Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, asistaţi de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi doamna senator Niculina Stelea, secretar al Senatului.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi doamna senator Niculina Stelea, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Mihai Coteţ, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule preşedinte al României,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Onorată asistenţă,

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Vă mulţumesc.

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 312.

Aşa cum ştiţi, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online, cu excepţia voturilor secrete cu bile, care se desfăşoară exclusiv cu prezenţă fizică.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Să înceapă votul!

320 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 3 abţineri, 7 - "nu votez".

Ordinea de zi a fost adoptată.

Supun votului programul de lucru.

Să înceapă votul!

351 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă, 7 abţineri, 3 - "nu votez".

Programul de lucru a fost adoptat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Prima parte a şedinţei de astăzi este consacrată mesajului Preşedintelui României, domnul Nicuşor-Daniel Dan, adresat Parlamentului, referitor la Strategia Naţională de Apărare a României.

Invit la tribună pe domnul Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Nicuşor-Daniel Dan (preşedintele României):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Strategia Naţională de Apărare este rezultatul unui efort comun, şi vreau să mulţumesc instituţiilor, organizaţiilor, cetăţenilor, care, atât în prima etapă, cât şi în faza a doua de dezbatere publică, au trimis sugestii. Multe dintre ele au fost preluate în acest document.

În primul rând, această Strategie vorbeşte de securitate naţională din perspectiva cetăţeanului, adică nu apărăm o abstracţiune - statul român. Apărăm cetăţeanul român locuitor pe acest teritoriu, şi asta ridică nişte chestiuni: relaţia cetăţeanului cu statul român, încrederea cetăţeanului în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituţie complexă, şi faptul că - trebuie să recunoaştem - există un decalaj între evoluţia în ansamblu a societăţii româneşti, evoluţia economiei, evoluţia aşteptărilor cetăţeanului român şi modul în care administraţia publică răspunde acestor aşteptări.

Conceptul central este acela de independenţă solidară, cu două componente - independenţă şi solidaritate. Independenţă în sensul că acţiunile administraţiei statului trebuie să fie pe măsura modului în care oamenii de aici văd lumea, şi asta tradus în plan internaţional - în afirmarea acestei identităţi, şi afirmarea interesului care corespunde aceste identităţi. Şi, pe de altă parte, evident, solidaritate - respectul nostru faţă de toţi partenerii şi faţă de toate angajamentele pe care ni le-am luat în această lume tot mai complexă.

Documentul are patru capitole importante.

Primul este contextul geopolitic, pentru că, faţă de strategiile anterioare, s-au produs schimbări importante în context. În primul rând, este pusă în discuţie ordinea internaţională bazată pe reguli. Avem în vecinătatea noastră un război de trei ani şi jumătate, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob, şi vedem că, din păcate, capacitatea organismelor internaţionale de a rezolva în mod diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.

Vedem o evoluţie tehnologică accelerată şi asta înseamnă inclusiv emergenţa inteligenţei artificiale, şi asta înseamnă că, cu cât timpul pe care cineva îl petrece pentru a se adapta la aceste schimbări accelerate, cu atât decalajul său faţă de ceilalţi va creşte. Vedem o importanţă tot mai mare a reţelelor sociale şi, prin ele şi prin instrumente tehnologice sofisticate, vedem campanii intense de manipulare şi dezinformare. (Vociferări.)

În paralel cu punerea în discuţie a sistemului internaţional bazat pe reguli, vedem o punere în discuţie a regulilor deja stabilite ale comerţului internaţional, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat.

Vedem în mai multe locuri, inclusiv în proximitatea noastră, atacuri la infrastructură critică, şi avem o proliferare a ameninţărilor transnaţionale - reţele de trafic, droguri, crimă organizată, terorism. Şi, de asemenea, vedem efecte tot mai pronunţate ale schimbărilor climatice.

Acesta a fost un rezumat al contextului.

Acum, particularizând la România, Strategia are un capitol care se numeşte "Ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, oportunităţi". Pe partea de ameninţări, în mod evident, războiul de lângă noi, cu toate consecinţele care decurg de aici, şi războiul hibrid pe care, în mod evident, Rusia îl desfăşoară împotriva României şi împotriva multor ţări europene. Vedem deci atacuri cibernetice, vedem campanii coordonate de dezinformare (Vociferări.) şi vedem consecinţa acestor lucruri, presiuni asupra democraţiei şi asupra statului de drept.

În plan internaţional, în vecinătatea României, riscurile sunt de instabilitate atât în zona estică - Moldova, Ucraina, în zona sudică - Balcanii de Vest, în zona Caucazului de Sud şi, de asemenea, influenţe ale insecurităţii din zona Orientului Mijlociu, care creează premise de export al acestor riscuri către Europa. În ceea ce priveşte riscurile şi vulnerabilităţile interne, aş insista pe capacitatea redusă a administraţiei publice pe multiple planuri, şi o să dezvolt când o să vorbesc de soluţii, pe corupţie, de asemenea, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educaţiei, gândirea critică şi abandonul şcolar, în această sferă, declinul demografic şi fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie.

Avem, de asemenea, un nivel relativ scăzut în zona de cercetare-dezvoltare-inovare, o zonă care devine tot mai importantă în competiţia globală. Iar, în ceea ce priveşte societatea, cred că un risc important este cantitatea relativ redusă de activitate, activism civic, şi acesta este un lucru important.

Şi cu asta am terminat pe partea negativă şi o să încep să spun nişte lucruri pozitive.

Există nişte oportunităţi pe care România le are. Una este evidentă, faptul că avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite şi suntem parte a NATO şi a Uniunii Europene, cu toate mecanismele care permit dezvoltarea. Vreau să menţionez numai Programul SAFE, şi vreau să felicit Guvernul şi instituţiile implicate pentru efortul pe care l-au desfăşurat în aceste două luni şi pentru aplicaţia pe care au depus-o în Programul SAFE.

Vreau, dacă vorbim de NATO, să menţionez acest program destinat Flancului Estic, Santinela Estului.

Există oportunităţi importante pentru industria naţională de apărare, date de faptul că o să avem în continuare, în anii următori, din păcate, o creştere globală a producţiei militare, şi România are nişte avantaje competitive, are tradiţie, are locaţii, are, încă, oameni calificaţi şi are industrii conexe, care sunt apropiate şi în care soluţiile tehnologice sunt apropiate, IT-ul şi industria automotive.

Poziţia geografică este o oportunitate, România poate să devină un punct de conectivitate între Europa şi Asia.

Portul Constanţa este o oportunitate. E foarte bine că, în doi-trei ani, el va fi conectat şi pe autostradă, şi feroviar cu vestul Europei.

Dunărea este, de asemenea, o oportunitate, inclusiv în perspectiva procesului viitor de reconstrucţie a Ucrainei.

Şi dacă vorbim de Marea Neagră, cred că trebuie să subliniem Strategia Uniunii Europene cu privire la Marea Neagră, care a fost adoptată acum un an, la iniţiativa României. În zona de tehnologie, chiar dacă nu suntem în momentul acesta foarte bine organizaţi, România are un potenţial foarte mare, pentru că avem un sector privat care este competitiv şi pentru că avem o calitate a forţei de muncă.

Şi aş încheia capitolul "Oportunităţi" cu românii din diaspora. Sunt milioane de oameni care s-au dovedit a fi competitivi într-o piaţă mult mai competitivă decât piaţa noastră şi orice fel de colaborare cu aceşti oameni, prin dezvoltarea de afaceri, prin atragerea lor înapoi acasă, poate să fie un uriaş plus pentru România.

În ceea ce priveşte - şi acesta este ultimul capitol - ce este de făcut, ce ne propunem prin această Strategie, în zona de apărare propriu-zisă? În mod evident, consolidarea capacităţilor de apărare, şi am pomenit deja toate mijloacele prin care putem să facem asta; întărirea colaborării cu partenerii noştri, fie că vorbim de Statele Unite, fie că vorbim de NATO, de Uniunea Europeană, fie că vorbim de relaţiile bilaterale, şi am menţionat câteva din programele în care suntem angrenaţi.

În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice şi să întărim rolul nostru în organismele şi în formatele multilaterale - Uniunea Europeană, NATO, dar şi Iniţiativa celor Trei Mări, Formatul B9, sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant.

Vom susţine în continuare stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. (Vociferări.)

Vom susţine, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest şi vom susţine integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noştri. Este o condiţie a stabilităţii noastre viitoare. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să faceţi linişte!

Domnul Nicuşor-Daniel Dan:

Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, aşa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate, pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate.

Iar în ceea ce priveşte politica internă, lupta împotriva corupţiei e foarte importantă. În primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen. În al doilea rând, trebuie să prioritizăm marea corupţie, pentru că, în momentul acesta, este un amestec între diferite zone de corupţie.

În mod explicit, Strategia prevede implicarea serviciilor de informaţii în colectarea datelor cu privire la corupţie, fără însă să depăşim graniţa între sistem de informaţii şi sistem de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie judecarea faptelor de corupţie şi dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă.

Foarte importantă este zona economică, pentru că ea este fundamentul întregii construcţii. O stabilitate şi predictivitate bugetară. Aşa cum am menţionat, revigorarea industriei naţionale de apărare pe oportunităţile pe care le are. Promovarea companiilor româneşti şi atragerea investiţiilor străine, şi aici un rol foarte important îl are diplomaţia economică, care a lipsit până în momentul acesta, ca să o spunem foarte deschis.

O oportunitate va veni odată cu aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE. Şi vreau să mulţumesc Parlamentului pentru celeritatea cu care a transpus rugăminţile sau angajamentele, actele normative necesare acestui proces de aderare, şi sunt în continuare foarte optimist că în vara anului viitor România va fi membru al OCDE.

Şi, foarte importantă, pentru că există o conexiune directă, energia, dezvoltarea proiectelor majore şi de producţie, şi de transport-distribuţie este în atenţia noastră, pentru că există o conexiune între productivitate şi preţul energiei. (Vociferări.)

O să închei cu rolul cetăţeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei Strategii, şi în realizarea multor lucruri care ţin de dezvoltarea României în viitor, să implicăm cetăţenii şi societatea civilă, şi pentru asta, în primul rând, trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor, şi asta este corelată cu lupta împotriva corupţiei. (Vociferări.)

Ulterior acestei strategii, o să existe un plan de implementare care va avea termene şi indicatori, aşa cum are orice plan de implementare, dar nici de strategii, nici de planuri de implementare nu duce lipsă România. Chestiunea este dacă şi cum vom reuşi să punem în practică ceea ce este scris în aceste documente, şi aveţi în mine un partener.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumim domnului preşedinte Dan pentru mesajul adresat Parlamentului României.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Pentru a-i permite domnului preşedinte să se retragă, vă propun o pauză de 10 minute, iar noi vom continua lucrările cu următoarele puncte înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

După pauză

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog, liderii de grup să îşi invite colegii în bănci.

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările.

În partea a doua a şedinţei noastre, la punctul 1 al ordinii de zi avem Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030.

Proiectul de hotărâre şi raportul comun al Comisiilor pentru apărare au fost distribuite şi afişate pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Pe procedură, domnul senator Peia.

Domnul Ninel Peia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senator Peia vă deranjează astăzi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorabili strategi ai achiziţiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale. (Vociferări.) Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să-mi spuneţi procedura, domnule senator.

Domnul Ninel Peia:

Înainte de... este vorba de dezbaterea...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Asta este la dezbatere. Deocamdată suntem la...

Domnul Ninel Peia:

Mă lăsaţi, domnule preşedinte...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

...procedură. Care e procedura?

Domnul Ninel Peia:

...să vorbesc?

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

La dezbatere vă dau cuvântul. Dar care e procedura?

Domnul Ninel Peia:

După ce a vorbit domnul Preşedinte al României... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

O să aveţi ocazia la dezbateri.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Din partea Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere, are cuvântul doamna senator Nicoleta Pauliuc, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au înaintat Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi Senat solicitarea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României, privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare pentru perioada 2025-2030, în vederea întocmirii raportului comun.

În acest scop, având în vedere prevederile Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, membrii Comisiilor reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut solicitarea în şedinţa comună din data de 26 noiembrie 2025.

Documentul supus dezbaterii, Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2025-2030, este structurat în şase capitole, astfel:

- Principiile Strategiei Naţionale de Apărare;

- Evaluarea contextului global de securitate. Ameninţări şi riscuri la adresa statului şi cetăţeanului român. Vulnerabilităţi şi oportunităţi;

- Interese şi obiective naţionale de apărare şi securitate;

- Direcţii de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale şi apărării României;

- Consideraţii finale unde, în concluzie, Strategia:

- Reiterează angajamentul statului român faţă de securitatea naţională, protejarea cetăţeanului şi consolidarea participării active în cadrul NATO şi Uniunii Europene;

- Subliniază importanţa unei abordări integrate şi a mobilizării tuturor instituţiilor statului şi societăţii pentru a răspunde provocărilor de securitate;

- Confirmă caracterul adaptabil şi prospectiv al Strategiei, orientat spre siguranţă, prosperitate şi stabilitate pe termen lung.

În consecinţă, având în vedere solicitarea Preşedintelui României, cuprinsul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, în baza actelor normative menţionate anterior, luând în considerare punctele de vedere exprimate în timpul şedinţei comune, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reunite din Camera Deputaţilor şi Senat hotărăsc, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, o singură abţinere, să propună plenului celor două Camere aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 şi Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, prevăzut în anexa la prezentul raport comun.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenţii de ordin general, din partea grupurilor?

Din partea Grupului AUR, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut şi nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicuşor-Daniel Dan, a plecat Nicuşor-Daniel Dan, fără să asculte vocea poporului român, prin reprezentanţii săi.

De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici, în faţa Parlamentului, nu găseşte o oră pentru "Ora premierului", aşa cum îl obligă art. 211 din Regulament.

Şi acum, pe fond, dacă va găsi domnul Nicuşor Dan de cuviinţă, în această Strategie de apărare naţională, pe care noi o votăm, şi cu care suntem de acord, vrem să-i spunem că nu suntem de acord cu discursul dumnealui - cerem desecretizarea şedinţei CSAT pentru anularea alegerilor... (Aplauze. Vociferări.) Cerem... (Aplauze.) ca acea şedinţă informală a Curţii Constituţionale - la fel, stenogramele să fie făcute publice. Pentru că asta a promis domnul Nicuşor Dan în campanie.

Strategia de securitate naţională trebuia, pe lângă abandonul şcolar şi activismul civic, să cuprindă combaterea sărăciei. Trebuia să cuprindă o strategie de securitate alimentară şi o strategie energetică a României. (Vociferări.)

Domnule preşedinte de şedinţă,

5 minute aveam alocate.

Aşa că securitatea energetică priveşte soarta cetăţenilor români. Plătim facturi de două sau trei ori mai mari.

În Strategia de Apărare Naţională pe care noi o votăm nu am găsit ceea ce a spus Nicuşor Dan, că trebuie bani mai mulţi pentru Ucraina, în detrimentul învăţământului şi sistemului sanitar din România.

Aşa că votăm contra faţă de Nicuşor Dan şi votăm pentru Strategia de Apărare Naţională. (Aplauze.)

Păcat că n-avem 5 minute... (Aplauze.) şi păcat că domnul Bolojan nu vine în faţa noastră. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ninel Peia.

Domnul Ninel Peia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Când eram deputat şi secretarul Comisiei juridice, puteam să luăm cuvântul pe procedură atunci când doream. Văd că s-au schimbat regulile.

Senator Peia vă deranjează încă o dată azi, dragi colegi.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Onorabili strategi ai achiziţiilor militare,

Trăim un moment demn de Caragiale. Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. Dacă n-ar fi real, ar fi o farsă. Avem o strategie de apărare care seamănă cu o piesă de teatru prost regizată - decoruri scumpe, actori mediocri şi un public care plăteşte nota. SAFE ne spuneţi dumneavoastră că este o oportunitate. Pentru România? Nu. Pentru furnizori? Da. Pentru industria locală? Nu. Pentru industria străină? Categoric.

Pe vremea lui Ştefan cel Mare ne făceam armele singuri şi le foloseam cu demnitate. Astăzi cumpărăm cu cardul şi plătim în rate.

Pe vremea lui Mihai Viteazu eram furnizori de curaj. Acum suntem furnizori de comenzi.

Şi o întrebare simplă, dar dureroasă: cu ce ne vom apăra ţara? Cu puşca? Sau cu acceptarea termenilor şi condiţiilor de la sfârşitul contractului?

Noi nu mai avem industrie de apărare, avem industrie de achiziţii. Nu mai avem planuri tehnologice, avem facturi tehnologice. Nu mai avem strategie, avem doar un shopping list.

Şi dacă ar fi să-l întrebăm tot pe maestrul Caragiale, ce-ar spune despre noi? Bravos, naţiune! Halal să ne fie!

Dar eu nu vreau să fim naţiunea ironiei, ci naţiunea demnităţii, domnilor colegi.

România nu trebuie să fie client, ci producător; nu spectator, ci actor; nu piaţă, ci o forjă de producţie.

De aceea, vă spun, cu toată gravitatea şi cu toată ironia amară necesare - numai o ţară care îşi fabrică apărarea îşi poate apăra libertatea.

Vă anunţ... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Cătălin Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

N-aveam de gând să iau cuvântul astăzi, dar când îi aud pe cei care răspândesc ură şi dezinformare şi slăbesc apărarea acestei ţări, le spun aşa - că de 300 de ani, Rusia face rău acestei ţări, în toate formele ei de existenţă... (Vociferări.) că de 12 ori au invadat România, că bunicul meu a luptat ca veteran de război împotriva Rusiei... (Vociferări. Gălăgie.) şi apoi l-au băgat şi cei instalaţi... (Vociferări. Gălăgie.) de ruşi aici, comuniştii, după care plângeţi voi, la puşcărie politică... (Vociferări. Gălăgie.) că cea mai mare ameninţare la adresa copiilor noştri, a libertăţii noastre, a felului nostru de a trăi este acest regim absolut al răului... (Vociferări. Gălăgie.) regimul putinist, Rusia, continuatoarea Uniunii Sovietice, care întotdeauna şi-a găsit trădători şi idioţi utili... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Ucraina luptă şi pentru libertatea noastră. (Aplauze. Vociferări.) Întotdeauna există... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) o faţă frumoasă a umanităţii... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) a demnităţii... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) şi a dreptăţii, care nu pleacă capul... (Vociferări. Gălăgie.) şi nu aşteaptă... (Vociferări. Gălăgie.) ca trădătorii... (Vociferări. Gălăgie.) un stăpânitor căruia să-i pupe cizma. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Acest document este o scriere care face confuzia între securitatea naţională şi apărarea ţării. (Vociferări. Gălăgie.)

Scrierea prezintă manipularea informaţională ca pe o ameninţare, de parcă Nicuşor Dan a descoperit la Cotroceni apa caldă.

Încercări de influenţare a oamenilor există de când este lumea. Eminescu, Titulescu, Iorga vorbeau despre propaganda străină. Dar statul foloseşte pretextul manipulării informaţionale ca să cenzureze cetăţenii, să le blocheze conturile, să le şteargă conturile de pe social media şi să-i hărţuiască pentru opţiunile lor politice.

Când spui că oamenii sunt manipulaţi informatic, tu, ca stat, declari practic că propriii tăi cetăţeni sunt neputincioşi să gândească singuri, îi tratezi ca pe nişte incapabili.

Această scriere nu este despre apărarea ţării, a cetăţenilor, resurselor şi drepturilor noastre. Este o înscriere despre apărarea statului, a celor care au furat puterea prin anularea alegerilor şi, de cel puţin un an de zile, cetăţenii români nu le mai recunosc autoritatea şi nu mai au încredere în instituţiile publice, instituţii ale statului care, în loc să ajute cetăţeanul, îl blochează.

Această scriere va sta la baza instituirii unor restricţii, obligaţii şi secretizări ale statului român faţă de cetăţeni, aşa cum fac cu secretizarea ajutorului pentru Ucraina, România fiind singura ţară care ascunde acest lucru faţă de cetăţenii ei.

Această scriere numită "Strategia Naţională de Apărare" nu conţine nimic concret. Să vorbim despre profilul unei confruntări militare, despre ipotezele în care România trebuie să se apere militar şi cazul în care aliaţii noştri nu vor trimite trupe în România, ci vor trimite doar armament şi bani, aşa cum este Ucraina.

Închei prin a spune că votăm împotriva acestei strategii.

Şi, Nicuşor Dan, ţine-te de cuvânt şi desecre.... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Ionel-Ovidiu.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Domnilor preşedinţi,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că Strategia Naţională de Apărare recunoaşte oficial dezinformarea, propaganda şi războiul cognitiv ca ameninţări la adresa securităţii României şi a democraţiei. Este un început necesar şi un pas de maturitate strategică. Aceste fenomene nu atacă graniţe, ci încrederea, unitatea şi voinţa democratică a cetăţenilor. Ele influenţează alegeri, polarizează societatea, subminează instituţiile statului. Sunt arme invizibile, dar devastatoare.

România nu mai are timp pentru reacţii fragmentate. Apărarea statului înseamnă astăzi şi apărarea minţilor, a adevărului şi a procesului democratic.

De aceea, este necesară înfiinţarea unei comisii speciale parlamentare pentru combaterea dezinformării, ca instrument strategic de apărare naţională, cu trei obiective clare - educaţie pentru rezilienţă, gândire critică, educaţie media, instruirea funcţionarilor publici, legislaţie coerentă şi modernă, reglementarea platformelor digitale, sancţionarea campaniilor coordonate de dezinformare şi protejarea proceselor electorale, coordonarea instituţională clară, roluri definite, cooperare instituţională şi parteneri şi parteneriate cu UE, NATO şi structurile specializate.

Această comisie nu înseamnă cenzură, ci protecţie, prevenţie şi reacţie inteligentă la un fenomen strategic.

Atacul asupra adevărului este un atac asupra democraţiei, iar apărarea democraţiei este datoria noastră supremă, ca parlamentari, să acţionăm ferm, responsabil şi coordonat. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimaţi domni preşedinţi,

Stimaţi colegi,

O să vorbesc despre trei lucruri cu privire la această Strategie.

În primul rând, despre noul concept care a fost adus în discuţie, de independenţă solidară, pe care o susţinem. Dar această independenţă solidară trebuie să fie validată ulterior de politicile publice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Dacă vom avea doar o singură sintagmă trecută, fără să fie aplicată ulterior în politicile publice, atunci vom avea o formă fără fond şi eu cred că nu avem nevoie de noi experimente, doar de noi strategii, fără să fie aplicate.

A doua chestiune - Strategia abordează foarte multe teme, începând de la educaţie, cultură, tehnologie, demografie. Pare, în această perioadă, ceva de genul unui pom de Crăciun foarte bine ambalat, dar eu cred că trebuie să avem nişte direcţii foarte stricte, clare, în această perioadă, pe care vom încerca să le impunem în politicile publice şi nu trebuie să deviem de la acestea.

Şi, în al treilea rând, o să susţinem toate iniţiativele care vin să întărească independenţa justiţiei. Iar ceea ce se spune în această Strategie - sper să nu ne întoarcem în timp şi să vedem din nou că justiţia este câmp tactic pentru serviciile secrete sau este folosită ca armă politică.

Dacă aceste lucruri vor fi puse în practică, cred că este o strategie bună.

Şi UDMR va vota şi de data aceasta această Strategie.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Fifor Mihai-Viorel.

Vă rog.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Distinşi colegi,

Suntem chemaţi astăzi să adoptăm o strategie naţională de apărare care pune România în acord cu realitatea momentului. Să recunoaştem: trăim cel mai dificil context de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial. Documentul nu se ascunde în spatele formulelor diplomatice. Identifică limpede riscurile, vulnerabilităţile şi provocările, dar evidenţiază totodată şi oportunităţile care pot transforma România într-un stat mai sigur, mai respectat şi mai prosper.

Conceptul central - "independenţa solidară" - defineşte perfect poziţia noastră de astăzi. După două decenii ca membri ai NATO şi ai Uniunii Europene, România este o ţară matură, sigură de propriile capacităţi. Strategia fixează un adevăr pe care îl susţinem fără ezitare: independenţa nu înseamnă izolare, ci forţa de a acţiona împreună cu aliaţii, menţinând în acelaşi timp capacitatea de a ne apăra singuri interesele naţionale.

În acest cadru, NATO, Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă nu doar repere, ci piloni ai securităţii României. Prezenţa militară americană, investiţiile strategice şi cooperarea operaţională consolidează profilul nostru de furnizor de securitate la Marea Neagră şi pe Flancul Estic.

Strategia abordează frontal ameninţarea Federaţiei Ruse, efectele războiului din Ucraina şi presiunile asupra Republicii Moldova. Este o perspectivă lucidă, care confirmă că securitatea României depinde direct de stabilitatea regiunii în care trăim.

Un element esenţial al acestui document, pe care Partidul Social Democrat îl susţine fără rezerve, este tratarea economiei ca fundament al securităţii naţionale. Fără o industrie modernă, fără energie sigură, fără infrastructură critică rezilientă, nu putem vorbi nici despre apărare credibilă, dar nici despre ambiţii regionale.

Strategia reafirmă valori fundamentale: democraţie, stat de drept, integritate, încredere între cetăţean şi stat. Fără această arhitectură de securitate rămânem o naţiune fragilă.

În numele Grupului PSD, formulăm două angajamente ferme... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Nicoleta Pauliuc.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Domnule preşedinte,

Domnule premier,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi cred că primul adevăr pe care trebuie să îl spunem cu onestitate este acesta - o strategie de apărare nu poate fi doar un document care circulă între politicieni, ea trebuie să fie un contract între noi, cei aleşi, şi cetăţenii pe care îi reprezentăm.

Românii nu trăiesc în limbaj de "capabilităţi" şi "rezilienţă", ci în limbajul locurilor de muncă, al siguranţei, al serviciilor publice care funcţionează, al facturilor suportabile şi al încrederii că statul îi protejează când le e greu.

De aceea, după ce o adoptăm, această Strategie trebuie pusă în mişcare prin politici publice, bugete, termene clare şi capabilităţi explicate românilor.

Ca senator al PNL spun apăsat că Partidul Naţional Liberal este principalul furnizor de astfel de politici. Programul pentru repornirea industriei de apărare, asumat de premierul Ilie Bolojan şi susţinut prin finanţare SAFE, înseamnă producţie militară în România, locuri de muncă, bani care rămân în economia noastră.

Strategia identifică şi haosul administrativ ca vulnerabilitate de securitate. Un stat proiectat în anii '90, cu proceduri şi reflexe din anii '90, nu poate răspunde aşteptărilor legitime ale românilor de azi. Reformele începute de premierul Ilie Bolojan - eficientizare, simplificare, digitalizare, reducerea birocraţiei - nu sunt mofturi, sunt condiţii de securitate naţională.

În ultimii ani, PNL a susţinut constant o politică externă şi de securitate pro-UE şi pro-NATO.

Doamnelor şi domnilor,

Această Strategie nu este un text tehnic pentru experţi, ci un angajament în faţa românilor. Datoria noastră este să o îmbunătăţim unde e nevoie, să o susţinem când merge în direcţia corectă şi, mai ales, să o transformăm în realitate - în autostradă, fabrică, spital, şcoală sigură, familie protejată. Abia atunci vom putea spune că am tran... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă senator.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Senatului României,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor viceprim-miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am citit cu foarte mare atenţie acest document care are o importanţă fundamentală pentru toţi cetăţenii României. Şi în timp ce atenţia noastră, atenţia tuturor aproape, a fost concentrată pe riscurile majore de securitate pentru statul român, care sunt prezentate, cum ar fi Rusia, spre exemplu, Strategia aduce un element de noutate care este foarte important şi care mă bucur că a fost pus în discuţie într-un mod real - riscul pe care extremismul şi radicalizarea individuală, radicalizarea individualizată îl reprezintă pentru întreaga societate şi pentru stat în ansamblul său.

Aş vrea doar să vă reamintesc că în ultimele două săptămâni, Serviciul Român de Informaţii a expulzat din România două persoane care erau suspectate atât de afiliere la organizaţia teroristă Hamas, cât şi de plănuirea unor atacuri împotriva comunităţilor evreieşti din România.

Aş vrea să vă reamintesc că recent DIICOT - şi presa a prezentat acest lucru - a destructurat o reţea transfrontalieră formată din promotori ai ideologiei legionare şi neonaziste în România, care la rândul său pregătea atacuri.

Şi aş vrea să subliniez în mod special riscul şi pericolul pe care promovarea ideologiei legionare o are asupra siguranţei statului român.

De altfel, acum două săptămâni, în faţa sediului Parchetului General al României a avut loc un protest de promovare a Mişcării Legionare şi a criminalilor de război condamnaţi.

Aş sublinia, de asemenea, că Strategia menţionează în mod special faptul că legislaţia existentă este insuficientă pentru a combate aceste riscuri.

Cu toate acestea, Parlamentul României şi-a făcut datoria de a promova legisla... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vorbeşte inclusiv în acest document... (Arată documentul.) Nicuşor Dan despre reconciliere naţională.

Nimic nu se poate concilia, reconcilia şi construi pe minciună. Am fost numiţi aici, de la acest podium, de un antevorbitor, "idioţi utili". Aşa ne consideră ministrul apărării şi aşa-i consideră pe români. Pentru că am fost anunţaţi la o televiziune că al 25-lea pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost trimis, şi în momentul în care se cer explicaţii, se cere transparenţă, românii vor să ştie câţi bani am plătit pentru Ucraina, în detrimentul spitalelor, şcolilor şi infrastructurii din România... (Vociferări.) n-a venit niciun răspuns. (Vociferări.)

Nu se răspunde, pentru că domnul Moşteanu se teme de nişte milioane de vizualizări şi se teme ca românii să-şi facă propria impresie.

"Idioţi", noi am citit acest document, şi, în acest document, nu este specificat, cum a specificat Nicuşor Dan, că vom da vreun ban Ucrainei.

Dacă se menţiona ceva de Ucraina şi legat de finanţarea Ucrainei, AUR ar fi votat contra.

Lipsa dumneavoastră de transparenţă, lipsa dumneavoastră de dialog, domnule Bolojan, care v-aţi înconjurat de cinci vicepremieri, din care unul este absent astăzi aici - în momentul în care nu dialogaţi, în momentul în care nu prezentaţi publicului ce măsuri vreţi să luaţi, în momentul în care măriţi TVA-ul şi, logic, aveţi încasări mai puţine la buget, atunci înseamnă că "idioţii" nu sunt românii, ci dumneavoastră, guvernanţii. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului deputat Dimitriu Alexandru.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ei, cum aţi putea voi, stimabililor extremişti, să înghiţiţi o strategie de apărare a României? (Vociferări. Gălăgie.)

Strategia de apărare a României, pentru dumneavoastră, ar fi să ne punem tavă pentru ruşi, cel mai probabil. (Vociferări. Gălăgie.)

Strategia de apărare a dumneavoastră, când vine vorba despre corupţie, poate să primească răspuns doar prin faptul că aţi dat milioane de euro la Realitatea TV, doamnei Anca Alexandrescu. (Gălăgie. Vociferări.) Aşa ştiţi voi să răspundeţi, cu responsabilitate, furând banii românilor!

Şi aveţi tupeul acum, în această şedinţă, care este despre apărarea copiilor noştri, dumneavoastră să spuneţi că dăm banii de la gura spitalelor şi de la gura copiilor! (Vociferări. Gălăgie.)

Nimic mai fals! (Vociferări. Gălăgie.)

Ne apărăm râul şi neamul, aici, în România, dând bani...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să faceţi linişte!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...şi ajutând pe cei care sunt în jurul nostru.

Vreţi ca Rusia să fie la graniţă, să ne atace copiii, să vă atace vouă copiii?! (Vociferări. Gălăgie.)

Voi înţelegeţi logica? Aveţi vreun dram de responsabilitate în dumneavoastră? Cu siguranţă, nu-l aveţi! De ce? (Vociferări. Gălăgie.)

Pentru că primiţi ordine de la Putin! Şi normal că Putin nu îşi doreşte o strategie serioasă de apărare! Îşi doreşte să fim îngenunchiaţi! Îşi doreşte să răspundem unor interese care nu ţin de noi, ci ţin de voi şi de banii pe care îi primiţi din Rusia, probabil! (Vociferări. Gălăgie.)

Ruşine să vă fie! Sunteţi nişte trădători! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Îi mulţumesc, în primul rând, domnului preşedinte Dan pentru expozeul privind Strategia de securitate pentru 2025-2030.

Dar, înainte să vorbim de strategii până în 2030, oamenii au nevoie de explicaţii privind ce s-a întâmplat în ultimele zile în privinţa apărării teritoriale naţionale.

Instituţiile statului, ministrul apărării şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au transmis oficial că au fost detectate obiecte aeriene în spaţiul aerian al României şi au cerut populaţiei din zonele vizate să se adăpostească. Este o realitate confirmată, nu o conspiraţie.

Pornind de la aceste fapte, observăm o diferenţă între situaţia de pe teren şi strategia prezentată.

Documentul vorbeşte mult despre principii, despre parteneriate şi despre direcţii generale, însă oferă prea puţine explicaţii despre capacitatea de reacţie imediată, despre modul în care funcţionează avertizarea rapidă, despre cum se coordonează instituţiile atunci când apare un incident real, nu ipotetic.

Mai există un minus important: lipsa unei analize serioase a problemelor interne care afectează securitatea ţării. Sărăcia, starea sistemului de educaţie, plecarea masivă a românilor, infrastructura slabă, toate influenţează direct siguranţa naţională. Toate sunt vulnerabilităţi reale şi toate sunt tratate superficial în document.

O strategie de apărare trebuie să pornească de la realitate, nu doar de la intenţii. România are nevoie de reacţie rapidă, instituţii care funcţionează şi măsuri clare pentru protejarea oamenilor - acum, nu doar în viitor, pe realităţi operaţionale actuale şi care stabilesc un mecanism clar de reacţie şi de monitorizare.

România are nevoie de un cadru strategic complet, ancorat în fapte, capabilităţi şi vulnerabilităţi reale.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului senator neafiliat Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu vorbim despre extremism, nu vorbim despre populism.

Haideţi, vă rog frumos, să vorbim despre strategia naţională de apărare a cetăţenilor români!

Ce facem pentru români?

Ce facem pentru România?

Românii îşi fac griji pentru ziua de mâine, nu pentru lucruri mari, ci pentru lucruri elementare.

Suntem ţara cu preţuri record la combustibil, apă potabilă sau energie electrică.

Suntem ţara în care mulţi români muncesc cinstit, dar rămân săraci.

Suntem ţara în care pensia şi salariul nu mai acoperă nici măcar necesităţile de bază.

Despre asta trebuie să vorbim - despre români şi despre România! (Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu.

Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat.

La anexă? Nu sunt.

Adoptată.

Dezbaterile fiind finalizate, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Cu 314 voturi pentru, 43 împotrivă şi 3 abţineri, hotărârea a fost adoptată.

Trecem la dezbaterea...

Voci de la AUR:

Explicarea votului!

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule senator Chelaru, vă rog, explicarea votului.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După furiile dezlănţuite mai înainte, vreau să vă scot în evidenţă de ce am dat acest vot.

Cu toate că strategia este altceva decât ceea ce scrie în titlu, este o strategie a securităţii extinse, într-o lume la fel de impredictibilă, după cum sunt şi deciziile noastre.

Deci, din acest punct de vedere, este o necesitate care intră în interesul vital al naţiunii române.

În al doilea rând, am ieşit să explic că toate elementele ingrediente ale acestei strategii trebuie să aibă o raţiune unică a conceptelor.

Nu se vorbeşte nicăieri, în schimb, de modul cum România poate să fie unul dintre marii actori ai Europei şi ai civilizaţiei moderne pentru reinstituirea culturii şi civilizaţiei păcii.

Dacă toate cele care sunt cuprinse în această strategie vorbesc despre cum să ne înarmăm şi ce măsuri să luăm împotriva acelora care sunt consideraţi de unii dintre colegii noştri deviaţionişti de la starea normalităţii lor, eu vreau să vă spun că suntem într-o stare continuă de anormalitate, fiind mereu atleţii războiului.

Poporul român are vocaţia păcii, prin blândeţea sa, şi această strategie trebuie să fie prima care să găsească soluţiile şi să producă instrumentarul construcţiei unei păci permanente şi durabile.

Iată de ce am intervenit!

Iată de ce germenii din această strategie pot produce această reorientare fundamentală a poporului, a naţiunii române, a statului românilor, nu a statului înstrăinat de români!

Explicaţia cred că nu trebuie continuată.

Atât doar vă spunem: nu mai arătaţi cu degetul, nu mai incriminaţi, pentru că n-o să ajungem niciodată la o reconciliere în suflet şi în simţiri! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul Gheorghe Vela (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Haideţi!

Domnul senator Vela.

Domnul Gheorghe Vela:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi senatori şi deputaţi,

Am votat împotriva acestei strategii, pentru următoarele considerente: domnul nostru preşedinte nu ştie să vorbească decât despre partenerii internaţionali. Dar nu are partener poporul român! Nu vorbeşte decât despre solidaritate cu actorii NATO, cu vecinii, cu Ucraina, cu Republica Moldova! Dar nu vorbeşte deloc despre solidaritatea cu poporul român! Vorbeşte despre interesul vecinilor, despre interesul Europei, despre interesele oricui, dar nu despre interesul nostru, al poporului român!

Ne întrebăm: al cui preşedinte este şi de către cine a fost, până la urmă, votat?! De către români sau pus, aşa cum sunt zvonurile, la comanda unei puteri străine din Europa Occidentală?!

Deci, atâta vreme cât în această strategie interesele românilor sunt ignorate şi sunt prioritare doar interesele vecinilor, şi ale Ucrainei, şi ale Republicii Moldova, şi ale NATO, şi când România doreşte cu adevărat pace şi vrea ca copiii românilor să fie protejaţi, daţi-mi voie să vă spun că, pentru aceste considerente, considerăm că strategia aceasta ţine cu oricine altcineva, dar mai puţin cu românii!

Pentru aceste considerente, am votat împotrivă.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea punctului 2 al ordinii de zi, reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Raportul comun al Comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului a fost distribuit.

De asemenea, stimaţi colegi, vă reamintesc că această lege a fost adoptată, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, în şedinţa din data de 1 septembrie 2025.

Pentru prezentarea raportului are cuvântul domnul deputat Bogdan Ciucă, din partea Comisiilor juridice.

De asemenea, domnule preşedinte, vă rog să faceţi propunerile şi pentru timpul necesar dezbaterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Aceasta se realizează ca urmare a Deciziei nr. 479/2025 a Curţii Constituţionale.

Am fost legal sesizaţi, în conformitate cu art. 59 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Decizia de care aminteam precizăm că a fost pronunţată în 20 octombrie 2025 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025, o decizie prin care Curtea Constituţională, examinând criticile de neconstituţionalitate, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituţională în ansamblul său.

În urma reexaminării legii, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi în acord cu art. 59 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, membrii celor două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât să supună votului plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului raportul comun privind respingerea, evident, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale de care am amintit, nr. 479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 10 noiembrie 2025, prin care s-a declarat neconstituţional, în integralitatea sa, acest proiect de lege anterior promulgării.

Amendamentele respinse se află în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun, iar actul normativ face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propun două minute pentru dezbateri.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Urmează să supunem votului propunerea comisiilor pentru timpul necesar dezbaterii.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului această propunere.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Cu 318 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 11 abţineri şi două - "nu votez", propunerea a fost adoptată.

(Domnul senator Laurenţiu Plăeşu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, domnul senator Plăeşu.

Domnul Laurenţiu Plăeşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă readuc în atenţie, aşa cum am mai făcut-o la un alt proiect de lege, faptul că Parlamentul este învestit cu acest proiect de lege pentru adoptare, în procedura de angajare a răspunderii.

În procedura de angajare a răspunderii Parlamentul nu poate să voteze nici pentru adoptarea proiectului de lege cu care a fost învestit, nici pentru respingerea lui. (Vociferări.)

Poate să voteze doar pentru menţinerea sau retragerea încrederii Guvernului.

Drept pentru care, consider că propunerea pe care au făcut-o Comisiile juridice reunite, de respingere a acestui proiect de lege, este vădit neconstituţională.

De asemenea, Curtea Constituţională, în cuprinsul deciziei prin care a declarat, în ansamblu, neconstituţional acest proiect de lege, spune că Parlamentul trebuie să adopte o hotărâre privind încetarea procesului legislativ, nu pentru respingerea acestei legi.

Drept pentru care, vă solicit retrimiterea la comisii, să se refacă raportul şi să poată să revină până la sfârşitul şedinţei cu un raport care să îndeplinească exigenţele constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Am înţeles.

Supun la vot propunerea domnului senator.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

121 de voturi pentru, 237 voturi împotrivă, un vot "nu votez".

Propunerea a fost respinsă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, comisiile, aşa cum am văzut, au propus un raport de respingere a Legii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 479 din 2025, prin care Legea este declarată neconstituţională în ansamblul său.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, respectiv respingerea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Să înceapă votul!

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Cu 246 de voturi pentru, 78 contra, 31 de abţineri şi 5 nu votează, legea a fost respinsă.

Explicarea votului. (Vociferări.)

Vă rog, pe procedură.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, conform art. 211 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aşa cum de mai bine de 25 de zile întreb în şedinţele Biroului permanent, dacă domnul prim-ministru Bolojan doreşte să dialogheze cu noi, conform votului pe care dumneavoastră l-aţi dat în Biroul permanent, vă rog să supuneţi la vot să-l cheme plenul Camerei Deputaţilor, dacă la votul Bp nu vrea să vină.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E şedinţă comună!

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Foarte bine, cu atât mai mult, cu atât mai multă legitimitate. (Vociferări.)

Dacă nu ascultă de Biroul permanent, dacă nu ascultă de votul dat în Biroul permanent, şi ne rugăm de el de o lună de zile să participe în faţa Camerei Deputaţilor, pentru a dialoga, vă rog pe dumneavoastră să supuneţi astăzi la vot... (Vociferări.) să vină în faţa Parlamentului.

Pentru că am crezut că astăzi vine să ne spună ceva, dar n-a venit să zică nimic. A venit, a făcut o poză şi a plecat.

Să vă fie ruşine! ( Aplauze. Vociferări.)

Marţi, la ce oră doreşte dumnealui, este chemat în faţa Camerei Deputaţilor.

Vă rog să supuneţi la vot. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Este plan reunit, aşa cum bine ştiţi.

Şi urmează ca de la Cabinetul prim-ministrului să ni se transmită programul când va veni domnul prim-ministru la "Ora prim-ministrului". (Vociferări. Gălăgie.)

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2025 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului sunt obiecţii?

Vă rog, doamna Grosaru.

Doamna Ioana Grosaru:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să-mi exprim nemulţumirea şi totodată să atrag atenţia că, chiar dacă n-am luat cuvântul când a fost legea privind... când a fost raportul privind Strategia Naţională, vreau să aduc în atenţie totuşi nedreptăţile care pleacă de aici, din Parlament - şi mă refer la Grupul minorităţilor, care continuă să facă diferenţe între unele organizaţii, între unele minorităţi.

De ce vă aduc în atenţie acum această problemă? Pentru că nici măcar... deci sunt supusă de când am intrat, de când... din prima zi, unor nedreptăţi, iar astăzi sunt pusă în situaţia să validez aceste grupuri în care - nici măcar din Grupul de prietenie... privind Grupul de prietenie cu Republica Italiană nu fac... deci nu sunt şi nu fac parte.

Mă opresc aici, dar voi continua să discut, să ridic o problemă care priveşte nedreptatea care se face cu privire... (Vociferări.) cu privire la unele persoane, unele minorităţi, care au mai multe drepturi decât altele.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

La preambul dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblu său.

Să înceapă votul!

Cu 352 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abţineri, 3 nu votează, hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Având în vedere că şi la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcţie, ambele prin vot secret cu bile, pentru operativitate, vă propun să dezbatem cele două puncte, după care să trecem la exprimarea concomitentă a voturilor, după cum am procedat şi până acum la alegerea preşedinţilor.

Vă supun votului această propunere.

Să înceapă votul!

Cu 272 de voturi pentru, 84 contra, două abţineri, propunerea a fost adoptată.

Pe procedură, domnul lider Petrişor Peiu, vă rog.

Domnul Petrişor-Gabriel Peiu:

Domnilor preşedinţi,

Grupurile parlamentare AUR nu vor participa la acel vot pentru desemnarea celor doi preşedinţi, invocând art. 1 al Constituţiei, alin. (3) - statul de drept şi alin. (5) - respectarea legilor.

Legea nu a fost respectată la desemnarea membrilor celor două consilii de administraţie, deci nu avem cum să validăm votul dumneavoastră de azi. Vom părăsi sala. (Aplauze.)

(Membrii Grupurilor parlamentare AUR părăsesc sala de şedinţă.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Urmează punctul 4 al ordinii de zi, numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Avizul comun a fost distribuit şi afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Vă reamintesc dispoziţiile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, şi anume: Preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune se numeşte de către Parlament, în şedinţă comună, dintre membrii titulari ai Consiliului, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaţilor recomandaţi de către membrii titulari ai Consiliului de administraţie, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute în acest articol.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe-Ioan Bota, din partea Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere, pentru prezentarea propunerii şi avizului Comisiilor pentru cultură cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Ioan Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint avizul comun privind desemnarea candidatului pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Comisia pentru cultură şi media a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit în şedinţă comună, în 25 noiembrie 2025, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, în persoana doamnei Săftoiu Ana Adriana.

După audierea candidatului, membrii celor două comisii au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi - 20 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere -, candidatura doamnei Săftoiu Ana Adriana pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, comisiile permanente de specialitate supun votului plenului Parlamentului această candidatură.

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile.

La punctul 5 avem numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Avizul comun a fost distribuit şi afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Vă reamintesc dispoziţiile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune: Preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune se numeşte de către Parlament, în şedinţă comună, dintre membrii titulari ai Consiliului, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaţilor recomandaţi de către membrii titulari ai Consiliului de administraţie, cu respectarea procedurilor de audiere şi de vot prevăzute în acest articol.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe-Ioan Bota, din partea Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere, pentru prezentarea propunerii şi avizului Comisiilor pentru cultură cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Ioan Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint avizul comun privind desemnarea candidatului pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Comisia pentru cultură şi media a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit în şedinţă comună, în data de 25 noiembrie 2025, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, în persoana domnului Robert Cristian Schwartz.

După audierea candidatului, membrii celor două comisii au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi - 19 voturi pentru, 8 împotrivă şi nicio abţinere -, candidatura domnului Robert Cristian Schwartz pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, comisiile permanente de specialitate supun votului plenului Parlamentului această candidatură.

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt, am încheiat dezbaterile.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Aşa cum am hotărât, urmează exercitarea în acelaşi timp a celor două voturi.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare referitoare la votul secret cu bile.

Fiecare deputat şi senator primeşte de la chestori câte două bile, una albă şi una neagră. Bila albă introdusă în una albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru numire. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra numirii.

Stimaţi colegi,

Conform modalităţii de vot anterior stabilite, aveţi în faţă două rânduri de urne albe şi negre, marcate corespunzător. Fiecare deputat şi senator va primi câte două bile albe şi două bile negre pentru votul asupra celor două nominalizări prezentate.

Urmează să începem votul.

Invit doi chestori ai Camerei Deputaţilor să ocupe locurile destinate înmânării bilelor.

(Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, chestor al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul.)

Vă rog, al doilea chestor.

(Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint, chestor al Camerei Deputaţilor, îşi ocupă locul.)

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Silvia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru citirea listei deputaţilor.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Marian Neacşu prezent
Liviu-Ionuţ Moşteanu absent
Ciprian-Constantin Şerban prezent
Radu Marinescu absent
Radu-Dinel Miruţă absent
Domnul ministru Marinescu prezent
Alexandru-Florin Rogobete absent
Oana-Silvia Ţoiu prezentă
Diana-Anda Buzoianu absentă
Florin-Ionuţ Barbu absent
Petre-Florin Manole absent
Bogdan-Gruia Ivan absent
Sorin Grindeanu prezent
Adomnicăi Mirela Elena prezentă
Albu Dumitriţa prezentă
Alecsandru Marius-Nicolae prezent
Alecu Robert "prezent, nu votez"
Amet Varol absent
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andrei Cosmin prezent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Lucian-Nicolae prezent
Artimon Dan-Cătălin absent
Atanasiu Corina prezentă
Avrămescu Ştefăniţă-Alin absent
Baciu Romică-Andrei prezent
Badea Nelu-Valentin absent
Badiu Georgel absent
Balan Ioan absent
Bara Nicolae-Adrian absent
Barbu Florin-Ionuţ l-am citit, domnul ministru
Barstan Tiberiu-Claudiu absent
Baş Ana-Marcela absentă
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Becali George absent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Berescu Monica-Elena prezentă
Biro Daniel-Răzvan absent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Blaga Daniel-Codruţ prezent
Domnul ministru Moşteanu prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Ionel-Ovidiu prezent
Bogdănel Lucian-Gabriel prezent
Bordian Alexandru absent
Borş George-Mădălin prezent
Boşutar Tiberiu-Nicolae absent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bouda Ştefan prezent
Bruynseels Ramona-Ioana absentă
Bucur Ariana-Oana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budacă Vasile absent
Budăi Marius-Constantin prezent
Buican Cristian absent
Bulai Iulian absent
Bulearcă Marius-Felix prezent
Burduja Sebastian-Ioan prezent
Butură Cristina-Irina absentă
Cadar Răzvan-Olimpiu prezent
Caragaţă Florin absent
Câciu Adrian prezent
Cernit Maria absentă
Chilat Crina-Fiorela prezentă
Chirilă Virgil Alin prezent
Domnul deputat Buican prezent
Chiriţă Răzvan-Mirel absent
Sunteţi prezent, domnule deputat Bouda.
Ciobanu Adrian-Virgil prezent
Ciobotaru Dragoş-Fănică prezent
Ciocan Doiniţa prezentă
Ciolacu Ion-Marcel absent
Ciornei Daniel-Cătălin absent
Ciortea Răzvan-Iulian absent
Ciubuc Ciprian absent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciunt Ionel absent
Cîmpan Cristian-Emanuel "prezent, nu votez"
Cîmpean Ovidiu-Vasile prezent
Cîmpianu Andreea-Petronela absentă
Cîrligea Florin-Eugen absent
Cîrligeanu Ariadna-Elena absentă
Coarnă Dumitru "prezent, nu votez"
Cojocaru Petru-Bogdan prezent
Coleşa Ilie-Alin absent
Coliban Allen prezent
Coman Dragoş-Florin absent
Constantinescu Andra-Claudia absentă
Constantinescu Sergiu-Mircea prezent
Corcheş Codruţa-Maria absentă
Corendea Cosmin-Ioan absent
Cotinescu Ilie-Aurelian prezent
Cotîrleţ Paul-Claudiu prezent
Cozma Adrian-Felician prezent
Cristian Brian prezent
Crîstici Ognean absent
Cruşoveanu Marian prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csillag Andrei "prezent, nu votez"
Csoma Botond absent
Culeafă Mihai prezent
Dascălu Cristina-Emanuela absentă
Dimitriu Alexandru-Paul prezent
Doboş Elena absentă
Dobre Ciprian-Minodor prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Drăgoescu Cezar-Mihail prezent
Drinceanu Vlad-Florentin prezent
Drulă Cătălin absent
Dunava Costel Neculai absent
Echert Adrian absent
Enache Diana absentă
Enache Mihai-Adrian absent
Enachi Raisa "prezentă, nu votez"
Domnul deputat Echert, prezent. Rectificăm.
Ene Gabriela-Corina prezentă
Făget Mădălin-Laurenţiu absent
Fechet Mircea prezent
Feodor Silviu absent
Fifor Mihai-Viorel prezent
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Gabriel-Florinel absent
Furtună Mirela prezentă
Gal Călin-Graţian absent
Gál Károly prezent
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Anamaria absentă
Gavrilă Bianca-Eugenia absentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Geamănu Aurora-Adela prezentă
Georgescu Gheorghe-Daniel prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Ionel absent
Gheorghe Mihai-Claudiu absent
Gheorghiu Andrei-Florin prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Gherasim Laura absentă
Ghigiu Alexandru-Mihai prezent
Gima George prezent
Giurgiu Adrian absent
Gliga Dumitriţa absentă
Goidescu Ionel absent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Govor Mircea-Vasile prezent
Grindeanu Sorin-Mihai domnul preşedinte a fost prezent, l-am citit la început
Grofu Daniel "prezent, nu votez"
Grosaru Ioana absentă
Grosu Veronica absentă
Groza Călin-Florin prezent
Gurlui Silviu-Octavian absent
Guşă Andrei-Cosmin absent
Hagiu Augustin-Florin prezent
Hajdu Gábor prezent
Hangan Pollyanna-Hanellore prezentă
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Hristu Cosmin absent
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iagăr Monica absentă
Iancu Marius-Ionel prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Nicolae-Mirel absent
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu Monica absentă
Ionescu Radu-Mihail absent
Ionescu Tudor absent
Iordache Ion absent
Iosub Cosmin-Teodor absent
Irimia Ancuţa-Florina absentă
Isac Marius-Adrian absent
Ivan Bogdan-Gruia domnul ministru, l-am citit la început, absent
Jianu Iosif-Florin prezent
Kántor Boglárka prezentă
Kelemen Hunor absent
Kolcsár Anquetil-Károly prezent
Koler Eduard-Virgil absent
Könczei Csaba prezent
Kroncsiş Sebastian-Andrei absent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Ladányi László-Zsolt prezent
Lazăr Teodor absent
Lăpuşan Remus-Gabriel prezent
Lăzăroi Ioan absent
Lipă Elisabeta prezentă
Longher Ghervazen absent
Lőrincz Ştefan-Iulian prezent
Lovin Ramona absentă
Lungu Romeo-Daniel absent
Macovei Ilie Simona-Elena absentă
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manta Claudiu prezent
Markó Attila-Gabor prezent
Marussi George-Nicolae absent
Matei Aneta prezentă
Matei Sergiu-Lucian absent
Matichescu Mirela-Florenţa prezentă
Matieş Călin-Gheorghe absent
Mărgărit Mitică-Marius absent
Domnul deputat Marussi, prezent.
Merka Adrian-Miroslav absent
Miclău Samuel-Virgil absent
Mihaiu Radu-Nicolae prezent
Mihalcea Ioan prezent
Mihalcea Remus-Gabriel prezent
Mihalcea Silvia-Claudia prezentă, voi vota la final
Mihăescu Mugur absent
Mihuţi Bogdan-Florian prezent
Miklós Zoltán prezent
Mina Marian prezent
Mititelu Eduard-Tatian absent
Mitrea Dumitrina absentă
Mîndrescu Nicolae absent
Mîndroc Cătălin-Viorel prezent
Mocanu Adrian absent
Moiseev Alexandrin absent
Moisin Radu-Marin prezent
Molnar Andrei prezent
Morar Lucian-Ioan-Titus prezent
Moş Patricia-Simina-Arina prezentă
Muncaciu Sorin-Titus absent
Munteanu Valeriu absent
Murad Mohammad absent
Murariu Oana prezentă
Muraru Iulian-Alexandru prezent
Muşat Doru-Lucian absent
Nacov Gheorghe absent
Nagy Szabolcs prezent
Nagy Vasile absent
Nassar Rodica prezentă
Năcuţă Sorin prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril absent
Neacşu Andreea-Firuţa prezentă
Neagu Petre-Emanoil prezent
Neamţu George-Mihail absent
Neaţă Eugen prezent
Neculaescu Laurenţiu Adrian prezent
Negoescu Mihai-Bogdan absent
Negrea Petru-Gabriel absent
Nicolae Dan-Mihai absent
Oancea Silviu-Florin absent
Oltenaşu Sorin-George absent
Oprea Octavian prezent
Pambuccian Varujan absent
Pandea Ciprian prezent
Paraschiv Ciprian-Constantin absent
Paraschivescu Ovidiu-Romulus absent
Pascalini Nini-Alexandru absent
Pascariu Mihai-Cosmin absent
Păun Nicolae absent
Domnul deputat Paraschivescu, prezent.
Păunescu Silviu-Titus absent
Petreţchi Nicolae-Miroslav absent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Pistru-Popa Simona-Geanina prezentă
Pîclişan Gheorghe-Petru absent
Plopeanu Rodica prezentă
Plujar Andrei George absent
Ponta Victor-Viorel absent
Popa Alexandru absent
Popa Dorin absent
Popa Cristian-Alexandru "prezent, nu votez"
Popa George-Adrian prezent
Popa Maricel prezent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Antonio-Gabi absent
Popovici Florin-Cornel absent
Porumboiu Gabriela absentă
Priceputu Vasilică prezent
Priescu Ionelia-Florenţa absentă
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina absentă
Puşcaşu Lucian-Florin absent
Puşcaşu Petre absent
Radu Fabian-Cristian absent
Rafila Alexandru prezent
Răducanu Sebastian prezent
Răducea Gheorghe-Valentin absent
Rigman Ciprian-Doru prezent
Rinder Ana-Smaranda prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roşca Mircea absent
Rusu Sebastian-Mihai prezent
Samoilă Ion prezent
Sandu Viorica prezentă
Scarlat George prezent
Seres Dénes absent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion George-Nicolae absent
Simu Aurora-Tasica absentă
Solomon Adrian prezent
Stancu Ionel prezent
Stănescu Vetuţa prezentă
Stoenică Irina-Florentina prezentă
Stoica Alin-Bogdan prezent
Stoica Bogdan-Alin prezent
Stoica Diana prezentă
Stoica Ştefan-Bucur prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Szabó Ödön prezent
Szőke Ecaterina-Mariana prezentă
Şendroiu Vlad-Ioan prezent
Şerban George Cătălin prezent
Şerban Gianina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tanasă Dan absent
Tanasă Ştefan prezent
Teslariu Andrei-Ionuţ absent
Tilea Dumitru absent
Tîlvăr Angel absent
Toader Bogdan-Andrei prezent
Toader Elena-Laura absentă
Toma Ilie prezent
Tomoescu Ion-Alin prezent
Trif Bogdan Gheorghe prezent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţintă Ştefan absent
Ţiplea Dumitru prezent
Ţiu Mihai-Adrian absent
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Vadim-Tudor Lidia absentă
Vass Levente absent
Văduva Dumitru prezent
Vârgă Mariana prezentă
Vedinaş Verginia absentă
Vela Ion-Marcel absent
Velcescu Florin-Bogdan absent
Vexler Silviu absent
Vidra Vlad-Andrei absent
Vulpescu Ioan prezent
Vulpoiu Dorel absent
Vuşcan Voicu prezent
Weber Mihai absent
Wiener Adrian absent
Zahoranszki Brigitta-Eva prezentă
Zakarias Zoltán prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent

Sunteţi prezent, domnule deputat Stancu.

Sunteţi prezent, domnule deputat Stroe, v-am văzut înainte. (Vociferări.)

Acum verificăm şi la domnul deputat... (Vociferări.)

Domnul deputat Feodor, prezent.

Domnul deputat Vexler, prezent.

Domnul deputat Weber, prezent.

E prezentă doamna deputat Chilat.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Mircea Abrudean, preşedintele Senatului.)

Domnul Mircea Abrudean:

În continuare, dau cuvântul doamnei senator Niculina Stelea, secretar al Senatului, pentru citirea listei senatorilor.

Şi îi invit pe domnii chestori ai Senatului să ocupe poziţiile rezervate pentru înmânarea bilelor, pentru exprimarea votului.

Doamna Niculina Stelea:

Bună seara, distinşi colegi senatori!

Am rugămintea să spuneţi "prezent" în momentul în care vă auziţi numele.

Mulţumesc frumos.

Bolojan Ilie-Gavril absent
Cseke Attila-Zoltan absent
Predoiu Marian-Cătălin absent
Tánczos Barna "prezent, votez"
Domnul Abrudean Mircea "prezent, votez"
Aldea Valentina-Mariana
Alexandru Victoria-Violeta "prezentă, votez"
Anghel Razvan-Paul prezent
Anisie Monica-Cristina absentă
Antal István-Loránt prezent
Barcari Dorina absentă
Bem Cristian prezent
Bică Andra
Blaga Vasile prezent
Bochileanu George-Cătălin prezent
Bodea Marius prezent
Bolojan Ilie absent
Borţun Ştefan prezent
Bota Gheorghe-Ioan prezent
Buzatu Oana-Constantina absentă
Carp Ionel prezent
Caşcaval Dan absent
Catana Claudiu-Daniel prezent
Cazanciuc Robert-Marius prezent
Cernic Sebastian prezent
Cerva Nadia-Cosmina absentă
Chelaru Mircia absent
Chertif Costache absent
Cibu Deaconu Ruxandra prezentă
Ciuperceanu Ionuţ-Ciprian prezent
Cîmpeanu Sorin-Mihai prezent
Constantinescu Rodica absentă
Corlăţean Titus prezent
Coşa Silviu-Iulian prezent
Coteţ Mihai prezent
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan absent
Cuşnir Rodica absentă
Darău Ambrozie-Irineu prezent
Dîrlău Andrei-Emil absent
Dobra Elena-Adelina prezentă
Dogariu Eugen absent
Dumitrescu Cristina-Gabriella absentă
Dunca Marius-Alexandru prezent
Federovici Doina-Elena prezentă
Fejér László-Ődőn
Domnul Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Domnul Floroiu Ionel
Domnul Flutur Gheorghe absent
Fodoca Liviu-Iulian

(Vociferări.)
Deci domnul Fejér e prezent.
Geamănu Ştefan absent
Gheorghe Daniel-Paul-Romeo prezent
Ghinea Cristian prezent
Ghiţă Robert-Daniel absent
Graur Cătălin prezent
Horga Maria-Gabriela prezentă
Humelnicu Marius absent
Iacob Constantin-Ciprian absent
Jitaru Ovidiu prezent
Doamna Kondor Ágota prezentă
Kovács Maté prezent
Lavric Sorin absent
Manea Dumitru absent
Marian Călin-Petru prezent
Mazilu Liviu-Lucian prezent
Mălăiescu Luca absent
Mărginean Lucian absent
Mihai Daniela prezentă
Mircescu Ion-Narcis prezent
Mîndru Cătălin-Emil
Domnul Mîndru?
Revenim la el.
Mohan Aurel-George absent
Moise Sorin prezent
Neagu Nicolae absent
Negoi Eugen-Remus prezent
Negru Corneliu absent
Nicula Mircea-Cristian prezent
Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin absent
Novak Levente prezent
Onea Olga absentă
Oprinoiu Aurel prezent
Orban Carmen prezentă
Parasca Teofil absent
Pauliuc Nicoleta prezentă
Păduraru Răducu-Adrian
Turos, prezent.
Păduraru, prezent.
Pălărie Ştefan prezent
Păsculescu Veta prezentă
Păucean-Fernandes Luminiţa absentă
Păun Ana-Cynthia-Ioana prezentă
Peia Ninel prezent
Peiu Grigore-Adrian absent
Peiu Petrişor-Gabriel absent
Petre George-Cezar absent
Petrea Dorin-Silviu
Pintea Paul-Ciprian nu este
Plăeşu Laurenţiu absent
Potecă Vasilică absent
Predoiu Marian-Cătălin absent
Presură Alexandra absentă
Puiu Ovidiu prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Robe Liviu Sorin absent
Roman Marius-Valentin absent
Rujan Ion-Cristinel prezent
Rus Vasile-Ciprian prezent
Rusu Ioan-Cristian absent
Rusu Petrică Lucian prezent
Sandu Mircea-Ionuţ absent
Sava Clement prezent
Silegeanu Cătălin absent
Spau Dumitru absent
Spătaru Elena-Simona prezentă
Stan Ioan absent
Stănescu Paul absent
Stelea Niculina "prezentă, nu votez"
Stoica Ciprian-Titi absent
Stoiciu Victoria prezentă
Streinu Cercel Adrian prezent
Stroe Felix absent
Şipoş Eugen-Cristian
Şipoş Sorin-Gheorghe prezent
Ştefănache Gheorghe prezent
Ştefănescu Daniela absentă
Tánczos Barna absent
Tasnadi Istvan-Szilard prezent
Tănăsescu Alina-Elena

(Vociferări.)
Domnul Stan Ioan este prezent.
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Turos Lóránd prezent
Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel prezent
Varga Glad-Aurel prezent
Vasile Marian absent
Vântu Cristian absent
Vela Gheorghe absent
Veştea Mihail prezent
Vlahu Nicolae absent
Vlaşin Sorin prezent
Vlăescu Virgiuliu-George absent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Domnul Floroiu? Absent.
Domnul Mîndru? Absent?

Vă mulţumesc, distinşi colegi.

Drum bun! Care plecaţi...

După o scurtă pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune, îi invit pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului votului şi întocmirea procesului-verbal.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Reluăm lucrările.

O invit pe doamna Silvia Mihalcea, pentru prezentarea proceselor-verbale.

Vă rog, doamnă secretar.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a doamnei Săftoiu Ana Adriana în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, au constatat următoarele:

- numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 463;

- numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 243;

- numărul total de voturi exprimate - 231;

- numărul de voturi anulate - 0;

- numărul total de voturi valabil exprimate - 231,

din care

- voturi pentru - 230;

- voturi contra - 1.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 243, din care 230 au votat pentru, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea doamnei Săftoiu Ana Adriana în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a domnului Schwartz Robert Cristian în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, au constatat următoarele:

- numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 463;

- numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 243;

- numărul total de voturi exprimate - 243;

- numărul de voturi anulate - 0;

- numărul total de voturi valabil exprimate - 243,

din care

- voturi pentru - 241;

- voturi contra - două.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 243, din care 241 au votat pentru, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Schwartz Robert Cristian în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Potrivit rezultatului votului, Parlamentul României a hotărât:

- numirea doamnei Săftoiu Ana Adriana în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune;

- şi numirea domnului Schwartz Robert Cristian în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Felicitări şi succes în activitate! (Aplauze.)

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16.27.