului Istoric cu capitala României. Consider că toţi cetăţenii, inclusiv cei din Sighet, au dreptul la o călătorie sigură, predictibilă, în vagoane igienizate şi curate. Curăţenia în tren nu este condiţionată de bani şi resurse, ci este un minim respect pentru călătorii care plătesc preţul biletului. Aceasta nu ar trebui să fie un privilegiu, ci o normalitate în România secolului al XXI-lea.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În a patra săptămână din noiembrie am comemorat Holodomorul, foametea cu care Imperiul Sovietic a înfometat poporul ucrainean în urmă cu peste un veac.

Ca şi atunci, Rusia seamănă şi astăzi foamete şi moarte în Ucraina. Din "dragoste", desigur, pentru cei pe care îi numeşte, ipocrit şi cinic, "fraţi".

Împotriva poporului ucrainean şi împotriva Ucrainei, Moscova a organizat atunci cea mai cumplită formă de înfometare colectivă pe care a cunoscut-o omenirea în toată istoria ei.

Şi, astăzi, Moscova aruncă neselectiv rachete, bombe şi drone asupra şcolilor, spitalelor, bisericilor ucrainene, distruge căi ferate, cartiere şi blocuri de locuinţe, centrale electrice, ucigând zilnic nevinovaţi, adulţi şi copii, fără nici cea mai elementară grijă pentru viaţa omenească. Ţinta finală a Moscovei este, fără dubiu, distrugerea naţiunii ucrainene.

Aşa a fost şi în perioada '32-'33, aşa este şi după un secol. Opresorii şi planurile lor au rămas la fel, în pofida unui veac de lecţii învăţate, de modernitate şi de reguli; doar instrumentele lor de genocid s-au schimbat, s-au perfecţionat.

Comunitatea internaţională nu are voie să egalizeze agresorul şi victima în efortul generos şi lăudabil de căutare a păcii în Ucraina. Nu are voie să ascundă, să tolereze sau să uite crimele şi criminalii. Un vast proces de identificare şi pedepsire a celor care se fac vinovaţi de acte de genocid şi de crime împotriva umanităţii trebuie să însoţească efortul de pace. Nici o pace nu poate fi durabilă în afara dreptăţii, nici o pace nu poate fi construită pe morminte fără cruci.

Salutăm, în acest context, strădaniile României de a rămâne de partea adevărului istoric, a sistemului de drept internaţional şi a ordinii bazate pe reguli. Sunt deja trei ani de când ţara noastră, şi ea victimă a imperialismului ţarist, sovietic şi post-sovietic, s-a alăturat statelor care recunosc în mod oficial Holodomorul.

Îmi aduc şi acum aminte, cu profundă emoţie, de ziua în care am dat citire, chiar aici, Declaraţiei Parlamentului României care condamna foametea deliberată la care a fost supus poporul ucrainean de ocupaţia sovietică în anii '32-'33.

Genocidul împotriva poporului ucrainean continuă şi astăzi, prin încălcarea celor mai elementare drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Din nou, Rusia vrea să aducă frigul şi foametea în casele ucrainenilor şi, din nou, nu o vom lăsa.

Registrul daunelor cauzate de agresiunea împotriva Ucrainei creşte în fiecare zi. A devenit deja critică nevoia funcţionării plenare a tribunalului special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei şi a unei anchete cu privire la crimele de genocid comise de Federaţia Rusă. La ambele procese, România participă activ şi responsabil.

Este nevoie să construim mai multă justiţie, în numele victimelor tuturor injustiţiilor din trecut, altfel, nu putem construi împreună în Ucraina o pace justă şi durabilă.

Dacă noi uităm astăzi, îi transformăm mâine pe alţii în victime.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Teoria stupidă a Preşedintelui României: luăm bani de la sănătate şi educaţie pentru apărare".

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte Nicuşor Dan, aţi declarat că "teoretic, pare stupid să iei bani de la educaţie şi sănătate pentru apărare, pentru a evita un război, dar exact asta trebuie să facă România".

Nu, domnule preşedinte.

Este, teoretic, stupid să ai un preşedinte care nu înţelege ce înseamnă apărarea unei ţări.

Este, teoretic, stupid ca românii să audă, după aproape un an de mandat, că soluţia dumneavoastră strategică este să tăiaţi fix de unde România este deja în genunchi.

Iar explicaţia dumneavoastră, cum că "evitaţi un război" prin sacrificarea copiilor şi bolnavilor, nu e doar lipsită de logică. Este insultătoare.

Şi, pentru că aţi deschis singur uşa acestei discuţii, trebuie spus clar, răspicat şi fără menajamente:

Aţi minţit cu neruşinare în campanie!

Aţi promis un preşedinte echilibrat.

Aţi promis investiţii în educaţie.

Aţi promis sprijin pentru sănătate.

Aţi promis transparenţă, responsabilitate şi respect pentru oameni.

Aţi promis că nu măriţi TVA-ul şi taxele, domnule preşedinte.

Astăzi, vedem contrariul în tot ce faceţi dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră!

Nici o reformă în educaţie, nici o schimbare în sănătate, nici o strategie coerentă, nici o viziune. Doar tăieri, măriri de taxe şi justificări absurde.

Dacă tot vorbim despre războaie, poate că cel pe care ar trebui să-l evitaţi este războiul cu propriile dumneavoastră promisiuni şi minciuni.

Domnule preşedinte, nu construiţi siguranţă naţională pe ruinele şcolilor şi spitalelor.

O ţară din care profesorii pleacă, în care elevii învaţă în frig şi sunt nemâncaţi, medicii sunt epuizaţi şi spitalele se prăbuşesc, nu devine mai sigură pentru că îi luaţi tot ce mai avea.

Aşa că, în faţa românilor, vă cer un lucru foarte simplu:

Spuneţi ce aţi făcut concret pentru România de când sunteţi preşedinte.

Nu în teorie, nu în comunicate, nu în poveşti. Fapte, domnule preşedinte, fapte!

Pentru că bilanţul real este ruşinos:

- aţi minţit în campanie;

- nu v-aţi respectat promisiunile;

- nu aveţi reforme;

- nu aveţi direcţie;

- iar acum cereţi poporului să plătească pentru neputinţa dumneavoastră.

Domnule preşedinte, România nu evită un război sacrificându-şi viitorul. România evită un război prin competenţă, strategie, investiţii, viziune, negociere. Toate lucrurile acestea pe care dumneavoastră nu le-aţi adus la Cotroceni.

România nu poate fi condusă de cineva care nu înţelege România. Iar dacă dumneavoastră nu puteţi, nu mai staţi în drum!

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O guvernare se judecă după măsurile pe care le ia şi după rezultatele pe care le provoacă - nicidecum după declamaţii politicianiste şi promisiuni mincinoase.

Intuiţia mi-a spus, încă de la început, că această guvernare este a sărăcirii ţării şi românilor. Aceasta este misiunea coaliţiei proeuropene şi antiromâneşti şi acestea sunt scopurile acestei guvernări: să-i sărăcească pe români; să schimbe structura proprietăţii, transformând o ţară de proprietari într-un imens domeniu cu chiriaşi; şi să golească ţara de români, obligându-ne să ne luăm lumea în cap.

Am spus acest adevăr din primele zile, bazându-mă doar pe intuiţia mea de femeie, dar şi pe temerea că această "coaliţie a celor patru partide proeuropene" este în realitate o coalizare a unor marionete politice anti-naţionale.

Iată că rezultatele deciziilor şi măsurilor guvernamentale confirmă adevărul pe care l-am spus din prima clipă.

Această guvernare este profund anti-românească.

Faptele şi consecinţele acestora dovedesc acest adevăr.

În primul rând, românii plătesc cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, în raport cu puterea lor de cumpărare.

Guvernarea marionetelor obţine astfel un scop triplu:

- îi sărăceşte pe români şi mai mult, prin creşterea tuturor preţurilor. De la pâine, la carne, transport şi toate celelalte;

- sabotează economia românească, făcând-o neperformantă, rezultând astfel falimente, concedieri şi şomaj;

- blochează dezvoltarea ţării.

Şi toate acestea se întâmplă în România. Când ţara noastră are petrol, gaze, hidrocentrale, centrală nucleară şi milioane de panouri fotovoltaice.

În al doilea rând, de doi ani, România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.

Lună de lună, românii sărăcesc cu 10% din cauza diminuării puterii de cumpărare a leului din buzunarul nostru.

Banca Naţională a anunţat că în decembrie inflaţia va urca iarăşi la 10%.

Faptul acesta grav se întâmplă pentru că guvernarea marionetelor antiromâneşti a mărit TVA-ul şi a liberalizat preţurile la energie.

În al treilea rând, guvernarea proeuropeană şi antiromânească a mărit datoria ţării la peste 225 de miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Doar în ultima lună a împrumutat 30 de miliarde de lei.

S-a ajuns în situaţia în care plătim dobânzi de peste 10 miliarde de euro în acest an.

Patru. Această coaliţie a marionetelor a mărit deficitul bugetar, întrucât cheltuielile statului corupt şi clientelar au crescut.

Pentru că avem patru partide la guvernare, cu atâţia flămânzi care trebuie săturaţi şi îmbogăţiţi de la buget.

Pentru că austeritatea, în realitate, este pentru români, nicidecum pentru proeuropeni.

Închei prin a rosti adevărul incontestabil. O guvernare de marionete falite obţine un singur rezultat: falimentul ţării şi al cetăţenilor săi.

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Programul Partidului Social Democrat pentru stimularea activităţilor economice - alternativa responsabilă la măsurile de austeritate"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, România a traversat o perioadă marcată de incertitudine economică şi de discuţii tensionate privind direcţia în care trebuie să meargă statul român. În acest context, consider că este esenţial să reafirm poziţia clară şi responsabilă a Partidului Social Democrat: economia României nu poate fi repusă pe drumul creşterii prin austeritate, ci prin investiţii, stimulente şi parteneriat real cu mediul privat.

Partidul Social Democrat insistă pentru implementarea programului pentru stimularea activităţilor economice, un program coerent, modern şi cu eficienţă demonstrată în multe state europene. În acelaşi timp, PSD a transmis ferm că nu va susţine niciun alt pachet de măsuri guvernamentale care nu include aceste propuneri, pentru că acestea reprezintă singura cale realistă de a genera creştere economică fără a împovăra populaţia sau mediul de afaceri.

Programul propus oferă soluţii de stimulare economică cu "cost zero" pentru Guvern, generând, în schimb, venituri suplimentare pentru bugetul de stat. Mecanismul central îl reprezintă creditul fiscal, prin care investiţiile noi în industriile strategice pot beneficia de deduceri fiscale pe o perioadă determinată, condiţionat de doi indicatori clari: volumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă nou create.

În completare, programul include instrumente esenţiale pentru dezvoltare, precum garanţii pentru IMM-uri, amortizare accelerată pentru investiţii noi şi deduceri suplimentare pentru activităţi de cercetare-dezvoltare.

Această abordare este simplă, modernă şi profund sănătoasă din punct de vedere economic: statul acordă facilităţi doar acolo unde se generează investiţii reale, locuri de muncă şi producţie nouă, iar bugetul statului român este alimentat ulterior, prin TVA, aferent noilor produse, contribuţiile sociale şi impozitele aferente noilor angajaţi şi efectul de multiplicare economică produs de firmele nou create sau extinse.

Este un model european, folosit cu succes în economii care au reuşit să evite austeritatea şi să menţină o creştere sustenabilă. România poate şi trebuie să urmeze aceeaşi cale.

Stimaţi colegi,

A venit momentul să alegem între două filozofii economice: politica tăierilor, care frânează economia şi descurajează investiţiile şi politica stimulentelor, care creează locuri de muncă, produce venituri suplimentare la buget şi generează încredere în economie.

Programul Partidului Social Democrat se află, fără echivoc, în cea de-a doua categorie. De aceea îl susţin şi îl promovez, convinsă că reprezintă singura direcţie corectă pentru România.

Vă mulţumesc.

Deputat Viorica Sandu, de Galaţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Unitatea naţională - singura noastră apărare în faţa războiului hibrid şi a presiunilor din regiune"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne apropiem de 1 Decembrie, ziua în care românii din toate provinciile au ales, în urmă cu peste un secol, să fie împreună. Ziua în care unitatea nu a fost doar un principiu, ci o realitate construită prin voinţă, sacrificii şi curaj.

Astăzi, în ajunul Zilei Naţionale, trebuie să recunoaştem cu sinceritate: poporul român a ajuns mai dezbinat ca niciodată. Nu pentru că românii ar fi devenit mai diferiţi, ci pentru că suntem supuşi unui război hibrid perfid, în care nu frontul militar este primul vizat, ci încrederea dintre noi, solidaritatea noastră, echilibrul societăţii.

Războiul hibrid înseamnă manipulare, inducerea fricii, contestarea instituţiilor, radicalizarea discursului, infiltrarea urii şi a suspiciunii între oameni. Iar cine proiectează aceste atacuri are un singur scop: slăbirea naţiunii prin dezbinare internă.

În aceste momente tensionate, în regiune se discută despre scenarii dramatice. Ucraina este împinsă într-o poziţie extrem de dificilă, în care este presată să accepte pierderi teritoriale şi concesii umilitoare în faţa agresorului. Aceasta nu este pace. Aceasta nu este o soluţie. Aceasta este o capitulare care ar legitima forţa în faţa dreptului şi ar transmite un semnal periculos pentru toate statele din regiune.

Pentru România, pentru Europa şi pentru orice naţiune care îşi doreşte securitate, astfel de scenarii reprezintă un precedent periculos. Dacă se acceptă ideea că un stat poate fi forţat să cedeze teritorii sub presiune militară, atunci fundamentul ordinii internaţionale se clatină. Iar cei care au iniţiat agresiunea primesc exact mesajul pe care îl aşteaptă: că presiunea, teroarea şi forţa dau rezultate.

În acest context, România trebuie să fie unită. Nu putem răspunde unei lumi tot mai instabile prin ceartă internă. Nu putem răspunde unui război hibrid prin fragmentare politică şi socială. Exact asta îşi doreşte agresorul: o Românie dezbinată, vulnerabilă, incapabilă să reacţioneze coerent.

În acest context, să nu uităm de fraţii noştri din Basarabia, care trăiesc în vecinătatea directă a acestor tensiuni şi simt, poate mai acut decât noi, că pacea nu este un dat garantat, ci un echilibru fragil ce trebuie apărat zi de zi.

De aceea, fac un apel sincer către toţi colegii mei, indiferent de partid: putem avea dezbateri, putem avea diferenţe, dar nu ne putem permite să fim dezbinaţi atunci când interesul naţional este în joc. România are nevoie de maturitate politică, de responsabilitate şi de solidaritate.

În ajun de 1 Decembrie, să ne ridicăm la înălţimea mesajului Marii Uniri. Să dăm românilor un motiv real să creadă în unitate, nu doar un slogan festiv.

Vremurile sunt complicate, presiunile sunt reale, iar agresorul îşi doreşte un singur lucru: o Românie slăbită din interior. Haideţi să nu-i facem acest cadou!

Poporul român a trecut prin încercări mult mai grele decât cele de astăzi şi a învins întotdeauna prin unitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan. A fost.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi: "Criza de la Spitalul de Copii din Iaşi se adânceşte. Întrebări fără răspuns, al doilea manager interimar a demisionat".

Cel mai mare spital pediatric din Moldova este în derivă. Zilele trecute, al doilea manager interimar a demisionat. Situaţia pare scăpată de sub control, iar şefii de la consiliul judeţean tot nu reuşesc să stabilizeze situaţia. Perioada de criză durează din luna septembrie, când, în urma unor infecţii intraspitaliceşti, din nefericire, 7 copii au murit. Cauzele dramaticului caz nu au fost pe deplin elucidate nici până acum.

De aceea, consilierii judeţeni ai Partidului Social Democrat vor propune, la proxima şedinţă de plen, ca la Spitalul de Copii "Sfânta Maria" să fie efectuate un audit economic şi unul medical, cu experţi independenţi, externi. Responsabilitatea pe care conducerea spitalului şi cea Executivă a consiliului judeţean o au este una uriaşă. Vorbim aici despre o unitate medicală care, anual, tratează peste 50.000 de pacienţi din toată ţara.

Sunt câteva întrebări la care conducerea PNL a Consiliului Judeţean Iaşi este obligată să ofere opiniei publice răspunsuri clare, lipsite de echivoc.

Prima întrebare este următoarea: dacă au fost remediate deficienţele legate de igienă? Cum este monitorizată implementarea acestora, astfel încât spitalul să nu mai treacă niciodată printr-un alt episod de infecţii nosocomiale?

A doua întrebare: cum au fost realizate achiziţiile de echipamente, aparatură şi instrumentar medical? A fost respectată Legea achiziţiilor publice? A existat un raport corect preţ-calitate?

A treia întrebare: care este tabloul angajărilor din spital efectuate în ultimii 5 ani? Câte au fost realizate prin transfer şi câte prin concurs? Completarea personalului a alterat calitatea actului medical?

Este necesar să cunoaştem tot adevărul, iar la Spitalul de Copii să fie corectate anomaliile, pentru a reclădi încrederea în această unitate şi în corpul medical - în mare parte, specialişti de elită. Promovările clientelare sau pe afinităţi politice trebuie să dispară definitiv.

Primul pas trebuie să fie organizarea unui concurs corect, transparent, deschis competiţiei reale, în urma căruia să fie selectată o echipă de top management, pentru a conduce acest spital. Sănătatea copiilor noştri este mai presus decât orice!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Antonio-Gabi Popescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Preşedintele Nicuşor Dan sacrifică sănătatea şi educaţia pentru ambiţii militare".

Astăzi vin în faţa dumneavoastră pentru a condamna public şi fără echivoc declaraţiile Preşedintelui României, Nicuşor Dan, care a afirmat, cu o seninătate dezarmantă, că România trebuie "să ia bani de la sănătate şi educaţie" pentru a finanţa armata, parteneriatele strategice şi ajutorul extern. Citez: "Teoretic, e stupid, dar asta trebuie să facem".

Stimaţi colegi,

Când conducătorul unei ţări recunoaşte că sacrifică sănătatea şi educaţia - pilonii fundamentali ai unui stat modern - pentru a acoperi alte cheltuieli, ne aflăm în faţa unei abdicări de la responsabilitatea constituţională. A spune că este "stupid", dar că "trebuie", reprezintă o capitulare intelectuală şi morală, o recunoaştere a incapacităţii de a guverna în interesul cetăţeanului.

România nu poate fi consolidată militar în timp ce este prăbuşită social. România nu poate fi apărată cu spitale subfinanţate, cu copii educaţi în clădiri insalubre, cu medici şi profesori umiliţi de tăieri bugetare.

A reduce finanţarea educaţiei înseamnă a slăbi chiar structura fundamentală a naţiunii. A tăia de la sănătate înseamnă a condamna oameni - nu doar sisteme - la suferinţă.

Este inacceptabil ca, după ce a promis în campanie că educaţia va fi prioritate naţională, preşedintele Nicuşor Dan să admită acum că aceste domenii vitale sunt primele sacrificate. Acesta nu este un act de conducere responsabilă a ţării, ci o trădare politică a propriilor angajamente şi o sfidare la adresa românilor.

Resping categoric ideea că apărarea ţării trebuie să fie finanţată prin amputarea bugetelor esenţiale pentru sănătatea şi dezvoltarea poporului. Siguranţa naţională nu se obţine prin slăbirea societăţii, ci prin întărirea ei. Nu poţi avea o armată puternică într-o ţară bolnavă. Nu poţi avea parteneriate solide cu o naţiune lipsită de educaţie.

În numele cetăţenilor pe care îi reprezint, solicit Preşedintelui României să retracteze aceste afirmaţii şi să prezinte public un plan real şi responsabil de finanţare, care să nu pună în opoziţie securitatea militară cu securitatea socială.

Sănătatea şi educaţia nu sunt opţionale. Nu sunt negociabile, sunt fundamentul existenţei noastre, ca stat şi ca naţiune.

Vă mulţumesc.

Antonio Popescu, deputat, Circumscripţia nr. 40, Vâlcea.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Petre Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Românii cumpără mai puţine alimente".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România este o ţară binecuvântată. Avem pământ roditor, apă curată şi oameni harnici, şi, totuşi, în această ţară atât de bogată, românii cumpără tot mai puţine alimente. De ce? Pentru că nu îşi mai permit.

Preţurile cresc de la o lună la alta, salariile stagnează, iar puterea de cumpărare se prăbuşeşte. În timp ce guvernanţii se laudă cu "creştere economică", realitatea din pieţe şi magazine este alta: oamenii pun înapoi pe rafturi laptele, carnea, fructele, pentru că nu le mai ajunge pensia sau salariul.

Românii flămânzi nu sunt o statistică, ci o consecinţă a unei politici trădătoare care, de 30 de ani, a distrus agricultura românească şi a pus supermarketurile străine mai presus de producătorii noştri. Producătorii noştri abia mai supravieţuiesc, în timp ce importăm totul, de la cartofi până la roşii.

AUR spune răspicat: nu putem fi o ţară liberă dacă nu ne putem hrăni din munca noastră! Este timpul ca statul român să protejeze producătorii români şi să sprijine consumul de produse româneşti.

Cerem:

- reducerea TVA la alimentele de bază produse în România;

- sprijin financiar real pentru fermierii români, şi nu doar hârtii şi promisiuni;

- o taxă corectă pentru lanţurile străine care îşi bat joc de producătorii locali;

- repornirea industriei alimentare româneşti, distrusă de interesele străine.

Românii nu cer milă, ci dreptate! Vor să trăiască din munca lor, să-şi poată hrăni familia, să cumpere alimente sănătoase, româneşti, la preţuri corecte.

A venit vremea ca România să-şi apere propriii cetăţeni, şi nu profiturile altora!

Cât timp AUR va fi în Parlament, vom susţine că România trebuie să-şi hrănească poporul din pământul ei, nu să-şi lase copiii flămânzi, în timp ce rafturile sunt pline de produse din import!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Posibila retragere a companiei Lukoil din România readuce în atenţie o problemă esenţială pentru siguranţa şi suveranitatea statului: controlul asupra infrastructurii energetice strategice. Nu este vorba doar despre un operator privat care părăseşte piaţa, ci despre o oportunitate rară pentru România, de a-şi consolida independenţa energetică printr-un mecanism eficient, sigur şi transparent.

Consider că Guvernul are datoria să trateze această situaţie ca pe o oportunitate de consolidare a independenţei energetice a ţării. În acest sens, propun o soluţie concretă, realistă şi aplicabilă: statul român să preia activele Lukoil, iar finanţarea achiziţiei să se realizeze prin emisiuni de obligaţiuni destinate populaţiei, inclusiv românilor din diaspora.

Este un model simplu şi eficient: statul devine proprietarul infrastructurii, iar cetăţenii contribuie direct la finanţarea proiectului, investind în titluri de stat cu destinaţie clară. Am convingerea că românii sunt cei mai stabili şi loiali investitori ai statului. Tot ce trebuie să facem este să le oferim un instrument sigur, transparent şi dedicat unui obiectiv strategic naţional.

Prin această abordare, România nu doar că evită dependenţa de finanţatori externi, ci şi păstrează în patrimoniul naţional o infrastructură esenţială. În plus, diaspora, care contribuie anual cu miliarde de euro la economia naţională, ar putea deveni un partener direct în finanţarea acestui demers.

Avem, în sfârşit, o oportunitate rară, de a transforma o incertitudine într-un avantaj strategic. În loc să permitem ca aceste active să ajungă în mâinile unor investitori din afara ţării, putem construi un proiect solid, finanţat de români, pentru România.

Solicit Guvernului să analizeze această propunere cu toată seriozitatea şi să decidă dacă este pregătit să o transforme într-o strategie concretă de protejare a interesului naţional.

Vă mulţumesc.

Negrea Petru-Gabriel, deputat de Suceava.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este legată de o situaţie care devine din ce în ce mai critică şi este cea legată de transport, de securitate rutieră şi de poluare. Este vorba de regiunea Iaşi, în primul rând.

Săptămâna trecută au avut loc mai multe evenimente, în Iaşi, legate de diferite asociaţii civice. Şi atâtea prezentări în spaţiul public ulterioare, şi nu numai, au arătat că există un necesar şi o motivaţie, în plus, pentru a aduce în spaţiul public un mesaj clar pentru a spori în şcoli orele pentru protecţie şi securitate rutieră, pentru îndrumarea elevilor şi pentru a avea educaţia rutieră necesară.

În ciuda faptului că au fost şi sunt construite autostrăzi, evenimentele rutiere par din ce în ce mai violente, şi numărul lor creşte.

Vă atrag atenţia că, la nivelul ţării, anual, România pierde 2% din PIB, adică circa 7 miliarde de euro, din cauza acestor evenimente. Este clar că există o lipsă destul de mare, accentuată, a educaţiei rutiere în rândul populaţiei. Este clar că măsurile şi examenele auto ar trebui să fie dublate cu activităţi necesare pentru o pregătire de specialitate, de condus defensiv, pentru o pregătire a populaţiei în acest sens. Acolo unde s-au implementat astfel de măsuri - şi e vorba de Uniunea Europeană -, în ţările din Vest, în ţările din Nord, au fost reduceri din PIB cu câteva miliarde de euro, pentru că aceste măsuri au fost importante şi, iată, au avut un rezultat foarte, foarte bun.

De asemenea, bineînţeles că aceste evenimente rutiere sunt legate de viteza de transport şi de poluare, pentru că, iată, în Iaşi, sunt înregistrate aproximativ 800 de milioane de euro pierderi, anual, din cauza poluării.

Iaşiul reprezintă al doilea oraş din Uniunea Europeană, raportat la cheltuielile per capital, per produs intern brut, privind aceste cheltuieli, cu aproximativ o zecime din întreaga capacitate economică a Iaşiului.

Iată că sunt necesare măsuri urgente pentru a reduce astfel de cheltuieli şi pentru a veni în sprijinul populaţiei, pentru siguranţă în plus.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Se pare că austeritatea e doar pentru românii de rând.

Ceea ce unii numesc "reformă" s-a tradus doar în taxe mai mari pentru românii de rând. TVA majorat, accize majorate, impozite pe casă şi maşină dublate, salarii diminuate, CASS pentru mame şi veterani, dar şi preţuri care cresc fără oprire. Da. Asta înţeleg unii prin reformă, iar efectele negative sunt resimţite de marea majoritate a populaţiei.

Câţi bani a adus în plus la bugetul statului majorarea TVA?

Nimic! Dimpotrivă, aflăm că Guvernul a strâns din TVA mai puţini bani, cu aproximativ 350 de milioane de lei, pentru că buzunarul românilor s-a îngustat, iar oamenii au început să renunţe la o parte din consumul lor obişnuit. Altfel spus, se văd primele semne de sărăcie determinate de măsurile crude ale Guvernului.

În timp ce românului de rând nu-i ajunge leafa de la o lună la alta, mii de funcţii bine plătite au rămas neatinse. Zeci de mii de euro continuă să fie încasaţi de oameni de partid, plasaţi cu atenţie prin diferite posturi călduţe pe la stat - în companii şi în regii autonome.

Stimaţi colegi,

Austeritatea nu a fost niciodată o soluţie pentru a asigura revenirea economică şi pentru a păstra pacea socială. Au mai fost guverne care au pus în practică programe de austeritate şi vă aduc aminte că, în acea perioadă, peste un milion de români au părăsit ţara, stabilindu-se în alte state ale Uniunii Europene.

Austeritatea distruge bazele creşterii economice şi adânceşte inegalităţile dintre români. Consumul a scăzut dramatic, economia este în declin, investitorii străini ocolesc România şi... în ciuda acestor realităţi, se spunea că "AUR este mare pericol pentru ţară".

Acum cred că vedem cu toţii că cel mai mare pericol pentru România este un Guvern care nu ştie să guverneze, format din oameni puşi în funcţii publice cărora le pasă doar de binele lor. Poporul român rămâne cu austeritatea şi cu iluzia că s-ar putea cândva să trăiască mai bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Pensiile speciale - simbolul nedreptăţii care sufocă România".

Stimaţi colegi,

De prea mulţi ani, pensiile speciale sunt o rană deschisă a statului român. O rană care supurează nedreptate, neîncredere şi revoltă. O rană pe care politicienii au pansat-o cu promisiuni, dar nu au vindecat-o niciodată.

Nu vorbim doar despre o problemă bugetară, ci despre una profund morală. Pentru milioane de români care au muncit 35-40 de ani pentru o pensie de 1.500-2.000 de lei, existenţa pensiilor speciale este o umilinţă, o formă de dispreţ instituţionalizat faţă de munca cinstită.

Astăzi, avem oameni care ies la pensie la 48 de ani, cu sume de cinci sau chiar de zece ori mai mari decât pensia unui profesor, a unui inginer sau a unui medic. Asta nu este dreptate. Nu este echitate. Nu este solidaritate.

Pensiile speciale nu sunt un drept firesc, ci rezultatul unor compromisuri politice care au creat caste protejate. Ele apasă pe buget, împing deficitul în sus şi pun presiune pe întreg sistemul public de pensii. Iar, în timp ce majoritatea pensionarilor numără fiecare leu, unii primesc lunar sume la care cei mai mulţi nici nu pot visa.

Dacă vrem o ţară dreaptă, dacă vrem să reconstruim încrederea în stat, dacă vrem să avem curajul reformei, trebuie să spunem clar: pensiile speciale trebuie eliminate şi reaşezate pe principiul contributivităţii. Nu există altă cale.

Nu putem cere oamenilor muncă şi sacrificii, în timp ce unii beneficiază de privilegii nejustificate. Nu putem vorbi de justiţie socială, în timp ce menţinem cele mai injuste pensii din Europa. Nu putem pretinde respect pentru lege, în timp ce legea este diferită pentru unii.

Stimaţi colegi,

Reforma pensiilor nu înseamnă război cu vreo categorie profesională. Înseamnă normalitate. Înseamnă să trăim într-o ţară în care fiecare primeşte în funcţie de cât a contribuit, nu în funcţie de puterea politică a sistemului din care provine.

E timpul ca România să se despartă de privilegiile care au ţinut statul captiv. Nu există viitor sănătos pentru această ţară fără eliminarea privilegiilor care o sfâşie. Şi nu există respect pentru oameni atâta timp cât unii sunt trataţi ca cetăţeni de rangul întâi, iar ceilalţi ca simple cifre în buget.

România va fi o ţară dreaptă atunci când legea va fi aceeaşi pentru toţi.

Iar reforma pensiilor speciale este un pas necesar spre această normalitate.

Pensiile speciale nu sunt un drept, sunt o nedreptate, iar datoria noastră este să corectăm această nedreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.

Nu este.

Domnul deputat Ovidiu Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intitulat această declaraţie politică "Studenţii cred în România, România trebuie să îi susţină în mod real".

Stimaţi colegi,

Vă readuc în atenţie o problemă care, deşi pare măruntă pentru unii, are consecinţe reale asupra vieţii a mii şi zeci de mii de studenţi din România: programul universitar făcut în bătaie de joc, care îi obligă pe studenţi să fie la facultate de dimineaţă până seara, fără logică, fără eficienţă şi fără niciun respect pentru timpul lor.

Universităţile impun tot mai rigid prezenţa fizică la cursuri şi seminare. Nimic rău în asta, interacţiunea cu cadrele didactice, cu colegii, posibilitatea de a pune întrebări direct şi oportun contribuie toate la o învăţare mai eficientă. Practic, însă, orarele sunt gândite în aşa fel încât nicio zi nu mai poate fi folosită pentru altceva. De exemplu: curs de la 10.00 la 12.00, pauză două ore, curs de la 14.00 la 16.00, pauză încă trei ore, şi, în final, un seminar izolat, de la 19.00 la 20.00.

Orarul acesta nu serveşte educaţiei, serveşte doar flexibilităţii cadrelor didactice, unele plimbându-se între trei instituţii în aceeaşi zi. E un secret ştiut, dar niciodată spus cu voce tare.

Şi, ei bine, astăzi îl spun eu: nu putem continua să sacrificăm timpul şi viitorul studenţilor doar pentru ca unii profesori să-şi potrivească al doilea sau al treilea job în spaţiul universitar.

În tot acest timp, tinerii sunt criticaţi:

"De ce nu munciţi?"

"De ce nu sunteţi independenţi?"

"De ce plecaţi din ţară?"

Angajatorii aşteaptă toţi o experienţă de muncă la 22 de ani.

Când să o formeze? Cum să muncească, dacă orarul îi ţine captivi 10-12 ore pentru doar 4-5 ore reale de activitate didactică? Cine angajează un tânăr cu jumătate de normă, dacă poate veni la serviciu două ore de dimineaţă, de la 7.00 la 9.00, şi alte două ore, cândva, în timpul zilei?

Costul vieţii este tot mai mare. Am intrat într-o perioadă de austeritate, bursele studenţilor au avut de suferit. Importăm forţă de muncă, dar le imputăm copiilor noştri un alt cost suplimentar, acela al lipsei de empatie din partea adulţilor - de câte ori nu auzim "să sufere şi ei, cum am suferit şi noi, şi nu ne-am plâns atâta"?

Vă reamintesc că USR a depus, anul trecut, un proiect de lege simplu şi profund rezonabil - Pl-x 250/2024:

- maximum 8 ore legate de activităţi universitare pe zi, indiferent de anul de studiu;

- dacă universitatea nu poate organiza orarul în acest interval, atunci prezenţa nu poate fi obligatorie pentru orele plasate peste limită.

Atât. Nimic radical. Nimic exagerat. Doar bun-simţ administrativ şi respect faţă de tineri.

Proiectul stă în Parlament, cu raport de respingere, de un an. Respins şi neasumat, deşi toţi spunem în stradă, când ne întâlnim cu ei: "Vă susţinem, sunteţi viitorul ţării!".

Ei bine, viitorul ţării are nevoie de timp, căci nu poţi plăti chiria din vorbe şi din promisiunile politicienilor.

Dacă vrem un învăţământ universitar modern, nu o piedică, trebuie să începem prin a respecta timpul celor pentru care acest sistem a fost creat: studenţii.

Vă invit, aşadar, să repunem proiectul în dezbatere, să-l adaptăm realităţii acestor ani dificili şi să-l adoptăm, pentru că este sim... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre un adevăr pe care îl cunoaştem cu toţii, dar pe care statul român continuă să îl ignore: românii care muncesc în străinătate sunt încă vulnerabili, expuşi abuzurilor şi nepăsării instituţionale. Este o realitate dură şi veche, dar care se repetă în fiecare an, în fiecare sezon, în fiecare fermă, şantier sau loc de muncă unde românii noştri pleacă cu speranţă şi ajung prea des fără protecţie.

De ani de zile, românii care muncesc în diaspora sunt prizonieri ai aceloraşi probleme: contracte neclare, promisiuni mincinoase, informare minimă, condiţii de muncă sub standardele europene. Statul român nu a construit însă nici până astăzi un mecanism coerent, modern şi eficient care să îi apere. Iar costul acestui vid instituţional îl plătesc românii - prin suferinţă, prin frică, prin neputinţă.

Cele mai afectate sunt domeniile cu risc ridicat: agricultura, îngrijirea persoanelor, munca sezonieră. Acolo unde dependenţa de angajator devine vulnerabilitate, iar vulnerabilitatea devine abuz. Cazarea improprie, salariile neplătite, orele de muncă extenuante - toate sunt fenomene documentate de rapoarte europene şi ignorate prea des de instituţiile noastre.

Un alt obstacol major este absenţa unor acorduri bilaterale solide, funcţionale şi aplicate. Fără instrumente legale clare, consulatele sunt lipsite de capacitatea de a interveni rapid atunci când un român are nevoie de ajutor. De multe ori, reacţia statului român vine târziu, incomplet sau deloc. Românii noştri ajung singuri în situaţii critice, fără sprijin juridic, fără resurse, fără îndrumare.

La fel de grav este faptul că mulţi pleacă la muncă fără informaţii esenţiale despre ţara de destinaţie. Fără contracte traduse. Fără orientare instituţională înainte de plecare. În acest vid de informare, intermediarilor lipsiţi de scrupule le este prea uşor să promită mult şi să livreze abuz.

Avem nevoie de un mecanism instituţional integrat, care să asigure protecţia românilor exact acolo unde apar problemele: la locul de muncă, în relaţia cu angajatorii, în faţa intermediarilor care profită de lipsa de informare. Este timpul ca sprijinul statului să fie prezent atunci când este nevoie, nu doar atunci când subiectul ajunge în presă.

Vă mulţumesc.

Dumitriţa Albu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Să vedem dacă, între timp, au venit în sală colegii care au lipsit.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Domnul deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa. Nu este.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor. Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Vreţi bani la buget? Atunci tăiaţi de la partide milioanele de euro!"

Stimaţi colegi,

Românii sunt taxaţi tot mai mult, li se spune că bugetul e gol, că trebuie făcute sacrificii. În acelaşi timp, PSD, PNL, USR, AUR, SOS, POT şi UDMR primesc anual 77 de milioane de euro din bani publici. Direct din taxele oamenilor.

Şi atunci vine întrebarea pe care orice român o are în minte: cum puteţi cere bani în plus de la cetăţeni, cât timp partidele încasează sume uriaşe, lunar, indiferent de performanţă şi fără nicio presiune reală? Cum să le spuneţi oamenilor că nu sunt bani, când politica îşi asigură finanţare mai mare decât multe spitale din ţara asta?

În fiecare lună, românii plătesc facturi tot mai mari, rate tot mai grele şi preţuri tot mai ridicate.

Oamenii reduc cheltuielile, partidele nu reduc nimic.

Un pensionar îşi calculează pastilele, dar partidele plătesc promovare.

O familie îşi face griji pentru luna următoare, dar partidele îşi schimbă sediile.

Oamenii muncesc pentru fiecare euro, iar politica primeşte milioane fără să dea explicaţii.

Asta nu e corect şi nu e responsabil. Nu poţi cere cetăţenilor să strângă cureaua, cât timp partidele se bucură de un sistem care le asigură confortul pe bani publici.

Domnule premier Bolojan,

Dacă vreţi bani la buget, începeţi cu partidele. Tăiaţi subvenţiile uriaşe.

Reduceţi privilegiile politice. Arătaţi că politica poate să dea un exemplu, nu doar să ceară.

Românii au dreptul ca banii lor să se întoarcă la ei, în servicii care le schimbă viaţa. Nu în conturile partidelor. Nu în campanii. Nu în aparate politice.

Aşadar, e simplu.

Vreţi bani la buget? Tăiaţi de la partide milioanele de euro.

Vă mulţumesc.

Deputat independent Gheorghe-Petru Pîclişan.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă, neafiliaţi.

Nu este.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, voi da citire listei de declaraţii depuse în scris.

Şi voi începe cu Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Ştefan Ţintă, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Marius-Constantin Budăi, Georgeta-Carmen Holban, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu.

Declaraţiile depuse în scris de către Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cosmin Hristu, Alexandru Bordian, Cristina-Emanuela Dascălu, Mihai-Claudiu Gheorghe, Daniel-Răzvan Biro, Daniel-Cătălin Ciornei.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Cristian Buican.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Varol Amet.

Grupul parlamentar SOS România: Sorin Oltenaşu, Florin Caragaţă, Simona-Elena Macovei Ilie, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy, Mihai Ţiu, Tudor Ionescu.

Grupul parlamentar POT: Grofu Daniel.

De la neafiliaţi: doamna deputat Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, încheiem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă doresc o zi bună în continuare, cu mult spor! (Vociferări. Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

În continuare dau cuvântul domnului deputat Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, încotro? Din perspectiva geopolitică şi din perspectiva valorilor sale naţionale".

Suntem foarte aproape de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, o zi a bucuriei şi o zi a împlinirii pentru toţi românii. Dar gândindu-ne astăzi, în prezent, în 2025, care ar trebui să fie priorităţile strategice şi dezideratele fundamentale ale naţiunii noastre?

Cred că, totuşi, suntem astăzi aici, iată, deja membri ai Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, practic, România şi-a parcurs majoratul său european, nu mai suntem un novice în ceea ce înseamnă statutul nostru de naţiune europeană cu drepturi depline, şi cred că trebuie să înţelegem că noi înşine suntem parte constituentă a Uniunii Europene şi nu suntem invitaţi la o masă a mai-marilor, unde noi doar ne bucurăm pentru faptul că suntem primiţi la acea masă. Noi înşine suntem "acţionari" ai proiectului european, "proprietari" ai dimensiunii Europei comunitare şi suntem o ţară care are dreptul de a spune deschis ceea ce crede, ceea ce simte şi care sunt interesele sale fundamentale.

De aceea cred că România trebuie să fie o voce puternică în Uniunea Europeană, trebuie să fie un partener proactiv, un partener solid, un partener care să ştie atunci când este bine să susţină anumite proiecte sau atunci când este bine ca anumite proiecte să fie amendate din perspectiva intereselor sale vitale.

De asta cred că o Românie europeană puternică este o Românie cu capul sus, o Românie demnă şi o Românie care întotdeauna îşi apără drepturile, interesele, identitatea, valorile şi principiile sale fundamentale.

Dar care este, poate, acel proiect de ţară, acel deziderat naţional mai însemnat decât oricare altul, astăzi, la 107 ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia?

Eu cred că noi, românii, ar trebui să ne aşezăm cu toţii la masă şi să înţelegem că este timpul să gândim în perspectiva reunificării, în perspectiva revenirii acasă a Republicii Moldova, ca parte din România, ca parte din Europa, ca parte din lumea liberă şi civilizată a democraţiilor occidentale.

Cred că noi toţi, românii, indiferent de opţiunile noastre politice, indiferent de preferinţe, indiferent de origine, trebuie să gândim în perspectiva unităţii naţionale a poporului român, iar unirea cu Republica Moldova trebuie să fie obiectivul nostru fundamental astăzi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Foarte frumos!

La mulţi ani, România!

Doamne-ajută!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 161 de colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00.

Votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30.

La încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să spunem la mulţi ani colegului nostru, domnului deputat Ion Samoilă, Grupul parlamentar al PSD. (Aplauze.)

Intrăm în ordinea de zi.

Primul punct, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 419/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, să prezinte raportul.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 419 din 22 octombrie 2025, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea legii menţionate, în sensul introducerii unor norme care să reglementeze dobândirea şi/sau pierderea de către o structură sportivă a calităţii de membru al unei federaţii sportive naţionale, înfiinţarea şi deţinerea unui Registru unic de evidenţă a membrilor federaţiilor sportive de către Agenţia Naţională pentru Sport, precum şi instituirea unei excepţii cu privire la aplicarea prevederilor alin. (4) al art. 36 din lege, referitor la aplicarea procedurilor prevăzute de lege în cazul modificării statutelor sau a actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 20 octombrie 2025.

Membrii Comisiei pentru tineret şi sport au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 18 noiembrie 2025 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să aprobe un raport preliminar de adoptare în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse.

Comisia pentru învăţământ a dezbătut proiectul de lege în şedinţele din data de 3 şi 24 noiembrie 2025, în şedinţă comună, alături de Comisia pentru tineret şi sport.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, membrii comisiilor au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamentele respinse şi admise, conform anexei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Paraschiv Ciprian-Constantin.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Legislaţia actuală este construită pe un schelet birocratic, în neconcordanţă cu specificitatea sportului.

Concret, pentru neofiţi, ca să ştiţi ce vom vota astăzi.

Avem o echipă din Liga a IV-a care promovează în Liga a III-a, indiferent de sport. La acel moment, acea echipă este afiliată la federaţia respectivă; federaţiile organizează competiţii la nivelul ligilor I, a II-a şi a III-a.

Bun. Şi acum intervine o problemă. Ca să fie legal afiliată trebuie să depună actele la tribunal acea echipă. Ştim şi noi câţi judecători avem. Evident, sunt alte priorităţi în instanţe şi ne trezim că abia peste vreun an şi jumătate, doi ani, să primească acea decizie de afiliere.

Revenind. Acea echipă care joacă în Liga a III-a e posibil să retrogradeze în sezonul respectiv şi astfel ne trezim, după doi ani, cu o echipă care primeşte o decizie de afiliere la federaţie, dar ea, de fapt, nu mai participă în competiţia acelei federaţii.

Cu alte cuvinte, din punctul meu de vedere, la acest moment, cam toate federaţiile sunt în culpă, pentru că joacă cu echipe care nu sunt legal afiliate.

Or, iniţiatorii, pe care-i felicit, vin cu decizia de a se crea un registru sportiv, la nivelul fiecărei federaţii, acel registru sportiv să fie în oglindă şi la ANS, cum e şi normal, la autoritatea care guvernează sportul la nivel naţional, ca să existe un control, şi astfel să simplificăm această harababură care există, în acest moment, în sportul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Amendamente respinse?

Domnul deputat Brian Cristian doreşte să susţină.

Vă rog să precizaţi marginalul.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Noi, cu toţii, ne dorim instanţe de judecată care dau verdictele în termene şi cu toţii ne dorim un sport curat şi transparent. Şi tocmai de aceea vrem ca iniţiativa transpartinică la care am contribuit cu toţii, în ultimele luni şi în ultimele săptămâni, să fie adoptată într-un mod corect.

Pe bucata de amendamente respinse avem nişte observaţii ce vin de la Guvern, când vine vorba de aplicabilitatea acestei legi. O parte dintre acestea se leagă de aspecte ce ar putea fi considerate şi neaplicabile, se foloseşte în punctul de vedere al Guvernului cuvântul "constituţionalitate", când vine vorba de aplicarea legii. Şi, pentru că înfiinţăm aceste excepţii, ar trebui s-o facem într-un mod corect şi într-un mod în care nu vom lua din puterea instanţelor de judecată foarte mult, dar vom respecta legea aşa cum trebuie.

Vreau să mulţumesc Grupului UDMR pentru susţinerea amendamentului trecut, prin care conducerea federaţiilor sportive va trebui, totuşi, să fie trecută prin instanţă.

Şi, de la marginal 1 până la marginal 6, aş dori să supuneţi, doamnă preşedinte, la vot, amendamentele pe care le-a respins Comisia pentru tineret şi sport, în contextul în care acestea ţin cont de punctul de vedere al Guvernului, pentru ca această lege să fie aplicabilă şi eventual să nu fie întoarsă în Parlament pentru reexaminare.

Totodată, vreau doar să rămână pe bandă şi să fim foarte clari. Au trecut trei amendamente în ultima şedinţă a comisiei, dintre care unul se referea la bucata de conducere a federaţiilor sportive, care să rămână, totuşi, la instanţele de judecată, aşa cum este normal, iar bucata de afiliere a membrilor să fie în registrul care se înfiinţează la ANS.

Deci, doamnă preşedinte, vă mulţumesc că mi-aţi permis să expun atât şi vă rog să supuneţi votului toate amendamentele respinse propuse de Grupul USR.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi daţi documentul, pentru a le supune votului.

Raportul!

Avem 6 amendamente respinse.

Marginal 1.

Să înceapă votul!

Amendament respins.

Marginal 2.

Să înceapă votul!

De asemenea, amendamentul rămâne respins.

Şi marginal 3.

136 de voturi împotrivă, 22 de voturi pentru, 12 abţineri, un coleg care nu votează.

De asemenea, rămâne respins.

Marginal 4.

Să înceapă votul!

Cu 145 de voturi împotrivă, din 180 de colegi, de asemenea, respins.

Marginal 5.

Să înceapă votul!

147 de colegi împotrivă, din 184 prezenţi.

De asemenea, şi acest amendament rămâne respins.

Şi ultimul, marginal 6.

Să înceapă votul!

149 de colegi, din 185 prezenţi, au votat împotriva acestui amendament.

Respins.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în forma prezentată de comisiile raportoare.

14. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 689/2022/2023; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României. Nu este.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Vă rog, domnule preşedinte, să prezentaţi raportul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

În conformitate cu art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu legea amintită, care are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, în sensul ca, în cazul în care furnizarea serviciilor publice se realizează cu perceperea de taxe/tarife/comisioane, după caz, să se prevadă în mod expres obligaţia instituţiilor publice şi a organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale de a publica, din oficiu, pe website-ul propriu şi în punctul de contact unic electronic, şi taxele/tarifele/comisioanele practicate.

Această lege adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României, la data de 21 octombrie 2023.

La data de 3 noiembrie 2023, Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, a solicitat reexaminarea legii, conform cererii de reexaminare din data de 3 noiembrie 2023.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare şi a adoptat legea, în şedinţa din data de 18 decembrie 2023.

În urma examinării legii trimise la promulgare şi a cererii de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Legii pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal; PL-x 552/2023; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României?

Da, vă rog.

Şi după aceea raportul, domnule preşedinte. (Se adresează domnului deputat Alexandru Rafila.)

Doamna Stela Firu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Prezentul act normativ creează cadrul legal prin care, începând cu data de 1 august 2023, sunt acordate indemnizaţiile personalului medico-sanitar care efectuează gărzi în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care asigură asistenţa medicală.

În vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale pentru gărzile efectuate peste durata normei legale de muncă, medicii încheie cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă.

Drepturile salariale reglementate prin prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului se acordă medicilor specialişti şi primari care efectuează gărzi, pentru asigurarea continuităţii medicale, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei pentru sănătate.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 552/2023 din 3 octombrie 2023, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanţei de urgenţă care prevede introducerea unor noi măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public. Astfel, începând cu data de 1 august 2023, se acordă indemnizaţii personalului de specialitate medico-sanitar care efectuează gărzi în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care asigură asistenţa medicală.

De asemenea, actul normativ vizează completarea şi modificarea unor acte normative din domeniul sănătăţii şi din domeniul fiscal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Desigur că trebuie să remunerăm munca medicilor; este o muncă foarte importantă şi medicii, în general, sunt un activ foarte preţuit pentru noi. Însă nu este suficient doar să dăm nişte bani şi să ascundem un lucru foarte important, şi anume faptul că medicii noştri, şi nu doar medicii, dar personalul sanitar, în general, este suprasolicitat. Avem foarte multe decese din cauza suprasolicitării.

Şi vă adresez, pe această cale, şi o rugăminte, să vă aplecaţi asupra soluţiilor care să limiteze timpul de muncă al medicilor.

Noi, aici, reglementăm o plată suplimentară pentru contractele de muncă parţiale care sunt peste contractul de normă întreagă, ceea ce înseamnă că medicii noştri lucrează peste 60 de ore pe săptămână, faţă de cele 48 de ore pe săptămână, cu tot cu orele suplimentare, cât ar trebui să lucreze orice lucrător normal, în ţara asta.

Noi vom susţine, evident, însă acest proiect de lege este cea mai slabă dintre măsurile pe care putem să le luăm pentru protejarea medicilor noştri.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru alte intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 339/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2024 s-au adus modificări reglementărilor ce vizează sistemul RO e-TVA şi RO e-Transport, respectiv s-au asigurat anumite reglementări privind accizele, impozitul pe profit şi impozitul special pe bunuri imobile.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Prezentarea raportului, comisiile sesizate în fond, domnul preşedinte Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În temeiul art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 339/2024.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Sandu Viorica, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Acest proiect este una dintre cele mai relevante iniţiative legislative pentru combaterea evaziunii fiscale şi întărirea colectării.

Sistemele integrate e-Transport, e-Factura, e-TVA nu sunt doar instrumente tehnice, ci mecanisme prin care România poate recupera miliarde pierdute anual, prin fraudă.

Proiectul aduce un plus de rigoare, raportare mai rapidă, trasabilitate pentru bunurile cu risc fiscal, integrarea datelor şi monitorizarea eficientă a transporturilor.

Include, de asemenea, reglementări clare privind tratamentul fiscal al anumitor active şi actualizarea impozitării produselor din tutun şi a noilor produse cu nicotină.

Este un pas decisiv către modernizarea administraţiei fiscale şi crearea unui mediu concurenţial, corect, pentru toţi operatorii economici.

Votul pentru acest proiect înseamnă venituri mai mari, evaziune mai mică şi mai multă transparenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Grosu Veronica, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de Lege 339/2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2024 aduce modificări semnificative Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, urmărind extinderea sistemelor electronice de raportare şi combatere a evaziunii fiscale.

Este, fără îndoială, o direcţie corectă. România are nevoie de o administraţie fiscală digitală şi de o colectare mai eficientă a veniturilor bugetare.

Totuşi, între intenţia legislativă şi aplicarea practică există o distanţă care nu poate fi ignorată.

În acest moment, ANAF nu dispune de infrastructura IT şi de personalul necesar pentru a valorifica eficient datele generate de sistemele RO e-Factura, RO e-Transport şi RO e-TVA.

În loc să simplifice procedurile, aceste măsuri riscă să adâncească birocraţia şi să transfere costurile administrative către contribuabili, în special către IMM-uri.

În plus, introducerea impozitului special asupra bunurilor de mare valoare ridică întrebări serioase privind echitatea fiscală şi compatibilitatea cu dreptul european.

Digitalizarea trebuie să servească echitatea şi predictibilitatea fiscală, nu să devină o povară suplimentară pentru mediul economic.

Din aceste motive, AUR va avea o poziţie echilibrată care cunoaşte necesitatea reformei, dar semnalează şi nevoia unei implementări prudente, etapizate şi transparente.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 5, art. 3, pct. 3, lit. b) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; PL-x 13/2024; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură.

Vă rog.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 5, art. 3, pct. 3, lit. b) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România, transmis cu adresa PL-x 13/2024 din 7 februarie 2024.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3, pct. 3, lit. b) din Anexa nr. 5 la Legea nr. 122/2023 în sensul clarificării situaţiilor în care nu se acordă despăgubiri, şi anume în cazul neefectuării de tratamente, intervenţii sau acţiuni medicale, inclusiv necropsii şi prelevări de probe cu personal, în coordonarea medicului veterinar de liberă practică.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. 5, art. 3, pct. 3, lit. b) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

18. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de membru a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN); PL-x 276/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorului, Guvernul României?

Vă rog.

Doamna Teodora Stoian (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Teodora Stoian, din partea Ministerului Justiţiei.

Doamnă preşedinte,

Domnilor şi doamnelor parlamentari,

Venim astăzi să vă cerem susţinerea pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară.

De asemenea, trebuie să completăm Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, pentru a putea face această plată.

Susţinem adoptarea formei rezultate din dezbaterile Comisiei juridice, cu amendamentele care au fost formulate.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Dezbateri pe articole.

Avem 8 amendamente...

A, prezentarea raportului, vă rog, domnule preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport asupra proiectului de lege menţionat mai sus, înregistrat sub denumirea de PL-x 276.

Am fost legal sesizaţi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, iar Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de membru a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN), cu amendamentele admise care sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din nou - dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; PL-x 363/2024; caracter ordinar; avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu avem solicitări.

Prezentarea raportului, comisiile sesizate în fond, Comisia pentru apărare, vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, transmis cu adresa PL-x 363 din 11 iunie 2024, înregistrat cu nr. 4c-15/210 din 11 iunie 2024, respectiv cu nr. 4c-7/318 din 11 iunie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3.06.2024, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, cu amendamente admise şi respinse, prezentate în anexe, ce fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este o iniţiativă legislativă bună.

Am asistat în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor la discuţiile cu instituţiile statului, în urma cărora a apărut ideea acestei iniţiative legislative.

Este vorba de situaţia în care o persoană care doreşte crearea unui cont digital la anumite instituţii, cum ar fi Direcţia Generală de Permise de Conducere şi Înmatriculări sau Direcţia Generală de Paşapoarte - trebuia să se prezinte la birourile acestor instituţii pentru a i se verifica identitatea, un lucru până la urmă inutil şi învechit, pentru că în ultimii ani au apărut metode de verificare a identităţii unei persoane la distanţă.

Şi, deşi este o modificare minoră, efectul probabil va fi, dacă va fi implementată, va fi mare, pentru că erau milioane de persoane care se prezentau anual la ghişeele acestor instituţii, pe parcursul unui an.

Însă forma actuală cred că este în continuare discutabilă, dat fiind faptul că verificarea identităţii la distanţă, crearea acestui cont se poate face doar pe paginile de Internet ale instituţiilor respective şi, în cazul în care ar apărea alte aplicaţii, de exemplu, pe telefonul mobil, prin care aceste instituţii ar oferi servicii la distanţă, ar trebui în continuare să modificăm legea.

Este până la urmă un simptom prin care trebuie să facem modificări legislative minore pentru a forţa instituţiile guvernamentale să-şi facă datoria.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Şi un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină? Nu.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007; PL-x 527/2022; caracter organic; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Am să rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Bende Sándor, Comisia pentru industrii.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Avem 17 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1391 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 241/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Nu sunt solicitări.

Am să rog reprezentantul Comisiei juridice, domnul preşedinte Ciucă, pentru prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Voi prezenta colegilor raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 1391 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil.

Am fost sesizaţi în conformitate cu art. 97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

A fost adoptat acest proiect de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitatea de şanse, există un aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi punctul de vedere al Guvernului, care ne-a fost transmis încă din 28 iulie 2025.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Iar în conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

22. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, precum şi a altor acte normative; PL-x 465/2025; caracter organic; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului nu este.

Atunci, am să rog tot Comisia juridică, tot pe domnul preşedinte Ciucă, pentru prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc şi de această dată.

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică externă.

Suntem în procedură de urgenţă, sesizaţi în conformitate cu art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această propunere de act normativ.

Iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru politică externă şi cei din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, precum şi a altor acte normative, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Badiu Georgel.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să vă rog să observaţi că la art. 147 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor se specifică în mod clar că la dezbaterea proiectelor de lege iniţiate de Guvern trebuie să fie prezent ministrul sau un secretar de stat din ministerul respectiv.

Nu avem întrunită această condiţie şi, în mod normal, acest proiect ar trebui retras de pe ordinea de zi, dar n-o să vă cer acest lucru, având în vedere importanţa acestui proiect de lege, numai că trag un semnal de alarmă, totuşi cei de la Guvern să-şi facă treaba.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Mulţumesc foarte mult.

Să ştiţi că s-a mai întâmplat şi altă dată când reprezentantul Guvernului a fost prins în altă activitate.

Am fost informaţi că doamna ministru era pe drum. N-a ajuns.

Ne cerem scuze!

Mulţumesc pentru înţelegere.

Şi vă mulţumesc şi pentru opinia pertinentă exprimată.

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte solicitări? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

23. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru consolidarea disponibilităţii şi a securităţii aprovizionării cu medicamente critice, precum şi a disponibilităţii şi accesibilităţii medicamentelor de interes comun, şi de modificare a Regulamentului (UE) 2024/795 COM (2025) 102; PHCD 83/2025.

Am să rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte opinia.

Şi reamintesc că acest proiect de hotărâre a fost distribuit.

Doamna deputat Furtună Mirela.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate şi familie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de iniţiativa legislativă privind medicamentele critice şi a atras atenţia asupra imperativului de asigurare a viabilităţii funcţionării serviciilor de sănătate şi de îngrijire medicală în statele membre, în contextul presiunilor bugetare înregistrate şi necesităţii de echilibrare a costurilor cu accesul la medicamente;

- a recomandat implicarea societăţii civile în procesele decizionale;

- a susţinut reducerea dependenţelor faţă de ţări terţe, consolidarea producţiei în UE, inclusiv prin stimulente de ordin financiar, investiţii publice şi private şi finanţare europeană, diversificarea lanţurilor de aprovizionare pentru medicamente critice, urmărirea unor parteneriate strategice cu ţări terţe;

- a recomandat un cadru flexibil şi adaptabil al ajutoarelor de stat;

- a recomandat consolidarea mecanismelor de apărare comercială şi alinierea cerinţelor normative pentru produsele importate în Uniunea Europeană la standardele sale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 18 noiembrie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

24. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind continentul IA COM (2025) 165; PHCD 84/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit, de asemenea.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna Mirela Furtună.

Aveţi cuvântul, distinsă colegă.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de Planul de acţiune privind continentul IA;

- a recomandat crearea unui mecanism european pentru evaluarea riscurilor asociate utilizării IA în domenii sensibile, cum ar fi securitatea naţională, protecţia drepturilor omului şi justiţie;

- a propus includerea unor proiecte dedicate utilizării IA în administraţia publică locală, management urban, mobilitate, iluminat inteligent, energie şi mediu;

- a recomandat accelerarea accesului IMM-urilor la infrastructura IA;

- a susţinut crearea unor mecanisme rapide şi simplificate de acces la supercalculatoare, fabrici de IA şi gigafabrici pentru IMM-uri.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 18 noiembrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comentarii de ordin general, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem o comunicare din partea Comisiei Europene privind intenţia Uniunii de a deveni lider în tematica inteligenţei artificiale, un continent de prim rang, lucru care ar fi foarte bun, doar că, dacă ne gândim la modul în care conducerea Comisiei Europene, această conducere de tip neomarxist, a eşuat în atâtea domenii, am îndoieli că vor reuşi.

Oricum, se propune şi s-a trecut deja la fapte în privinţa unor fabrici de inteligenţă artificială care sunt dispuse în cadrul unei reţele - EuroHPC - în anumite ţări ale Uniunii, dintre care România lipseşte, deşi aceste fabrici teoretic ar trebui să ofere un acces la date de înaltă calitate prin conectarea bazelor de date naţionale şi a celor europene.

Punctează această comunicare o problemă extrem de sensibilă privind valorile democratice şi drepturile fundamentale, pentru că inteligenţa artificială poate deveni o principală armă în acest domeniu, în mâna unor regimuri totalitare, pentru că aşa cum în trecut exista şi în prezent există o cursă a înarmării, în prezent, şi în viitor va fi o cursă pentru baze de date mari, exhaustive, pe baza cărora se poate previziona şi se poate controla în principal comportamentul uman.

Deşi există această menţiune şi teoretic există o clasificare a sistemelor de inteligenţă artificială în cele cu risc scăzut şi cu risc ridicat, în practică nu există o unitate de măsură şi o metodologie privind încadrarea unor sisteme de inteligenţă artificială între cele cu grad ridicat şi, în practică, există doar negocieri în spatele unor uşi închise.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Întreb dacă sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Dacă sunt intervenţii, dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

25. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia de constituire de stocuri la nivelul UE: stimularea pregătirii materiale a UE pentru situaţii de criză COM (2025) 528; PHCD 85/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Am să invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi şi infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut domeniile de acţiune ale Strategiei de constituire de stocuri la nivelul Uniunii Europene, cu respectarea competenţelor naţionale în domeniile securităţii, energiei şi sănătăţii publice şi prin coordonare între statele membre în toate etapele ciclului de constituire a stocurilor;

- a susţinut ierarhizarea categoriilor de bunuri esenţiale şi distincţia clară între stocurile de urgenţă şi rezervele generale;

- a recomandat consolidarea instrumentelor securizate de schimb de informaţii între statele membre şi sporirea interoperabilităţii informaţiilor cu NATO;

- a recomandat abordarea barierelor administrative şi logistice de natură să afecteze mobilitatea militară, livrările rapide şi distribuţia resurselor esenţiale;

- a solicitat precizarea unor mecanisme de compensare pentru statele membre care mobilizează stocuri sub coordonarea Uniunii Europene;

- a recomandat instituirea unui mecanism de raportare periodică către parlamentele naţionale privind implementarea Strategiei Uniunii Europene.

Opinia a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Nefiind solicitări pentru comentarii de ordin general, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Declar închisă şedinţa de astăzi a plenului.

Ne vedem la ora 11.30 pentru şedinţa votului final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Rog liderii de grup să invite colegii în sală.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final. (Vociferări.)

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am fost sesizat de la comisiile de specialitate că, în cazul unui proiect care a ajuns şi a fost dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţele de săptămâna aceasta, PL-x 689/2022/2023, Legea pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016, reexaminată, în urma cererii Preşedintelui României, mai sunt necesare o serie de elemente de clarificare, în raport cu normele legale în vigoare.

De aceea, vă rog să supuneţi plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea la comisie pentru a fi întocmit un nou raport.

Vă mulţumesc mult. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De unde până unde?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

O clipă!

(Discuţii între domnii deputaţi Gabriel Andronache şi George-Nicolae Simion.)

E OK! (Se adresează doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun!

Am să vă rog să supunem votului propunerea făcută de domnul lider Andronache.

Să înceapă votul!

267 de colegi prezenţi, 264 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Şi am verificat şi cvorumul.

Deci, întreb dacă mai sunt alte observaţii. Nu.

Bun.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament la Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru consolidarea disponibilităţii şi a securităţii aprovizionării cu medicamente critice, precum şi a disponibilităţii şi accesibilităţii medicamentelor de interes comun, şi de modificare a Regulamentului (UE) 2024/795 COM (2025) 102; PHCD 83/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

Din 281 de colegi prezenţi, 270 de voturi pentru, 11 abţineri.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune privind continentul IA COM (2025) 165; PHCD 84/2025.

Să înceapă votul!

280 de voturi pentru, 6 abţineri.

Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia de constituire de stocuri la nivelul UE: stimularea pregătirii materiale a UE pentru situaţii de criză COM (2025) 528; PHCD 85/2025.

Să înceapă votul!

215 voturi pentru, 77 abţineri.

Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea şi punerea în siguranţă a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan; PL-x 109/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

201 voturi pentru, împotrivă - 75, abţineri - 18.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

AUR este contra închiderii mineritului. Cred că trebuie, cu toţii, să sesizăm pericolele din actualul cadru energetic şi felul în care sistemul naţional energetic este pus în pericol.

Votul nostru este contra, pentru că reconversia socială a celor care au lucrat în minerit nu funcţionează. Fondurile pentru tranziţie justă înseamnă, de fapt, nişte şmecherii prin care minerii din Valea Jiului ajung să lucreze la cules sparanghel, la cules floricele, în Germania.

Rămâne Valea Jiului fără viitor.

Şi apreciez, din suflet, orice iniţiativă, orice încercare de a menţine în viaţă această tradiţie a mineritului şi de a menţine un mix energetic şi alternative reale, în momentul în care nu bate vântul şi nu este soare.

Suntem alături de locuitorii din Valea Jiului, iar cei care vor să închidă mineritul, sub forma unor plăţi compensatorii pe care le acordă discreţionar, nu sunt de partea locuitorilor din Valea Jiului.

Aşa că noi rămânem loiali promisiunii făcute în aceşti 5 ani celor din Valea Jiului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, explicarea votului.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă ziceţi că sunteţi pentru minerii din Valea Jiului, ideea era următoarea: trebuia să daţi un vot, pentru că este un grant, nu sunt fonduri discreţionare şi nici nu sunt plăţi compensatorii. Este un grant care ajută pentru următorul lucru: cele patru mine care deja trebuiau închise de ani de zile, conform unor programe guvernamentale anterioare, şi-au continuat viaţa tocmai din ideea de a nu închide mineritul, din ideea Partidului Social Democrat de a acorda ajutoare, acolo unde a fost locul şi momentul.

Aceste granturi, stimaţi colegi, - pentru cei care nu ştiţi ce înseamnă minerit, eu vă invit în Valea Jiului, ca să vedeţi şi dumneavoastră cum se trăieşte acolo cu adevărat, nu din cărţi şi din poze - (Vociferări.) fondurile acestea, granturile acestea ajută foarte mult la retehnologizare, pentru a putea să-şi continue activitatea, cele patru mine din Valea Jiului. Ele sunt 600 de milioane pe an, până în 2031. Şi, mai mult decât atât, ajută şi la reconversia profesională. (Vociferări.)

Probabil există soluţii şi mai bune, dar, până găsim acele soluţii mai bune, trebuie să avem aplecare faţă de oameni, în principal faţă de cei care sunt mai puţin avantajaţi de soartă, să avem aplecare faţă de întreprinderile care sunt de importanţă strategică naţională.

Ce facem? Prelungim viaţa minelor din Valea Jiului, prelungim extracţia de cărbune şi, mai mult decât atât, demonstrăm că avem o soluţie. Dumneavoastră, cei care vorbiţi aici, n-aveţi nicio soluţie. (Vociferări.) De fapt - îmi cer scuze, eu vă apreciez, să ştiţi, profesional -, dar ideea este să veniţi şi cu soluţii, soluţii concrete, care pot să prelungească viaţa entităţilor care sunt de importanţă strategică naţională.

Eu vă mulţumesc pentru votul acordat şi sper în soluţii cât mai bune şi cât mai curând.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 505/2024; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

277 de voturi pentru, 10 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2024 privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024; PL-x 44/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

259 de voturi pentru, 19 colegi au votat împotrivă, 11 abţineri.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 419/2025; lege ordinară.

Comisia pentru tineret şi sport şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

277 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 7 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Parlamentul a dat azi o mână de ajutor structurilor sportive, în sensul debirocratizării unor proceduri.

Dar printr-o excepţie, dacă am avea instanţe de judecată care ar respecta termenele prevăzute în lege, în Ordonanţa nr. 26 privind asociaţiile şi fundaţiile, nu am mai purta această discuţie.

Din păcate, avem acest blocaj, iar astăzi, prin această soluţie de compromis adoptată de Parlament, vom putea avea, în viitor, structuri sportive şi competiţii sportive care nu vor mai funcţiona în ilegalitate.

Este o iniţiativă perfectibilă, care ar mai fi avut nevoie de câteva modificări, dar a existat o largă majoritate parlamentară şi apreciez că toate grupurile parlamentare au înţeles că sportul are anumite particularităţi, iar participarea în competiţii se face pe bază de merit sportiv şi nu pe bază de birocraţie.

Dar asta nu înseamnă că trebuie să eliminăm regulile. Obligaţiile cluburilor şi ale federaţiilor sunt aceleaşi, doar că în raport cu o structură oficială a statului care trebuie să verifice actele, iar partea de contestaţii rămâne în continuare la instanţele de judecată.

Trebuie să fim atenţi la legalitatea actelor, a deciziilor şi mai ales la buna guvernare, când vine vorba de structuri sportive, în special de federaţii, care preponderent se finanţează din fonduri publice, dar mai ales administrează baze sportive construite din fonduri publice.

Dacă nu sunteţi de acord cu mine, vă rog să lecturaţi, să citiţi raportul Curţii de Conturi din această vară, care analizează cum, în ultimii ani, 1.000.000.000 de lei din sportul românesc a fost cheltuit fără reguli, fără criterii şi fără controale.

De aceea, îmi doresc tare mult ca şi iniţiativele pe circuit adoptate de Senat şi care o să vină şi la noi în săptămânile următoare, sper, care prevăd măsuri de transparenţă şi de bună guvernare pentru structuri sportive, federaţii sau chiar Agenţia Naţională pentru Sport, să fie dezbătute şi votate cu acelaşi elan de Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităţilor sanitare, precum şi stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public şi pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii şi în domeniul fiscal; PL-x 552/2023; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

273 de voturi pentru, un vot împotrivă, 15 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 339/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

209 voturi pentru, 84 de colegi se abţin, un coleg care nu votează.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr. 5 la Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; PL-x 13/2024; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, un vot împotrivă, 8 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de membru a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN); PL-x 276/2025; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 11⁵ alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei generale de paşapoarte, serviciilor publice comunitare de paşapoarte, Direcţiei generale permise de conducere şi înmatriculări şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; PL-x 363/2024; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

288 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1391 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 241/2025; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru completarea art. 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 432/2025; lege organică.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

284 de voturi pentru, 2 colegi votează împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

USR a votat şi a susţinut acest proiect, proiect care poate fi un instrument foarte bun, însă un lucru trebuie spus clar - niciun instrument, oricât de bun ar fi el, nu poate salva vieţi dacă cei care trebuie să îl folosească ezită să-şi asume responsabilitatea.

De aceea, vreau să transmit un mesaj dincolo de această sală.

În primul rând, oamenilor din instituţii, celor care primesc primul apel, primul telefon, primul strigăt de ajutor, prima sesizare din partea unei femei: Nu întoarceţi capul în altă parte! De fiecare clipă de ezitare depinde viaţa unei femei.

Apoi, celor de acasă, din comunităţi, prietenilor, familiilor, cunoscuţilor, vecinilor: Nu priviţi în altă parte! De fiecare dintre noi poate depinde dacă o femeie este ucisă între pereţii propriei case sau poate pe vreo stradă lăturalnică.

Şi nu în ultimul rând, celor din Biserică, atât celor care predică, cât şi celor care îi ascultă: Iubiţi-vă aproapele nu doar în rugăciune, ci şi în fapte, protejând femeile! Pentru că nu poate exista iubire adevărată acolo unde se trăieşte în frică, în spaimă şi în teroare.

Aşadar, fac acest apel către întreaga societate românească, pentru a proteja femeile. De fiecare dintre noi depinde asta.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot explicarea votului, doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania, din partea Grupului parlamentar al PNL, preşedintele Comisiei speciale de combatere a violenţei.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc tare mult pentru suportul constant pe care l-aţi dat iniţiativelor mele şi ale comisiei, în această perioadă de două luni şi jumătate, de când s-a înfiinţat comisia specială.

Votul de astăzi vine în contextul celor 16 zile de activism împotriva violenţei femeilor.

Şi mi-am notat cifrele globale care ar trebui să ne cutremure pe toţi. Vorbim de 840 de milioane de femei din întreaga lume care au fost pe parcursul vieţii victime ale violenţei domestice sau ale violenţei sexuale şi 316 milioane de femei agresate doar în ultimul an, în condiţiile în care doar 0,2% din ajutorul mondial pentru dezvoltare este alocat pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor. Adică aproape nimic.

Şi atunci, dacă această lege a trecut, apelul meu, şi către Guvern, şi către administraţia locală, către orice instituţie care are atribuţii, este să asigurăm fonduri adecvate pentru serviciile sociale dedicate victimelor.

Această lege pe care astăzi am votat-o nu e o cosmetizare, e o modificare reală pentru protecţia lor.

Şi pentru că schimbarea nu vine doar din lege, aşa cum spunea doamna deputat mai devreme, ci vine şi din conştiinţă, vă invit pe toţi la ora 12.30 în faţa plenului Camerei Deputaţilor pentru a vedea expoziţia "Artă şi activism pentru România fără violenţă". Este o expoziţie pe care comisia noastră a făcut-o în parteneriat cu Art Safari. M-aş bucura foarte tare să fiţi parte la acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Din partea Grupului parlamentar AUR, explicarea votului, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am votat pentru acest proiect şi ne-am angajat să susţinem iniţiativele care protejează victimele. Vorbim acum despre femei.

N-am înţeles, aici, la explicarea votului, de ce biserica a fost arătată cu degetul şi a trebuit singularizată sau a trebuit evidenţiată biserica. Ce legătură are biserica cu acest proiect de lege?

Eu cred că s-au găsit suficienţi susţinători, în diferitele proiecte pentru protejarea victimelor, din rândul bisericii, de diferite denominaţiuni.

Nu aş vrea să treacă aşa, neobservată, ura asta viscerală pe care unii o au pentru biserică.

Dacă voi consideraţi că asta este sursa răului în România, vă înşelaţi amarnic. Şi cred că greşiţi, pentru că biserica este partener, cum suntem şi noi, în acest proiect comun al societăţii româneşti de a evolua.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 419/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

16. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 448... (Vociferări.)

A, explicarea votului, domnul... (Vociferări.) domnul deputat...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Dan Tanasă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Am votat pentru, Grupul parlamentar AUR a votat pentru.

Şi să ştie toată lumea ce facem, ce am făcut aici - am votat o ordonanţă din 2022 care lucrează, reglementează materia prescripţiei.

Societatea este de fiecare dată stupefiată, şocată de o serie întreagă de figuri publice care scapă de dosare penale pentru că intervine prescripţia.

În 2022 aţi avut... am avut cu toţii o decizie CCR şi se vede că nici PSD, nici PNL, nici USR, nici UDMR nu prea s-au grăbit să reglementeze foarte rapid materia prescripţiei. Iată, o ordonanţă din 2022, o ordonanţă pe justiţie, după ce în 2019 - şi aici, bineînţeles, să remarcăm ipocrizia aproape proverbială a celor de la USR, care, cot la cot cu PSD, şi cu PNL, şi cu UDMR, după ce am avut un referendum şi s-a spus foarte clar, românii au spus foarte clar: terminaţi cu ordonanţele în materia justiţiei, iată, o nouă ordonanţă în materia justiţiei, pe care sigur că da, am votat-o, ca să nu se spună că cei de la AUR sunt împotriva evoluţiei în materia instanţei, a justiţiei, doar că vă atragem atenţia că o astfel de ordonanţă poate să cadă oricând la CCR, pentru că există o practică judiciară solidă la CCR - astfel de ordonanţe, de legi care sunt practic împotriva unor referendumuri votate de români, care... românii s-au pronunţat, au spus foarte clar, şi, atunci, vă atragem doar atenţia să vă asumaţi dacă ulterior alte personaje vor scăpa de dosare penale tocmai pentru că continuaţi, în loc să aveţi o procedură rapidă pentru un proiect de lege sănătos, constituţional, în Parlament, veniţi din nou şi reglementaţi în materia justiţiei prin ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

16. Proiectul de Lege pentru completarea Legii...

(Domnul deputat Allen Coliban solicită să ia cuvântul.)

Doriţi la explicarea votului?

Da, aţi solicitat cuvântul mai târziu şi a apărut doar acum.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Coliban Allen.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu putem să lăsăm un astfel de discurs fără să-l aducem în zona factualităţii.

Domnul Tanasă spunea despre o ordonanţă din 2022. Este din 2018 - mă refer la decizia CCR, nu este din 2022, este din 2018; ordonanţa este din 2022 şi a produs efecte. Parlamentul nu face altceva decât să-şi facă rolul de legiferare şi să dea o lege de adoptare a acestei ordonanţe.

În rest, mult bla-bla pentru nimic.

Suntem cu toţii de aceeaşi parte dacă vorbim despre interesele românilor şi despre reglementarea prescripţiei..., (Vociferări.) astfel încât să nu mai scape toţi mafioţii, pe tot felul de tertipuri juridice.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD, explicarea votului.

Domnul Adrian Câciu:

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc mult.

Nu voiam să iau cuvântul, doar că, ştiţi cum e, să nu rămână adevărul cu capul spart prin sala asta.

Vedeţi că a fost o decizie şi din 2022, domnule coleg, adică... (Vociferări.) cu alte cuvinte, dacă luaţi cuvântul la microfon - domnul Tanasă vorbea despre un lucru... (Vociferări.) exact asta a spus Curtea Constituţională, iar Guvernul şi-a asumat să se întrerupă această prescripţie, ca să nu mai scape infractorii, deci, citiţi ce a făcut Guvernul în 2022!

Iar domnule Coliban, vedeţi că mai e o decizie din 2022, care îi ajuta pe infractori, ca să spun foarte clar, iar Guvernul a venit şi a intervenit ca să nu scape infractorii.

Puneţi mâna pe carte şi lăsaţi adevărul să fie aşa cum este el. Nu-i mai spargeţi capul, vă rog, adevărului! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

16. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 161/2025; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

286 de voturi pentru, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007; PL-x 527/2022; lege organică.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

215 voturi pentru, 39 împotrivă, 26 de abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Şi ultimul punct.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, precum şi a altor acte normative; PL-x 465/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru politică externă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

277 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 8 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Ţoiu Oana-Silvia, ministrul afacerilor externe, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (ministrul afacerilor externe):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc Parlamentului României pentru votul covârşitor în favoarea propunerii Guvernului României, iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei, aceea de a introduce pedepse serioase, pedepse cu închisoarea, pentru cei care încearcă să eludeze sancţiunile internaţionale.

Este un moment decisiv pentru România. Nu vorbim doar despre un vot şi adoptarea unei directive europene, ci despre un moment complicat de securitate, poate cel mai complicat de după cel de-al Doilea Război Mondial.

România nu va mai evolua cu jumătăţi de măsură şi, mai ales, nu va mai evolua cu jumătăţi de adevăr.

Şi până acum au fost aplicate sancţiunile, însă au fost, din păcate, tratate la fel ca o parcare ilegală, doar ca o contravenţie. Un cost pe care, uneori, cei care îşi doreau să eludeze sancţiunile internaţionale şi l-au asumat, pur şi simplu, ca un cost normal al afacerii de zi cu zi.

Dacă ne uităm în oglindă, dacă ne uităm în ochii partenerilor noştri, ştim că ne trebuie măsuri mult mai ferme. Pentru că nu sunt suficiente analizele de risc şi comisiile, trebuie să existe consecinţe directe imediate ale eludării sancţiunilor internaţionale, în special ca factori de descurajare a celor care continuă să facă profituri din asta şi care continuă să finanţeze războiul de agresiune nejustificat al Rusiei, de la graniţa noastră.

Aceste sancţiuni sunt foarte importante şi pentru a asigura pe teritoriul României, pentru propriul nostru mediu de afaceri, pentru propriii noştri cetăţeni, un climat mai bun de securitate.

Pur şi simplu, să continui să produci şi să transferi bani către Rusia nu mai poate să fie tratat doar ca o parcare ilegală, ca şi contravenţie. Introducem pedepsele cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri deosebit de grave, până la 12 ani; aşa cum sunt introduse şi elemente de adaptare faţă de inovaţiile pe care le-au dezvoltat cei care vor să eludeze sancţiunile - vorbim de mediul online şi de criptomonede.

Şi, mai ales, nu mai putem să lăsăm vameşii singuri sau inspectorii singuri în lupta cu crima organizată finanţată din Rusia.

Aşa că, din acest moment, va fi tratată ca o formă de criminalitate organizată care atentează la siguranţa statului şi competenţa trece la DIICOT. Închidem portiţele digitale şi portiţele geografice. Sancţionăm eludarea, nu doar încălcarea.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

România nu va mai fi pentru aceşti oameni un paravan, aşa cum uneori au reuşit să folosească teritoriul nostru.

Şi, mai ales, este foarte important că sancţiunile sunt scutul diplomatic împotriva acestor agresiuni şi nu vor mai exista fisuri în acest scut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Este bună iniţiativa. Sper să fim mai rapizi.

Doamnă ministru,

Cred că aţi văzut care a fost reacţia colegilor.

Bineînţeles că întoarceţi spatele şi plecaţi. Aţi venit să citiţi un... o foaie.

Doamnă ministru, doamnă deputat Ţoiu,

Sper să luaţi aminte la faptul că Parlamentul v-a întors spatele. Şi nu dumneavoastră, ca persoană, poate modului în care conduceţi acel minister.

Cred că e o lecţie pe care trebuie să o aveţi în vedere. Şi poate România o să fie şi la masa deciziilor europene, poate o să fie şi în Biroul Oval, poate o să fie la discuţiile despre marile decizii. (Vociferări.)

Lăsaţi deficitul în pace, că habar n-aveţi ce-i ăla!

Sănătate!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot pentru explicarea votului am mai avut două solicitări, din partea domnului deputat Dumitru Coarnă, dacă mai este în sală, neafiliat, şi de asemenea, tot de la neafiliaţi, domnul deputat Alecu Robert, vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iau cuvântul pentru motivarea votului pentru PL-x 109/2025. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea şi punerea în siguranţă a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan.)

Situaţia din Valea Jiului, la fel ca în toate zonele de minerit din ţară, reprezintă un caz-şcoală despre indolenţa statului faţă de resursele naturale ale ţării.

Aţi lăsat aceste zone fără investiţii, fără infrastructură, fără retehnologizare, fără industrie alternativă, ani la rând, abandon total, şi astăzi veniţi cu o ordonanţă de urgenţă a Guvernului ca un plasture pe o rană deschisă, pe o fractură deschisă, ca o improvizaţie care doar acoperă răul făcut în ultimii 35 de ani.

Partea bună este minimă - închideţi controlat, puneţi la conservare ce a fost lăsat de izbelişte 35 de ani.

Chiar şi reconversia profesională este o mizerie. În ce reconvertiţi profesional? În operatori case de marcat, în culegători de fructe şi legume pentru export, atât?

Nu există plan energetic, nu există modernizare, nu există viziune, doar abandon, depopulare şi bani aruncaţi în gol.

Şi apoi veniţi de la microfon să ne explicaţi ce bine faceţi voi, când aici avem instigatori iredentişti de la UDMR, avem intelectuali fluizi de la USR, avem liberali care ţin cu mediul privat până îi falimentează pe toţi, avem PSD, specialiştii dezastrului, şi avem AUR, o şaorma cu de toate iar singurul lucru pe care îl poate realiza este o toxiinfecţie.

De asta m-am obţinut pentru acest proiect, pentru că ce e bun e puţin...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Robert Alecu:

...iar ce e rău este major...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Robert Alecu:

...pentru că Valea Jiului merită strategii, nu improvizaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declar închisă şedinţa de astăzi a plenului.

Ne revedem la ora 14.00.

Urmează şedinţa Biroului permanent.

Mulţumesc mult.