Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 3 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţi naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare permiteţi-mi să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul Maricel Popa.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Două funcţii pierdute - motorul unui scandal fals despre comasarea liceelor, fabricat de parlamentarul de Satu Mare, cunoscut în judeţ drept «deputatul care aduce alarma falsă»".

În plină austeritate în România, când premierul Ilie Bolojan a implementat o politică naţională de tăieri, comasări şi reduceri de posturi, la Satu Mare s-a creat o stare de incertitudine şi agitaţie provocată exclusiv de atitudinea jenantă a deputatului PNL de Satu Mare, Adrian Cozma, faţă de reorganizarea celor patru licee tehnologice.

Şi trebuie spus clar: dispoziţia privind comasarea acestor licee nu este un capriciu local, ci vine, conform Legii nr. 198/2023 şi Ordinului nr. 6636/30.10.2025, de la Ministerul Educaţiei. Această procedură naţională de eficientizare vizează exclusiv structura de conducere - niciun elev nu va fi mutat din clasa lui, nicio şcoală nu se închide şi nicio limbă de predare nu este afectată. Comasarea reduce doar posturile administrative şi de director, în toată ţara, pentru a elimina risipa, nu dreptul la educaţie al copiilor.

Cu toate acestea, în loc să explice corect situaţia, deputatul Adrian Cozma a profitat de conflictul pe care chiar el l-a deschis, cu propriii colegi din PNL, dar şi cu parlamentari, primari şi preşedinţi de organizaţii locale din celelalte partide, şi a încercat să transforme o procedură administrativă într-un scandal judeţean, cu tentă etnică, generând panică şi tensiuni în comunitate. Iar ipocrizia este evidentă: deşi laudă, în general, politica de "optimizare" a Guvernului, la Satu Mare o sabotează printr-un discurs populist şi inflamator.

De ce?

Răspunsul este simplu: prin reorganizare se pierd două funcţii de director.

Miza reală nu este "şcoala românească", cum clamează domnul Cozma, ci două funcţii pe care încearcă să le conserve prin orice mijloace.

Pentru a acoperi această miză politică, dânsul a lansat în spaţiul public afirmaţii exagerate - precum cea potrivit căreia "România a fost lovită în inimă" - şi a tensionat un judeţ în care convieţuiesc aproape 38% cetăţeni de etnie maghiară. Este un mod de a face politică periculos, lipsit de responsabilitate şi incompatibil cu rolul unui parlamentar într-o comunitate multietnică.

În acest context, consider că nu este vina mea, nici a PSD, că PNL Satu Mare a devenit nefrecventabil.

Vina aparţine celui care îl conduce printr-un mod de lucru distructiv, toxic şi profund lipsit de responsabilitate, adică Adrian Cozma.

În faţa acestor manipulări, poziţia mea şi a PSD Satu Mare este fermă: apărăm elevii, apărăm profesorii şi apărăm stabilitatea reţelei şcolare - nu interesele de partid ale cuiva.

Şi tocmai pentru că nu avem nimic de ascuns, solicit public trimiterea Corpului de Control al Ministerului Educaţiei la Satu Mare. Cine spune adevărul nu are niciun motiv...

Stimaţi colegi,

Este momentul ca aceste practici toxice să înceteze. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Iaşiul - judeţul cel mai tânăr al României, dar ultimul la infrastructura sportivă majoră".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Doamnă preşedinte,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră şi a autorităţilor centrale o situaţie care, în mod normal, nu ar fi trebuit să existe într-un judeţ cu importanţa şi dinamica Iaşiului.

Conform celor mai recente date demografice, Iaşiul este judeţul cu cea mai tânără populaţie din România, având o vârstă medie de aproximativ 39 de ani. Vorbim despre un judeţ cu aproximativ un milion de locuitori, un centru universitar de talie internaţională, un pol medical, economic şi cultural de prim rang.

Cu toate acestea, Iaşiul rămâne singurul judeţ de această mărime care nu dispune de infrastructura sportivă majoră de care beneficiază oraşe mult mai mici - unele cu doar un sfert din populaţia noastră. În mod inexplicabil şi inacceptabil, Iaşiul nu are nici astăzi:

- o sală polivalentă modernă;

- un bazin olimpic de înot;

- un stadion modern.

Această realitate arată o disproporţie gravă între potenţialul judeţului Iaşi şi investiţiile publice care ar trebui să îi susţină dezvoltarea. În timp ce judeţe considerabil mai mici au beneficiat de proiecte finanţate prin Compania Naţională de Investiţii sau prin programe guvernamentale, Iaşiul a fost în mod repetat ocolit, amânat sau ignorat.

Este nevoie de o decizie fermă din partea Guvernului României, a Ministerului Dezvoltării şi a Companiei Naţionale de Investiţii, care sunt instituţiile responsabile pentru aceste investiţii majore. În acest sens, în calitate de deputat de Iaşi, am depus o interpelare prin care solicit clarificări cu privire la acest fapt. În acelaşi timp, fac un apel direct la Primăria Municipiului Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi, care au obligaţia de a pune la dispoziţie terenurile şi documentaţiile necesare pentru accelerarea proiectelor.

Iaşiul nu cere privilegii. Iaşiul cere normalitate. Cere ceea ce alte comunităţi au primit fără a avea populaţia, dinamica şi importanţa strategică a acestui judeţ.

O infrastructură sportivă modernă reprezintă o investiţie în sănătate, un stimul pentru sportul de performanţă, un magnet pentru evenimente culturale şi economice şi un element esenţial pentru calitatea vieţii.

Fac un apel la toate instituţiile responsabile să îşi asume rolul şi obligaţiile publice: Iaşiul are nevoie de o sală polivalentă, de un bazin olimpic şi de un stadion modern - iar aceste proiecte trebuie să devină priorităţi naţionale.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Aş vrea să nu uitaţi:

- Iaşiul este Capitala istorică a României;

- Iaşiul este Capitala culturală şi religioasă a României;

- În Iaşi a fost construită prima universitate din ţară;

- 80% dintre scriitorii ţării au învăţat la Iaşi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Se pregăteşte domnul deputat Ionel Ciunt.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Taxele cresc, veniturile stagnează - România are nevoie de echilibru fiscal".

Decizia adoptată cu privire la mărirea TVA nu a avut efectul dorit, iar creşterile de preţuri au dus la o presiune suplimentară asupra veniturilor familiilor. Chiar dacă intenţia a fost aceea de a stabiliza sistemul bugetar şi de a susţine echilibrul financiar, efectele asupra oamenilor sunt resimţite din ce în ce mai dur. Realitatea din teren arată clar: costul vieţii a crescut, iar puterea de cumpărare a scăzut semnificativ.

Acest lucru îl spuneam încă de la început, atunci când taxele cresc într-un ritm accelerat, într-o economie unde veniturile sunt deja fragile, puterea de cumpărare nu poate să se menţină. Familiile o simt în fiecare factură, în fiecare bon, în fiecare cheltuială care devine tot mai greu de acoperit. Preţurile urcă, iar veniturile nu ţin pasul. Iar între teorie şi viaţa reală există o diferenţă pe care o vedem cu toţii în comunităţile pe care le reprezentăm.

Suntem în pragul sărbătorilor, o perioadă care ar trebui să aducă linişte, speranţă şi bucurie în casele oamenilor. În schimb, pentru tot mai multe familii, această perioadă vine cu griji, cu calcule dificile şi cu presiunea traiului de la o zi la alta. Aceasta este realitatea pe care trebuie să o privim cu sinceritate şi responsabilitate: cetăţenii nu mai pot continua în acest ritm.

În spaţiul public se discută tot mai des despre posibile noi scumpiri şi alte majorări fiscale. Trebuie spus foarte clar: aceasta nu este soluţia. Nu putem continua să transferăm nota de plată către cetăţeanul care deja o duce greu, deja îşi calculează fiecare leu şi este nevoit să renunţe la lucruri esenţiale pentru a face faţă cheltuielilor. Oamenii nu pot fi împovăraţi la nesfârşit. Nicio economie nu se poate dezvolta atunci când presiunea este pusă mereu pe cei care muncesc şi susţin societatea.

Actualul cadru fiscal trebuie regândit. Nu putem construi dezvoltare într-un sistem care împovărează munca, descurajează consumul şi slăbeşte puterea de cumpărare. O reformă fiscală adevărată trebuie să fie orientată către oameni, cu taxe mai mici, mai simple şi mai prietenoase cu familia. Trebuie să dăm prioritate celor care muncesc, care cresc copii, care susţin economia şi comunităţile locale.

O economie sănătoasă înseamnă cetăţeni sprijiniţi, nu împovăraţi. Înseamnă predictibilitate, simplitate şi un cadru fiscal care să permită familiilor să îşi asigure un trai decent. Nu ne permitem o Românie în care oamenii rămân captivi într-un sistem fiscal care nu îi ajută să îşi acopere cheltuielile de bază. Avem nevoie de o abordare echilibrată, modernă şi orientată spre viitor.

Este momentul să acţionăm rapid, ferm şi responsabil. Reforma fiscală trebuie regândită cât mai repede, pentru că familiile nu mai pot aştepta. România are nevoie de o schimbare de direcţie care să pună în centru omul, munca şi familia, nu povara fiscală.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Ciunt.

Se pregăteşte domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Majorarea impozitului pe clădiri şi impozitul pe sere şi solarii nu rezolvă problema deficitului bugetar".

Majorarea impozitului pe clădiri, impozitarea serelor, solariilor şi a altor anexe gospodăreşti este o temă care a generat îngrijorare în rândul oamenilor, în special al celor care muncesc pământul şi depind de aceste construcţii pentru activitatea lor de zi cu zi.

În urmă cu câteva săptămâni, în Comisia pentru agricultură am adoptat un proiect de lege prin care serele şi solariile nu mai au nevoie de autorizaţie de construire. Această decizie a fost luată pentru a sprijini gospodăriile, fermierii şi micii producători care se confruntă deja cu suficiente dificultăţi. Dacă aceste construcţii nu necesită autorizaţie, este firesc ca proprietarii să fie scutiţi şi de taxele aferente acestor autorizaţii. În această logică, nu pot fi de acord cu introducerea unui impozit asupra unor construcţii pe care noi înşine le-am exceptat de la autorizaţie.

Traversăm o perioadă în care costurile de trai cresc, iar presiunea asupra veniturilor este tot mai mare. În acest context, majorarea impozitului pe clădiri este greu de suportat de către cetăţeni, a căror calitate a vieţii a scăzut vizibil în ultima perioadă. Solicit Executivului o analiză profesionistă, echilibrată şi realistă privind impozitarea clădirilor, astfel încât deciziile fiscale să fie suportabile şi corecte.

Este important de precizat că în cadrul Coaliţiei nu a existat nicio discuţie şi nicio decizie politică referitoare la impozitarea serelor şi solariilor. Din acest motiv, includerea acestei prevederi în lege ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care a fost elaborat actul normativ.

Nu cred că impozitarea serelor şi a solariilor poate rezolva problema deficitului bugetar al României. O astfel de măsură nu aduce beneficii fiscale relevante, dar produce efecte negative asupra oamenilor care muncesc în agricultură.

Impozitul pe clădiri nu trebuie majorat, iar impozitul pe sere şi solarii trebuie eliminat. Aceasta este soluţia corectă pentru protejarea oamenilor şi pentru menţinerea coerenţei legislative.

Consider, totodată, necesară iniţierea unui proiect de lege care să stabilească un cadru clar, predictibil şi transparent pentru introducerea viitoarelor măsuri fiscale cu impact asupra agriculturii şi gospodăriilor din mediul rural.

Oamenii aşteaptă de la noi stabilitate, echilibru şi responsabilitate în deciziile pe care le luăm. Avem obligaţia să îndreptăm aceste situaţii şi să protejăm munca oamenilor din comunităţile pe care le reprezentăm.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Gurlui.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Într-o zi de 3 decembrie 1991 pleca la Domnul unul dintre cei mai mari filosofi ai neamului românesc, unul dintre cei ce au redefinit ideea de ţăran român.

Din păcate, astăzi, în 2025, nu putem să-i mai dăm numele de la tribuna Parlamentului, nu putem să mai spunem cine şi cum se numeşte acest om şi cine a fost el.

Din păcate, ajunge şi în România autocenzura şi constat, total dezamăgit şi surprins, că trebuie să reinventăm şi să readucem în atenţia dumneavoastră o nouă categorie de oameni, profund incorect din punct de vedere simbolistic, şi anume "nenumiţii", pentru că astăzi nu mai avem voie să le dăm numele.

Am văzut exerciţii parlamentare, precum PL-x 168, din partea domnului Vexler, care în curând o să-mi interzică numele de familie - dar asta e altă discuţie, că nu e despre mine astăzi.

Mi-aş fi dorit să putem comemora şi să putem ţine un moment de reculegere, în Parlament, în numele celui ce a fost cândva cel mai mare filosof al ţărănimii româneşti, cel de la care am auzit pentru prima dată următorul citat - "Dacă până la 30 de ani nu eşti progresist şi democrat, înseamnă că n-ai suflet, dar dacă în următorii 30 de ani nu eşti conservator, înseamnă că eşti cretin".

Cugetaţi bine la gândurile astea!

Şi poate ar fi cazul să nu uităm că a făcut 13 ani de temniţă comunistă ca să spună nişte adevăruri. Ca să ne spună în continuare că Dumnezeu există şi că ne veghează. Ca să spună în continuare că ţăranul român este forma absolută a acestui neam, ca să facă diferenţa între absolut şi infinit. Şi lucrurile pot continua.

Mi se pare profund nedrept că în 2025 avem această categorie, "nenumiţii".

Lucrurile nu vor rămâne aşa, lucrurile se vor schimba. Ideal ar fi să se schimbe în pace şi în linişte. Dar, la cum văd astăzi lucrurile, mi-e teamă că altul este cursul natural şi firesc.

Doamne-ajută!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Gurlui.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În aceste zile sărbătorim 30 de ani de la înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Române. În '95, printr-o hotărâre de Guvern, apărea acest cadru legislativ, prin iniţiativa unor cercetători valoroşi din România, prin iniţiativa unor consilieri guvernamentali, prin iniţiativa domnului director Marius-Ioan Piso şi a unor academicieni, preşedintele Academiei Române, la acea vreme, profesori universitari, cercetători de top. România se înscria, cu un pas major, în această direcţie a Agenţiei Spaţiale şi în industria de cercetări aerospaţiale. Au urmat paşi dificili, au urmat programe importante, au urmat proiecte şi ne-am înscris cu drepturi depline în Agenţia Spaţială Europeană şi în multe parteneriate internaţionale. Ne-am creat o imagine importantă prin cei care ne-au reprezentat internaţional, prin contribuţia noastră financiară, prin tot aportul nostru în această industrie. Au fost antrenate peste 200 de companii din România în această industrie aerospaţială de vârf, cercetare de vârf şi tehnologie. Au fost implicaţi sute şi mii de cercetători.

În această perioadă aflăm cu stupoare că suntem datori la Agenţia Spaţială Europeană cu peste 60 de milioane de euro, iar, nu cu mult timp în urmă, Guvernul României a decis să reducă fondurile de colaborare şi aportul României, prin contractele prevăzute la Agenţia Spaţială Europeană, cu 35% - un fapt nemaivăzut, un fapt de o gravitate extraordinară la nivelul Agenţiei Spaţiale Europene, unde contribuţiile celor 27 de ţări ajung acum la 22 de miliarde de euro. Iar, în aceste condiţii, noi decidem să reducem aceste fonduri. Ne-am făcut de râs. Şi mai mult de atât, nu mai avem contribuţii, nu mai avem dreptul să votăm în aceste organizaţii.

De fapt, ne-am adus o pată atât de negativă acestui program de o aşa importanţă pentru România, pentru că mare parte din aceste fonduri revin în ţară - companiilor de stat, companiilor private -, pentru a dezvolta cercetarea şi nivelul de cunoaştere şi tehnologie în ţară.

Este o stare fără egal. Este o stare nemaiîntâlnită pentru România, care aduce grave prejudicii sistemului de cercetare şi de învăţământ universitar, deopotrivă.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul deputat Negrea?

Petre Puşcaşu?

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Nu poţi încălzi case cu declaraţii politice!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În timp ce unii se întrec în vorbe frumoase, oamenii din ţară se luptă cu facturi care cresc, salarii care stagnează şi o iarnă care nu iartă. În timp ce pe aici se rostogolesc promisiuni împachetate în discursuri strălucitoare, realitatea din teren este crudă: nu poţi încălzi case cu declaraţii politice!

Cetăţenii nu mai au nevoie de metafore, ci de măsuri! Nu mai au nevoie de sloganuri, ci de soluţii! Nu mai au nevoie de lideri care se filmează lângă centrale noi, ci de politici care fac energia accesibilă!

Este inadmisibil ca, în 2025, într-o ţară cu resurse, cu potenţial, cu oameni capabili, să discutăm despre familii care îngheaţă la propriu! În timp ce guvernanţii se luptă între ei pentru imagine, oamenii se luptă cu frigul!

Astăzi, de la acest microfon, cer nu un nou set de declaraţii, ci un plan naţional real pentru eficienţă energetică, investiţii rapide în infrastructură, plafonări corecte şi predictibile, precum şi stimulente pentru producţia locală. Când interesul politic primează în faţa interesului public, rezultatul este mereu acelaşi - promisiuni calde, dar case reci.

Să ne fie clar tuturor: nu poţi încălzi case cu declaraţii politice, dar poţi încălzi ţara prin responsabilitate, viziune şi acţiune!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu Valeriu.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Valeriu Munteanu:

Titlul declaraţiei de astăzi: "Dezastrul administrativ de la Paltinu şi demisia ministrului mediului".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România traversează astăzi una dintre cele mai grave crize administrative şi de infrastructură din ultimii ani - o criză provocată nu de calamităţi naturale, ci de incompetenţă ministerială.

Zeci de localităţi din Prahova şi Dâmboviţa au rămas zile întregi fără apă potabilă, în urma lucrărilor gestionate haotic la acumularea Paltinu. În municipiul Moreni toate şcolile şi grădiniţele vor fi închise timp de o săptămână. Sute de copii trimişi acasă, spitale şi instituţii fără apă, comunităţi întregi dependente de cisterne. Este o situaţie fără precedent, care arată prăbuşirea capacităţii administrative a statului.

În loc de profesionalism, am văzut, de la Ministerul Mediului, doar garanţii false, ordine hazardate, lipsă de coordonare şi comunicare contradictorie.

Doamna ministru Diana Buzoianu conduce ministerul pe reţelele sociale, nu în dialog cu specialiştii. A ignorat avertismentele tehnice, a aprobat lucrări fără soluţii alternative şi a provocat o criză sanitară şi logistică într-o zonă cu peste o sută de mii de oameni.

Mai grav, aflăm acum dimensiunea reală a blocajului. În Prahova, ministrul mediului a presat autorităţile sanitare şi operatorul regional să introducă în reţeaua de apă potabilă apă menajeră netratată, o măsură ilegală şi profund periculoasă. Iar dumneaei le-a spus sfidător specialiştilor: "Nu vreţi, e treaba dumneavoastră!". A ameninţat cu Corpul de Control şi a insistat ca operatorul să "dea apă şi din piatră seacă", fără să înţeleagă că responsabilitatea profesională şi legală nu poate fi substituită prin presiune politică.

Astăzi aflăm că efectele sunt mult mai grave: centrala pe gaze de la Brazi - responsabilă pentru 10% din producţia naţională de energie - a fost oprită din cauza lipsei de apă, necesară proceselor tehnologice. Există riscul ca inclusiv rafinăria de la Brazi să-şi suspende activitatea. Vorbim deja despre un pericol direct la adresa securităţii energetice a României, generat de un ministru care refuză să îşi recunoască limitele.

În numele cetăţenilor afectaţi şi în numele siguranţei acestui stat, solicităm demisia imediată a doamnei Diana Buzoianu şi declanşarea unei anchete parlamentare şi guvernamentale reale, nu cosmetizate.

România are nevoie de profesionişti, nu de gesturi de PR care pun în pericol sănătatea populaţiei şi funcţionarea sistemului energetic.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"SAFE - un instrument financiar care trebuie să contribuie decisiv la industrializarea României"

România se află din nou în faţa unei mari oportunităţi financiare - Acţiunea pentru Securitatea Europei sau, aşa cum ştim, SAFE, care poate fi valorificată pe deplin în interesul economiei naţionale.

Astfel, vom avea la dispoziţie aproximativ 85 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 17 miliarde de euro, fonduri care pot fi utilizate pentru modernizarea unor obiective militare, pentru investiţii în fabricile de armament şi tehnică militară, pentru achiziţia de echipamente, precum şi pentru finanţarea unor elemente din infrastructura critică de transporturi.

Deşi acest efort pare să aibă doar o nuanţă exclusiv militară, cred cu putere că, printr-o calibrare corectă a investiţiilor publice şi private, putem să punem în mişcare toată industria naţională.

Da, cred că investiţiile în industria de apărare pot deveni un factor major de antrenare pentru industria siderurgică, pentru industria chimică, pentru industria uşoară, pentru sectorul IT, pentru unele tipuri de servicii şi pentru multe alte ramuri ale economiei naţionale.

Stimaţi colegi,

SAFE reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România, pentru a moderniza industria naţională, civilă şi militară.

SAFE poate crea punţi de colaborare industrială cu cele mai avansate economii din spaţiul euroatlantic şi poate constitui o bună ocazie să aducem în România mari investitori strategici, pentru a crea toate condiţiile de transfer tehnologic şi de cunoaştere - know-how.

Vă rog să-mi permiteţi să am o doză ridicată de optimism, văzând că Guvernul Bolojan deja a pus în mişcare o colaborare importantă între statul român şi prestigioasa firmă germană Rheinmetall, în vederea realizării unei investiţii de peste 500 de milioane de euro în industria naţională de apărare.

Investiţia germană reprezintă un bun început care poate poate fi urmat de alte investiţii directe din statele partenere NATO şi UE, mai ales că România este recunoscută la nivel mondial pentru specialiştii săi în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Avem o şansă uriaşă şi am încredere că o vom valorifica pe deplin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Stimaţi colegi,

Reformele realizate până acum de Guvernul Bolojan încep să dea rezultate: pieţele au încredere în România, veniturile statului sunt mai mari, iar cheltuielile mai mici.

Dar ele continuă. Chiar ieri Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru o lege referitoare la pensiile de serviciu.

Un alt obiectiv imediat: nu mai putem avea derapaje de la bugetul proiectat la final de an, pentru a avea resursele necesare pentru proiectele de investiţii în toată ţara.

Iar pentru anul 2026 este nevoie de modernizarea şi de reorganizarea administraţiei, astfel încât cheltuielile salariale să scadă. Şi nu vorbim nici de tăierea salariilor, nici de concedieri în masă, ci de eficientizare.

Noi, cei care am fost în administraţia locală, ştim că reformele sunt perfect posibile. Am fost viceprimar la Oradea şi am făcut asta alături de Ilie Bolojan şi de colegii de la Bihor. Actualul primar, Florin Birta, continuă acest model de administraţie, care înseamnă eficienţă în cheltuirea banului public şi investiţii care contează pentru viaţa oamenilor.

Peste câteva zile vor fi alegeri parţiale. Şi să ştiţi că se vede de departe diferenţa dintre cine e cu gândul la economisirea banului public şi cine e cu gândul să depăşească norma de promisiuni.

Şi eu le mulţumesc candidaţilor care îşi respectă oamenii şi cetăţenii. Aşa cum este colegul meu din Bihor, Dan Petru, candidatul de la Remetea, care vine cu argumentul hărniciei, cu argumentul că este un om gospodar, nu vine cu promisiuni neacoperite.

România nu poate să mai cheltuie fără respect pentru banul public! Fără reforme, vorbele trec, dar problemele rămân, stimaţi colegi!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Mergem la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Daniel Blaga.

Domnul deputat Ştefan Tanasă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Şi se pregăteşte Grupul SOS România.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

1 Decembrie este ziua tuturor celor care trăiesc pe teritoriul României, şi nu numai, ziua în care ne celebrăm trecutul şi privim cu încredere spre viitor. Este momentul în care ne reafirmăm valorile fundamentale: libertatea, unitatea şi solidaritatea, şi în care ne amintim că puterea unei naţiuni stă în capacitatea oamenilor săi de a se regăsi în proiecte comune, de a se inspira unii pe alţii şi de a construi împreună o ţară democratică, prosperă, puternică şi unită.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu a fost doar rezultatul voinţei majorităţii româneşti, ci şi al unei contribuţii esenţiale a minorităţilor naţionale. Rolul minorităţilor a fost complet şi profund, iar participarea acestora la adunările naţionale din provinciile istorice, inclusiv la istorica Adunare de la Alba Iulia, a reprezentat o afirmare clară a adeziunii la ideea de autodeterminare şi la proiectul unei Românii unite.

Minorităţile naţionale au avut maturitatea, claritatea şi viziunea de a susţine unificarea într-un stat capabil să ofere stabilitate, siguranţă şi perspective. Ele au contribuit la conturarea unui cadru politic favorabil unirii, au trimis delegaţii proprii, au participat la organizaţii politice şi au sprijinit direct efortul de război şi relansarea economică.

Rezoluţia Adunării naţionale de la Alba Iulia a recunoscut explicit importanţa minorităţilor naţionale, afirmând: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare", dreptul fiecărui grup etnic de a se instrui, administra şi judeca în limba proprie, precum şi reprezentarea proporţională în corpurile legiuitoare ale ţării.

După 1989, România a început reconstrucţia democratică pe fundamente solide, consacrate prin Constituţia din 1991. Aceasta garantează egalitatea tuturor cetăţenilor "fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială".

Statul român a făcut progrese semnificative în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, devenind un reper la nivel european şi un actor activ în definirea standardelor internaţionale în acest domeniu. O societate deschisă are nevoie de toleranţă, empatie şi respect reciproc pentru a funcţiona echilibrat şi pentru a răspunde eficient provocărilor actuale. Consolidarea acestor principii este esenţială pentru coeziunea internă şi pentru menţinerea unui spaţiu public în care fiecare persoană se poate exprima şi poate contribui.

Continuarea dezvoltării democratice, consolidarea instituţiilor şi menţinerea unui dialog deschis între comunităţi reprezintă direcţii necesare pentru a păstra această unitate şi pentru a asigura stabilitatea şi progresul ţării.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor şi tuturor celor care numesc această ţară "acasă"!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Nini Pascalini.

Se pregăteşte doamna deputat Laura Toader.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cât mai suportăm bătaia asta de joc?

Vă aduceţi aminte când, astă-vară, spuneam de pericolele golirii barajelor? Teorii conspiraţioniste ziceau toţi. Cel mai tare ţipau cei de la USR, că - vezi, Doamne! - speriem lumea degeaba.

Ei, ce să vezi, ţara noastră asistă astăzi la una dintre cele mai ruşinoase situaţii administrative din ultimii ani: zeci de mii de oameni din Prahova şi Dâmboviţa au rămas fără apă potabilă. Oameni cu copii mici, bătrâni, pacienţi în spitale, firme, şcoli şi grădiniţe fără apă. Nu o zi, nu o avarie simplă de câteva ore, ci o criză în toată regula, provocată de modul incompetent în care Ministerul Mediului a gestionat lucrările şi deciziile la Barajul Paltinu. O prostie administrativă, rea-voinţă şi haos instituţional, inclusiv nepăsare. Baraj golit, turbiditate ignorată, lipsa planurilor de rezervă, fără scenarii de risc, fără măsuri preventive, şi iată rezultatul pe care îl vedem cu ochii noştri: comunităţi întregi depind de cisterne. În România anului 2025!

Această catastrofă nu este doar un incident local. S-a oprit inclusiv centrala pe gaze de la Brazi, una dintre cele mai importante din România. Vorbim deja de risc energetic şi industrial, nu doar social şi sanitar. Şi este doar, se pare, începutul.

Iar voi încă staţi în bula voastră şi, mai grav, în loc să rezolvaţi problema, aţi încercat compromisul periculos de a introduce în reţea apă netratată. Dacă operatorii şi DSP-ul nu ar fi refuzat, am fi vorbit astăzi şi despre o criză sanitară majoră. Să împingi o astfel de "soluţie" arată nivelul de dispreţ şi de amatorism cu care se guvernează. Practic, aţi vrut să îmbolnăviţi populaţia cu bună ştiinţă. Vă mai aduceţi aminte vaccinarea obligatorie? Cine insista şi atunci? Acelaşi partid care astăzi are Ministerul Mediului pe mână.

Doamnă ministru al mediului,

Când atrăgeam atenţia asupra riscurilor golirii barajelor, ne spuneaţi pe Facebook că suntem extremişti, că speriem lumea degeaba. Ne-aţi făcut albie de porci, ca de fiecare dată când am arătat adevărul.

Acum vedeţi cine a avut dreptate, şi nu am fi vrut asta, nu în aceste condiţii.

Nu noi am alarmat, ci incompetenţi aţi fost voi. Aţi ignorat toate avertismentele şi aţi tratat populaţia cu aroganţă, iar acum oamenii stau la coadă pentru apă.

Doamnă ministră a mediului,

Gata, v-aţi bătut joc şi trebuie să demisionaţi imediat!

Nu mai aveţi nicio scuză şi nicio justificare!

Aţi ignorat avertismentele. Acum trebuie să suportaţi consecinţele.

Oamenii nu mai acceptă explicaţii şi vinovaţi inventaţi. Cer măsuri. Cer adevăr. Cer responsabilitate. Şi, cel mai important, cer să plecaţi acasă, inclusiv dumneavoastră şi inclusiv Guvernul din care faceţi parte. Aţi picat ruşinos la examenul administrativ! Trebuie să plecaţi acasă!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Matei. Nu este.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

"ANAF loveşte în direcţia greşită!"

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Domnule preşedinte al ANAF,

Vă adresez o întrebare pe care o aud zilnic de la antreprenori. Dacă vreţi să opriţi evaziunea mare, atunci de ce o căutaţi în altă parte, dacă ştiţi foarte bine unde o găsiţi?!

De ce acolo nu intraţi?

Zi de zi vedem cum românul obişnuit este tratat ca un potenţial infractor fiscal, iar antreprenorul ca un hoţ în devenire.

Cu o vigilenţă demnă de roman poliţist, ANAF reuşeşte să controleze exact aceleaşi firme mici, de cinci ori pe an, aceiaşi oameni, aceleaşi bonuri de 7 lei, în timp ce marii evazionişti, conectaţi politic, se evaporă în aerul rarefiat al relaţiilor strategice. Asta este performanţă fiscală sau doar un teatru administrativ jucat pe banii contribuabilului?

Ni se spune constant că trebuie strânsă evaziunea. Perfect! Dar poate ar trebui să începem cu zonele unde se fură miliarde, nu cu covrigul de la colţul străzii.

Poate că nu micii comercianţi sunt problema, ci marile circuite de bani, care dispar brusc în paradisuri fiscale. Dar acolo, dintr-un motiv complet inexplicabil, ANAF uită să bată la uşă. O fi prea departe drumul sau prea sus?!

Acolo nu sunt IMM-uri, nu sunt firme de familie, nu sunt oameni speriaţi, ci reţele, grupuri, privilegiaţi şi protejaţi politic. La ei mergeţi cu mănuşi sau deloc. La firmele mici mergeţi cu berbecul.

Dacă ANAF chiar vrea să combată evaziunea mare, de ce loveşte doar în cei mici?

Astăzi, în România, mediul privat nu mai este privit ca motor al economiei, ci ca o pradă.

Iar instituţia pe care o conduceţi a ajuns să se comporte mai agresiv decât orice cămătar: nu caută conformare, ci execuţie; nu verifică, ci atacă; nu îndrumă, ci striveşte.

În 2025, România se confruntă cu un număr fără precedent de firme aflate în dificultate.

Peste 155.000 de companii au intrat în diverse forme de risc economic - dizolvări, suspendări, radieri, insolvenţe - o cifră record pentru ultimii ani, un fenomen alarmant într-o economie care ar trebui să fie sprijinită, nu pedepsită.

Aceasta nu este o statistică, este un dezastru economic în desfăşurare.

Şi, în loc ca ANAF să fie partenerul antreprenorului român, instituţia alege să devină principalul său inamic: popriri făcute fără notificări sau somaţii; amenzi date la normă; controale gândite să sperie, nu să clarifice; blocaje care distrug în câteva zile ceea ce oamenii au construit în ani de zile.

Domnule preşedinte al ANAF,

O ţară nu se dezvoltă prin teroare fiscală, nu prin intimidare, nu prin presiune administrativă.

Vă cer public:

- Opriţi abuzurile!

- Opriţi execuţiile sumare!

- Opriţi distrugerea mediului privat, singura sursă reală de venit bugetar!

Pentru că, dacă continuaţi pe acest drum, într-o zi foarte apropiată, nu veţi mai avea... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De la neafiliaţi, doamna deputat Rodica Plopeanu. Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Toţi parlamentarii trebuie să voteze demiterea Guvernului Bolojan. Nu din calcule politice, nu din orgolii, ci pentru că România trăieşte o criză reală, periculoasă şi resimţită în fiecare casă.

Un Guvern care nu poate asigura nici apă, nici energie, nici stabilitate nu mai are ce căuta la conducerea ţării.

Vedem cu ochii noştri ce înseamnă incompetenţa lor. O centrală care produce aproape 10% din energia României este scoasă din sistem pentru că nu mai are apă.

În Prahova, spitalele nu mai fac internări, şcolile se închid, oamenii stau cu bidoanele la cozi.

Asta nu e politică. Este un semnal de alarmă naţională.

Când lipsa apei opreşte centralele şi blochează spitale, înseamnă că statul nu mai funcţionează.

Pe lângă asta, românii suportă scumpiri în lanţ, facturi mai mari, mâncare tot mai scumpă, taxe puse peste noapte.

Familiile se descurcă din ce în ce mai greu, firmele mici cedează, iar comunităţile simt tot mai puternic povara deciziilor luate fără minte şi fără responsabilitate.

USR, deşi face scandal, nu e cu nimic mai bun. A susţinut aceleaşi măsuri care au împins România în această criză, şi acum joacă rolul de victimă.

Nu poţi participa la problemă şi apoi să te prezinţi ca soluţie. Oamenii ştiu foarte bine cine i-a lăsat fără bani, fără apă şi fără siguranţă.

Votez moţiunea de cenzură, pentru că România nu mai poate trăi sub un Guvern care pedepseşte cetăţenii, în loc să-i protejeze.

Guvernul Bolojan trebuie să plece acasă şi să lase locul unui Executiv care chiar înţelege ce trăiesc românii şi care ştie să gestioneze o ţară, nu doar să dea declaraţii.

România merită mai mult!

România merită siguranţă, nu improvizaţie!

Vă mulţumesc.

Deputat independent de Botoşani, Gheorghe-Petru Pîclişan.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Ţintă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Ştefan Ţintă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Afluxul de noi impozite, combinat cu creşterea taxelor, tinde să contureze un nou eşec al politicilor economice de dreapta şi să ducă România în faliment.

PSD s-a opus din start acestei direcţii în care a fost angajată ţara şi toţi românii de către partenerii noştri de dreapta din arcul guvernamental. Pentru că falimentarea multor IMM-uri şi descurajarea oricăror noi investiţii, plus contractarea consumului erau previzibile ab initio şi certificate de manualele de economie, nu doar de măsurile de austeritate ale Cabinetului Boc din 2010.

Însă, în ciuda protestelor noastre, ale celor de la PSD, nu s-a vrut. Iar în ultimele luni, economia românească dă săptămânal semnale, prin noi şi noi firme care se închid, că se confruntă cu probleme îngrijorătoare ce nu pot fi ignorate, având în vedere că dificultăţile se înmulţesc şi se acutizează.

Datele preliminare privind evoluţia consumului din octombrie şi noiembrie confirmă şi ele o scădere evidentă. Iar acest aspect se va reflecta inevitabil în nivelul încasărilor la bugetul de stat.

Aşadar, în ciuda operării creşterii taxelor, statul va ajunge să încaseze mai puţin. Cu alte cuvinte, această realitate le demonstrează, din nou şi cu cea mai mare claritate tuturor românilor, că modelul fiscal bazat pe supraimpozitare nu poate stimula economia. Dar poate descuraja cu eficienţă maximă iniţiativa privată, poate asfixia orice nouă investiţie şi micşora consumul intern. Iar antreprenorii români, principalul motor al economiei, nu au nevoie de alte utopii de dreapta, ci au nevoie de predictibilitate, de sprijin guvernamental real şi de un parteneriat onest cu statul. În egală măsură, deja nici ceilalţi cetăţeni nu mai pot suporta efectele acestei noi forme de presiune pusă pe veniturile lor.

Din toate aceste considerente, îi solicit ministrului economiei să vină urgent cu programe concrete pentru relansarea economiei, pentru susţinerea IMM-urilor şi pentru încurajarea investiţiilor româneşti. Dincolo de dialogurile cu reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, mediul de afaceri are nevoie urgentă de decizii ferme de sprijin, care să se concretizeze prin scheme de ajutor adaptate contextului actual, prin stimulente fiscale pentru investiţii, prin reducerea birocraţiei şi prin creşterea accesului la finanţare. Fără aceste măsuri rapide şi eficiente riscăm ca scăderea consumului să se transforme într-o frână generală pentru dezvoltarea României.

Domnule ministru al finanţelor,

Ca să preîntâmpinăm astfel de situaţii total indezirabile, fac apel la responsabilitatea dumneavoastră faţă de cetăţeni, pe care o puteţi proba prin acţiuni concrete şi rapide. Statul român trebuie să intervină acum, prin politici economice inteligente, pentru a proteja locurile de muncă, competitivitatea companiilor autohtone şi stabilitatea financiară a ţării. Şi nu vă invoc doar politicile şi eforturile aplicate de PSD, prin care s-a ajuns la întărirea economiei prin producţie, inovare şi muncă bine plătită, ci vă transmit exact ceea ce îşi doresc toţi românii şi ceea ce statul are nevoie urgentă să facă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Se pregăteşte doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică privind vârsta de pensionare a magistraţilor.

Discutăm de foarte mulţi ani despre "pensiile speciale ale magistraţilor", dar evităm să atingem miezul problemei: nu este vorba doar despre cuantumul pensiei, ci şi despre vârsta la care se iese din sistem. Astăzi, în România, magistraţii se pot pensiona la 60 de ani, cu o vechime de 25 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu raportată la 80% din ultimul venit, reglementată prin Legea nr. 282/2023 şi legislaţia subsecventă. În practică însă, prevederile de tranziţie, completate de regimurile anterioare, au permis, ani de zile, ieşiri din sistem chiar şi în jurul vârstei de 47-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât pensia medie naţională.

Ca deputat al Partidului Social Democrat, nu pun sub semnul întrebării rolul esenţial al Justiţiei şi nici dreptul magistraţilor la o pensie decentă, care să reflecte responsabilitatea şi incompatibilităţile acestei profesii, pun sub semnul întrebării echitatea unui sistem în care un magistrat se poate retrage la o vârstă la care majoritatea românilor - din sănătate, educaţie, industrie, sectorul privat - sunt abia la mijlocul carierei. Discutăm despre a restabili un minim de justiţie socială şi solidaritate între generaţii. Nu putem cere unui profesor să predea până la 65 de ani, unui medic să opereze până la 67 de ani, unui angajat din privat să muncească până la vârsta standard de pensionare, iar un magistrat să iasă din sistem la 47-50 de ani. Acest decalaj creează frustrare socială, erodează încrederea în instituţii şi alimentează discursul extremist antisistem.

Dacă ne uităm comparativ, vedem că România este - sau a fost până recent - o excepţie. În Statele Unite, judecătorii federali pot rămâne în funcţie pe viaţă, dar pot opta pentru "senior status" sau retragere abia de la 65 de ani. Vârsta medie a judecătorilor federali este de 67 de ani, ceea ce arată că experienţa este considerată un atu, nu un motiv de a scoate oamenii devreme din sistem. În Europa, tendinţa generală este către vârste de pensionare de 65-67 de ani pentru judecători.

Ca deputat al PSD, susţin explicit creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor până la nivelul celorlalte categorii profesionale, într-un calendar realist, asociat cu măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

Vă mulţumesc.

Deputat Tomoescu Alin, deputat al PSD de Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Declaraţie politică

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în discuţie, analiză şi dezbatere posibilitatea deschiderii unui punct de trecere a frontierei de stat şi construcţia şoselei auto prin frontiera de stat româno-ucraineană în vecinătatea localităţilor din Shybene, Raionul Verhovina, Regiunea Ivano Frankivsk - Ucraina şi Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş - România.

Deschiderea punctului de trecere a frontierei ar avea o importanţă strategică pentru dezvoltarea socială şi economică a regiunii Ivano Frankivsk şi a judeţului Maramureş, va permite implementarea şi utilizarea productivă a potenţialului de tranzit al ambelor regiuni, ceea ce, la rândul său, va crea oportunităţi noi pentru dezvoltarea comunităţilor locale de frontieră. Acest proiect va avea ca rezultat revitalizarea întreprinderilor mici, dezvoltarea turismului, atragerea investiţiilor, crearea de locuri de muncă, crearea de noi infrastructuri şi servicii, stabilirea şi consolidarea legăturilor culturale şi de familie între locuitorii din zonele de frontieră.

Primele demersuri s-au făcut în perioada august 2008 - august 2009, prin derularea Proiectului "Calea Poienarilor", cooperare transfrontalieră pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, în parteneriat cu Consiliile Locale Repedea, Ruscova, Poienile de sub Munte şi Consiliul Raional Verhovina şi Consiliul Local Zelene din Ucraina, când au fost întocmite anumite studii de fezabilitate privind oportunitatea deschiderii punctului de trecere a frontierei.

În aprilie 2012 - aprilie 2014, se urmăreşte continuarea demersurilor începute în 2009 prin Proiectul "Dezvoltare locală prin crearea de condiţii pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei şi construirea unui drum în dreptul localităţilor Poienile de sub Munte - Maramureş şi Shybene, Raionul Verhovina", finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României.

În 2014 se semnează un acord privind cooperarea transfrontalieră şi implementarea planului de dezvoltare strategică a Raionului Verhovina şi a Văii Ruscovei, care stabileşte cadrul legislativ, diplomatic şi organizatoric pentru această iniţiativă. Şi aici se opresc demersurile.

Azi, după mai bine de 10 ani, în urma discuţiilor cu reprezentanţii comunităţii din Poienile de sub Munte, dar şi cu locuitorii simpli, ne dorim reluarea acestor demersuri şi accesarea de proiecte sau programe care să intensifice eforturile menite să creeze precondiţii şi condiţii pentru deschiderea punctului de control şi coordonarea acţiunilor în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Crina-Fiorela Chilat, Circumscripţia electorală nr. 26.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Accelerarea redobândirii cetăţeniei române pentru fraţii noştri basarabeni - o datorie istorică, nu o favoare administrativă"

Astăzi ridic această problemă în faţa plenului cu sentimentul unei nedreptăţi istorice care se prelungeşte de prea mulţi ani. Vorbesc despre procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni - un proces care ar trebui să fie o reparare a istoriei, dar care, în practică, a ajuns să fie o cursă cu obstacole, o birocraţie sufocantă, o umilire prin amânare.

Fraţii noştri din Basarabia nu cer un privilegiu. Ei nu solicită un cadou, nu întind mâna după o favoare. Ei cer doar dreptul care le-a fost smuls prin ocupaţie şi dictatură. Ei cer cetăţenia ţării din care au fost rupţi cu forţa. Cererea lor este un act de memorie istorică, iar obligaţia noastră este un act de demnitate naţională.

În prezent, termenele de soluţionare depăşesc orice logică administrativă. Dosarele stau ani de zile fără răspuns, urmând un drum obscur prin instituţii care par să fi uitat rostul pentru care au fost create. Întârzierile nu sunt simple hârtii rătăcite - sunt ani din viaţa unor oameni, care aşteaptă să fie recunoscuţi ca parte a acestei naţiuni. Sunt familii întregi despărţite între două sisteme, sunt tineri blocaţi la graniţa identităţii lor, sunt români ţinuţi pe loc de un aparat greoi şi indiferent.

Este inadmisibil ca într-un stat european, membru al NATO şi al Uniunii Europene, accesul la cetăţenia istorică să depindă de viteza cu care se mişcă nişte dosare. Este inadmisibil ca mii de basarabeni să trăiască astăzi cu sentimentul că România, patria lor, la care privesc cu dragoste şi speranţă, îi aşteaptă... dar nu îi primeşte.

Această situaţie nu poate continua. Avem nevoie de o reformă totală a procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Avem nevoie de termene clare, scurte şi predictibile. Avem nevoie de responsabilizare - instituţională şi individuală. Iar atunci când există abuzuri, tergiversări sau dezinteres, să existe şi răspundere reală. Nu putem permite ca istoria să fie blocată în sertare.

Totodată, este necesară digitalizarea completă a procedurilor, eliminarea etapelor inutile şi asigurarea unor resurse umane adecvate. Nu putem pretinde rezultate extraordinare de la instituţii subdimensionate şi suprasolicitate. Dacă procesul rămâne unul lent şi opac, vina nu va fi a celor care cer cetăţenia, ci a noastră - a celor care ştim că lucrurile nu funcţionează, şi totuşi acceptăm tăcerea.

Fraţii noştri din Basarabia sunt parte din naţiunea română. Ei vorbesc limba noastră, împărtăşesc cultura noastră, păstrează tradiţiile noastre, ne cunosc istoria şi ne respectă simbolurile. Unii dintre ei au luptat alături de noi, au muncit alături de noi, au construit alături de noi. Iar noi ce facem? Îi ţinem în aşteptare. Îi purtăm prin labirinturi birocratice. Le cerem răbdare pentru un drept care ar fi trebuit să fie firesc.

Este timpul ca Parlamentul României să transmită un semnal ferm: redobândirea cetăţeniei pentru basarabeni este o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ziua de 1 Decembrie ne obligă la un exerciţiu de sinceritate faţă de poporul român. Este ziua în care vorbim despre unitate, despre demnitate şi despre un proiect naţional construit prin sacrificiu şi prin credinţă. În acest cadru, românii aşteaptă adevăr, nu formulări menite să acopere eşecul politicilor de la vârful statului.

Chiar pe 1 Decembrie, Preşedintele României a transmis că românii trăiesc mai greu decât anul trecut. A prezentat situaţia ca pe o simplă constatare, ca şi cum declinul nivelului de trai nu ar avea cauze politice. Este o atitudine care sfidează inteligenţa oamenilor şi simbolistica acestei zile.

Declinul despre care vorbeşte preşedintele este rezultatul direct al guvernării pe care el a susţinut-o. Premierul susţinut de el a adoptat măsuri fiscale şi administrative care poartă amprenta acestui parteneriat politic. Românii o duc mai greu pentru că impozitarea a crescut, costurile vieţii au crescut, iar Guvernul a eşuat în a-şi dovedi eficienţa.

Preşedintele a ajuns în această funcţie după anularea unor alegeri care nici astăzi nu a fost explicată cetăţenilor. Tocmai de aceea, mesajul său de 1 Decembrie ar fi trebuit să conţină asumare şi clarificare, nu o distanţare de propriile decizii. În faţa unei naţiuni unite în sărbătoare, preşedintele avea datoria să vorbească despre responsabilitate, despre greşelile ultimului an şi despre măsurile prin care statul ar fi putut proteja familiile şi mediul de afaceri.

1 Decembrie este o zi în care românii se unesc în jurul valorilor esenţiale ale naţiunii. Aceste valori cer un stat responsabil şi o conducere care răspunde în faţa cetăţenilor. Preşedintele şi Guvernul său trebuie să-şi asume efectele deciziilor luate şi să ofere explicaţii pe care românii le aşteaptă.

Totodată, ne aminteşte că responsabilitatea faţă de naţiune nu poate fi abandonată. AUR va continua să lupte pentru adevăr, pentru demnitate şi pentru o Românie condusă în interesul românilor.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Şi a ajuns, între timp, şi colegul, domnul deputat Dragoş-Florin Coman, pe care îl rog să se pregătească.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi parlamentari,

Românii vă vad, românii văd realitatea. Văd ipocrizia partidelor de la guvernare. PSD cu aliaţii lor, USR, PNL şi UDMR, mimează scandalul la televizor, dar în Guvern îşi împart funcţii bine plătite pentru membri de partid. În Parlament, vin aici, la tribună, şi dacă nu manipulează opinia publică cu "ruşii" sau cu "extremiştii", vin şi spun ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, vorbesc despre responsabilitate, despre reformă, dar ei au - 70%, aveţi, dragi colegi. 70% au PSD cu aliaţii lor, USR, PNL şi UDMR, pot trece orice lege în Parlament, orice lege, cu 70%, dar, totuşi, aleg să vină pentru proiectele importante prin asumarea răspunderii. De ce?

Exodul românilor din ţară nu este o întâmplare. Este consecinţa directă a felului în care a guvernat PSD ţara. Au vrut ca oamenii curajoşi şi demni să plece din ţară, să avem o populaţie sărăcită, dezinformată şi fără educaţie, ca să câştige alegerile cu voturi cumpărate - cu un mic, o bere, un festival sau un bon de masă. Un popor slăbit este uşor de manipulat. Asta a fost strategia lor, iar rezultatul se vede în satele golite şi în generaţiile plecate.

Acum un an de zile, din cauza celor de la PSD s-au anulat alegerile prezidenţiale în România! Credeţi că românii de bună-credinţă au uitat? Nu aţi reuşit să-l băgaţi pe Marcel Ciolacu în turul al doilea şi aţi dat foc la ţară! Românii nu uită şi nu o să vă ierte! Să vă ierte Dumnezeu pentru toate nenorocirile pe care le-aţi adus şi pentru toată suferinţa poporului român!

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Şi cum dânsul nu a sosit, domnul deputat Mircea Fechet se pregăteşte.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Deviza actualului Guvern este "Puneţi taxe pe orice!". În numai câteva luni, sub pretextul că nu sunt bani la buget, Guvernul a pus deja taxe pe mamele care îşi cresc copiii, taxe pe bolnavi, taxe pe pensionari, taxe mai mari pe orice formă de proprietate şi, mai nou, taxe pe solariile şi serele românilor.

Lipsa totală de pricepere a actualilor miniştri este reflectată în modul profund medieval în care aceştia înţeleg să guverneze: taie din veniturile populaţiei, taie din veniturile profesorilor, taie bursele elevilor şi studenţilor, introduc taxe care scumpesc viaţa de zi cu zi şi omoară orice iniţiativă privată prin poveri fiscale tot mai mari. Din cauza unor asemenea politicieni care guvernează ţara împotriva propriului popor, am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase şi au plecat peste hotare, în căutarea unei vieţi mai bune.

Stimaţi colegi,

Introducerea unor impozite noi pentru serele şi solariile din grădinile micilor fermieri reprezintă un adevărat atentat la adresa agriculturii româneşti, la adresa celor care muncesc onest şi se străduiesc să mai producă legume în România. Cei care au îndrăznit să ia o asemenea măsură nu fac decât jocul marilor reţele de importatori, care aduc mii de tone de legume de proastă calitate în ţara noastră şi le vând în reţelele de supermarketuri la preţuri de lux.

Loviturile pe care actualul Guvern le aplică fermierilor români probabil vor fi greu de uitat şi poate chiar mai greu de iertat! Impozitarea solariilor din grădină reflectă un mod antinaţional de a guverna.

Se pare că fumăritul a devenit oficial, de la 1 ianuarie. Pentru cei care nu ştiu, fumăritul este un impozit medieval, pe foc, pe vatră sau pe coşul de fum.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Se pregăteşte doamna deputat Laura Toader.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

În România ultimilor ani am tot avut parte de oameni care strigă: "Vine lupul!", încercând să ţină ţara în frică şi în dezbinare. Zilele trecute, însă, la Alba Iulia, nu a venit lupul, ci a venit momentul adevărului: extremiştilor le-au căzut măştile.

În locul unui proiect pentru România, AUR a pus pe masă cea mai dură ofensivă antieuropeană formulată vreodată de un partid parlamentar. O Rezoluţie în care afirmă că Uniunea Europeană ar fi căpătat "o arhitectură federală", impusă pe "cale jurisprudenţială" şi fără acordul cetăţenilor.

Este, fără îndoială, cel mai grav atac la Uniunea Europeană lansat din România, dar şi o ameninţare directă la adresa viitorului nostru european.

Când un partid extremist pune la îndoială funcţionarea Uniunii Europene, susţinând că ar fi devenit o construcţie federală ocultă, care a confiscat suveranitatea României, pune la îndoială însăşi apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. O astfel de teză nu este doar falsă, este o încercare disperată de distorsionare a realităţii.

De la Alba Iulia, din inima României, putiniştii au luat la tir România europeană cu mesaje croite pentru cei mai vulnerabili la dezinformare: românii care, obosiţi şi dezamăgiţi, simt că doar promisiunile radicale mai pot răspunde frustrărilor lor.

Dovada supremă de sfidare a venit chiar în timpul intonării Imnului Naţional, pe care bombardierii pro-ruşi s-au căţărat cu huiduieli. O ruşine naţională şi un precedent periculos!

Dragi colegi,

Apartenenţa la Uniunea Europeană ne-a adus cel mai solid cadru de protejare a democraţiei, investiţii uriaşe şi garanţia că în faţa abuzurilor politice avem instituţii independente la care putem apela.

Ceea ce deranjează AUR este tocmai existenţa acestui sistem de reguli. Şi tendinţa lor de a "fabrica" documente doctrinare şi de a reinterpreta decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene arată o strategie vicleană: aceea de a slăbi ataşamentul românilor faţă de UE şi NATO, şi de a împinge ţara într-o izolare care ne-ar putea arunca direct în braţele Rusiei.

Ce sugerează liderii AUR este că Rusia "nu e atât de rea pe cât pare" şi că pacea în Ucraina trebuie obţinută cu orice preţ. Sunt aceleaşi idei prin care vor să lege România de propaganda unui regim care vede un pericol într-o Europă puternică şi unită.

Cel mai ambiţios ideal, la 107 ani de la Marea Unire, este să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca România să rămână în marea familie europeană, pentru că acolo ne este locul.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Toader.

Se pregăteşte domnul deputat Cristian Cîmpan.

Doamna Elena-LauraToader:

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Astăzi vorbim despre un subiect care apasă greu pe bugetul public şi, mai ales, pe încrederea cetăţenilor în statul român: pensiile speciale ale magistraţilor.

Este un subiect sensibil, dar tocmai de aceea necesită responsabilitate, curaj şi, mai ales, onestitate.

În ultimii ani, de câte ori s-a discutat despre reforma pensiilor speciale, s-au făcut două lucruri: s-au creat comisii şi s-au dat explicaţii. Ce nu s-a făcut? Reformă reală.

De fiecare dată când Guvernul sau Parlamentul a anunţat o schimbare, aceasta s-a dovedit a fi o reformă ieftină - ieftină nu ca impact bugetar, ci ieftină ca ambiţie, ieftină ca efect, ieftină ca respect pentru contribuabil.

Românilor li se livrează promisiuni, iar sistemului îi rămân privilegiile.

Da, independenţa justiţiei este esenţială în orice stat democratic.

Dar independenţa nu se cumpără cu pensii de zeci de mii de lei, în timp ce medicii, profesorii, poliţiştii şi milioane de angajaţi din mediul privat se luptă cu o pensie care nu acoperă nici strictul necesar.

Independenţa judecătorului se apără prin garanţii instituţionale, prin stat de drept şi prin protejarea profesiei, nu prin inechitate socială.

Nu putem continua cu un sistem în care unii ies la pensie la 45-50 de ani, cu pensii care depăşesc chiar şi de 8 sau 10 ori veniturile pe care le au majoritatea românilor.

Nu putem accepta, la nesfârşit, ca cei care fac legile să fie singurii scutiţi de ele.

România are nevoie de o reformă reală, nu de cosmetizări.

Avem nevoie de un sistem în care contribuţia să fie baza pensiei, nu categoria profesională.

Avem nevoie ca magistraţii să fie respectaţi, dar şi cetăţenii să fie respectaţi.

Guvernul ameninţă cu asumarea răspunderii, de parcă reforma se face prin forţă, nu prin argumente.

Poporul a cerut corectitudine, nu cosmetizare. Pensiile speciale trebuie reformate, nu protejate.

Dacă această lege e doar un fum gros, societatea o va spulbera la primul vânt.

Deputaţii din Grupul SOS România fac apel la toţi colegii parlamentari: haideţi să renunţăm la reforma ieftină şi să facem în sfârşit o reformă corectă, curajoasă şi sustenabilă! Nu pentru noi, ci pentru cei pe care avem datoria să-i reprezentăm. Românii merită echitate.

Statul român merită credibilitate. Iar viitorul nostru merită mai mult decât promisiuni.

Vă mulţumesc.

Deputat Laura Toader, Partidul SOS România.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Cîmpan.

Se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Declaraţie politică: "Guvernul îşi acoperă eşecurile cu taxe mai mari, iar românii plătesc preţul".

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Ieri, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe un nou pachet de măsuri fiscale. Al treilea pachet. Un pachet care loveşte, din nou, în aceiaşi oameni. În cei care muncesc, în cei care produc, în cei care abia mai rezistă.

Românii plătesc mai mult de la un an la altul, dar trăiesc mai prost de la o lună la alta. Taxele cresc. Impozitele cresc. Costul vieţii creşte. Salariile nu mai ţin pasul. Puterea de cumpărare scade. Statul cere mai mult, oferă mai puţin.

Guvernul a ales calea cea mai uşoară şi cea mai nedreaptă. Nu a redus cheltuieli. Nu a tăiat risipa. Nu a reformat administraţia. A pus mâna direct pe buzunarul cetăţeanului. A încărcat mediul privat. A împins antreprenorii spre închidere. A condamnat familiile la supravieţuire.

România nu are o problemă de nivel scăzut al taxelor. România are o problemă de utilizare ineficientă a banului public şi de administrare defectuoasă a statului. Avem impozite europene şi servicii publice de lumea a treia. Avem taxe mai mari, dar spitale la fel. Avem impozite mai mari, dar şcoli la fel. Avem contribuţii mai mari, dar siguranţă socială tot mai mică.

Angajarea răspunderii pe astfel de măsuri înseamnă evitarea dezbaterii şi ignorarea realităţii din stradă. Înseamnă lipsă de dialog şi lipsă de respect faţă de cetăţeni. Oamenii nu mai pot duce acest ritm. Nu mai pot plăti pentru greşelile statului.

Românii nu cer privilegii. Cer reguli corecte. Cer taxe suportabile. Cer un stat care să cheltuie responsabil banii luaţi din munca lor. Cer predictibilitate, nu surprize fiscale de la o zi la alta.

Acest pachet de măsuri nu este despre stabilitate. Este despre transferarea eşecului guvernării pe umerii populaţiei. Din acest motiv, îl contest şi îl resping ferm. România are nevoie de reformă reală, nu de taxe mai mari.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Rodica Plopeanu.

Se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Medicii români - umiliţi de un Guvern iresponsabil".

Guvernul Bolojan umileşte medicii români şi îi forţează să plece din ţară. Aceasta este realitatea pe care încercaţi să o ascundeţi, dar o simte fiecare spital, fiecare familie şi fiecare pacient care stă cu orele pe holurile spitalelor. În România de astăzi medicii sunt ţinuţi ani întregi în spitale atâta timp cât sunt rezidenţi, dar în momentul în care devin specialişti, statul îi trimite acasă. După 6 ani de facultate şi alţi 7 de rezidenţiat urmează luni întregi. Fără contract, fără salariu şi mai ales fără respect. Această pauză forţată, creată din nepăsare şi incompetenţă, nu este un accident. Este o politică a dispreţului faţă de oamenii care ţin sănătatea în viaţă.

Guvernul Bolojan vorbeşte despre reformă, dar în spitale se vede doar haos. Medici epuizaţi, secţii fără personal, pacienţi pe care nu are cine să-i trateze. Reforma este practic doar pe hârtie. Dar România nu îşi permite să piardă niciun medic. Şi fix asta reuşeşte Guvernul României: îi împinge spre aeroport, spre ţări care le oferă stabilitate, condiţii şi respect. Este revoltător ca un stat să formeze specialişti pe banii românilor şi apoi să îi lase să plece, pentru că nu este în stare să le asigure un simplu contract.

Un Guvern responsabil ar asigura continuitate, ar organiza concursurile la timp, ar ţine medicii în spitale, nu în incertitudine, ar crea un sistem în care un tânăr specialist să ştie clar că are un loc sigur şi un viitor în România. În schimb, Guvernul Bolojan îi lasă suspendaţi, trimişi acasă, ca şi cum nu ar conta. Aşa pierdem o generaţie întreagă de specialişti.

Spitalele duc lipsă de personal. Pacienţii aşteaptă la nesfârşit. România fierbe sub presiunea unui sistem care este sănătos doar în declaraţii, iar medicii, baza acestui sistem, sunt trataţi ca ultima roată de la căruţă. Aceasta este ruşinea Guvernului Bolojan.

De aceea spun clar: umilinţa trebuie să înceteze. România nu îşi poate bate joc de medicii ei. România nu trebuie să devină o ţară care îşi exportă specialiştii din cauza nepăsării politice. Tocmai de aceea, acest Guvern trebuie să plece. România merită... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte domnul deputat Sergiu Matei.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 1 Decembrie am sărbătorit Ziua Naţională şi cei 107 ani de la momentul istoric în care Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a hotărât, cu o voinţă de neclintit, Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Patria-mamă, România. A fost clipa în care o naţiune întreagă şi-a afirmat demnitatea, unitatea şi dreptul la propriul destin, ridicându-se deasupra vremurilor şi arătând lumii că românii sunt un popor care ştie să-şi apere identitatea şi viitorul.

Am fost prezent, pe 1 Decembrie, în oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, alături de preşedintele Partidului SOS România, doamna avocat şi eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă, alături de colegi parlamentari, de mii de membri ai organizaţiilor noastre judeţene şi de alte mii de români veniţi din toate colţurile ţării şi din afara graniţelor, nu doar pentru a rememora trecutul, ci pentru a arăta, prin prezenţă şi solidaritate, că spiritul unirii trăieşte, respiră şi continuă să fie o forţă reală în sufletele românilor. România nu a uitat ce înseamnă unitatea, şi noi nu avem de gând să abandonăm idealul care a modelat destinul naţiunii noastre.

Pentru noi, naţionaliştii, 1 Decembrie nu este doar o ceremonie, ci un angajament naţional. România de astăzi nu mai este întreagă, iar faptul că pe harta Europei există două state româneşti - România şi Republica Moldova - reprezintă o nedreptate istorică ce aşteaptă să fie reparată. Reunificarea celor două state româneşti nu este un slogan şi nu este o temă de campanie, este o responsabilitate sacră faţă de trecut şi o obligaţie strategică faţă de viitor.

Aşa cum germanii au avut curajul şi maturitatea să reunifice cele două Germanii, şi românii pot, trebuie şi vor reface unitatea naţională prin voinţă politică, prin strategie coerentă şi prin solidaritate naţională.

Sărbătorind Ziua Naţională, nu putem ignora nici drama românilor din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, aflaţi astăzi sub administraţia statului ucrainean. Peste jumătate de milion de români trăiesc acolo sub presiunea deznaţionalizării: şcoli închise, biserici restricţionate şi tineri români trimişi în prima linie a războiului ruso-ucrainean.

Noi, oamenii politici, avem obligaţia morală, istorică şi politică să acţionăm pentru oprirea acestui etnocid.

Generaţia noastră de oameni politici este chemată să ridice din nou stindardul unirii, să redea forţa şi demnitatea naţiunii române şi să ducă până la capăt visul înaintaşilor, pentru că România merită să fie din nou mare, respectată şi puternică!

La mulţi ani României noastre dragi!

La mulţi ani dumneavoastră şi tuturor românilor din ţară şi din afara graniţelor!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Matei? Nu este.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? De asemenea, nu este.

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Se pregăteşte doamna deputat Monica Ionescu, dacă a ajuns.

Doamna Mariana Vârgă:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Serviciile de informaţii nu trebuie să se întoarcă în zona judiciară. Încetaţi atacul asupra justiţiei!".

Cu ocazia prezentării Strategiei Naţionale de Apărare 2025-2030, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că doreşte o reformă a justiţiei şi că va trata cu prioritate lupta anticorupţie, care este o vulnerabilitate majoră a statului român.

Astfel, Preşedintele României spune că Serviciul Român de Informaţii - SRI - ar trebui să aibă o unitate specială dedicată colectării de informaţii privind fenomenul de corupţie. În viziunea sa, SRI urmând să facă aceste colectări de informaţii, însă nu anchete penale şi nu să intervină direct în faza judiciară, lucru care va fi extrem de dificil de realizat.

În acest context, semnalăm încălcarea gravă a Constituţiei de către preşedintele statului român, pentru că încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi încearcă să submineze independenţa justiţiei.

În numele principiilor democratice şi al respectului faţă de Constituţia României, ne exprimăm ferm dezacordul faţă de orice demers care urmăreşte implicarea Serviciului Român de Informaţii în activităţi legate de fenomenul corupţiei.

Combaterea corupţiei este o atribuţie exclusivă a instituţiilor judiciare, respectiv a Ministerului Public, a Poliţiei Judiciare, a DNA şi a instanţelor de judecată, nu a Preşedintelui României sau a Serviciului Român de Informaţii.

Încercarea şefului statului de a extinde competenţele SRI în zona informativ-operativă privind corupţia reprezintă, aşadar, un risc major de repolitizare a luptei anticorupţie, o justiţie paralelă care nu este controlată democratic.

România are nevoie de o justiţie independentă, nu de una supravegheată de structuri şi influenţe informativ-securitare. Într-un stat de drept consolidat, serviciile de informaţii nu pot şi nu trebuie să substituie atribuţiile procurorilor sau ale poliţiştilor judiciari.

Vă chem, stimaţi colegi, la responsabilitate, pentru că trebuie să apărăm competenţele legale ale instituţiilor statului român, să respingem cu fermitate orice ingerinţă nelegitimă în actul de justiţie şi să acţionăm strict în limitele pe care Legea fundamentală a ţării ni le impune. Doar astfel putem garanta independenţa justiţiei şi funcţionarea corectă a statului de drept.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu a ajuns.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Nu a ajuns.

Domnul deputat Alecu Robert.

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Datoria neachitată a statului şi datoria morală faţă de constructorii României".

De luni de zile firme de construcţii care au finalizat lucrări publice stau cu facturi neplătite. Sunt lucrări verificate, recepţionate, întocmite corect. Sunt obligaţii bugetare certe.

Cu toate acestea, statul alege să le amâne.

În bilanţurile de sfârşit de an vedem lucrări trecute la realizări, dar în spatele lor se află plăţi pe care administraţiile locale şi instituţiile centrale nu le-au efectuat.

Aici nu vorbesc despre firme privilegiate, apropiate de mediul politic, vorbesc despre constructorii cinstiţi, cei care au participat la licitaţii, au lucrat corect şi au avut încredere că lucrările lor vor fi şi plătite.

Există în această situaţie un adevăr simplu şi grav: deficitul bugetar prezentat public nu reflectă deficitul real.

Ne aflăm în faţa unei discrepanţe majore între execuţia bugetară declarată şi obligaţii restante pe care statul le împinge în anul următor. În aceste obligaţii nu sunt cifre abstracte, sunt datorii faţă de oameni şi companii care au plătit salarii, taxe şi materiale, ducând în spate proiecte locale, investiţii naţionale care, mare parte dintre ele, reprezintă lucrări prin PNRR.

În bilanţul de sfârşit de an al primarilor, al preşedinţilor consiliilor judeţene şi chiar al miniştrilor observăm aceeaşi practică. Sunt trecute la realizări lucrări publice pe care statul încă nu le-a plătit. Sunt prezentate ca îndeplinite, fotografiate şi comunicate, dar rămân doar momente în agendele oficiale, nu şi obligaţii achitate.

În spatele fiecărei astfel de reuşite se află un constructor care îşi aşteaptă plata. Această diferenţă dintre realitatea contabilă şi realitatea administrativă arată o problemă de fond.

Nu performanţa este raportată, ci aparenta performanţă.

În aceeaşi perioadă, constructorii sunt obligaţi să achite TVA pentru facturile neîncasate, să îşi extindă liniile de credit pentru materiale şi salarii şi să suporte penalităţi bancare pentru întârzieri generate nu de piaţă, ci de stat.

Mulţi ajung în dificultate financiară. Unii riscă insolvenţa, alţii riscă raportarea în sistemul bancar. Firme care au lucrat pentru stat sunt puse în situaţia de a finanţa statul din propriile resurse, ajungând în riscul falimentului.

Stimaţi colegi,

Nu putem vorbi despre dezvoltare atâta timp cât baza care o susţine este tratată cu întârziere şi indiferenţă. Nu putem construi o ţară solidă pe datorii amânate şi pe firme împinse spre faliment.

Aceasta este realitatea pe care avem datoria să o spunem şi datoria să o corectăm.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, în continuare, să dau citire numelor colegilor care au depus declaraţii politice în scris: Petru-Bogdan Cojocaru, Bogdan Gheorghe Trif, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu, Silviu-Titus Păunescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Cosmin Hristu, Dorel Vulpoiu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Andra-Claudia Constantinescu, Andrei Daniel Gheorghe, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Pistru-Popa, Răzvan Sorin Prişcă, Daniel Blaga, Ştefan Tanasă, Ştefan Bouda, Bogdan-Alin Stoica, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Mihai Ţiu, Simona-Elena Macovei Ilie, Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy, Vedinaş Verginia, Andreea Cîmpianu, Sergiu Matei, Dumitru Coarnă, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu şi Raisa Enachi.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

Ne vedem la ora 10.00 pentru partea a doua a şedinţei.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 160.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, miercuri, 3 decembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 1-6 decembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 24-28 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulţumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 87/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt observaţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de Lege privind implementarea unor aspecte vizând punctul unic de acces european care oferă acces centralizat la informaţiile puse la dispoziţia publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru pieţele de capital şi pentru durabilitate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 429/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege propune modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar, în vederea implementării unor aspecte vizând punctul unic de acces european care oferă acces centralizat la informaţii puse la dispoziţia publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru pieţele de capital şi pentru durabilitate.

Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege propus de Guvern.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am să invit acum reprezentantul comisiilor sesizate în fond, preşedintele Comisiei pentru politică economică, domnul deputat Dunava, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind implementarea unor aspecte vizând punctul unic de acces european care oferă acces centralizat la informaţiile puse la dispoziţia publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru pieţele de capital şi pentru durabilitate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise, ce sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole, domnule preşedinte.

Domnul Costel Neculai Dunava:

3 minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3 minute.

Să înceapă votul!

167 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt.

Ba da, avem o solicitare, din partea doamnei deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să mulţumesc colegilor de la Comisia pentru buget, finanţe, care au înţeles nu atât importanţa acestei legi pentru investitori, cât mai ales acele modificări care se doreau a fi aduse, modificări care ar fi protejat mai mult interesul intermediarilor financiari şi mai puţin al investitorilor minoritari - şi mă refer aici în special la deţinătorii de fracţiuni de acţiuni.

Ideea sau mai degrabă spus amendamentul introdus cu privire la votul cumulativ acolo unde acest vot va încorpora interesele celor care vor reuşi să obţină un prag de 5% din capitalul social - deci sperăm că nu va duce în derizoriu dreptul de proprietate al acţionarilor, chiar dacă, repet, sunt minoritari, şi nu va mai crea acel pericol de a fi transformat în drept de creanţă prescriptibil în 3 ani.

Armonizarea cu legislaţia europeană în materie de responsabilitate socială şi de raportare corporativă cu siguranţă va duce la o creştere a calităţii atributelor sociale şi de mediu ale instrumentelor financiare, însă eu sunt sigură că această lege va mai reveni aici, în Parlament, pentru că, repet încă o dată, aşa cum raportul financiar este însoţit de raportul de audit, şi raportul de durabilitate trebuie să fie însoţit de raportul de sustenabilitate, chiar dacă aici există o etapizare până în 2028, şi nu ne putem baza pe o opinie rezonabilă, ci pe o opinie limitată.

Aşadar, este o lege perfectibilă, însă este binevenită.

Şi, repet, mulţumesc încă o dată colegilor de la Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, finanţe, care au înţeles importanţa acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Dragi colegi,

Având în vedere faptul că la nivel european există o dinamică în zona aceasta, având în vedere şi ceea ce am trăit eu din punct de vedere profesional, vă spun că acest punct unic de acces european este mai mult decât binevenit, mai ales că noi, în România, încă avem probleme legate de tot ceea ce înseamnă piaţa investiţională, piaţa de capital, şi cred că acest punct ar putea să-i ajute în special pe micii investitori să aibă acces la informaţii din piaţă, să aibă acces la tot ceea ce înseamnă investiţii la nivel european şi nişte lucruri care până la urmă duc la educaţie financiară, chiar şi la acest nivel.

Este o platformă pe care autorităţile... ASF-ul şi autorităţile europene o gestionează, este un punct mai mult decât important şi cred că înseamnă un pas spre Europa în ceea ce priveşte piaţa de capital şi nu numai.

Vă mulţumesc.

Şi sunt convins că este un proiect pe care îl susţinem cu toţii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la marginal 1 la 12 sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 13 la 27 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 28 la 43 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 44 la 67, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Înainte de a continua şedinţa de plen de astăzi, permiteţi-mi să salutăm prezenţa alături de noi a celor 42 de reprezentanţi din 26 de agenţii şi instituţii din Statele Unite ale Americii, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Muntenegru, Polonia, România şi Slovacia, (Aplauze.) cu responsabilităţi în domeniul achiziţiilor publice şi parteneriatelor public-private.

Ministerul Finanţelor găzduieşte la Bucureşti în aceste zile cea de-a cincea reuniune a Grupului Regional European de Lucru privind Achiziţiile Publice şi Parteneriatele Public-Private, eveniment organizat în cadrul Programului pentru Dezvoltare în Domeniul Dreptului Comercial, coordonat de Departamentul pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii.

Adresăm mulţumiri domnului Zmarak Khan, coordonatorul Programului CLDP din cadrul Departamentului pentru Comerţ al Statelor Unite, precum şi tuturor reprezentanţilor instituţiilor şi agenţiilor prezenţi la Bucureşti.

Sesiunile de lucru din aceste zile, desfăşurate sub găzduirea Ministerului Finanţelor, vor contribui la consolidarea schimbului de bune practici şi la dezvoltarea unor proiecte de succes în domeniul parteneriatelor public-private în România.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Continuăm şedinţa.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea UE pentru următoarea criză sanitară: o strategie de contramăsuri medicale COM (2025) 529; PHCD 86/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea UE pentru următoarea criză sanitară: o strategie de contramăsuri medicale

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de direcţiile de acţiune ale Strategiei privind contramăsurile medicale;

- a sprijinit dezvoltarea infrastructurii logistice integrate cu Mecanismul de protecţie civilă a Uniunii;

- a semnalat necesitatea revizuirii legislaţiei farmaceutice pentru a eficientiza autorizarea contramăsurilor medicale în situaţii de criză şi pentru a creşte disponibilitatea medicamentelor;

- a subliniat importanţa unui efort coordonat între statele membre, în special în ceea ce priveşte achiziţiile publice în situaţii de criză.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 18 noiembrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Observaţii de ordin general, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Deci avem în faţă un proiect de hotărâre cu privire la o comunicare din partea Comisiei Europene pentru o următoare posibilă criză sanitară şi o strategie de contramăsuri medicale.

Punct de plecare este pandemia COVID, cum a răspuns Uniunea, prin Comisie, în principal, şi statele membre, şi ce ar trebui să facă în continuare.

Textul ne arată că deşi se propun unele soluţii bune, nu se recunosc greşelile şi nu se merge în direcţia corectă.

Bineînţeles că suntem de acord cu achiziţii comune la costuri mai bune, la costuri mai mici, însă doar când acestea au un cadru legislativ transparent, da, când contractele de achiziţii sunt publice, negocierile, la fel, licitaţiile, la fel, fără presiune şi cu libertate deplină din partea statelor.

Dorim cooperare cu instituţii europene, cu alte state, conform însă unor proceduri clare, care nu sunt deasupra legislaţiei naţionale.

Dorim o scădere de dependenţă de produse farmaceutice din Asia, da, dar nu dorim o centralizare excesivă, periculoasă, un transfer de competenţe anticonstituţional, după cum am spus, nu dorim o birocraţie suplimentară, cu foi de parcurs scrise de alte organisme, asupra cărora nu avem un control parlamentar.

Şi, per ansamblu, textul evită recunoaşterea greşelilor grave care s-au făcut în pandemie, acele tratamente care, indiferent cum au fost numite, vaccinuri sau nu, indiferent cât ar fi fost de bune sau nu, ele nu trebuiau să treacă deasupra libertăţilor fundamentale. Nu trebuia condiţionată rămânerea în societate, dreptul la viaţă, la societate, la şcoală, la sănătate, de aceste tratamente care au sărit peste procedurile normale de avizare.

Ne vom abţine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Cozma Adrian-Felician, vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În ultimii 5 ani, toate statele membre ale Uniunii Europene s-au confruntat cu provocările crizelor multiple şi suprapuse - pandemii, ameninţări militare, insecuritate energetică şi dezastre naturale.

Toate aceste riscuri au scos în evidenţă urgenţa elaborării unei strategii europene coordonate pentru protecţia sănătăţii publice, astfel încât statele membre să poată oferi răspunsuri rapide şi acţiuni eficiente.

Este de apreciat faptul că în luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a lansat două iniţiative-cheie - Strategia de constituire de stocuri la nivelul Uniunii Europene şi Strategia privind contramăsurile medicale. Aceasta din urmă are ca scop consolidarea pregătirii Uniunii pentru viitoarele urgenţe sanitare, prin facilitarea accesului permanent la contramăsuri medicale vitale - vaccinuri, medicamente, echipamente de protecţie, metode de diagnostic şi tratament inovator.

În acest sens, vreau să subliniez faptul că România susţine direcţiile de acţiune ale Strategiei privind contramăsurile medicale.

Din perspectiva României, această strategie va contribui la:

- implementarea programelor naţionale de vaccinare şi reducere a riscurilor;

- crearea de stocuri strategice pentru medicamente şi echipamente esenţiale;

- participarea la parteneriate europene şi globale pentru inovare şi răspuns la crize sanitare;

- educaţie publică, informarea şi implicarea societăţii civile în consolidarea rezilienţei.

Acţiunile prevăzute ne permit să anticipăm, să pregătim şi să reacţionăm mai eficient, protejând atât cetăţenii, cât şi economiile naţionale.

Consolidarea cooperării la nivel european şi global este esenţială pentru depăşirea riscurilor şi pentru constituirea unui sistem de sănătate rezilient, pregătit pentru orice urgenţă.

Sens în care Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Eu cred că trebuie să fim pregătiţi pentru acest tip de crize şi sper să nu mai ajungem în situaţia din momentul în care am avut COVID-ul, criza de COVID, în care să cumpărăm milioane de doze şi să le folosim doar în mică măsură.

Probabil că o să fim mai atenţi şi o să avem grijă şi de bugetul statului şi de bugetul european în mai mare măsură, dacă o să fim pregătiţi pentru aşa ceva.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă şi din partea fiecărui grup parlamentar, o singură intervenţie.

Deci de la Grupul parlamentar AUR am avut această intervenţie.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 73/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Bledea (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2025 se propune completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în vederea acordării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România, fără condiţionarea deţinerii unui permis de conducere internaţional, în condiţii de reciprocitate şi pentru o perioadă determinată, persoanelor care sunt titulare ale unui permis de conducere naţional eliberat de autorităţile unui stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere şi nici membru al Uniunii Europene, ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în forma propusă de comisiile raportoare ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, Comisia pentru apărare, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru transporturi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, Comisia pentru apărare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi au fost sesizate, prin adresa PL-x 73/2025, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 martie 2025.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002, în sensul creării premiselor legale în vederea acordării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice din România, fără condiţionarea deţinerii unui permis de conducere internaţional, în condiţii de reciprocitate şi pentru o perioadă determinată, persoanelor care sunt titulare ale unui permis de conducere naţional eliberat de autorităţile unui stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere şi nici membru al Uniunii Europene, ori cu care România nu a încheiat un tratat privind recunoaşterea reciprocă a permiselor auto.

În urma dezbaterilor, comisiile sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Hristu Cosmin.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi un proiect de lege care aduce o completare importantă legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, o iniţiativă ce urmăreşte recunoaşterea permiselor de conducere emise unor cetăţeni aparţinând unor state partenere, fără a mai fi necesar un permis internaţional, în condiţii de reciprocitate.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru transporturi, am analizat acest proiect împreună cu colegii mei şi pot spune că din punct de vedere tehnic şi instituţional, el vine în sprijinul mobilităţii internaţionale şi alinierii României la standarde europene şi internaţionale.

Totodată, mă bucur să observ că proiectul nu generează costuri bugetare suplimentare şi nu implică modificări instituţionale, fiind o adaptare logică la realităţile actuale ale circulaţiei globale.

Totuşi, doresc să subliniez un aspect esenţial - reciprocitatea trebuie să fie reală, nu doar declarativă. România trebuie să se asigure că cetăţenii săi beneficiază de acelaşi tratament în statele cu care încheiem aceste acorduri.

Nu putem accepta un sistem în care deschidem unilateral graniţele rutiere, dar românii sunt în continuare trataţi ca cetăţeni de rangul al doilea în alte ţări.

Salutăm, aşadar, intenţia Guvernului de a facilita mobilitatea internaţională, dar cerem mecanisme clare de verificare şi monitorizare a aplicării acestui principiu al reciprocităţii.

În lipsa acestor garanţii, există riscul unor abuzuri şi al unor interpretări care pot afecta siguranţa rutieră şi echitatea între state.

De asemenea, reamintim că România trebuie să-şi protejeze infrastructura rutieră şi să menţină standardele de siguranţă la acelaşi nivel pentru toţi participanţii la trafic, indiferent de naţionalitate.

Mobilitatea este binevenită, dar nu în detrimentul siguranţei şi al suveranităţii naţionale.

În concluzie, parlamentarii AUR susţin acest proiect, cu rezervele menţionate, cerând Guvernului să asigure o aplicare echitabilă şi controlată, care să nu dezavantajeze români, ci să consolideze poziţia României ca partener respectat, suveran şi demn în relaţiile interna... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din partea PSD susţinem acest proiect. El clarifică modul în care pot conduce, în România, două categorii de persoane: pe de o parte, diplomaţii şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale acreditaţi la noi, iar, pe de altă parte, cetăţeni din state partenere NATO, OCDE sau ţări cu acorduri bilaterale care pot folosi temporar permisul lor, în condiţii de reciprocitate.

Nu schimbă nimic pentru şoferii români, nu există costuri şi nu afectează siguranţa rutieră. Este doar o actualizare necesară.

Votăm pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Cruşoveanu Marian.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Reglementările cuprinse în acest act normativ, pe care-l dezbatem astăzi, reprezintă o formă de curtoazie diplomatică, aliniată la bunele practici internaţionale.

Această măsură contribuie la consolidarea relaţiilor externe ale României şi respectă statutul special al persoanelor respective, în baza convenţiilor internaţionale.

Totodată, se întăreşte un principiu fundamental al relaţiilor internaţionale actuale, cel a reciprocităţii.

Recunoaşterea permisului străin în România va avea loc doar în condiţiile în care şi statul emitent recunoaşte permisele româneşti.

Până în prezent, conform analizei realizate de către autorităţile române, doar cinci state întrunesc aceste criterii de reciprocitate: Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi Republica Chile.

Ministerul Afacerilor Externe are responsabilitatea de a monitoriza, analiza şi actualiza lista statelor eligibile, iar ulterior să comunice anual rezultatele acestei analize către Ministerul Afacerilor Interne, până la data de 15 decembrie.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, din partea colegilor neafiliaţi.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cum este şi vorba aceea, la fotbal şi la circulaţie toată lumea se pricepe.

În schimb, vreau să vă spun că România este parte a acestei organizaţii auto. Mă uitam în ordonanţa de urgenţă - nu se spune nimic despre siguranţă.

Lăsăm să vină în România fel şi fel de conducători auto - unii conduc pe stânga, unii pe dreapta, unii n-au indicatoare - dar îi primim aici şi îi lăsăm, să avem traficul destul de infernal.

Este clar că această ordonanţă a venit în sprijinul celor care sunt în România, celor care vor să conducă, dar trebuie să avem grijă ca aceştia să fie, totuşi, monitorizaţi, pentru că nu putem să-i lăsăm pe stradă, să conducă cum vor dânşii.

În schimb, pentru oficialităţile care vor fi, nu sunt doar ei, sunt şi copiii, membrii familiilor care vor conduce.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 138/2025; caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, iniţiator.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Modificările aduse acestui act normativ vizează sporirea capacităţii de utilizare a terenurilor agricole devenite neproductive, din punct de vedere agricol.

Potrivit acestui proiect de lege, valoarea primei de sechestrare va creşte de la 456 de euro per hectar la 640 de euro per hectar, anual.

Prima va fi acordată pentru fiecare hectar de pădure şi va fi încasată anual de proprietari pentru rolul pe care îl are pădurea nou înfiinţată, prin PNRR, în stocarea carbonului.

Compensaţia se va plăti pentru o perioadă de 20 de ani şi reprezintă valoarea carbonului stocat în biomasă pe o plantaţie forestieră, de la plantare şi până la vârsta de 20 de ani.

Totodată, este nevoie de completarea cadrului legal pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, pentru a ne alinia la cerinţele directivei europene şi pentru a putea accesa fondurile europene disponibile în următoarea perioadă de programare.

Adoptarea acestui pachet legislativ este esenţială pentru protecţia mediului, absorbţia fondurilor europene şi susţinerea angajamentelor asumate de România prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm frumos să fiţi de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru industrii, domnul deputat Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 138/2025.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative, în sensul modificării art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2022, al completării Legii nr. 241/2006 cu un nou articol, art. 9¹, precum şi al modificării art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2024, în scopul demarării campaniei naţionale de împădurire şi reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, în vederea atingerii ţintelor prevăzute de PNRR.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege şi, în urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Pandea Ciprian, la dezbateri generale.

Domnul Ciprian Pandea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România şi-a asumat prin PNRR împădurirea a aproape 28.000 de hectare până în 2026, însă ritmul actual este mult prea scăzut.

Proiectul de lege de astăzi corectează această situaţie, prin actualizarea primei de sechestrare forestieră la 640 de euro pe hectar pe an, pentru a face împădurirea atractivă pentru proprietari.

Se clarifică momentul de la care se acordă prima din anul recepţiei lucrărilor, pe baza raportării Gărzii forestiere, şi se menţin garanţiile privind suspendarea plăţilor atunci când plantaţiile sunt distruse din vina beneficiarului.

A doua componentă a acestui proiect de lege vizează sectorul de apă şi canalizare, introduce cadrul necesar pentru finanţarea coerentă, pentru planul naţional de dezvoltare în domeniu, în 60 de zile, şi pentru strategia naţională de apă uzată, în 180 de zile. Fără aceste documente riscăm pierderea fondurilor europene şi accelerarea procedurilor de infringement.

Totodată, ordonanţa permite o delegare mai eficientă a atribuţiilor în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate, pentru a răspunde volumului tot mai mare de responsabilităţi.

Este un proiect necesar, legat direct de obligaţiile noastre europene şi de investiţiile planificate în domeniul mediului.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Când s-a dat această ordonanţă de urgenţă exista un optimism în implementarea măsurii de împădurire prinsă în PNRR. Nici Dumnezeu nu ştia că o să se schimbe ministrul de la mediu. Domnul Fechet a făcut o serie de eforturi, dar România - ce să vezi?! - acum câteva săptămâni a pierdut banii de la împădurire, iar proiectele pe împădurire, deşi această ordonanţă spune că se plăteşte prima imediat după împădurire, în ultimul trimestru al anului şi - ce să vezi?! - plantarea se face toamna, au fost respinse, că n-au finanţare.

Sunt cereri de 36.000 de hectare. Au rămas 18.000.

Eu sunt de acord, totuşi, că trebuie să susţinem, să atragem fonduri, dar tare îmi e că începem să le pierdem printre degete şi asta cred că ar trebui să atragă răspunderea celor care nu sunt în stare să atragă fonduri europene. Iar pentru cei care vor să mai spună că revizuirea PNRR a fost un succes... 7 miliarde de euro a pierdut România!

Iar miniştrilor care vin şi dau vina pe subalterni, le zic doar atât: ministrul este om de stat; cu bune şi cu rele, este responsabil pentru tot ce e în subordinea lui.

Deocamdată, România, la acest moment, când putea să planteze, a pierdut banii!

Ordonanţa este stabilită de Ciolacu, dar totuşi votăm legea de aprobare. Sper să audă şi doamna Buzoianu! Sper să nu mai apară doar la televizor!

Şi să mai ştie un singur lucru: se taie păduri în continuare, pentru că dânsa nu se ocupă deloc de partea de care ar trebui să se ocupe, pe partea de mediu, ca să avem şi hidrocentrale, şi lacuri golite la timp şi în siguranţă, şi apă la oameni! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu prea e frumos să vorbiţi de rău despre oameni care nu sunt în sală şi nu pot să vă dea o replică. Diana Buzoianu este pe teren, încercând să rezolve problemele pe care politrucii pe care i-aţi pus la Apele Române le-au cauzat. Asta unu la mână. (Vociferări.)

Domnul Adrian Câciu (din sală):

Nu ţi-e ruşine?!

Domnul Allen Coliban:

Doi la mână. Spuneţi...

Nu, de ce să-mi fie ruşine? (Vociferări.)

Nu, este adevărul!

Oamenii pe care dumneavoastră îi trimiteaţi prin avioane Nordis şi au ajuns pe la conducerea Apelor Române sunt cei care trebuiau să facă lucrările la Paltinu, de ani de zile..., de ani de zile. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Allen Coliban:

Dumneavoastră aţi condus ţara asta 36 de ani. Aţi înţeles?

Dumneavoastră sunteţi de vină pentru lucrurile astea, inclusiv... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala şi să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Allen Coliban:

Fac referire la ceea ce a fost supus dezbaterii şi la ceea ce s-a discutat. Discutăm despre împăduriri.

Unde au fost împăduririle astea în toţi anii în care am avut miniştri, la Mediu, de la PSD?!

Unde au fost, în anii în care inventarul forestier naţional era ascuns românilor, pentru că arăta furtul din pădurile României?

Suntem după 36 de ani de furt şi vine PSD-ul să ne ţină lecţii de la microfon.

Ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

O scurtă remarcă pentru colegul de la USR.

Vă atrag atenţia: sunteţi la guvernare cu PSD-ul, aşa că nu vă mai plângeţi unii de alţii, că n-are rost! (Aplauze.)

Legat de păduri. Întrebaţi unde s-au făcut împăduririle alea. Vă spun eu: lângă barajul Vidraru.

Vă mai spun o chestie. Curtea de Argeş e fără apă de cinci săptămâni! Aceeaşi turbiditate ca la Ploieşti!

Baftă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Pe procedură, cred că cei care au probleme de CV ar trebui să nu mai ia cuvântul de la acest microfon. Da? (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Sigur, şi sincer chiar nu voiam să intervin. Dar când observi cât cinism şi câtă ipocrizie din partea celor care conduc astăzi România şi au transformat-o într-o Românie fără apă, fără hrană, fără energie... Asta aţi făcut astăzi! (Aplauze.)

Uitaţi-vă, sunt 100.000 de oameni, 100.000 de oameni fără apă, astăzi, în România - Bacău, Prahova, Dâmboviţa, Mureş.

Aţi secat trei lacuri de acumulare fără să verificaţi şi fără să vă luaţi măsuri de siguranţă.

Probabil că aveţi în intenţie altceva. Şi sigur că vina principală aparţine USR, dar PSD, domnule Câciu, susţine acest USR la guvernare şi ar trebui să procedaţi în consecinţă.

Ieşiţi de la guvernare şi demonstraţi că vă pasă de România! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Doamnă preşedinte, există înscrieri la dezbateri!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Suntem în procedură de urgenţă. Conform Regulamentului, câte o intervenţie pe fiecare grup.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Pe procedură! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, pe procedură deja este târziu! Am trecut.

Mulţumesc. (Vociferări.)

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 297/2025; caracter organic.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Este greu să trec de la subiectul pădurilor la Codul administrativ.

Această iniţiativă legislativă îşi propune două aspecte: acela de a clarifica faptul că şedinţele consiliului local se pot desfăşura ca în prezent, în format fizic, online, dar şi hibrid, similar cu şedinţele Parlamentului. Şi, de asemenea, când se constată, când se validează mandatele următorilor aleşi, şi anume de la constatarea încetării mandatelor de consilieri locali.

Este o iniţiativă pentru a clarifica anumite aspecte tehnice, birocratice, în administraţia publică locală.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică sau Comisia juridică.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu dispoziţiile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, transmisă cu adresa Pl-x 297/2025.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu amendamente admise şi respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu.

Doamna Gianina Şerban (din sală):

Eu, eu!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat, vicepreşedinte, Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Avem la dezbatere un proiect legislativ la care se revine, din nou şi din nou, la dezbaterea şedinţelor în sistem hibrid.

Cred că trebuie să spunem stop la această modalitate de a lucra, atât în Parlamentul României, cât şi în consiliile judeţene şi în consiliile locale.

Vă pot spune că în Consiliul Judeţean Ilfov toate şedinţele se transmit în sistem online. Consilierii nu se cunosc între ei; s-au întâlnit doar la depunerea jurământului.

Este inadmisibil ca România să fie condusă din spatele unei tablete, cu camere închise şi cu microfoanele deschise doar prin acceptul preşedintelui de şedinţă.

Inclusiv aici, în Parlamentul României, nu înţeleg necesitatea dezbaterilor şedinţelor de plen şi a şedinţelor de comisii în sistem online.

Nu suntem într-o stare de urgenţă, nu suntem într-o stare de calamitate naturală.

Suntem fără nicio problemă gravă în România şi noi, totuşi, continuăm să muncim online.

Românii, să ştiţi că merg la muncă şi îşi primesc salariile pe care le primesc, abia pot trăi cu salariile pe care le primesc şi noi continuăm să susţinem munca online, statul acasă, votul prin consilieri. Este inacceptabil!

Cred că a venit momentul să spunem stop acestui sistem hibrid!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia mea este pe procedură şi se referă la ce a spus antevorbitorul meu mai devreme, cu privire la CV-urile parlamentarilor...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem!

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să menţionez că antevorbitorul care a spus că cei care nu... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să închideţi cuvântul!

Să respectăm Regulamentul!

Invit la cuvânt pe domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Da, am văzut intervenţia AUR!

Ba vrem digitalizare, ba nu vrem digitalizare!

Partidul Naţional Liberal susţine digitalizarea autorităţilor publice locale şi a aparatului central şi ne menţinem această poziţie.

Cred că, având în vedere că suntem în 2025, avem atâtea instrumente digitale, trebuie să le utilizăm şi să încercăm să transparentizăm, chiar prin şedinţele online, pentru că ştim că este mult mai uşor printr-o platformă online, să transmitem digital şedinţele şi să avem o transparenţă ridicată pentru cetăţeni, o înregistrare transparentă a votului şi ne-am dori să continuăm. (Vociferări.)

Ne dorim să continuăm procesul de digitalizare, la nivelul autorităţilor publice locale, atât prin şedinţele hibrid, dar şi prin alte instrumente, cum ar fi ROeID-ul, pentru autentificarea în platforme, cartea electronică de identitate, unde am văzut o opoziţie foarte mare din partea AUR, vizavi de acest instrument digital.

Şi mi-aş dori să avem un mesaj unitar, la nivelul Parlamentului, de susţinere a digitalizării reale a României.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul lider Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Eu chiar o să vorbesc pe procedură.

Vă rog frumos să fiţi de acord să prelungim programul de lucru pentru punctele 13, 14 şi 15, şi anume PL-x 312/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare MRR pentru linia CF Caransebeş-Arad - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025), PL-x 313/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru linia feroviară Cluj-Napoca-Episcopia Bihor - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025) şi PL-x 47/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative).

Am discutat cu liderii de grup şi sunt de acord.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Sunt de acord.

Deci, programul de lucru va fi prelungit până la dezbaterea punctelor de pe ordinea de zi, inclusiv punctul 15.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect, până la urmă, ne aduce în realitate.

Chiar dacă există nemulţumiri în anumite consilii locale, consilii judeţene, este o realitate şi cred eu că, atâta timp cât avem această practică, ea trebuie prevăzută şi de lege.

Pe de altă parte, iar, clarificăm această situaţie în care avem o înlocuire a consilierilor locali, o încetare a mandatelor. Termenul trebuie să fie fixat, trebuie să fie cât mai scurt, pentru a asigura, până la urmă, o frecvenţă, să zic aşa, operaţională foarte bună a consiliilor locale.

Şi acum, legat de supărarea colegilor din dreapta sălii, eu n-am decât să le spun atâta: ruşine, mie, pentru România, n-o să-mi fie niciodată. Niciodată n-am comentat vreodată vreo emisiune de "curling" şi niciodată n-am făcut "curling" pentru nimeni! (Aplauze.) Dar trebuie să-mi apăr ţara şi atunci când greşesc, inclusiv colegii mei, eu le spun: dacă asta vă deranjează...

Asta înseamnă, de fapt, să fii om de stat! Eşti ales de oameni să spui adevărul!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cred că nu este absolut nicio problemă să avem şedinţe de Consiliu Local în format hibrid.

Vă amintesc că consilierii sunt oameni care au un job pe lângă jobul de consilier şi faptul că aducem acest tip de şedinţă în Consiliul Local inclusiv prin lege nu este o problemă.

Problema, în schimb, e că avem prea mulţi consilieri locali. Aşa cum problema este că avem şi prea mulţi parlamentari în acest Parlament al României, deşi avem un referendum care a fost validat încă din anul 2009, să reducem numărul de parlamentari la 300.

Problema e că nu mai facem odată reforma administrativ-teritorială, astfel încât...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi referire...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să avem mai puţine UAT-uri...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul pe care îl dezbatem...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi să...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...distinsă colegă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Vă rog frumos să nu mă întrerupeţi, că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă întrerup...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pentru că nu faceţi referire la proiectul pe care...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...îl dezbatem.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...de şedinţă,

Am două minute să mă exprim pe acest proiect.

Şi vă rog să citiţi Regulamentul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...Camerei şi să vedeţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

..şi vă rog să faceţi referire...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... când puteţi să interveniţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la acest proiect.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...peste un vorbitor şi când nu puteţi să interveniţi peste un vorbitor.

Nu mai spun că l-aţi avut pe colegul Câciu, mai devreme, care a vorbit despre orice altceva în a doua parte a intervenţiei, numai despre proiectul de lege...

Fiţi imparţială, pentru că scaunul acela nu vă oferă puterea abuzului. (Aplauze. Vociferări.)

Şi, dacă-mi permiteţi, vă rog să resetaţi timer-ul, pentru că tocmai mi-aţi ocupat un minut din intervenţia mea. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mai aveţi 15 secunde, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să resetaţi timer-ul, pentru că nu conduceţi corect această şedinţă. Am vrut să fiu drăguţă cu dumneavoastră. Am fost şi eu acolo, pe scaunul acela, dar nu am comis astfel de abuzuri.

Deci vă rog să fiţi imparţială, să resetaţi timer-ul. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul parlamentar AUR. (Aplauze. Vociferări. Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Atât colegul de la PNL, cât şi colega de la USR ne-au spus că ar trebui să continuăm aceste şedinţe la nivel hibrid.

Nu am avea nicio problemă dacă aceste şedinţe s-ar desfăşura corespunzător.

Însă, cei care conduc şedinţa în format hibrid sau doar în format online, cum se întâmplă la CJ în judeţul Neamţ, unde se aplică abuzuri din punctul acesta de vedere, se prefac că nu se aude, iar colegii noştri consilieri sunt nevoiţi să stea pe lângă uşi, chiar dacă vin în format fizic, nu sunt primiţi în format fizic.

N-am avea nicio problemă cu formatul hibrid dacă am avea infrastructura necesară şi dacă s-ar putea ţine corect şi în regulă aceste şedinţe.

Însă noi vorbim de digitalizare când încă avem o grămadă de dosare, la Casa de Pensii, cu şină; încă vorbim de digitalizare când habar n-avem cum ar trebui să fie susţinută o şedinţă în format hibrid.

Încă vorbim de digitalizare când avem într-adevăr o grămadă de angajaţi ca funcţionari publici.

Vorbim de digitalizare şi nu suntem în stare să ne facem activitatea corect la nivel local.

Vorbim de digitalizare şi aşa mai departe.

Deci, sub nicio formă, în acest moment, nu putem ţine în format hibrid aceste şedinţe.

Şi, da, este corect să vină consilierii la muncă, să fie prezenţi fizic, să vadă românii că ne facem treaba aşa cum ar trebui să ne-o facem, nu în spatele unui microfon...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...şi nefăcând nimic, practic. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În primul rând, noi legiferăm aici pentru oameni, pentru cei pe care îi reprezentăm.

Iar pentru cei pe care îi reprezentăm, a putea urmări activitatea fiecărui ales, a putea urmări voturile aleşilor este un lucru important.

Transparenţa nu face decât să aducă mai multă responsabilitate. Iar prezenta propunere de pe ordinea de zi are măsuri în scopul asigurării acestei transparenţe.

Nu ar trebui să ne fie frică nici de voturile pe care le exprimăm, nici de CV-uri, domnilor. Nici de CV-urile celor care... (Vociferări. Gălăgie.) ca prim-miniştri, nu şi-au prezentat nici măcar diploma de Bac. (Vociferări.)

Mai devreme, un coleg făcea referire la un sport olimpic... (Vociferări. Gălăgie.) şi nu se poate să nu-i dau o replică, câtă vreme am câştigat medalii pentru România în acest sport olimpic.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Allen Coliban:

Curlingul este un sport practicat şi în România şi peste tot pe glob, însă dumneavoastră cu siguranţă nu aţi făcut curling atunci când aţi făcut deficitul bugetar...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Allen Coliban:

...şi l-aţi păstrat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să faceţi referire la proiectul...

Domnul Allen Coliban:

...premier pe...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul de lege...

Domnul Allen Coliban:

...Ciolacu...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...care se află...

Domnul Allen Coliban:

...care nu avea nici măcar...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...în dezbatere.

Domnul Allen Coliban:

...diploma de Bac publică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar...

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Doriţi pe procedură?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Stimaţi colegi de la USR,

Cred că ar trebui să încetaţi cu aceste poveşti cu CV-urile, că se pare că dumneavoastră aveţi mulţi colegi... (Vociferări.) cu probleme în CV-uri. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

În spatele digitalizării nu tot timpul este transparenţă, pentru că nu ştim cine se ascunde în spatele unui soft.

Bineînţeles că noi ne dorim digitalizare şi tot timpul POT şi-a dorit digitalizare, dar de ce să nu mergem mai departe de acest proiect? Ştiţi bine că toată lumea are telefoane inteligente. Ce-ţi cere înainte să te loghezi? Recunoaştere facială.

Dacă ne dorim transparenţă inclusiv pe tabletele deputaţilor şi parlamentarilor, haideţi să punem recunoaştere facială, nu să le ţinem în birourile parlamentare, să le ţinem unde votează nu ştim cine din spate.

Aşadar, am fi pentru acest proiect, dar să meargă spre transparenţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Plopeanu Rodica, din partea colegilor neafiliaţi.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, sunt de acord cu digitalizarea, salut orice proiect care vine în sprijinul acesteia, însă ar trebui - şi aici vorbesc cu colegii care au muncit foarte mult, şi am tot respectul pentru ei, au muncit la aceste proiecte - să vorbiţi în teritoriu cu primarii pe care îi aveţi aleşi acolo şi ţin, din pandemie, şedinţele doar online.

Cum este posibil, un primar să ceară vot secret online în şedinţa de consiliu? Este în regulă pentru dumneavoastră?

Eu mi-aş dori să ţină online şi un vot cu bile. Ce spuneţi? Vot secret cu bile, dacă aici am ajuns.

Deci ideea este următoarea - întâi, noi trebuie să ne educăm, să ne educăm oamenii pe care îi avem în teritoriu, să nu stea acasă în pat pe TikTok, să pună osul la treabă, pentru că de aceea au fost aleşi în teritoriu - şi vorbesc despre primarul de la Constanţa.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mititelu Eduard-Tatian.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc.

Am văzut diverse probleme ridicate, unele pertinente, unele le-le-aş pune în categoria unor prostii politice.

Din punctul de vedere al votului secret, tehnologia de astăzi ne permite, avem tehnologie blockchain, avem tot felul de mijloace, chiar în platforme foarte simple, accesibile la un click distanţă, să asigurăm votul secret.

Vizavi de prezenţă, vorbim astăzi de un proiect de lege care asigură un instrument şi vrea să clarifice un anumit aspect, şi anume desfăşurarea şedinţelor în format hibrid, dar şi un aspect vizavi de constatarea încetării mandatului de consilier local.

Pe zona de prezenţă - ţine de disciplina şi seriozitatea fiecărui consilier local, ţine de implicarea pe care o are la nivel local şi dorinţa lui de a schimba ceva la nivelul comunităţii. Vorbim de un instrument care să ajute în procesul de transparenţă a şedinţelor Consiliului Local. Vorbim de un instrument care să ajute în transparenţa votului în cadrul Consiliului Local, pentru că voturile pot fi mult mai uşor publice şi contabilizate.

Vizavi de resurse - România, prin PNRR, a investit foarte mult în resurse digitale, în infrastructură, pe care acum este momentul s-o folosim într-un mod inteligent şi într-un mod ancorat la realităţile noastre.

De aceea, cred, dacă sunt modificări - am văzut că nu este susţinut proiectul - dacă sunt modificări, aveţi şansa să veniţi cu nişte modificări pertinente în Senat, în comisiile raportoare, şi să avem instrumente pentru oamenii pe care îi reprezentăm, instrumente pentru primării, pentru consilierii locali, astfel încât să avem o dezvoltare cât mai rapidă a comunităţilor locale prin mijloacele anului 2025.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Şi un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Domnul Robert Alecu (din sală):

Doamnă preşedinte, mai e o intervenţie la dezbateri!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, dumneavoastră sunteţi neafiliat...

Domnul Robert Alecu (din faţa prezidiului):

Păi, şi...?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Conform Regulamentului, aveţi dreptul la o singură intervenţie. A fost colega dumneavoastră care a luat cuvântul. (Vociferări.)

Da, conform Regulamentului.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Nu sunteţi grup, sunteţi neafiliaţi. (Vociferări.)

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare MRR pentru linia CF Caransebeş-Arad - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025; PL-x 312/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Vă rugăm să ratificaţi acest contract care vizează 300 de milioane de euro destinaţi susţinerii liniei de cale ferată Caransebeş-Arad, proiect ce va costa aproximativ 1.758.000.000 de euro.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, prezentarea raportului, domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare MRR pentru linia CF Caransebeş-Arad - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare - Linia feroviară Caransebeş - Arad - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025, în valoare de 300 de milioane de euro.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin. (Vociferări.)

Aveţi dreptul la 2 vorbitori, stimate coleg.

Nu...?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

După...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, sistemul feroviar românesc ştim cu toţii că este aproape de colaps. Suntem cu ani-lumină în spatele celorlalţi, care au ştiut să aibă grijă de ceea ce au avut, de zestrea lor, şi au şi investit în modernizare. La noi, însă, nu a reprezentat o prioritate şi iată-ne unde suntem.

Tocmai de aceea, orice oportunitate de finanţare bineînţeles că reprezintă un plus; reprezintă o cauză pentru care trebuie să votăm cu toţii şi să votăm pentru.

Acum, problema este că finanţarea BEI, deşi ea este, bineînţeles, avantajoasă şi vine şi ne arată cum ar trebui de fapt să fie toate finanţările pentru noi, este pusă în umbră de art. 4 al proiectului, care ne zice aşa - "Sumele trase din împrumut... se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale...".

Păi, ce se întâmplă, ce e cu lucrul ăsta aici? De ce a fost introdus? Că sună a şmecherie, în sensul în care extinde nejustificat destinaţia fondurilor, permiţând, teoretic, să le utilizăm pentru a acoperi deficitul bugetar, deşi titlul şi expunerea de motive ne indică cu totul altceva.

Asta bineînţeles că este contrar principiului specialităţii bugetare, prevăzut, după cum ştiu specialiştii, în Legea nr. 500/2002, şi principiului prevăzut în Constituţie, al utilizării fondurilor publice în acord cu aprobarea Parlamentului, dragi colegi, că asta facem noi aici, aprobăm bugete, mai ales când este vorba de fonduri externe.

Şi iată că, în final, printr-o procedură de genul acesta şi printr-o intervenţie într-un text de lege, venim şi anulăm totul. Nu mai avem respect nici faţă de Legea nr. 500, nu mai avem respect nici faţă de art. 138 din Constituţie.

Deci vom fi cu ochii pe dumneavoastră, în sensul în care nu puteţi să vă raportaţi la astfel de şmecherii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Continui ceea ce a spus colega mea, în sensul în care prin acest împrumut ar trebui ca 300 de milioane de euro să fie destinaţi modernizării refacerii căii ferate dintre Cluj-Napoca şi Episcopia Bihor. Sunt 4 tronsoane: Cluj-Napoca-Aghireş...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Facem referire la...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...Aghireş-Poieni...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...reabilitarea căii ferate Caransebeş-Arad.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...Poieni-Aleşd şi Aleşd-Episcopia Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci vorbiţi la proiectul de lege pe care urmează să-l dezbatem. (Vociferări.) Suntem la unul precedent. (Vociferări.)

Nu confundaţi! Acum vorbim de... (Vociferări.) calea ferată Caransebeş-Arad. Urmează...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Îmi cer scuze!

Voi reveni.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Bine.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru linia feroviară Cluj-Napoca-Episcopia Bihor - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025; PL-x 313/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin acest proiect de lege vă solicităm ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi BEI, în valoare de 300 de milioane de euro, care va fi utilizat pentru modernizarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, proiect care valorează aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe, domnule preşedinte Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru linia feroviară Cluj-Napoca-Episcopia Bihor - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru linia feroviară Cluj-Napoca-Episcopia Bihor - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 300 de milioane de euro.

Obiectivul investiţiei îl constituie: electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată de interes naţional şi european Cluj-Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, interoperabilitatea infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre, perfecţionarea calităţii serviciilor feroviare prin modernizarea infrastructurii feroviare, precum şi creşterea vitezei maxime operaţionale la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedintă.

Dragi colegi,

Fapte, nu vorbe.

Acest proiect este extrem de important pentru vestul României şi de aceea vă mulţumesc anticipat pentru votul acordat.

Este un proiect care va asigura interoperabilitatea infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre. Prin această investiţie care va moderniza infrastructura feroviară, se va asigura creşterea vitezei maxime operaţionale la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Mai mult chiar, prin proiect se realizează 18 km de linie dublă nouă şi se va realiza o legătură rapidă între Cluj, Oradea şi Episcopia Bihor, cu efecte benefice pe toate planurile - reducerea aglomerărilor, a poluării, a consumului de carburanţi, precum şi scăderea timpului de transport pentru călători şi marfă.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat acest proiect de lege recent, iar faptul că noi îl adoptăm astăzi arată că suntem preocupaţi de dezvoltare, că investim în modernizare.

Grupul PNL votează pentru.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Vorbim despre un proiect mai mult decât important, un proiect care se derulează de ceva vreme şi vreau să-i asigur pe colegii mei parlamentari din zonă că este un proiect care merită toată atenţia noastră.

Au fost inclusiv perioade în care a existat finanţare, iar cei care lucrează acolo nu au reuşit să facă lucrări care să poată fi decontate.

Deci, din punctul de vedere al finanţării, să ştiţi că nu există nicio problemă.

În acelaşi timp, vreau să vă spun că am fost lunar pe acest tronson care este în judeţul Cluj şi, din păcate, pe tronsonul de la Poieni la Aleşd există în acest moment întârzieri.

Sper ca cei care astăzi călătoresc cu autobuzul de la Cluj către Oradea în 2030 să poată să călătorească cu trenul.

Este un proiect mai mult decât în regulă, este un proiect verde, este un proiect care aduce dezvoltare pentru toată zona, mai ales că este vorba de o investiţie de 1,1 miliarde de euro.

Ştim exact ce se întâmplă acolo, am vorbit cu domnul Grindeanu, am vorbit cu actualul ministru al transporturilor, cu domnul Ciprian Şerban, şi există toată deschiderea ca acest proiect care produce dezvoltare să fie pus în practică în următorii ani.

Aşa că fără nicio grijă susţineţi acest proiect, că nu greşiţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect urmăreşte sprijinirea investiţiilor publice în eficienţă energetică, reabilitarea termică a clădirilor publice, modernizarea iluminatului stradal şi reducerea consumului energetic al instituţiilor centrale şi locale.

Este o iniţiativă necesară şi oportună, care se înscrie în obiectivele asumate de România prin Pactul Verde European şi Planul Naţional Integrat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, cred că faceţi referire la un alt proiect de lege. Dezbatem acum rezilienţa pentru linia feroviară Cluj-Napoca- Episcopia Bihor... (Vociferări.) PL-x 313/2025... (Vociferări.) Contract de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă...

Domnul Florin-Cornel Popovici (de lângă tribună):

A, iertaţi-mă!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur, sunt proiecte foarte bune. Ambele PL-x-uri readuc Parlamentul la valoarea şi autoritatea pe care o are în a adopta aceste legi, dacă vreţi, de aprobare a împrumuturilor pe care Guvernul le face pentru investiţiile de mare infrastructură, aşa cum prevede şi Ordonanţa nr. 64.

Ştiu că pentru unii e ciudat că există această formulare pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice, dar aşa sunt legile în România, şi este corect să fie aşa, pentru că România trebuie să dispună de capital, de cashflow, pentru cei care se mai pricep, cât de cât, astfel încât lucrările să nu fie întârziate de eventuale retrageri ale unor tranşe de împrumut sau de delayurile de zile sau de schimb valutar care pot apărea.

Este intrarea în normalitate, spre deosebire de momentul în care România a luat aproape 14 miliarde de euro împrumut, prin PNRR, şi Guvernul de atunci n-a catadicsit să treacă prin Parlament acel împrumut, ci să facă o ordonanţă de urgenţă care să abiliteze miniştrii să semneze acordul de împrumut.

În loc să validăm că trecem şi intrăm în normalitate, criticăm.

Încă o dată, acestea sunt rigorile modului de gestionare şi a managementului datoriei publice.

Sper ca investiţiile să se realizeze în termenul pe care şi l-au propus.

Un alt aspect pe care, poate, nu-l ştiţi este că aceste proiecte sunt cu mult mai mari, ca valoare, decât ceea ce, onor Comisia Europeană, ne-a dat dreptul să folosim din granturile pe PNRR.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Tot Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi noi susţinem acest proiect, fizic, dar nu trebuie să uităm că din PNRR s-au pierdut aproximativ 3 miliarde de euro, care ar fi putut fi folosiţi pentru astfel de proiecte. Iar acum noi suntem nevoiţi să împrumutăm 300 de milioane de euro, din cele 1,9 miliarde de euro necesari pentru modernizarea căii ferate dintre Cluj-Napoca şi Episcopia Bihor, care, pentru a lua acea diferenţă de 1,6 miliarde de euro, prin PNRR, ar trebui finalizată până la mijlocul anului viitor, deci până la mijlocul anului 2026. Însă realitatea din teren este departe de acest deziderat, de acest termen. Sunt patru tronsoane: Cluj-Napoca - Aghireş, Aghireş - Poieni, unde e aproape 50% finalizat, deci e bine, dar mai încolo, Poieni - Aleşd, stăm foarte prost, iar Aleşd - Episcopia Bihor este ceva mai bine. Se lucrează pentru a ne conecta la calea ferată din Ungaria.

Deci noi suntem în pericol de a pierde şi aceşti 1,6 miliarde de euro, o parte dintre ei, pe lângă cele 3 miliarde de euro deja pierdute, din cauza acestor incompetenţe de a absorbi banii disponibili prin PNRR.

Observăm că noi facem totul, totuşi, pentru a ne conecta la ţara vecină, la Ungaria.

Sperăm că, în aceste zile, premierul Bolojan, împreună cu ministrul energiei, care s-au deplasat la Budapesta şi la Viena, să facă, într-adevăr, ceva - mă îndoiesc - pentru a ne conecta energetic la restul Europei şi a nu mai avea aceste preţuri speculative la energia electrică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii aprobă contractul de finanţare în valoare de 300 de milioane de euro, aferent Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pentru modernizarea liniei feroviare Cluj-Napoca - Oradea -Episcopia Bihor.

Această investiţie are obiective clare şi măsurabile. Vorbim despre electrificarea şi modernizarea unei linii de interes naţional şi european, creşterea interoperabilităţii pe Coridorul Rin - Dunăre şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor feroviare.

Proiectul permite creşterea vitezei la 160 km/oră pentru trenurile de călători şi 120 de km/oră pentru trenurile de marfă.

Efectele sunt directe: reduci timpul de transport; creşti siguranţa, scazi costurile logistice şi sprijini dezvoltarea economică regională.

Totodată, proiectul contribuie la obiectivele de mediu şi la mutarea traficului rutier pe feroviar.

Contractul este semnat de Banca Europeană de Investiţii şi respectă cadrul financiar şi juridic al PNRR.

Riscurile sunt controlate, finanţarea este asigurată, iar beneficiile sunt pe termen lung.

Din aceste motive, susţinem adoptarea acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi ultimul punct de astăzi.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 47/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Rareş-Petru Achiriloaie (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Obiectul de reglementare: a iniţiat reforma în domeniul drogurilor şi al adicţiilor, atât adicţii de substanţe, cât şi comportamentale, pornind de la o abordare centrată pe sănătate publică.

Actul normativ stabileşte înfiinţarea şi funcţionarea unei noi structuri de coordonare, Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, instituţie aflată în coordonarea prim-ministrului, transferând, de asemenea, competenţa de prevenţie şi asistenţă medicală la Ministerul Sănătăţii, prin Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.

Fiind un subiect de interes larg, vă pot spune că noua agenţie a primit buget de funcţionare în luna mai a acestui an, între timp parcurgând toţi paşii de operaţionalizare, în paralel cu unele intervenţii specifice.

În prezent, lucrăm la un proiect european de 30 de milioane de euro pentru dezvoltarea mult necesarelor centre de asistenţă şi reintegrare pentru consumatori.

Vă mulţumesc.

Susţinem raportul de adoptare, în forma propusă de comisii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Şi invit acum pe domnul preşedinte Rafila, preşedintele Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, în şedinţa din data de 24 septembrie 2025, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei pentru sănătate şi familie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport comun, conform înţelegerii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, cu adresa PL-x 47/2025 din 24 septembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Agenţia va prelua atribuţiile Agenţiei Naţionale Antidrog şi urmează să asigure elaborarea, coordonarea, promovarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice, în domeniul prevenirii consumului şi dependenţei de droguri.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 la prezentul raport comun suplimentar.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Alexandru Rafila:

Trei minute.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trei minute.

Să înceapă votul!

201 voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Stoica Diana.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

USR va susţine acest proiect de lege, pentru că este modul prin care statul român, în sfârşit, a înţeles că dependenţele sunt o problemă care ţine de sănătate publică, nu de Poliţie sau de o formă de persecutare.

Traficul de droguri trebuie să fie pedepsit de către Poliţie, dar dependenţele, care sunt o afecţiune, trebuie tratate şi trebuie, de asemenea, prevenite.

Noi vom vota pentru acest proiect de lege, dar ce este esenţial ca, împreună, în acest Parlament, să facem, este să adoptăm de urgenţă cele peste 12 proiecte de lege pe care le-am iniţiat, din pachetul "Fără păcănele!", prin care venim să protejăm copiii de această dependenţă, venim să curăţăm străzile şi drumurile de reclamele la această mizerie, dependenţă care are cea mai mare rată de suicid. Unul din cinci oameni care suferă de această dependenţă de jocuri de noroc are cel puţin o tentativă de suicid.

Deci, haideţi, pe lângă această lege, să trecem prin comisii şi toate proiectele de lege care vin să protejeze copiii şi românii, în general, de flagelul jocurilor noroc!

Aici n-am mari aşteptări, recunosc, de la Partidul AUR, care a avut tupeul să bage în Parlament un deputat plătit de Superbet ani la rând, prieten foarte bun cu CEO-ul de la Superbet...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă colegă... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Diana Stoica:

Vă rog frumos să nu mai cenzuraţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi revenire la proiectul pe care îl dezbatem! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Diana Stoica:

... discursul parlamentar!

Nu aveţi dreptul să abuzaţi de funcţia pe care o ocupaţi! Da?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu fac niciun abuz...

Doamna Diana Stoica:

Lăsaţi-ne să vorbim şi să spunem adevărul românilor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... şi vă rog să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem!

Doamna Diana Stoica:

Ce vă deranjează?!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu mă deranjează nimic!

Doamna Diana Stoica:

Că AUR a băgat în Parlament un deputat Superbet vă deranjează?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doar vă reamintesc...

Doamna Diana Stoica:

Pe timpul meu vorbesc eu, da?!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...ceea ce este prevăzut de Regulament!

Doamna Diana Stoica:

Vorbesc despre această problemă care distruge vieţi, în România, şi nu aveţi dreptul să ne întrerupeţi!

Sunteţi preşedintă de şedinţă - da? -, nu cenzor în Parlament! (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Să ştiţi că excede Regulamentul intervenţia dumneavoastră, doamnă preşedintă de şedinţă, pentru că, în momentul în care luăm cuvântul, putem să ne referim şi la un proiect de lege, şi la pericolul prin care instituţii sau entităţi care finanţează şi jocurile de noroc, şi facilitează inclusiv consumul de diferite substanţe, influenţează deseori decizia politică.

Partidul Naţional Liberal votează înfiinţarea acestei agenţii, dar să ştiţi că nu este suficient.

Şi trag un semnal de alarmă ca această agenţie:

1. Trebuie înfiinţată;

2. Trebuie finanţată - şi finanţată corespunzător. Are nevoie de baze de date ferme, de diagnoze la nivelul întregii ţări, atât în privinţa consumului de droguri, cât şi a dependenţei de jocuri de noroc. (Vociferări.)

3. Bazele de date trebuie să fie operabile şi ele să stea la baza unei strategii de prevenţie.

Pentru că în România avem două mari lipsuri:

Prevenţia - lipseşte aproape cu desăvârşire, de multe ori este lăsată doar în sarcina ONG-urilor şi inclusiv unele entităţi finanţatoare de jocuri de noroc fac campanii de prevenţie.

Şi 2, centrele de recuperare. Acolo avem o restanţă uriaşă şi sper ca cine s-a înscris la cuvânt după mine să intervină şi să spună de ce nu s-au construit şi nu s-a făcut niciun pas pentru realizarea centrelor de tratament pentru persoanele care sunt victime ale dependenţei de droguri sau de jocuri de noroc.

Şi, da, Parlamentul să voteze proiectele de lege care reduc dependenţele la care cad pradă copiii şi-şi amanetează viitorul.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Suntem în procedură de urgenţă. Câte o intervenţie din partea fiecărui grup parlamentar.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Rafila Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu (din sală):

Din greşeală!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş dori să dau un drept la replică doamnei Stoica, pentru că nu se poate să te legi de un coleg al tuturor, stimată doamnă, de aici, din Parlament, care a fost consultant ... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnă deputat, nu a pronunţat nume!

Vă rog...

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... care a fost consultant şi care acum îşi pune expertiza ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... care acum îşi pune expertiza în slujba noastră, a tuturor, venind cu propuneri care ne vor ajuta, în sfârşit, (Aplauze.) să terminăm problema pieţei negre.

Aţi militat pentru Legea păcănelelor. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimată doamnă, ştiţi ce aţi făcut?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnă deputat...

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Aţi mutat toate slot machines ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

.... vă rog să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

... le-aţi mutat, toate aceste maşinării, terminalele le-aţi mutat, de sus, de la etajul 1, jos, la subsol.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Luaţi-i cuvântul, vă rog! (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Şi merg oamenii în continuare... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Popa Dorin, de la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Dorin Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Referitor la ceea ce se întâmplă în România, la momentul acesta, vizavi de consumul de droguri, trebuie să vă anunţ - şi chiar pe procedură - trebuie să vă anunţ că PNL, doamnă Turcan, fostul prefect al dumneavoastră şi actualul subprefect, pentru care, de la acest microfon, cer să fie demis, ne-a evacuat din spaţiu, după 25 de ani de lucru. Asociaţia Română Antidrog lucrează pentru prevenirea consumului de droguri.

Vreau să vă spun că vineri am o conferinţă de presă şi voi spune totul.

Nu se poate, în condiţiile în care aţi închis agenţia, aţi desfiinţat Agenţia Naţională Antidrog, singurul ONG, Asociaţia Română Antidrog, care a făcut activităţi de prevenire împotriva consumului de droguri, iată că ne-a închis activitatea.

Anunţ închiderea activităţii Asociaţiei Române Antidrog, din cauza PNL.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii răspunde clar unei probleme reale de sănătate publică.

Consumul de droguri şi adicţiile afectează tot mai multe familii, tineri şi comunităţi.

Statul are obligaţia să intervină coordonat şi eficient.

Prin acest proiect se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Agenţia Naţională Antidrog va asigura un cadru unitar de elaborare, coordonare şi evaluare a politicilor publice în domeniu.

Un element important îl reprezintă dezvoltarea centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor. Accentul se mută de pe reacţii întârziate pe prevenţie, educaţie şi intervenţie timpurie.

Tu creezi un mecanism clar de coordonare între instituţii, fără suprapuneri şi blocaje administrative.

Proiectul aduce claritate instituţională, responsabilitate şi control. El permite politici publice bazate pe date, monitorizare şi rezultate măsurabile.

Din aceste motive susţinem acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Drept la replică, doamna Stoica Diana, Grupul parlamentar al USR.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna preşedinte.

Doamna Diana Stoica:

Văd că AUR e foarte supărat de adevăr.

Nu ştiţi pe cine aţi băgat în Parlament, că informaţiile astea sunt publice de ceva timp?!

Domnul Simion nu ştie pe cine a pus pe listă, cu mâna dânsului? (Vociferări. Gălăgie.) Că în partid, acolo, nu există democraţie internă! (Vociferări. Gălăgie.)

Face domnul Simion lista şi, pe lângă acest deputat al Superbet pe care l-aţi băgat în Parlament... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinsă doamnă...

Doamna Diana Stoica:

Nu mai urlaţi atâta...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... vă rog să faceţi referire la proiectul de lege!

Nu a fost drept la replică!

Doamna Diana Stoica:

... că adevărul nu puteţi să îl combateţi decât prin fapte! (Gălăgie.)

Domnule Tanasă, aţi luat şi dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păcat că la un asemenea proiect, atât de important, discutaţi alte subiecte şi vă certaţi!

Doamna Diana Stoica:

... bani de la operatorii de jocuri de noroc sau ce aţi făcut?! (Gălăgie.)

De ce zbieraţi? (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Diana Stoica:

De ce zbieraţi? (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Întrerupeţi. (Se adresează staffului tehnic.)

Şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu voi vota această iniţiativă legislativă. Este şi utilă, şi oportună.

Dar uitaţi-vă, din nou, cât cinism şi câtă ipocrizie!

PNL, PSD, aţi predat România, din 1989, de la stânga la dreapta şi, în final, aţi predat-o corporaţiilor. Şi acum veniţi să ne vorbiţi de nişte lucruri cum că dumneavoastră reparaţi România, pe care aţi distrus-o.

Dacă ne uităm un pic în istoric, o să vedeţi că ultima mare captură de droguri am făcut-o în Marea Neagră, în 2019. Valurile au adus la mal 200 de kilograme de cocaină pură.

Întâmplător sau nu, SCOMAR-ul era oprit în acea noapte. SCOMAR-ul este în subordinea domnului de la PNL, care este ministru de interne.

Ce să înţelegem de aici? Dacă nu erau acele valuri şi nu aveam o furtună, acea cantitate de droguri intra în România.

Avem şcoli unde copii de 9 ani sunt drogaţi, prin introducerea acestor substanţe în dulciuri.

Păi, nu PNL conduce Ministerul de Interne de ceva timp şi l-a preluat de la PSD?

Haideţi să nu mai fim atât de ipocriţi şi să încercăm să reparăm ceea ce aţi distrus!

Este o iniţiativă bună, este corectă, o voi vota. Dar încetaţi cu circul ăsta, pentru că, sincer, v-aţi făcut şi vă faceţi de râs, aţi vândut şi aţi trădat România.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Chiar nu are rost să ne certăm.

Cei care "au stricat", au şi reparat, prin OUG.

Deci zero - zero... egal... merge mai departe treaba. Unu la mână.

Doi la mână. Peste reglementarea centrală a finanţării de la Guvern şi Ministerul Sănătăţii, să ştiţi că acest OUG aduce un lucru foarte important - subliniez - neutralitatea sectorială.

Întotdeauna când ne uităm la finanţarea serviciilor de sănătate public-privat, întotdeauna este important ca privatul să aducă ceva complementar. Atunci statul român ar fi dispus şi ar fi bine să finanţeze aceste servicii - pe adicţii, pe centre de sănătate mintală.

Avem nevoie de finanţare. Avem nevoie de finanţare din partea Uniunii Europene, din partea Guvernului, dar şi bani din partea investitorilor privaţi.

Foarte important, şi chiar rog investitorii să facă centre de adicţii, centre de sănătate mintală, în cadrul spitalelor private. Această ordonanţă de urgenţă permite acest lucru şi atunci poate nu ar trebui să ne confruntăm cu acele probleme, când un părinte sună pentru un fecior de-al lui, să-l ajutăm, la Ministerul Sănătăţii, ca şi parlamentari, unde să-l plaseze ca să aibă şansa să se vindece. Şi tu eşti în situaţia în care nu ai ce să-i propui, nu ai un loc unde să propui să se interneze şi să aibă şansa vindecării.

Deci, haideţi să nu ne certăm, să ne punem la treabă!

Şi îl felicit pe domnul secretar de stat, care a fost încontinuu lângă comisii şi a ajutat să se facă această modificare legislativă.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă, o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Mulţumesc pentru înţelegere.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 19 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Şi 4 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta propusă prin raport, de comisia sesizată, Comisia pentru sănătate.

Încheiem aici şedinţa dezbaterilor.

Luăm pauză 10 minute pentru resetarea sistemului şi ne revedem la şedinţa de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colegi şi stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final şi vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

199 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă există anumite probleme. Nu.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 87/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

Să înceapă votul!

249 de colegi prezenţi, 247 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pregătirea UE pentru următoarea criză sanitară: o strategie de contramăsuri medicale COM (2025) 529; PHCD 86/2025.

Să înceapă votul!

261 de colegi prezenţi, 194 de voturi pentru, 67 de colegi se abţin.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege privind implementarea unor aspecte vizând punctul unic de acces european care oferă acces centralizat la informaţiile puse la dispoziţia publicului relevante pentru serviciile financiare, pentru pieţele de capital şi pentru durabilitate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 429/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

268 de colegi prezenţi, 266 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Sunt unul dintre cei care s-au abţinut. Ştiam că va trece, oricum.

Dar vreau să trag un semnal de alarmă şi să apelez şi la buna dumneavoastră credinţă pentru a urma să modificăm un anumit aspect foarte important, care ne-a scăpat, din păcate, pentru că ne bazăm prea mult pe expertiza celor din instituţii şi uităm că rolul nostru este să legiferăm corect.

Există un articol, în această lege pe care tocmai am votat-o, care protejează membrii ASF de răspunderea civilă şi trece sarcina plăţii amenzilor în sarcina ASF. Dacă în varianta veche a legii aveau bună-credinţă şi acţionau fără neglijenţă, cineva din ASF, pe care v-aţi bazat, domnilor din comisii, da, a introdus, în loc de "şi", "sau", ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să fie îndeplinite ambele condiţii, adică să ai şi bună-credinţă şi să acţionezi fără neglijenţă, ci doar una dintre ele. Adică dacă ai bună credinţă, dar ai fost neglijent, nu mai răspunzi.

Apelez la buna dumneavoastră credinţă pentru a corecta cât mai repede această eroare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 73/2025; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

274 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 138/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

255 de voturi pentru, un vot împotrivă, 21 de colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Băişanu Ştefan-Alexandru, Grupul parlamentar al PSD. (Vociferări.)

A, a fost o eroare.

Continuăm.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare MRR pentru linia CF Caransebeş-Arad - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025; PL-x 312/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

278 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Mihalcea Silvia-Claudia, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect de lege.

Ca deputat de Caraş-Severin, vreau să vă mulţumesc şi dumneavoastră, tuturor celorlalţi colegi deputaţi care aţi votat pentru acest proiect, pentru că astăzi am votat unul dintre cele mai importante contracte de finanţare din PNRR - modernizarea liniei de cale ferată Caransebeş-Timişoara-Arad, un proiect semnat în mandatul celui mai performant ministru al transporturilor, domnul ministru şi domnul preşedinte Sorin Grindeanu, şi nu pot decât să subliniez impactul major pe care acest proiect îl va avea asupra judeţului Caraş-Severin şi asupra întregii regiuni de vest. Vom avea standarde europene, o viteză a trenurilor de 160 km/h, staţii moderne, siguranţă sporită şi accesibilitate reală pentru persoanele cu dizabilităţi, timp de călătorie redus, servicii publice de calitate şi o conexiune rapidă, Caransebeş-Timişoara-Arad, dar şi cu întreaga reţea naţională, reţea feroviară.

Este un proiect care înseamnă investiţii în economie, locuri de muncă şi dezvoltare locală şi totodată este un exemplu despre cum fondurile europene pot transforma infrastructura României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Cadar Răzvan-Olimpiu.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am votat pentru adoptarea acestei legi, în condiţiile în care contractul de finanţare aprobat astăzi, dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 300 de milioane de euro, contribuie în mod direct la modernizarea liniei de cale ferată Caransebeş-Timişoara-Arad.

Este foarte important ca la finalizarea acestui proiect viteza de deplasare a trenurilor să ajungă până la 160 km/h, scurtând astfel timpii de deplasare.

Profit de această ocazie ca să atrag atenţia asupra faptului că lucrările de modernizare a acestei magistrale de cale ferată nu au avansat în ritmul estimat şi se înregistrează întârzieri foarte mari, nu numai pe această investiţie care a rămas finanţată din PNRR.

Fără o finanţare certă, asumată de Ministerul Transporturilor, atât constructorul principal, cât şi subcontractorii stau în aşteptare, iar proiectul bate pasul pe loc.

Vreau să subliniez faptul că împrumutul pe care l-am aprobat astăzi reprezintă doar o parte din cofinanţarea proiectului, în valoare de aproximativ 1,75 de miliarde de euro.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru linia feroviară Cluj-Napoca-Episcopia Bihor - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 26 noiembrie 2024 şi la Luxemburg la 7 ianuarie 2025; PL-x 313/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 281 de voturi pentru, adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2024 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, a centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicţiilor, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 47/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Stoica Diana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Diana Stoica:

USR a votat pentru acest proiect de lege, pentru că, v-am spus, statul român are în sfârşit abordarea corectă în ceea ce priveşte prevenirea şi tratamentul dependenţelor.

Şi vreau să-l felicit şi pe domnul preşedinte Rareş Achiriloaie, care toată vara şi în mod constant e prezent la festivaluri, acolo unde sunt tineri, şi are o comunicare foarte eficientă cu aceştia.

Deci vreau să-l felicit pentru munca lui, inclusiv în ceea ce priveşte stabilizarea acestei instituţii care a fost creată în urmă cu câteva luni, aproape un an.

Dar vreau să reiterez apelul pe care l-am făcut mai devreme.

Un om care a încasat 1,5 milioane de lei de la un operator pentru jocuri de noroc... (Vociferări. Gălăgie.) evident că nu reprezintă în Parlamentul României interesele românilor. (Vociferări. Gălăgie.)

Astfel de oameni nu vor apăra niciodată... (Vociferări. Gălăgie.) românii de flagelul... (Vociferări. Gălăgie.) jocurilor de noroc. (Vociferări. Gălăgie.) Ei vor apăra... (Vociferări. Gălăgie.) industria aceasta... (Vociferări. Gălăgie.) care distruge vieţi... (Vociferări. Gălăgie.) şi distruge familii. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi acest om nu are ce să caute în Parlamentul României. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul AUR a votat pentru această lege, dar trebuie să spunem ceva răspicat. Noi vorbim despre legi, vorbim despre droguri, dar nu avem în ţară tehnologia ce ţine de cercetare şi pentru a instrumenta aceste droguri. Ele devin tot mai complexe, amestecul molecular este tot mai complex şi nu avem unităţi de cercetare în ţară, nu avem un institut dedicat cercetării drogurilor, nu avem infrastructură.

Vom avea foarte multe legi, dar, pe fond, nu avem cum să controlăm adecvat şi în profunzime aceste droguri, care vor fi tot mai complexe şi vor fi de o nocivitate din ce în ce mai mare.

În acest moment sunt câteva puncte în ţară unde sunt astfel de analize, dar infrastructura ţării este una deficitară. Infrastructura dedicată pentru spectrometrie de masă, utilizată pentru astfel de detectare de molecule, este una deficitară în ţară şi degeaba vom vota legi dacă nu avem cum să le aplicăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Grupul POT a votat pentru această lege, însă adevărata prevenţie se face la vamă. Pentru că drogurile nu se teleportează în România, drogurile intră prin vamă. Acolo începe în primul rând prevenţia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Adoptări

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 297/2025; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

267 de colegi prezenţi, 183 de voturi pentru, împotrivă - 68, abţineri - 16.

Adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Evident că am votat pentru acest proiect de lege care, cum spuneam, vine să pecetluiască nişte lucruri, anume, acele şedinţe-hibrid ale Consiliului Local.

Sunt oameni care fac acest job în paralel cu munca lor principală, deci este doar normal să se întâmple lucrul acesta.

În acelaşi timp, aşa cum spuneam atunci când n-am fost lăsată să-mi exprim clar ideile de la tribuna Parlamentului - sper să se întâmple de data aceasta -, avem mult prea mulţi consilieri locali, sunt peste 41.000 de consilieri locali în România, avem comune cu sub 500 de locuitori, cred că sunt 10 la număr, 3 dintre ele sunt chiar în judeţul Hunedoara, şi avem comune cu sub 2.000 de locuitori, care nu se pot autosusţine.

Deci, problema, până la urmă, nu este, aşa cum au invocat unii, că consilierii trebuie să fie prezenţi la şedinţele de consilii locale; problema este că avem mult prea mulţi consilieri locali, mult prea multe UAT-uri, şi nu s-a lucrat deloc la acea reformă administrativ-teritorială în mod serios, astfel încât talia statului să devină mai mică, astfel încât aceste cheltuieli să nu mai apese greu pe umerii oamenilor care muncesc cinstit şi din greu în această ţară; unii dintre ei chiar au două-trei joburi ca să se poată susţine. (Vociferări. Gălăgie.)

Deci asta ar trebui făcut.

Da, au fost proiecte propuse încă din legislatura trecută, de reformă administrativ-teritorială, care sunt ţinute la sertar, lucru care nu este corect faţă de oamenii din această ţară... (Vociferări. Gălăgie.) şi, oricât de mult vociferează unii şi alţii, până la urmă trebuie să luptăm pentru ideile corecte, şi o reformă administrativ-teritorială este ceea ce lipseşte în România. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

267 de colegi prezenţi, 183 de voturi pentru, împotrivă - 68, abţineri - 16.

Adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alecu Robert, neafiliat.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iau cuvântul pentru punctul tocmai dezbătut, Pl-x 297/2025.

Am asistat astăzi la o confuzie gravă între accesul neîngrădit al cetăţenilor la şedinţele de consiliu local, la povestea cu organizarea şedinţelor în format mixt, a şedinţelor de consiliu local - atenţie, nu prezenţa poate fi online, ci organizarea în sine a acestor şedinţe este online; este o moştenire nefericită din pandemie, care trebuia să se ducă odată cu aceasta - şi cu povestea digitalizării, la care oricum sunteţi corijenţi.

Accesul neîngrădit la procesul decizional al cetăţenilor trebuie garantat prin lege şi trebuie asigurat cu obstinaţie, pentru că nu doar că participă la aceste şedinţe sau pot urmări o şedinţă înregistrată pe YouTube, cetăţenii la aceste şedinţe pot lua cuvântul la secţiunea "Diverse".

La fel, opoziţia se poate opune unui proiect al primarului, lucru total democratic.

Şi, ceea ce este cel mai important, din punctul meu de vedere, este că opoziţia are dreptul de a avea un punct de vedere diferit faţă de cel al puterii locale.

Nu am cum să girez aşa ceva.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor situaţiilor de urgenţă, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2024; PL-x 311/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.16.