Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa tuturor!

"Clarificări necesare privind exercitarea funcţiei parlamentare în raport cu principiile integrităţii publice"

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La un an de mandat parlamentar, pot afirma că experienţa din Parlament a fost una pozitivă. Activitatea se desfăşoară într-un cadru instituţional clar, în care se dezbat legi, se analizează proiecte şi se iau decizii cu impact naţional, pe baza unor reguli şi proceduri asumate. Acesta este rolul fundamental al Parlamentului şi standardul la care trebuie să ne raportăm.

La nivel local, confruntarea politică ajunge frecvent să fie o luptă sterilă, dominată de scandal, spectacol mediatic şi conflicte fără rezultate concrete pentru comunitate. Din păcate, judeţul Satu Mare este un exemplu relevant în acest sens.

La şedinţele consiliului judeţean şi ale consiliului municipal, în locul unor dezbateri serioase, asistăm adesea la episoade de tip scandal-circ, generate de consilieri ai PNL, dintre care unii provin din traseism politic şi dau dovadă de lipsă de coerenţă şi de respect faţă de instituţiile publice. Aceasta nu este politică, ci degradarea actului politic. Escaladarea discursului conflictual a depăşit, în unele situaţii, limita confruntării verbale, afectând grav climatul instituţional şi încrederea publică.

Un episod grav, relatat pe larg săptămâna trecută în presa locală, a evidenţiat atitudinea unui consilier judeţean de la PNL. Bineînţeles, finul deputatului Cozma, care a agresat în spaţiul public inspectori de la ISCTR.

Acelaşi tipar s-a regăsit şi în polemica privind organizarea reţelei şcolare. După amplificarea temerilor în spaţiul public, poziţia oficială a Ministerului Educaţiei a fost clară şi fundamentată: măsurile nu vizează desfiinţarea şcolilor sau mutarea elevilor, ci ţin de ajustări administrative realizate în cadrul legal, cu respectarea procedurilor şi a avizelor prevăzute de legislaţie. Nu se adoptă decizii arbitrare, iar procedurile administrative prevăzute de lege nu pot fi transformate într-un instrument de manipulare, presiune publică sau alarmism.

Unde vrem să ajungem cu acest stil de a face politică la nivel local? Este o întrebare legitimă, la care conducerea politică a PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, ar trebui să reflecteze, deoarece PNL la Satu Mare este nefrecventabil.

În datele de 13 şi 20 mai 2025, deputatul Cozma a formulat două interpelări oficiale adresate Ministerului Sănătăţii, solicitând informaţii detaliate privind procedurile de concurs şi documentaţia necesară ocupării funcţiilor de conducere într-un domeniu medical strict reglementat, respectiv funcţia de medic-şef al Serviciului Judeţean de Medicină Legală.

Suprapunerea interpelărilor parlamentare cu presiunea mediatică exercitată în spaţiul public conturează aparenţa unei influenţe politice asupra unei instituţii medicale. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că doamna Cozma şi-a exprimat intenţia de a candida pentru o funcţie de conducere în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală.

Parlamentul României este şi trebuie să rămână un spaţiu al responsabilităţii instituţionale, nu al tensiunilor importate din conflicte locale.

Vă mulţumesc.

Deputat de Satu Mare, Mircea Govor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Maricel Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilităţii"

România se confruntă cu o perioadă de mari tensiuni sociale, care zdruncină încrederea în instituţiile statului. În astfel de momente, responsabilitatea noastră politică trebuie să fie totală!

De câteva săptămâni bune, peste 100.000 de români au rămas fără apă - mulţi dintre ei oameni bătrâni, bolnavi, în incapacitate de a se deplasa. Mai mult decât atât - sunt afectate spitale şi unităţi de producţie care s-au gândit serios să îşi trimită angajaţii acasă pentru că în procesul lor tehnologic, apa este esenţială. Cum era ca aceşti oameni să stea acasă fără să fie plătiţi, din cauza unor greşeli strategice? Ce puneau pe mese de sărbători? Este inadmisibil ca, în 2025, un eşec administrativ să pună în pericol sănătatea publică şi siguranţa economică a unui întreg areal geografic. Este nevoie de măsuri ferme, nu de scuze şi de păreri de rău.

Pe de altă parte, de câteva zile, România fierbe sub focul alimentat de o investigaţie jurnalistică ce vizează justiţia. Acuzaţiile vizează intruziunea nepermisă a factorului politic în actul de justiţie. Dacă într-adevăr este aşa, situaţia este foarte gravă, pentru că vorbim de o ameninţare directă a principiului separaţiei puterilor în stat. Mii de oameni au ieşit în stradă să ceară dreptate, apărând statul de drept şi democraţia.

De aici, de la tribuna Parlamentului, vreau să le transmit că vocea lor este auzită şi contează! Nimeni nu este mai presus de lege!

Haideţi să fim cu toţii responsabili şi să ne asumăm că prezenţa noastră aici se datorează unui mandat pe care fiecare dintre noi l-am primit la alegeri din partea oamenilor care ne-au votat. Asta înseamnă că avem datoria cel puţin morală de a acţiona în consecinţă.

Noi, parlamentarii PSD, am fost acuzaţi că am trădat Coaliţia de guvernare în momentul în care am votat moţiunea simplă împotriva ministrului mediului, Diana Buzoianu, la începutul săptămânii. Nu am trădat Guvernul sau Coaliţia, doar că nu am vrut să trădăm oamenii care au avut încredere în noi că îi putem reprezenta cu onestitate!

Noi doar am sancţionat lipsa de performanţă administrativă, indiferent unde se manifestă. Suntem aici să apărăm interesul public, nu carierele politice individuale!

Doamnă ministru Buzoianu, în acest moment, demisia dumneavoastră este un act de demnitate şi asumare politică, un gest de respect faţă de cetăţeni şi faţă de funcţia pe care o ocupaţi. Atât!

Teoria spune că democraţia presupune şi separaţia puterilor în stat, dar şi controlul reciproc exercitat de către cele trei puteri - executivă, legislativă şi judecătorească -, pentru a nu exista abuzuri şi a ne feri de ilegalităţi. Propun să ascultăm cu atenţie revendicările celor care au ieşit serile acestea în stradă. Solicit instituţiilor abilitate să analizeze cu maximă seriozitate orice informaţie privind imixtiuni nelegitime.

Cred că sunt în asentimentul colegilor mei când spun că toţi avem interesul să susţinem respectarea statului de drept şi că ne dorim să clarificăm această situaţie. Nu dorim să intervenim în independenţa justiţiei, dar sprijinim aflarea adevărului şi vrem să găsim împreună mecanismele prin care ne putem apăra de abuzuri.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Vă rog, domnule deputat.

(Domnul deputat Maricel Popa vine la tribună cu o cobză.)

Domnul Maricel Popa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi: "Proiectul «Cobza - primele acorduri»".

Săptămâna trecută, la New Delhi, am avut onoarea de a fi martor şi purtător al unui moment care intră în istoria culturală a României: cobza tradiţională românească. Cobza de la Scobinţi, Cobza de la Hârlău, din Capitala Veche a Moldovei, de la Iaşi, a fost recunoscută de UNESCO ca element al Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Această decizie reprezintă o consacrare internaţională a unui simbol identitar profund, păstrat cu devotament în comunităţile noastre şi transmis cu grijă din generaţie în generaţie.

Am prezentat cobza în faţa lumii cu respectul cuvenit rădăcinilor noastre culturale şi cu responsabilitatea pe care o am faţă de patrimoniul spiritual al României. A fost o binecuvântare să pot reprezenta, în acest for internaţional, vocea autentică a Moldovei şi a satului românesc, spaţii în care tradiţia nu a fost niciodată uitată.

La Scobinţi, în atelierul meşterului popular Constantin Curecheriu, am înţeles cu adevărat ce înseamnă continuitatea culturală. Sub mâinile sale, lemnul se transformă în armonie, iar armonia în memorie vie. Munca acestor meşteri, tezaure vii ale României, este o lecţie de modestie, dedicare şi iubire pentru moştenirea strămoşească. Lor le datorăm această recunoaştere, iar datoria noastră este să îi sprijinim cu demnitate şi consecvenţă.

Includerea cobzei în Patrimoniul UNESCO este rezultatul unei construcţii temeinice, născute din cercetare, angajament şi viziune culturală.

Prin această recunoaştere, cobza devine nu doar un ambasador al tradiţiei româneşti, ci şi un simbol universal al creativităţii umane, al meşteşugului şi al demnităţii culturale. În sunetul ei se află identitatea noastră, rădăcinile noastre şi puterea comunităţilor care nu şi-au uitat originile.

Îmi reafirm angajamentul ferm de a sprijini, cu toată responsabilitatea pe care o impune mandatul public, tradiţiile româneşti, meşterii populari şi toate iniţiativele culturale care luminează valorile profunde ale poporului nostru.

Cobza (Arată instrumentul.) a vorbit lumii în numele României!

Iar noi avem obligaţia solemnă de a-i proteja ecoul şi de a-l transmite mai departe generaţiilor ce vin!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Astăzi nu vorbesc despre cifre, grafice sau constrângeri bugetare. Astăzi vorbesc despre oameni. Despre români care au suferit de două ori. O dată atunci când au fost refugiaţi, deportaţi sau strămutaţi din propriile lor case, din nordul Transilvaniei, din Dobrogea şi din alte regiuni ale ţării, doar pentru că erau români. Şi a doua oară acum, când statul român îi umileşte prin amânări succesive, an după an, ale unor drepturi prevăzute clar de lege.

Indemnizaţiile acordate urmaşilor acestor oameni nu sunt un favor şi nu sunt un moft. Sunt o reparaţie morală şi materială minimă pentru traume istorice reale. Cu toate acestea, românii persecutaţi pe criterii etnice şi urmaşii lor sunt singurii care, în mod repetat, nu primesc aceste sume la timp. Singurii pentru care dreptatea este mereu "amânată". Singurii care sunt trataţi ca o cheltuială incomodă.

În fiecare an, li se spune să mai aştepte. În fiecare an, li se spune că nu sunt bani. Dar timpul nu mai are răbdare cu ei. Numărul beneficiarilor scade constant. Oamenii aceştia încetează din viaţă, unul câte unul, fără să apuce să vadă că statul îşi respectă propriile legi. Fiecare nouă prorogare nu este doar o decizie administrativă, ci o lovitură morală, o ruşine instituţionalizată.

Aceşti români au pierdut case, pământuri, comunităţi, vieţi. Iar astăzi pierd şi dreptul la demnitate. Este inacceptabil ca statul român să rămână dator faţă de ei, nu din lipsă de resurse, ci din lipsă de voinţă şi de respect. Este o nedreptate istorică ce se perpetuează sub ochii noştri.

Dacă nu corectăm această situaţie acum, riscăm ca statul român să rămână definitiv cu o datorie morală neachitată. Iar această datorie nu va putea fi ştearsă niciodată prin explicaţii contabile sau tăceri convenabile.

Dreptatea amânată este, în realitate, dreptate refuzată. Iar refuzul de a face dreptate propriilor cetăţeni este cea mai gravă formă de nepăsare pe care un stat o poate arăta.

Stimaţi colegi, haideţi să nu mai uităm de românii persecutaţi, uitaţi de propriul stat.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat".

În ultima săptămână a campaniei electorale pentru alegerile parţiale, ministrul Florin Barbu a venit pentru un eveniment de campanie la Buzău şi a spus că impozitul pe solarii nu poate fi aplicat. Doar că de atunci au trecut mai bine de două săptămâni, timp în care nu a făcut absolut nimic. Le-a spus fermierilor că nu există un asemenea impozit, că nu ştiau de un asemenea impozit. Doar că domnul ministru, la fel ca toţi ceilalţi miniştri din Guvern, a văzut ordonanţa de urgenţă, a văzut foarte clar ce a introdus în acel proiect. Acum, la două săptămâni, vedem tăcere totală. În campanie dădea bine, acum nu.

Tocmai de aceea AUR va depune un proiect de lege prin care acest impozit pe solarii să fie eliminat, iar fermierii să fie cu adevărat susţinuţi.

În judeţul Buzău, precum şi în alte judeţe din sudul României, sunt solarii, sunt sere, sunt răsadniţe care ocupă un teritoriu extins. Aceşti fermieri, din păcate, nu sunt sprijiniţi cu absolut nimic. Din contră, sunt fermieri, agricultori, din judeţele Buzău, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, care sunt nevoiţi, din cauză că nu au unde să îşi vândă marfa, să bage plugul în solarii şi să-şi distrugă munca. Nu aşa susţii agricultura, nu aşa vii în sprijinul fermierilor.

Sperăm doar atât - ca reprezentanţii Coaliţiei de guvernare, poate chiar şi domnul ministru Florin Barbu, să voteze acest proiect de lege şi să-l promoveze cât se poate de curând, pentru că, dacă nu o va face, atunci ne vom trezi cu un impozit inventat pe care fermierii vor trebui să îl plătească.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Cosmin-Ioan Corendea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ministerul Afacerilor Externe - ustensilă extinsă a unui partid politic".

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o îngrijorare legitimă privind felul în care este gestionat unul dintre cele mai sensibile şi importante ministere ale României: Ministerul Afacerilor Externe.

Pe 10 decembrie, în linişte, fără ca nimeni să ştie, se pare că nici măcar partenerii de Coaliţie, a fost numită în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe o doamnă, ONG-istă de meserie, şi anume doamna Clara Volintiru, o persoană cunoscută pentru legăturile strânse cu actualul ministru de externe, doamna Ţoiu. Modul în care s-a făcut această numire ridică multe semne de întrebare. Într-un minister în care transparenţa, meritocraţia ar trebui să fie fundamentale pentru funcţionarea credibilă a diplomaţiei româneşti, numirile "tacite", operate pe repede-înainte, nu fac altceva decât să fragilizeze şi mai mult instituţia Ministerului Afacerilor Externe care este oricum inundată de amatorism diplomatic.

Doamna Volintiru, trebuie spus, nu este o persoană neutră în raport cu conducerea ministerului. Este aceeaşi voce care, în iunie 2025, apărea în presă lăudând public nominalizarea doamnei Ţoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, numind-o "mai mult decât binevenită", deşi întreaga societate observa lipsa evidentă de experienţă diplomatică a doamnei ministru, o lipsă care ulterior s-a şi evidenţiat prin şirul nesfârşit de gafe şi eşecuri diplomatice.

Astăzi, sub eticheta "reformei", acea voce entuziastă este răsplătită politic cu o poziţie-cheie în arhitectura Ministerului Afacerilor Externe. Întrebarea firească este: cum se numeşte această practică? Merit? Profesionalism? Sau o formă de loialitate recompensată?

Stimaţi colegi,

Diplomaţia românească nu este un laborator de favoruri personale. Ministerul Afacerilor Externe nu este o instituţie în care ne permitem să instalăm apropiaţi ai miniştrilor, oameni preferaţi doar pentru că au transmis în presă mesajele dorite sau că au activat într-un ONG.

Ministerul de Externe trebuie să reprezinte interesul naţional, nu agenda unor cercuri restrânse. Iar acest interes naţional cere profesionalism diplomatic, rigoare şi selecţie pe criterii clare, nu "manevre silenţioase".

Doamna ministru are obligaţia morală şi instituţională de a explica:

- Care au fost criteriile reale ale numirii?

- De ce a fost necesar ca totul să se desfăşoare pe tăcute?

- Şi care este fundamentul diplomatic, nu cel personal, al acestei decizii?

România a avut un potenţial enorm în politica externă, dar de mulţi ani diplomaţia românească pluteşte în derivă, iar toţi cei care s-au perindat pe la vârful Ministerului Afacerilor Externe parcă s-au întrecut în gafe şi eşecuri diplomatice.

Diplomaţia nu se construieşte cu improvizaţii şi nu poate fi îndreptată într-o singură direcţie, pe care doamna ministru o repetă obsesiv, o politică de partid devenită politică de stat.

Transparenţa nu este opţională, iar respectul faţă de instituţiile statului nu este opţional. România merită mai mult decât numiri preferenţiale. Românii merită un minister de externe puternic, credibil şi profesional.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Antonio-Gabi Popescu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o realitate fiscală care apasă tot mai greu asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor - creşterea taxelor şi impozitelor nu este percepută ca o măsură excepţională, ci ca o practică repetitivă, prin care statul îşi transferă propriile neputinţe asupra celor care muncesc, economisesc şi îşi plătesc obligaţiile la timp.

Pentru românul de rând, aceste decizii nu sunt abstracţiuni bugetare, ci lovituri directe date siguranţei familiale. Ele reduc puterea de cumpărare, fragilizează stabilitatea gospodăriilor şi transformă munca onestă într-un efort tot mai greu de susţinut. În loc să ofere predictibilitate şi încredere, statul cultivă nesiguranţa şi presiunea permanentă asupra veniturilor.

Politica fiscală practicată în prezent nu porneşte de la reformarea aparatului administrativ, nici de la eliminarea risipei sau a privilegiilor. Ea porneşte, din păcate, de la cetăţean. De la salariul lui, de la pensia lui, de la mica afacere românească. Această inversare a responsabilităţii este şi nedreaptă, şi contraproductivă pentru dezvoltarea sănătoasă a societăţii.

Un stat care îşi măreşte constant pretenţiile financiare fără a-şi îmbunătăţi serviciile publice rupe echilibrul dintre contribuţie şi beneficiu. Când efortul populaţiei creşte, iar calitatea vieţii scade, se instalează o stare de neîncredere care afectează coeziunea socială.

România nu duce lipsă de oameni harnici, competenţi şi responsabili, duce lipsă de o guvernare care să trateze munca drept o valoare, şi nu drept o sursă inepuizabilă de venit. Într-o societate dreaptă, statul este cel care se adaptează la capacitatea cetăţeanului, nu cetăţeanul cel care trebuie să suporte consecinţele lipsei de viziune politică.

Această declaraţie este un apel la luciditate şi responsabilitate publică! Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare!

Demnitatea, stabilitatea şi siguranţa economică a oamenilor trebuie să fie temelia oricărei politici fiscale autentice!

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Antonio-Gabi Popescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Tezaurul dacic - eşec de stat, sfidare naţională şi iresponsabilitate politică".

Apropo de incompetenţa ministerială despre care s-a vorbit intens în ultimele săptămâni şi despre costurile uriaşe pe care aceasta le produce României, vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o problemă cel puţin la fel de gravă: pierderea tezaurului dacic.

Aceasta nu este doar rezultatul unei administrări defectuoase, ci un eşec istoric al statului român, ale cărui consecinţe sunt ireversibile.

La aproape un an de la acest dezastru, patrimoniul nu a fost recuperat, responsabilităţile politice nu au fost asumate, iar mecanismele care au permis această decizie greşită au rămas neschimbate.

Aceasta nu mai e o problemă de anchetă penală externă. Este o problemă de funcţionare a statului român.

Decizia de a le trimite la o expoziţie organizată într-o instituţie regională din străinătate, disproporţionată ca rang şi nivel de securitate faţă de valoarea patrimoniului expus, a fost aprobată de Ministerul Culturii, în mandatul doamnei Raluca Turcan, fără hotărâre de Guvern, fără asumare colectivă şi fără un filtru politic pe măsura importanţei pieselor.

Doamna Raluca Turcan a avut responsabilitatea, puterea şi obligaţia să oprească această decizie. Nu a făcut-o.

După producerea furtului, statul român a eşuat din nou. Singura sancţiune aplicată a fost demiterea directorului Muzeului Naţional de Istorie - un executant, nu un decident.

În cele două sesiuni parlamentare ale anului 2025 am asistat la o sfidare în formă continuată a naţiunii române: doamna Raluca Turcan, ministrul sub a cărui semnătură tezaurul dacic a părăsit România, a fost tolerată şi protejată pe linie de partid, ocupând funcţii de conducere în Camera Deputaţilor şi prezidând şedinţe de plen, ca şi cum acest eşec istoric nu ar fi existat.

Parlamentarii sunt trimişii cetăţenilor aici, pentru a le apăra interesele, patrimoniul şi identitatea. Or, în acest caz, doamna Raluca Turcan s-a dovedit incapabilă să facă acest lucru. Poate fi legal, dar este profund ilegitim.

Un stat care îşi pierde tezaurul şi nu pierde nicio funcţie politică transmite un mesaj devastator: că istoria poate fi pierdută, iar răspunderea politică poate fi ocolită.

În aceste condiţii, solicit public şi ferm realizarea unui raport complet şi transparent privind toate deciziile care au dus la scoaterea tezaurului din ţară, stabilirea clară a responsabilităţilor politice şi administrative, inclusiv la nivel ministerial, urgentarea demersurilor de modificare a legislaţiei, astfel încât niciun bun clasat în categoria "Tezaur" să nu mai poată părăsi România fără hotărâre de Guvern, precum şi instituirea unor evaluări independente realizate de experţi acreditaţi şi a unor standarde de securitate proporţionale cu valoarea reală a patrimoniului naţional.

Tezaurul dacic...

Vă mulţumesc.

Popescu Antonio, deputat, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Familia tradiţională - temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!"

În ultimii ani, Institutul Naţional de Statistică a tras mai multe semnale puternice de alarmă asupra declinului demografic accelerat al ţării noastre. În numai 10 ani, România a pierdut mai mult de un milion din populaţia sa, iar în anul 2023 numărul născuţilor vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost cu puţin peste 155 de mii, fiind cel mai mic număr de nou-născuţi din anul 1930 şi până în prezent. Orice om politic responsabil ar trebui să fie îngrijorat şi să-şi pună imediat întrebarea: încotro ne îndreptăm ca popor dacă vom continua tot aşa?

Stimaţi colegi,

Dacă vom analiza în profunzime factorii care au determinat situaţia demografică negativă a României, vom constata că nu numai migraţia externă a forţei de muncă a contribuit la acest declin, ci şi lipsa unor politici solide de susţinere a familiei. Politicile publice pentru încurajarea formării familiei, pentru susţinerea tinerilor care vor să aibă copii sunt mult prea prăfuite şi cu efecte extrem de modeste. Este de înţeles teama tinerilor de a forma o familie, atâta vreme cât la început de drum nevoile lor sunt foarte mari, iar posibilităţile mult sub nevoile acestor tineri. Politicile pentru familie trebuie să devină un obiectiv major al anilor care vor urma, chiar dacă, în mod fals, auzim tot mai frecvent că vremurile s-au schimbat şi că familia, aşa cum o ştim noi, cu părinţi, copii, bunici şi mulţi nepoţi, nu mai este de actualitate.

Personal, resping cu fermitate aceste voci care ar încerca să ne spună că familia tradiţională nu mai este la modă!

Rolul familiei în societatea românească este fundamental. În familie ni se oferă totul: susţinerea materială şi emoţională, educaţia, un sistem sănătos de valori, precum şi transferul de credinţe, tradiţii şi obiceiuri.

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit să construim un pachet legislativ substanţial pentru susţinerea familiei şi pentru încurajarea tinerilor să aibă o familie numeroasă.

Sunt convins că în ţara în care familiile sunt puternice şi numeroase, societatea este puternică şi coezivă!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian-Virgil Ciobanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sărut mâna, distinse colege!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Gestiunea apei potabile - o problemă de interes naţional".

Distinse colege şi stimaţi colegi,

Criza apei potabile, pe care am văzut-o cu toţii în judeţul Prahova, a scos la iveală o serie de probleme grave: gestionarea defectuoasă a situaţiilor de criză, lipsa de responsabilitate a unor factori de decizie şi politizarea unor instituţii care, în mod evident, ar trebui ocupate de specialişti. Chiar dacă furnizarea apei a fost reluată, aceste probleme nu sunt izolate. La nivel naţional, întreruperile frecvente, calitatea reţelelor de distribuţie şi vulnerabilităţile sistemului de alimentare cu apă au devenit realităţi cu care se confruntă tot mai multe comunităţi, inclusiv în judeţul Neamţ, fie în perioade de secetă, fie în contextul unor fenomene meteo extreme sau al cedării infrastructurii.

În ultimii ani, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", elaborat de Partidul Naţional Liberal, reţelele de apă şi canalizare s-au extins semnificativ, contribuind la creşterea nivelului de trai, mai ales în mediul rural. Totuşi, este clar că avem nevoie de un efort naţional mai bine coordonat, care să vizeze atât administrarea eficientă a resurselor de apă, cât şi capacitatea de a răspunde rapid situaţiilor de criză.

În acest sens, fac un apel ca, la construirea bugetului de stat pentru anul 2026, proiectele de apă şi canalizare să fie prioritare. Accesul la apă potabilă este un drept fundamental, iar investiţiile în această infrastructură nu doar că trebuie continuate, ci trebuie accelerate. Totodată, este esenţial să existe un lanţ clar de responsabilităţi, să fie promovaţi specialiştii în funcţiile tehnice şi să fie duse mai departe investiţiile deja începute, astfel încât cetăţenii să beneficieze de servicii sigure şi de calitate.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Avertismentul transmis recent de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost un apel de trezire pentru Europa: timpul nu mai este de partea noastră, iar riscul lucrează împotriva tuturor celor care şi-au permis până acum confortul autoiluzionării. Este şi cazul României, stat de frontieră al Alianţei NATO, cu vecinătate directă cu un conflict activ, care are o responsabilitate suplimentară: să-şi găsească un ministru al apărării naţionale care să se ridice la înălţimea acestui moment istoric.

După un ministru care s-a remarcat prin amânarea oricărei discuţii oneste şi transparente despre domeniul pe care l-a coordonat, care a invocat în spaţiul public un potenţial de şpagă de la 1 la 10 milioane euro pe o singură achiziţie de armament, România are nevoie de un lider care înţelege, fără echivoc, realitatea din domeniul apărării.

Apărarea naţională se sprijină pe un capital esenţial: încrederea. Ei bine, în ultimele cinci luni, am văzut cu toţii că această încredere se pierde instantaneu când un ministru e mai interesat de propria imagine decât de deciziile care protejează populaţia pe termen lung, iar în umbra lui planează suspiciuni de minciună şi precedente toxice.

Într-o perioadă în care drone ruseşti survolează spaţiul aerian al României, fără a fi neutralizate, iar România are o factură de peste 120.000 de euro la buget doar pentru câteva ore de monitorizare a acestora cu avioanele de luptă, ministrul apărării trebuie să fie, înainte de toate, un comunicator onest, pentru că decizia vine cu un cost de securitate, de încredere publică şi, în ultimă instanţă, cu un cost democratic. Suntem într-un moment în care temerile legitime ale românilor sunt alimentate zilnic de propaganda şi dezinformarea de pe reţelele sociale, iar o societate în ceaţă devine foarte uşor de destabilizat.

Dragi colegi,

Când secretarul general al NATO apasă butonul roşu de avertizare şi afirmă că, odată ce Rusia a reaprins războiul în Europa, următorii ani pot aduce un conflict de amploarea celui trăit de bunicii noştri, înseamnă că nu mai e loc de speculaţii.

România e în faţa unui test de maturitate politică şi instituţională.

În aceste condiţii, funcţia de ministru al apărării nu poate fi pusă decât pe umerii unui profesionist care ştie cum să gestioneze un portofoliu strategic, care nu vinde interesul naţional şi nu-l ascunde sub preşul altora.

Orice semn de incoerenţă sau superficialitate va fi imediat observată de partenerii noştri, atât de cei interni, cât şi de cei externi.

Pentru România acest lucru nu ar fi decât un semn de vulnerabilitate majoră şi o invitaţie la risc.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Iulian Lőrincz? Nu este.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu? Nu este.

Domnul deputat Brian Cristian?

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Gál Károly.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Hajdu Gábor.

Domnul Gál Károly:

Stimaţi colegi,

La data de 26 octombrie 2025, Ministerul Mediului a afişat în transparenţă decizională Proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, act normativ care vizează introducerea conceptului de zone prioritare pentru biodiversitate, în contextul obligaţiilor asumate de România prin PNRR şi Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Acest demers legislativ a debutat, însă, sub denumirea de "Zone de Protecţie Strictă", fiind puternic contestat de primari şi de proprietarii de terenuri, nu pentru obiectivul de protejare a mediului în sine, ci pentru modul netransparent, centralizat şi lipsit de dialog în care au fost identificate aceste zone.

România şi-a asumat, prin PNRR, un jalon clar: instituirea unui regim de protecţie strictă pe 10% din suprafaţa naţională, fără intervenţii umane intruzive. Ceea ce contestăm este modul de implementare, care trebuie să respecte nu doar criterii tehnice sau ecologice, ci şi principii constituţionale, administrative şi de echitate socială.

Un exemplu relevant este judeţul Covasna, unde studiul privind "Identificarea zonelor potenţiale de non-intervenţie" - practic, inventarul terenurilor - a fost realizat fără consultări reale cu autorităţile publice locale şi fără dialog cu proprietarii sau cu administratorii terenurilor. A existat o singură consultare online, formală, în cadrul căreia nu au fost prezentate restricţiile concrete, impactul pe termen lung asupra administrării terenurilor şi nici mecanismele de compensare.

Mai mult, principiul reprezentativităţii a fost ignorat: zonele identificate în judeţul Covasna sunt concentrate aproape exclusiv în partea de nord-vest, fără a reflecta realităţile geografice şi ecologice ale judeţului. Această abordare creează dezechilibre, care puteau fi evitate printr-un proces participativ real.

Trebuie spus foarte clar: protecţia biodiversităţii presupune o cooperare reală cu comunităţile locale şi cu proprietarii de terenuri. Constituţia României oferă cadrul necesar pentru acest echilibru, stabilind că interesul public trebuie armonizat cu respectarea dreptului de proprietate, inclusiv prin asigurarea unor despăgubiri juste, stabilite de comun acord sau, dacă este cazul, prin intermediul instanţelor.

În forma actuală, procesul de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate nu oferă claritate privind compensaţiile, nu garantează negocierea reală cu proprietarii şi riscă să creeze percepţia unei restrângeri arbitrare a dreptului de proprietate. În statele membre din Uniunea Europeană...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Gál Károly:

... compensaţiile stabilite se achită în termenele prevăzute de actele normative.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Könczei Csaba. Sper că am pronunţat corect.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

La data de 26 octombrie 2025, Ministerul Mediului a afişat în transparenţa decizională modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, sub denumirea de "Zone prioritare pentru biodiversitate de protecţie strictă".

România, prin PNRR, şi-a asumat într-un jalon că va institui zonă de protecţie strictă în cuantum de 10% din suprafaţa ţării, fără tăieri, fără construcţii, fără intervenţii umane intruzive.

Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 urmăreşte să contribuie la protejarea şi refacerea biodiversităţii Uniunii Europene până în 2030, fiind, totodată, esenţială în implementarea Pactului verde european, iniţiativă care vizează tranziţia spre o economie verde, având ca obiectiv final atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

În ţara noastră, pe lângă zona maritimă şi Biosfera Delta Dunării, ariile naturale protejate cuprind numeroase fonduri forestiere şi suprafeţe agricole.

În cele ce urmează, atrag atenţia asupra unei chestiuni cel puţin îngrijorătoare - suprafaţa fondului forestier şi a terenurilor agricole din judeţul Covasna se vor restrânge, astfel încât proprietarii vor rămâne cu dreptul lor de proprietate, dar li se vor restrânge unele drepturi.

Proprietarilor fondurilor forestiere li se vor restrânge:

- dreptul de exploatare liberă a masei lemnoase, prin tăierile interzise sau permise doar limitat;

- dreptul de schimbare a destinaţiei terenului;

- terenul nu va mai putea fi scos din fondul forestier, nu se va mai putea construi sau nu va mai putea fi defrişat;

- libertatea de valorificare economică;

- planurile de amenajament vor trebui să respecte regulile ariei protejate.

Proprietarii terenurilor agricole vor avea drept de folosinţă restrâns:

- nu vor putea schimba destinaţia, nu vor putea realiza parcelări, investiţii fără avize speciale, valoarea terenurilor vor scădea, din cauza faptului că agricultura pe un teren inclus într-o arie protejată este limitată, fiind permisă doar agricultura tradiţională, veniturile agricole vor scădea.

Totodată, fiind reguli stricte, speciale, dreptul de folosinţă va fi extrem de limitat, urmând a beneficia, în anumite condiţii, de compensaţii. Dreptul la compensaţii este un drept constituţional, legal, european. La nivel naţional, compensaţiile sunt achitate cu întârziere, restanţele se ridică la sute de milioane de lei. În statele membre din Uniunea Europeană compensaţiile stabilite se achită în termenele prevăzute de actele normative, iar unii proprietari acceptă compensaţiile oferite, decât să îşi lucreze terenurile şi pădurile.

Este inadmisibil ca propunerile de introducere a suprafeţelor să fie realizate din birou, aşa cum a reieşit din afirmaţiile unui expert, conform căruia nu se merge pe teren - nu a fost nevoie; s-au folosit de hărţi online de la Romsilva, iar pentru alte habitate de la şes, pe multe studii anterioare.

Consider că pentru a institui...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Könczei Csaba:

... o zonă de protecţie strictă este nevoie de dialog şi de implicarea tuturor părţilor, urmând ca forma finală să fie agreată de comun acord.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Varol Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Ziua etniei tătare".

Pe data de 13 decembrie a fiecărui an, comunitatea de tătari din România îşi serbează ziua etniei, acesta fiind un moment remarcabil şi plin de semnificaţie istorică.

Cu prilejul Sărbătorii etniei tătare din România, la Constanţa a avut loc un eveniment cultural şi academic de amploare, dedicat istoriei şi identităţii tătarilor dobrogeni, intitulat "Repere identitare dobrogene - Simpozion: Din Istoria Tătarilor", unde evenimentul a reunit reputaţi specialişti în istorie şi studii sud-est europene.

Lideri ai tătarilor crimeeni au fost prezenţi la Sărbătoarea etniei tătare din România: Refat Ciubarov, preşedintele Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, muftiul tătarilor din Ucraina, Ayder Isoglu Rustemov, imamul Edem Basnaiev şi Namik Kemal Bayar, secretarul general al congresului, invitaţi ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, au participat în perioada 11-13 decembrie la manifestările prilejuite de Sărbătoarea etniei tătare din România.

Joi, 11 decembrie, delegaţia tătarilor crimeeni a avut întâlniri cu ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu, cu secretarul de stat pentru culte, Ciprian Olinici, la Parlament, cu deputaţii Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, cu Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, şi cu subsecretarul de stat al Departamentului pentru relaţii interetnice, Dincer Geafer.

Însoţită de preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet şi muftiul Muurat, delegaţia a efectuat o vizită şi la Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti.

Vineri, 12 decembrie, a avut loc, la Universitatea Ovidius din Constanţa, conferinţa "Din istoria tătarilor", unde liderul tătarilor crimeeni, Ciubarof, a vorbit despre situaţia tătarilor din Crimeea, despre statutul incert al peninsulei şi, implicit, al locuitorilor ei, despre nevoia de a fi susţinută în continuare lupta pentru Crimeea, făcând, totodată, un apel la toată diaspora tătară de a se implica în acest demers.

Cu ocazia sărbătorii etniei tătare din România, prefectul judeţului Constanţa, vicepreşedintele consiliului judeţean şi primarul municipiului Constanţa au primit, la un loc, vizita delegaţiei Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, condusă de Gelil Eserghep, alături de delegaţia Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, condusă de preşedintele Refat Ciubarov.

Peste 1.200 de persoane au participat sâmbătă, 13 decembrie, la spectacolul organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România la Centrul Multifuncţional Educativ pentru Tineret "Jean Constantin".

Tătari de toate vârstele şi din toate localităţile unde există organizaţii ale UDTTMR au fost prezenţi la Constanţa pentru a celebra împreună "Sărbătoarea etniei tătare din România".

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Varol Amet:

Cu prilejul Zilei etniei, preşedintele ţării, Nicuşor Dan, şi prim-ministrul Ilie Bolojan au transmis mesaje de felicitare comunităţii tătare din România.

Romanya Tatarlarınıń Künĭ Qayırlı Bolsın!

La mulţi ani, cu ocazia Zilei etniei tătare din România!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ana Baş, din partea Grupului parlamentar al SOS.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Celebrarea, la 18 decembrie, a Zilei minorităţilor naţionale ne prilejuieşte şi în acest an o excelentă şi necesară introspecţie privind prezentul şi viitorul minorităţilor naţionale în România.

Plecând de la fundament, România are un cadru excelent de protecţie, exprimare, manifestare şi promovare a drepturilor persoanelor minorităţilor naţionale, care este, pe bună dreptate, considerat un model de bune practici în Europa, şi nu numai.

De altfel, pe baza deciziei Congresului Mondial al Ucrainenilor, adoptată chiar aici, la Palatul Parlamentului, anul trecut, în cadrul Summit-ului liderilor congresului, comunităţile ucrainene promovează acest model de bune practici al României, la nivel global, în toate ţările în care acestea trăiesc.

Recent, am contribuit la organizarea Forumului Ucrainenilor din Europa de Est, care a avut loc în Polonia. Şi acolo am vorbit despre acest model, şi acolo România a fost lăudată pentru el.

Însă provocările externe şi interne sunt multiple şi suprapuse. Interesul unor actori revizionişti pentru destabilizarea societăţilor occidentale, pentru degradarea coeziunii noastre, pentru remodelarea întregii ordini globale, după chipul şi asemănarea lor, este în creştere exponenţială şi se exprimă toxic şi hibrid.

Câteodată, războiul hibrid al acestora ne găseşte vulnerabili şi slabi, cu reacţii anemice. Acestea se hrănesc din vulnerabilităţile noastre, din frustrările noastre, şi ne vorbeşte, în termeni mincinoşi, despre laptele şi mierea în care am trăi dacă am abdica de la principiile şi valorile lumii democratice.

Şi minorităţile naţionale din România se află sub acest asediu. Folosindu-se de cadrul legal permisiv şi de vulnerabilităţile de funcţionare de care vorbeam, neprietenii acestora şi ai României au creat multiple asociaţii fantomă menite să semene discordie şi haos în comunităţile noastre. Obiectivele lor fiind degradarea participării active şi pozitive a minorităţilor naţionale la viaţa comunitară colectivă a României, la patrimoniul naţional al ţării noastre, slăbirea tuturor coeziunilor posibile, în interiorul comunităţilor noastre, în relaţia dintre acestea şi statul român, precum şi degradarea încrederii noastre în Europa şi valorile ei.

Unele dintre acestea se demască uşor. Bunăoară, recent, au sabotat făţiş deschiderea de grupe de studiu al limbii ucrainene în şcolile cu predare în limba română. Acest război hibrid se bazează pe o maşinărie de propagandă care are o vastă experienţă în domeniu, care exploatează istoric vulnerabilităţile societăţii deschise şi ale modelului liberal pe care se bazează democraţia.

Celebrarea Zilei minorităţilor naţionale ne aminteşte rolul nostru crucial şi stabilitatea României în funcţionarea coeziunii civile, de care avem atâta nevoie, şi în consolidarea mecanismelor colective de autoapărare ale României şi restul Europei.

Forţele politice din România trebuie să participe la construcţii responsabile permanente, la perfecţionarea modelului de bune practici privind minorităţile naţionale şi a capacităţii noastre de rezilienţă colectivă.

Împreună suntem puternici!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ana Baş, din partea Grupului parlamentar al SOS.

Şi se pregăteşte doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Anul 2025 - anul sărăciei, al dezbinării, al mâniei sau al împăcării?"

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Anul 2025 a început sub un semn de rău augur - alegerile anulate din 2024 au lăsat nori grei de furtună să se adune peste ţară şi au umbrit sărbătorile românilor.

Diana Iovanovici-Şoşoacă a fost primul politician care a căzut victimă unui sistem înfricoşat de faptul că poporul îi scapă de sub control. Interzicerea acesteia de a candida la alegerile prezidenţiale ne-a confirmat că Diana Iovanovici-Şoşoacă are potenţialul de a zgudui din străfunduri caracatiţa care a pus stăpânire pe ţară. Însă ce nu te doboară, te face mai puternic, iar partidul doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă a intrat în Parlamentul României pentru a încerca să îi ducă vocea mai departe.

Alegerile prezidenţiale din 2025 au scindat şi mai mult o societate deja învrăjbită de limbi ascuţite şi veninoase, pline de vorbe tăioase, care au rupt din sufletul românilor şi i-au îndepărtat şi înstrăinat de semenii lor. Familii nu şi-au mai vorbit, nu s-au mai vizitat. Nici măcar Marea Roşie nu a fost atât de despărţită, precum românii în această perioadă.

Şi unirea încă pare departe. Guvernul Ciolacu 2 şi-a făcut bagajele şi a lăsat României o moştenire greu de uitat şi de dus, moştenire care a lăsat urme adânci în economia şi bunăstarea ţării.

Tot dezmăţul şi cheltuiala Guvernului Ciolacu 2 va fi preluată cu entuziasm de Guvernul Ciolacu 3, cunoscut şi ca Guvernul Bolojan, un guvern dispus să bage şi mai adânc mâna în buzunarul românilor pentru a acoperi găurile uriaşe lăsate în bugetul României.

Au fost crescute taxele, s-au luat bani de la mame, de la elevi, de la profesori, de la persoanele cu dizabilităţi, au crescut TVA-ul. Iar aceste acţiuni lasă impresia că partidele de la putere nu fac altceva decât să se concentreze pentru a umple vistieria pentru următoarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

Strângem cureaua. Dar oare o strângem pentru noi, sau pentru alţii? Strângem cureaua, dar bunăstarea pare atât de departe.

Parcă Dumnezeu ne încearcă credinţa şi ne trimite, ba inundaţii, ba ne lasă fără apă, ba conducători perfizi, cu măşti de salvatori de neam şi ţară.

Frica de Dumnezeu şi dragostea faţă de tricolor par a ne fi salvarea. Dar salvarea pare atât de departe...

Stimaţi colegi,

În pragul sărbătorilor de iarnă, în pragul Naşterii Domnului, vin la dumneavoastră cu rugămintea de a fi iertători, de a fi îngăduitori, noi faţă de noi, în primul rând, pentru a putea fi mai apoi un exemplu demn de urmat de românii noştri dragi.

Să ne bucurăm de ţară, de familie, de colinde, de pace, de linişte sufletească şi să ne aducem aminte că această Românie a fost... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Subiectul declaraţiei politice: "La moţiunea de cenzură nu votul a câştigat, ci aranjamentele politice".

Stimaţi colegi,

Dezbaterile din Parlament sunt prezentate adesea ca exerciţii de stabilitate şi responsabilitate. În realitate, ele spun mult mai puţin despre viaţa românilor şi mult mai mult despre calculele politice din spatele voturilor.

După respingerea moţiunii de cenzură, din această săptămână, Guvernul a rămas în funcţie. Dar viaţa românilor nu s-a schimbat cu nimic în bine. Dimpotrivă, devine tot mai grea, sub presiunea preţurilor care cresc, a taxelor care se adună şi a unei nesiguranţe care apasă pe cei care muncesc, pe pensionari şi pe familiile care îşi calculează fiecare cheltuială.

Această realitate nu poate fi acoperită cu citate elegante şi nici cu discursuri moralizatoare. Oamenii nu trăiesc din replici istorice, oamenii trăiesc din salarii, din pensii, din facturi plătite la timp şi din sentimentul minim de siguranţă că munca lor are un rost.

În loc de asumare şi explicaţii oneste, am asistat la un discurs care a mutat discuţia de la efectele concrete ale guvernării spre judecăţi morale adresate opoziţiei. Ca şi cum problema României ar fi caracterul adversarilor politici, şi nu faptul că milioane de români simt, de la o lună la alta, că trăiesc mai prost.

Când un prim-ministru vorbeşte despre caracter, din poziţia unui guvern care a crescut taxele, a împovărat populaţia şi a cerut sacrificii repetate de la aceiaşi oameni, fără să atingă privilegiile şi dezechilibrele sistemului, se produce o ruptură gravă între discurs şi realitate.

Guvernul a rămas în funcţie nu pentru că ar fi convins românii că merge într-o direcţie bună, ci pentru că, în Parlament, s-a preferat menţinerea unor aranjamente politice comode. PSD, PNL şi USR au ales să nu deranjeze echilibrul puterii, chiar dacă acest echilibru este plătit zilnic de cei care muncesc şi nu reuşesc să ţină pasul cu scumpirile.

Moţiunea de cenzură nu a fost respinsă în urma unei dezbateri sincere despre binele public, ci printr-un vot care a confirmat, încă o dată, că, atunci când sunt puse în joc funcţii şi influenţă, graniţele dintre partide devin flexibile, iar promisiunile făcute cetăţenilor dispar. Pentru români, aceste jocuri nu sunt abstracte. Ele se traduc direct în taxe mai mari, preţuri scăpate de sub control şi un sentiment tot mai puternic că statul ştie să ceară, dar nu ştie să apere.

Când partidele care se declară diferite ajung să voteze la fel, pentru a proteja un premier şi un guvern care au împovărat populaţia, mesajul transmis românilor este periculos: nu contează cât de greu vă este, important este ca scaunele să rămână ocupate.

Aceasta nu este stabilitate, este conservarea unui sistem care se apără pe sine, pentru că puterea nu este un scaun de care să te agăţi, ci o răspundere... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Revoluţia de la Timişoara".

Timişoara nu este doar un oraş al vestului României. Timişoara este locul în care frica a fost învinsă de curaj, iar tăcerea, de demnitate. În decembrie 1989, aici a început Revoluţia Română, nu ca un act de revoltă spontană, ci ca un gest conştient de libertate. Atunci, oameni obişnuiţi - muncitori, profesori, studenţi, elevi - au ales să spună "nu" dictaturii, cu riscul suprem. Am fost elev de liceu în Timişoara în acele zile şi pot spune, fără exagerare, că oraşul respira o tensiune pe care nu o voi uita niciodată, dar şi o solidaritate rar întâlnită. Se simţea că istoria se scrie pe stradă.

Revoluţia de la Timişoara a fost o lecţie de verticalitate civică. A arătat că libertatea nu se primeşte, ci se câştigă. A arătat că un popor poate învinge un regim opresiv atunci când frica este depăşită de conştiinţă. Jertfa celor care au murit la Timişoara nu a fost una abstractă, ci concretă, sângeroasă, definitivă. Datorită lor, România a ieşit dintr-o noapte lungă şi dureroasă. Ei nu au cerut privilegii, nu au negociat avantaje. Au cerut libertate, adevăr şi demnitate.

Astăzi, avem obligaţia morală de a nu transforma Revoluţia într-un simplu moment festiv sau într-o pagină de manual. Avem datoria de a spune adevărul despre acele zile, de a respecta memoria celor căzuţi şi de a apăra valorile pentru care s-a murit: libertatea, demnitatea, drepturile fundamentale, statul de drept. Revoluţia de la Timişoara nu aparţine trecutului, ci conştiinţei noastre civice prezente. Atâta timp cât ne vom aminti de curajul din decembrie 1989 şi îl vom transforma în responsabilitate publică, sacrificiul lor nu va fi fost în zadar.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Un plan de mobilitate pentru zona metropolitană Iaşi, urgenţa «zero» pentru cei 500.000 de locuitori".

Una dintre cele mai importante aglomerări din România, zona metropolitană Iaşi, se confruntă cu o mare problemă: congestia din traficul auto. Creşterea duratei de deplasare, majorarea costurilor şi o tot mai mare poluare - acestea sunt efectele acestei congestii din traficul auto. Pe scurt, dacă petreci ore în trafic, plăteşti mai mult pentru transport şi trăieşti într-un mediu poluat. Aceasta înseamnă o calitate scăzută a vieţii.

Calcul este foarte simplu: o oră pierdută dimineaţa, o oră pierdută seara, timp de 20 de zile lucrătoare în fiecare lună, înseamnă cel puţin 480 de ore pierdute în trafic, anual. Adică 20 de zile într-un an, ceea ce este foarte mult.

Soluţiile sunt la îndemână, în mare sunt cunoscute, dar trebuie să fie armonizate în cadrul unui plan bine pus la punct, care apoi să fie implementat, la virgulă, de Primăria Municipiului Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi.

Schematic, câteva dintre aceste variante, care trebuie şi pot fi analizate la nivelul acestor instituţii, bineînţeles, consultându-ne cu tot ceea ce ţine de societate civilă, mediu de afaceri, şi nu numai:

Primul punct este dezvoltarea transportului public. Investiţii foarte importante pentru a extinde această reţea de transport public, inclusiv în zonele metropolitane, în aşa fel încât să beneficieze de aceste modernizări toţi cetăţenii din această zonă;

2. Realizarea de benzi dedicate transportului public, după modelul deja testat în zona CUG - Nicolina - Podu Roş. Tot acest model de lucru trebuie replicat şi pe alte bulevarde, transportul public de mare capacitate devenind astfel prioritar;

3. Construirea şoselei de centură în integralitatea ei. Din nefericire, Iaşiul nu are astăzi o şosea de centură. Există doar o scurtă porţiune, între Miroslava şi Lunca Cetăţuii, dar toată această şosea de centură ocolitoare a Iaşiului trebuie să fie completată şi pe restul punctelor cardinale, de la sud, est şi nord. Scoaterea traficului greu din oraş şi diminuarea poluării vor fi vizibile instant;

4. Crearea de piste pentru biciclete şi transportul pe trotinete;

5. Implementarea sistemului inteligent de trafic;

6. Zone de acces restricţionat şi sensuri unice. Această soluţie poate crea noi zone de acces limitat pentru vehiculele motorizate în centrul Iaşiului, încurajând astfel pietonii şi utilizatorii de transport alternativ.

Sunt, bineînţeles, şi alte soluţii: parcări, planificare urbană durabilă, infrastructură pentru vehicule electrice, investiţii urbane de... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"România la final de an: între provocări, responsabilitate şi necesitatea stabilităţii"

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Astăzi susţin ultima declaraţie politică din acest an, un moment potrivit pentru a privi cu sinceritate la provocările prin care a trecut România şi la direcţia în care trebuie să continuăm. A fost un an marcat de tensiuni globale, de incertitudine economică şi de riscuri de securitate cum puţine generaţii au cunoscut simultan.

Unul dintre cele mai insidioase pericole rămâne războiul hibrid - acel amestec de dezinformare, manipulare, presiuni economice şi atacuri îndreptate asupra încrederii publice. Este un tip de conflict care nu anunţă niciodată când loveşte, dar ale cărui efecte pot afecta profund coeziunea unei societăţi.

În faţa acestui pericol, România are nevoie de instituţii puternice, de vigilenţă şi de capacitatea de a filtra adevărul de manipulare, pentru a nu permite vulnerabilizarea statului.

La aceste tensiuni se adaugă şi scandalul recent din sistemul judiciar, care a generat tulburare şi îngrijorare în rândul cetăţenilor. În astfel de momente trebuie reafirmat ferm: România are nevoie de o justiţie liberă, independentă şi funcţională, în slujba cetăţeanului şi a statului de drept.

Încrederea oamenilor în actul de justiţie este esenţială pentru funcţionarea democraţiei. De aceea, este datoria instituţiilor să clarifice rapid şi transparent situaţiile apărute, iar magistraţii trebuie sprijiniţi să îşi exercite profesia fără presiuni şi fără interferenţe.

În plan economic, anul care se încheie a impus decizii dificile. Inflaţia globală, creşterile de costuri în domeniul energiei, investiţiile necesare pentru infrastructură şi pentru apărare au creat o presiune serioasă asupra bugetului.

Ştiu că unele creşteri de taxe au fost resimţite dureros de cetăţeni. Însă, într-o perioadă complicată, responsabilitatea înseamnă uneori adoptarea unor măsuri nepopulare, dar necesare pentru stabilitatea financiară a statului şi pentru protejarea categoriilor vulnerabile.

Evitarea acestor realităţi ar fi însemnat amânarea problemelor, nu rezolvarea lor.

Privind spre viitor, România are nevoie de continuitate administrativă, de investiţii coerente, de modernizarea sistemelor publice şi de un efort constant de reducere a risipei. Este esenţial ca echipele guvernamentale să rămână concentrate pe stabilitate, profesionalism şi implementarea proiectelor care pot consolida capacitatea statului de a gestiona provocările următoarei perioade.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă traversăm vremuri tulburi, România are toate resursele pentru a depăşi aceste provocări. Are experienţă, are oameni competenţi şi are vocaţia europeană necesară pentru a rămâne ancorată în valorile democratice şi în direcţia dezvoltării.

Închei această ultimă declaraţie politică din acest an cu un apel la unitate, la responsabilitate şi la luciditate. În astfel de momente, maturitatea unei naţiuni se măsoară prin modul în care reuşeşte să îşi păstreze echilibrul şi să îşi protejeze viitorul.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul Ciprian Paraschiv.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cel mai sărac Crăciun".

Pentru mulţi români, Crăciunul acesta nu mai este despre bucurie. Este despre calcule, despre renunţări şi despre supravieţuire.

Este despre părinţi care se întreabă ce vor pune pe masă. Despre bunici care trebuie să aleagă între medicamente şi mâncare. Despre copii care vor primi explicaţii în loc de cadouri.

În casele românilor nu se mai vorbeşte despre sărbători tihnite, ci despre facturi, preţuri şi datorii. Inflaţia a intrat brutal în vieţile lor, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, salariile şi pensiile nu mai ajung, coşul zilnic a devenit un lux, iar masa de Crăciun - o grijă suplimentară.

Românii simt că sunt singuri, abandonaţi. Că cei de la Putere nu îi mai ascultă, nu îi mai apără, ci dimpotrivă, vor să-i umilească şi să-i jupoaie de ultimii bani. Asta, în vreme ce dau în secret miliarde de euro Ucrainei. Adică, românii să strângă cureaua şi pentru Ucraina, în timp ce ei, politicienii tâlhari şi trădători de la Putere, nu au făcut niciun sacrificiu. Nu şi-au redus veniturile, nu au redus cheltuielile statului, nu au făcut nimic din toate acestea.

Un Crăciun sărac nu înseamnă doar lipsa banilor, ci şi pierderea demnităţii şi a speranţei.

Iar când milioane de români trăiesc astfel, nu mai vorbim despre o criză economică, ci despre un eşec profund al statului. Despre un stat eşuat şi mafiot. Despre o guvernare antinaţională. Despre o coaliţie a trădătorilor de ţară. Despre o mână de politicieni incompetenţi şi trădători, care au adus România pe buza prăpastiei, în pragul falimentului, în pragul intrării în incapacitate de plată.

Acesta este adevărul pe care nu îl mai pot ascunde nici luminiţele de Crăciun, nici propaganda guvernamentală. România nu este într-o criză gravă din cauza românilor, ci din cauza celor care o conduc. Din cauza PSD, PNL, USR şi UDMR. Iar cel mai sărac Crăciun este dovada clară că această guvernare a eşuat şi trebuie să plece.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Independenţa justiţiei nu se comentează înainte de verdict!"

Ne aflăm în aceste ore în mijlocul unui şocant episod, încă unul din serialul anulării democraţiei în România. Îl trăim fără să vrem, dar suntem obligaţi să reacţionăm!

Nu voi intra pe fondul Proiectului de modificare a Legii sportului, pe care l-am iniţiat - cunoscut drept "Legea Novak" -, care vizează asigurarea unui număr minim de sportivi români pe teren în sporturile de echipă. Nu intru în detalii deoarece românii cărora le pasă de România şi de viitorul ei prin sport au înţeles deja foarte bine: nu poţi plasa interesul naţional sub interesele financiare ale unora şi altora. Nici în sport, nici... nicăieri!

Mă refer exclusiv la poziţia absolut uluitoare a Preşedintelui României pe acest subiect. Sesizarea Curţii Constituţionale reprezintă un pas firesc în orice proces democratic. Chiar dacă Înalta Curte a decis deja în acest caz, fără dubii. Dar tu, ca preşedinte al României, să te pronunţi public înaintea justiţiei, citez: "legea încalcă", "legea afectează", "nu respectă", "nu este constituţională", asta nu are cum să existe într-un stat european, în niciun stat normal, până la urmă!

Ce preşedinte democratic se crede Nicuşor Dan şi ce independenţă a justiţiei garantează când se pronunţă înaintea justiţiei pe un subiect pe care el l-a trimis justiţiei spre pronunţare? Ce studii juridice are Nicuşor Dan, în fond, ce competenţă în materie? Cum a legat el argumentele juridice, dacă apropiaţii lui râd că abia îşi poate lega şireturile? Ce expertiză are pentru a ne da "indicaţii preţioase" despre reglementări în sporturile de echipă, când pe el îl muşcă mingea şi vine dintr-un partid al cărui preşedinte voia să îi ofere autograful său lui Emeric Ienei?

Oameni buni, cuvintele sunt prea puţine. Haideţi să ne trezim! Conştientizaţi, vă rog, indiferent de partidul pe care îl reprezentaţi, gravitatea momentului acesta. Nu putem privi cum se alege praful de statul de drept şi de ţara asta cu totul! Nu ne vor ierta nici copiii, nici copiii copiilor noştri!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Muşat.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Stimaţi colegi,

Astăzi ţin să fac un gest necesar de corectitudine şi responsabilitate publică. Într-o declaraţie politică anterioară am făcut afirmaţii la adresa doamnei Ana Birchall, afirmaţii bazate pe informaţii apărute în spaţiul public, cu privire la un pretins document depus la Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, document care ar fi indicat că doamna Birchall s-ar fi oferit să devină "sursă" sau "agent CIA" în schimbul unei funcţii în România. La momentul respectiv am considerat acele informaţii credibile, deoarece erau difuzate şi comentate pe larg în presă.

Ulterior, s-a dovedit că acel document era un fals, fiind retras de către autorităţile americane, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat, pentru difuzarea de acuzaţii foarte grave, fără dovezi, posturile de televiziune mainstream Antena 3 CNN şi Realitatea Plus, care au prezentat cazul în emisiuni şi dezbateri televizate, cu formulări de tipul "s-a oferit să lucreze pentru CIA" sau "spion CIA", fără a exista probe reale care să susţină aceste afirmaţii. În acelaşi timp, informaţiile respective au fost preluate şi propagate de mai multe publicaţii şi platforme media online mainstream, printre care Adevărul, HotNews, ŞtirileProTV, Digi24, Ştiripesurse, Mediafax, G4Media şi alte site-uri şi canale de ştiri, care au tratat iniţial acel document ca fiind autentic şi au prezentat conţinutul lui ca pe un fapt.

Recunosc deschis faptul că m-am lăsat influenţat de acest val mediatic şi am preluat aceste informaţii fără să verific personal autenticitatea documentului. A fost o eroare de judecată din partea mea, o eroare pe care mi-o asum integral. În calitate de deputat, aveam obligaţia nu doar să urmăresc ce apare în presă, ci să verific cu rigoare, înainte de a aduce în plenul Parlamentului acuzaţii grave la adresa unei persoane.

Pentru această greşeală, îmi cer scuze public doamnei Ana Birchall şi familiei domniei-sale. Îmi cer scuze pentru faptul că, prin declaraţia mea, am contribuit, chiar dacă indirect şi fără intenţie, la amplificarea unei dezinformări care i-a afectat în mod injust reputaţia. Este corect şi firesc să îmi rectific poziţia public şi să recunosc că afirmaţiile mele s-au bazat pe informaţii false, provenite dintr-un document care s-a dovedit a fi neautentic.

Consider, de asemenea, important să subliniez că şi eu, Daniel Ciornei, am fost la rândul meu victima unor fake news-uri, în momentul în care am participat la un protest şi au fost difuzate în presă afirmaţii denigratoare şi neadevărate la adresa mea, comentarii şi etichete care nu aveau legătură cu realitatea, dar care au fost rostogolite în spaţiul public zile la rând. Ştiu, din experienţă personală, cât de uşor poate fi afectată imaginea unui om atunci când presa sau comentatorii publici aleg senzaţionalul în locul adevărului şi verificării.

Tocmai această experienţă mă obligă, cu atât mai mult, să condamn ferm fenomenul dezinformării, indiferent cine este ţinta, şi să îmi asum responsabilitatea atunci când, prin declara.... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Dau cuvântul domnului deputat Lucian Muşat, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"România, de vânzare"

În ţara în care prim-ministrul semnează pe ascuns prelungirea licenţelor de exploatare ale OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare, în ţara în care ministrul mediului lasă fără apă potabilă săptămâni întregi peste 120.000 de oameni şi care, în urma acestor goliri ale respectivelor lacuri în toiul iernii, pune în pericol structurile de rezistenţă ale acestor baraje, în ţara în care nişte alegeri sunt anulate abuziv şi doi candidaţi sunt interzişi în a candida la alegerile prezidenţiale, în ţara în care alte puteri străine îşi pun o marionetă la Palatul Cotroceni, în ţara în care trenurile CFR au avut în 2024 o întârziere cumulată de 12 ani, iar viteza medie a acestora este de 44 km/h pentru cele de călători şi de 15 km/h pentru cele de marfă, în ţara în care străinii controlează resursele, mâncarea, energia, în ţara în care peste 5 milioane de români au emigrat către aceiaşi străini, în ţara în care copiii şi părinţii ne mor în spitale din cauza infecţiilor nosocomiale, în ţara în care, la 10 ani de la Colectiv, încă n-avem un spital de mari arşi şi orice astfel de caz îl trimitem în străinătate, în ţara în care statul îţi ia 70% din ce câştigi, în ţara în care Ungaria a investit peste 10 miliarde de euro în Transilvania, în ultimii 10 ani, iar dacă nu ne trezim odată, România o va pierde din nou, în ţara în care 1,4 milioane de oameni lucrează la stat şi doar 4,2 milioane în mediul privat, care susţin şi angajaţii de la stat, şi pensionarii, şi motorina din maşinile de pompieri sau poliţie, căldura din şcoli sau medicamentele din spitale, în ţara în care statul tocmai s-a hotărât să mărească cu 80% impozitul pentru locuinţe, cu 10% TVA-ul şi cu 60% cel pentru dividende, în ţara în care datoria externă a ajuns la 1.100 de miliarde de lei şi dobânzile pentru creditele luate vor fi de aproape 12 miliarde de euro/an, în ţara în care tot mai puţini copii se nasc, în ţara în care aurul ne este depozitat într-o ţară străină care oricând poate şantaja Guvernul României să adopte sau nu anumite măsuri, cu pierderea acestor 60 de tone de aur, în ţara care nu se mai poate proteja singură, de ce şi-ar mai dori cineva să rămână aici? Şi de ce atâţia nesăbuiţi continuă să voteze aceiaşi oameni din aceleaşi partide care, timp de 36 de ani, au distrus această ţară?

Am rămas o mână de oameni care vrem să îndreptăm cumva acest rău, şi nici aşa nu este bine. La un moment dat vom pleca şi noi, şi atunci, cu siguranţă, România va fi pierdută.

Ţara România a dispărut după lovitura de stat din ’89, iar în locul ei a rămas doar teritoriul România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Moldovenismul - o ficţiune sovietică".

Cu toţii ştim foarte bine că în timpul ocupaţiei sovietice asupra Republicii Moldova de astăzi, a Basarabiei, s-a acreditat ideea că românii şi moldovenii ar fi două popoare separate, iar nu moldovenii reprezintă pur şi simplu o realitate regională românească. Pur şi simplu, moldovenii, care toţi sunt români, fiind moldoveni, erau consideraţi ca fiind o etnie, o naţiune, un popor separat, distinct de români. Acest lucru este unul dintre cele mai grave mecanisme de deznaţionalizare şi de distrugere a fiinţei naţionale româneşti în Basarabia şi a fost folosit de Rusia Sovietică încă din 1924, când se creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la Est de Prut, cu scopul de a rupe Basarabia de România. În timpul ocupaţiei sovietice, un mecanism de îndoctrinare care a fost folosit ca alternativă la rusificarea populaţiei româneşti, moldovenismul se dovedeşte a fi principala armă prin care românii moldoveni erau rupţi de trunchiul lor naţional românesc. Prin această idee se acredita faptul că nu trebuie să se unească cu Ţara-mamă, ba chiar li se inocula ideea că România nu ar fi un frate, ci un duşman.

Toate aceste lucruri, din păcate, au lăsat urme adânci. Şi astăzi inclusiv mai vedem, în rândul opiniei publice sau chiar în rândul unor lideri de la Chişinău, o serie de afirmaţii şi o serie de poziţionări care vin practic în direcţia rezultatului acestei propagande sistematice pe care regimul criminal sovietic, controlat de Rusia de la Kremlin, a derulat-o în toţi anii de ocupaţie.

Din păcate, trebuie să spunem foarte limpede - naţiunea civică moldovenească este tot o consecinţă a ideilor specifice regimului comunist sovietic care încerca să-i rupă pe fraţi de fraţi.

Pentru toţi românii din Basarabia există o singură Ţară-mamă, România, iar ideea că ei ar reprezenta un fel de naţiune separată de România este tot o consecinţă şi o idee inoculată de Rusia.

Cei care cred că naţiunea civică moldovenească este o realitate nu sunt sub nicio formă cei care înţeleg identitatea noastră comună, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Aşadar, moldovenismul este o idee toxică, o idee antiromânească şi o idee care a avut un singur scop - distrugerea identităţii româneşti a românilor din Republica Moldova.

Să nu avem teamă şi să facem unirea!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz, din partea Grupului USR. Nu este.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Justiţia capturată nu mai apără cetăţeanul, apără corupţia"

Stimaţi colegi,

Documentarul Recorder nu a mai lăsat loc de interpretări. Nu vorbim despre zvonuri, nu vorbim despre percepţii, nu vorbim despre "cazuri izolate". Vorbim despre un sistem de justiţie capturat, despre o putere a statului care în loc să apere legea, a ajuns să o negocieze.

Ceea ce am văzut este şocant nu prin noutate, ci prin confirmare. Pentru că mulţi români simţeau deja că ceva este profund stricat. Recorder a pus lumină acolo unde ani la rând a fost cultivată tăcerea. Iar tăcerea este cea mai periculoasă formă de complicitate.

Această criză a justiţiei este rezultatul unui pact politic murdar. Un târg între politicienii care se temeau de anticorupţie şi părţi obediente din sistemul judiciar. Un târg prin care s-au rescris legile nu pentru a face justiţia mai bună, ci pentru a face justiţia inofensivă, mai lentă, mai uşor de controlat.

Iar rezultatul este dramatic: dosare prescrise, mari corupţi scăpaţi, prejudicii uriaşe şterse şi o justiţie care nu mai funcţionează pentru români.

Într-o justiţie capturată, nimeni nu este în siguranţă. Să ai un dosar pe rol devine o loterie. Să cauţi dreptatea devine un risc şi statul de drept se transformă într-o ficţiune. Iar asta este incompatibil cu orice stat care se pretinde democratic.

USR a spus aceste lucruri când era incomod să le spui. Ne-am opus legilor strâmbe ale justiţiei, iar pentru asta am fost scoşi de la guvernare. Nu pentru că greşeam, ci pentru că am deranjat. Pentru că am refuzat să girăm distrugerea controlată a luptei anticorupţie.

Stimaţi colegi,

Justiţia nu se apără prin tăcere. Se apără prin adevăr, curăţenie şi responsabilitate. Soluţia nu este cosmetizarea, ci reforma profundă. Legile justiţiei trebuie rescrise. Promovările trebuie să fie pe competenţă, nu pe relaţii. Dosarele trebuie repartizate transparent, verificabil. Iar lupta anticorupţie trebuie readusă acolo unde poate funcţiona cu adevărat.

Este momentul ca politica să repare ceea ce tot politica a stricat. Nu pentru imagine, nu pentru scor electoral, ci pentru dreptul fiecărui cetăţean de a trăi într-o ţară în care legea nu este o ruletă rusească.

USR va merge până la capăt pentru o justiţie corectă, pentru un stat în care nimeni nu este deasupra legii.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian. Nu este.

Nemaifiind colegi din partea Grupului parlamentar al USR, trecem...

(Domnul deputat Ciprian-Doru Rigman solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, veniţi puţin! (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Doru Rigman.)

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

"PSD alege să lupte pentru sabotarea, şi nu pentru realizarea reformelor necesare"

Luni, 15 decembrie 2025, o nouă majoritate parlamentară s-a format în Senatul României. Senatorii PSD şi AUR au căzut de acord. Nu pentru a realiza ceva pentru români sau pentru a îndrepta din greşelile guvernărilor din ultimii 35 de ani. Nu pentru a susţine economia românească, producătorii locali sau antreprenorii români. Dimpotrivă.

Ce a unit PSD şi AUR în Senatul României a fost dorinţa de a opri, cât mai repede şi prin orice mijloace, reformele de la Ministerul Mediului. Iar primul rezultat al acestei alianţe antireformă a fost adoptarea în plenul Senatului României a moţiunii simple împotriva ministrului Diana Buzoianu.

Prin acest vot comun, PSD-AUR, cele două partide şi-au asumat în mod oficial, nu doar declarativ, o agendă de interese, viziune şi acţiune comună. Românii pot vedea, astfel, cum, sub masca grijii proclamate pentru mai bine lor, PSD încearcă, din răsputeri, să menţină mai binele propriului aparat de partid, prin apărarea sinecurilor şi drenării banului public de la mediu.

Românii pot vedea, de asemenea, cum, sub discursul patriotard al liderilor AUR, se ascund, de fapt, aceleaşi dorinţe de menţinere a statu-quo-ului incompetenţei şi antireformei care ne afectează pe toţi.

Forţele politice moderne care vor desfiinţarea pensiilor speciale, reforma administraţiei publice, eliminarea cheltuielilor inutile din zeci de instituţii şi sute de companii publice, şi cele care se agaţă cu toate puterile de orice posibilitate de sabotare a acestor eforturi sunt clar separate acum. AUR nu este o alternativă la PSD. AUR este portavocea PSD şi un PSD cu feţe vechi şi noi deopotrivă, dar cu aceleaşi aspiraţii şi năzuinţe.

USR trebuie, în echilibrul de forţe din Parlament şi Guvern, să rămână un motor al îndreptării lucrurilor şi al schimbării în bine a României. Pentru acest lucru am fost votaţi şi acesta este drumul pe care vom continua.

Mulţumesc.

Ciprian Rigman, Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Hajdu Gábor. Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Feodor, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Bouda.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică este dedicată Zilei minorităţilor naţionale.

Dragi colegi,

În România, pe data de 18 decembrie se marchează Ziua minorităţilor naţionale.

Această zi nu este doar un moment festiv, ci un reper politic şi democratic esenţial pentru statul român. Este ziua în care reafirmăm, fără echivoc, respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, reprezintă o obligaţie constituţională, un angajament european şi o condiţie fundamentală pentru funcţionarea unei democraţii autentice.

România s-a construit şi s-a dezvoltat prin diversitate, iar aceasta reprezintă o realitate istorică, o resursă de dezvoltare şi afirmare pe plan naţional şi internaţional.

Minorităţile naţionale nu sunt simple comunităţi tolerabile, ci parteneri egali în edificarea societăţii româneşti. Contribuţia acestora la viaţa economică, culturală, educaţională şi spirituală a ţării este incontestabilă şi trebuie recunoscută ca atare nu doar prin declaraţii, ci prin politici publice concrete şi eficiente.

Cadrul legislativ românesc oferă garanţii importante pentru protejarea identităţii etnice, lingvistice şi religioase. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că drepturile consacrate trebuie apărate permanent, consolidate şi adaptate noilor provocări sociale. Orice tentativă de relativizare a drepturilor minorităţilor, orice discurs al excluderii sau al intoleranţei trebuie respins ferm şi fără ambiguitate în spaţiul public şi politic.

În calitate de parlamentar şi preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, afirm clar că protecţia minorităţilor nu este un act de concesie, ci o responsabilitate politică asumată de statul român.

Respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor este un criteriu de credibilitate internă şi internaţională pentru România. Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar să apărăm principiul unităţii în diversitate. Societăţile care marginalizează, discriminează sau ignoră minorităţile devin fragile şi vulnerabile. În schimb, statele care investesc în incluziune, dialog şi respect construiesc stabilitate, coeziune socială şi încredere între cetăţeni.

Comunitatea ruşilor lipoveni din România, pe care o reprezint în Parlament, asemenea tuturor minorităţilor naţionale, îşi asumă identitatea, cu demnitate şi responsabilitate, respectând valorile statului şi poporului român, a cărui parte integrantă este, şi contribuind activ la viaţa publică. Această loialitate faţă de România trebuie împlinită cu respect, recunoaştere şi politici publice care să sprijine păstrarea identităţii şi dezvoltării comunităţilor.

De la tribuna Parlamentului României transmit un mesaj ferm: drepturile minorităţilor naţionale nu sunt negociabile şi nu pot deveni victime ale populismului sau ale discursurilor radicale. Viitorul României se construieşte prin respect, incluziune şi responsabilitate politică.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor minorităţilor naţionale din România!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda.

Vă rog, domnule deputat.

Şi se pregăteşte doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Comunitatea cehă, pilon al diversităţii culturale din România".

Mâine, ca în fiecare an, de altfel, sărbătorim Ziua minorităţilor naţionale din România, recunoaştere a contribuţiei istorice şi culturale ale etnicilor cehi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă aduc astăzi în atenţie o componentă esenţială şi preţioasă a identităţii naţionale a României - comunitatea cehă, etnică, un grup cu o istorie de peste două secole pe aceste meleaguri.

Comunitatea cehă, concentrată istoric în special în regiunea Banatului şi în Clisura Dunării, reprezintă un exemplu remarcabil de rezilienţă culturală. Strămoşii acestor cetăţeni au adus cu ei, din Boemia şi din Moravia de azi, nu doar cunoştinţe preţioase de meşteşug şi agricultură, ci şi un patrimoniu spiritual şi cultural pe care au reuşit să-l păstreze viu în satele lor pitoreşti.

Patrimoniul ceh este o bogăţie inestimabilă pentru cultura română.

De la arhitectura specifică a aşezărilor, la tradiţiile folclorice şi la limba care continuă să fie predată şi vorbită, comunitatea cehă a contribuit la crearea acelui mozaic etnic vibrant care defineşte România.

Prezenţa şi activitatea Forumului Cehilor din România, în această Cameră a Parlamentului, demonstrează angajamentul acestei comunităţi faţă de valorile democratice şi de dezvoltare a ţării noastre.

Prin evenimentele culturale pe care le organizează şi prin eforturile de a menţine viu dialogul cu ţara de origine, membrii acestei comunităţi acţionează ca o punte vie care consolidează excelenta relaţie bilaterală dintre România şi Republica Cehă, ambele state, de altfel, fiind partenere în Uniunea Europeană şi în NATO.

Este datoria noastră, a Parlamentului României, să ne asigurăm că acest patrimoniu cultural şi lingvistic este protejat şi transmis generaţiilor viitoare.

Prin urmare, fac un apel pentru susţinerea continuă a programelor de educaţie în limba maternă şi a iniţiativelor culturale destinate păstrării identităţii cehe, alocarea resurselor necesare pentru restaurarea şi conservarea patrimoniului material şi imaterial al aşezărilor cehe din Banat.

Doamnelor şi domnilor colegi,

A preţui minorităţile noastre înseamnă a ne preţui propria istorie.

Să celebrăm şi să sprijinim comunitatea cehă, un pilon de cultură, istorie şi loialitate în sânul naţiunii noastre.

La mulţi ani tuturor minorităţilor naţionale din România!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, cu permisiunea dumneavoastră, doamna deputat Bucura Oprescu vrea să vă transmită un mesaj şi o invitaţie.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Dragi colegi,

Am bucuria de a vă aduce mai aproape o parte din România autentică, România de la Argeş, fiindcă fiecare dintre noi suntem parte de suflet românesc. Iar fiecare dintre noi, în acest an, de 100 de ani de Biserică Creştin-Ortodoxă, în preajma sărbătorilor de iarnă, în care fiecare dintre noi căutăm să ne regăsim în familie, cu credinţă, în zi de sărbătoare, cred că este important să punem în valoare ce avem mai de preţ.

Pentru asta, vă rog, după ce finalizaţi declaraţiile politice, vă invit aici, în foaierul din faţa sălii de plan, pentru a întâlni colindători minunaţi din Argeş, de pe Valea Topologului, conduşi de un preot - nu întâmplător de un preot - de preotul Bogdan Lupu, care, prin ceea ce i-a învăţat pe copii, prin colindele autentice din Argeş, dar nu în ultimul rând prin costumele populare extraordinare din Argeş şi Muscel, ne aduce o parte din frumuseţea României reale, aici, la Palatul Parlamentului.

Vă mulţumesc şi vă rog ca şi dumneavoastră, după ce finalizaţi declaraţiile politice, să veniţi să-i ascultăm pe copii.

Numai bine!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ultima redută a statului - justiţia".

Este clar deja pentru toată lumea că în România democraţia este muribundă, iar românii aşteaptă o soluţie miraculoasă. O soluţie care nu poate veni decât de la poporul român şi de la cei care sunt cu adevărat iubitori de ţară.

Se întâmplă un joc perfid şi s-a creat un nou triunghi amoros între Bucureşti, Budapesta şi Viena. Şi asta ne face să fim siguri că nu degeaba premierul a făcut acest traseu turistic în ultimele zile. Miza era prelungirea contractului OMV, în schimbul susţinerii actualului premier şi a acoliţilor lui la putere.

Această trădare a premierului ar trebui să aibă deja consecinţe penale şi probabil că de aceea au dat asaltul asupra justiţiei. Au nevoie de oameni-cheie în locuri-cheie.

Întrebarea este de ce nu a cerut ajutor de la şefa lui directă de la Bruxelles. Să fie oare pentru că acolo există alte înconjurări, mai mari şi mai importante?

Incapacitatea Europei de a susţine financiar războiul din Ucraina sau reconstrucţia ei. De ce? Pentru că situaţia economică a Europei este dezastruoasă. Şi nu doar economică. Pentru că la Bruxelles se aplică modelul România.

Mai marii nealeşi de la Bruxelles au extins limitele tratatului, încălcând principiile şi impunându-şi propria voinţă, trecând peste votul statelor membre.

Dictatura bruxelleză s-a instaurat oficial în UE. Ceea ce urmează va fi clar o subjugare a cetăţenilor ei şi o încălcare mai agresivă decât în al Doilea Război Mondial al drepturilor.

Aşadar, domnilor politicieni, vă spun, la sfârşit de an: să vă fie ruşine, iar istoria vă va judeca cu prisosinţă!

Mulţumesc frumos.

Deputat SOS România, Circumscripţia nr. 43, Andreea Cîmpianu.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Pentru mulţi români, locuinţele sunt tot ce au, iar maşina este singura lor şansă să ajungă la muncă. De anul viitor, statul le cere mai mult pentru ambele.

Începând cu anul 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe locuinţe şi pe autoturisme, ca urmare a modificărilor fiscale adoptate. Este o realitate care trebuie spusă clar şi fără ambalaj tehnic, pentru că în spatele cifrelor sunt familii reale, bugete deja întinse la limită şi oameni care muncesc cinstit.

Noile reguli vor afecta atât persoanele fizice, cât şi firmele. Impozitele pe locuinţe vor fi recalculate după valori mai apropiate de piaţă, iar pentru autoturisme, criteriile de poluare şi capacitate cilindrică vor aduce costuri suplimentare, mai ales pentru cei care deţin maşini mai vechi. Pentru multe familii, asta înseamnă cheltuieli anuale mai mari, fără ca veniturile să fi crescut în acelaşi ritm.

Trebuie spus deschis: aceste măsuri nu sunt neutre. Ele apasă cel mai greu pe cei cu venituri mici şi medii. În mediul rural şi în oraşele mici maşina nu este un moft, ci o necesitate. Este singura soluţie pentru muncă, şcoală, medic sau aprovizionare. Când taxezi această realitate fără să oferi alternative, creezi o povară, nu o politică publică.

Statul are dreptul să colecteze impozite. Dar are şi obligaţia să o facă echitabil, predictibil şi cu respect faţă de cetăţeni. Orice creştere de taxe trebuie însoţită de explicaţii clare, de evaluări reale de impact şi de măsuri de protecţie pentru cei vulnerabili. Altfel, nu vorbim despre responsabilitate, ci despre dezechilibru.

Românii au dreptul să ştie ce plătesc, de ce plătesc şi ce primesc în schimb.

Impozitele mai mari nu pot fi justificate doar prin nevoia de venituri la buget, dacă aceste venituri nu se întorc în servicii publice mai bune, infrastructură funcţională şi respect faţă de contribuabili.

Aceasta este o declaraţie de alarmă, dar şi de echilibru. Politicile fiscale nu trebuie construite pe spatele celor care muncesc şi plătesc deja. România are nevoie de un sistem fiscal corect, uman şi responsabil, care să protejeze oamenii, nu să îi împovăreze.

Vă mulţumesc.

Deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, Circumscripţia electorală nr. 7, Botoşani.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc. Nu este în sală.

Dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

"Europa a fost construită ca un proiect al păcii"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Europa nu a fost construită pentru război.

Uniunea Europeană s-a născut din ruinele a două conflagraţii mondiale, tocmai pentru ca generaţiile viitoare să nu mai fie sacrificate pe altarul ambiţiilor ideologice şi al erorilor geopolitice.

Astăzi asistăm cu îngrijorare la un discurs tot mai iresponsabil, care normalizează ideea confruntării militare majore, ca şi cum războiul ar fi o simplă opţiune politică. Nu este. Războiul este eşecul suprem al politicii.

A vorbi despre pregătirea Europei pentru un conflict de proporţii istorice, a forţa decizii economice şi financiare cu potenţial exploziv şi a ignora voinţa unor state membre înseamnă a împinge continentul într-o spirală periculoasă, fără mandat democratic real.

Europa nu are nevoie de retorică războinică. Are nevoie de diplomaţie, prudenţă şi responsabilitate.

Nu putem apăra pacea provocând războiul. Nu putem pretinde că apărăm democraţia, încălcând regulile care stau la baza ei.

În numele cetăţenilor europeni, care vor siguranţă, stabilitate şi viitor pentru copiii lor, spun clar: Europa nu trebuie să devină câmpul de luptă al ambiţiilor altora. Este momentul să coborâm tonul, să redeschidem canalele diplomatice şi să ne amintim un adevăr simplu: pacea se apără prin raţiune, nu prin escaladare.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Dragoş-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte drumul deputat Nicolae Mîndrescu.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Mai mult de jumătate din an muncim ca să plătim taxe şi impozite"

Doamnelor şi domnilor,

Angajatul din România duce în spate cea mai mare povară fiscală din Uniunea Europeană. La final de lună, angajatul român rămâne cu cei mai puţini "bani în mână", deşi cele mai multe dintre preţurile de consum le-au depăşit pe cele din statele dezvoltate. Noi, românii, plătim cele mai mari tarife la energie, deşi avem cele mai importante resurse, plătim printre cele mai mari preţuri la mâncare, deşi suntem cel mai mare exportator de cereale. Până şi apa de la robinet a devenit un lux pentru cei mai mulţi dintre noi.

Când am spus că mai mult de jumătate din an muncim doar ca să plătim impozite, nu am exagerat cu nimic. Dimpotrivă, este posibil ca efortul nostru să fie chiar mai mare. Astfel, dintr-o sută de lei... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Au trecut trei minute? (Vociferări.)

Erau două minute şi ceva pe ecran, să ştiţi!

Daţi-i cuvântul, vă rog, domnului deputat, să termine... (Se adresează staffului tehnic.)

Mulţumesc.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc.

Astfel, dintr-o sută de lei muncită, 41,5% ne ia statul direct, prin impozit şi contribuţii. Apoi, din cei 58 de lei rămaşi în buzunar, plătim TVA de 21% la tot ceea ce consumăm, plătim accize, vignete, taxe de poduri, taxe locale şi impozite pe bunurile cumpărate din munca noastră. Dacă facem un efort şi le însumăm, o să ajungem uşor la concluzia că muncim mai mult pentru stat decât pentru familiile noastre.

Cunoscând bine cum stau lucrurile, ce s-a gândit Guvernul României? Să mai majoreze încă o dată impozitele şi taxele, de la 1 ianuarie 2026, şi nu cu oricât, ci cu 75%-80%. Mai cinic, cine este mai sărac şi nu are bani de un autoturism mai nou, cu normă de poluare 6, plăteşte mai mult... căci întotdeauna cei săraci sunt cei mai mulţi.

Or, în aceste condiţii, când auziţi politicieni care se întreabă uimiţi de ce au plecat din România peste 5 milioane de români, răspunsul este simplu: s-au săturat ca statul român să-i jefuiască prin taxe şi impozite şi să nu ofere în schimb educaţie, sănătate şi infrastructură de calitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Barajul Paltinu, un dezastru anunţat".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi, aduc în atenţia Parlamentului României un subiect care afectează zeci de mii de oameni şi care scoate la lumină, încă o dată, vulnerabilităţile grave ale sistemului naţional de gestionare a resurselor de apă, anume criza generată de administrarea defectuoasă a barajului Paltinu, care a lăsat comunităţi întregi din Prahova fără apă potabilă.

Nu vorbim despre o situaţie imprevizibilă sau despre un fenomen natural extrem, ci despre un dezastru anunţat, despre greşeli umane, despre interpretări tehnice eronate, despre lipsa unei monitorizări responsabile şi despre o comunicare incoerentă între instituţiile care ar fi trebuit să protejeze cetăţenii.

În ultimele zile, numeroşi specialişti au atras atenţia asupra faptului că modul defectuos în care a fost gestionată situaţia de la barajul Paltinu - de la evaluarea debitelor şi până la deciziile privind evacuările de apă - a contribuit decisiv la situaţia actuală.

Atunci, se pun întrebările legitime:

- dacă aceste avertismente au existat, de ce au fost ignorate?

- de ce populaţia a fost lăsată fără apă, fără explicaţii şi fără soluţii de rezervă?

- de ce responsabilitatea acestui eşec este pasată de la o instituţie la alta, în loc să fie asumată clar şi transparent?

Criza de apă din judeţul Prahova nu este doar o problemă tehnică, ci este o problemă de responsabilitate publică. Ea arată vulnerabilităţile unui sistem administrativ fragil, incapabil să prevină situaţii previzibile şi nepregătit să gestioneze rapid şi eficient situaţii de urgenţă.

Consider, stimaţi colegi, că această situaţie trebuie tratată cu maximă seriozitate, iar pentru acest lucru este nevoie de o investigaţie completă, de identificarea responsabililor, de măsuri clare pentru modernizarea infrastructurii, dar şi de un angajament public ferm că un astfel de incident nu se va mai repeta. Zecile de mii de oameni afectaţi trebuie să ştie ce s-a întâmplat şi de ce.

În numele cetăţenilor afectaţi, solicit autorităţilor centrale şi instituţiilor de profil să prezinte public un plan concret de redresare şi modernizare, precum şi un calendar precis privind implementarea lui.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este una care pleacă de la o serie de probleme grave semnalate în această săptămână de o parte dintre cetăţenii din comuna Movileni, din judeţul Iaşi. Este o problemă legată de oamenii care au dizabilităţi; o problemă, de fapt, generală, la nivelul Iaşiului şi la nivelul ţării.

La nivelul ţării sunt peste 950.000 de oameni care au astfel de probleme, şi nu altele, decât cele de organizare.

O mare problemă este legată de cum se îngrijesc primăriile şi presiunea, de fapt, care cade pe primării, pentru a gestiona asemenea probleme, după ce direcţiile de asistenţă sociale judeţene clasifică sau dau anumite - să spunem - anumite proceduri şi clasamente pentru astfel de oameni.

De fapt, problema este una majoră, în care oamenii aceştia cer milă, de multe ori. Şi, iată, multe semnale arată că primarii, în multe cazuri, în mod obiectiv, în alte cazuri, în mod subiectiv, cu suspiciune că aleg astfel de persoane să le ofere îngrijire, să aibă acea indemnizaţie sau, de fapt, să ofere, să angajeze din partea primăriei persoanele de ajutor de însoţitor pentru astfel de probleme cu dizabilităţi.

Or, de multe ori, este suspiciunea că aceşti primari aleg aceste persoane pe criterii politice sau îndrumă astfel de oameni, sau îi înjosesc. O problemă deosebită, de fapt, care arată că există o mare problemă la nivel naţional şi în judeţul Iaşi, aşa cum am spus.

Aceste probleme sunt legate de o presiune mare pe aceste primării, iar discrepanţele majore între indemnizaţia primită de oamenii cu dizabilităţi şi persoanele însoţitoare, discrepanţa este foarte mare, dezechilibrul este foarte mare. Primăriile reclamă că nu au buget să avanseze astfel de sume, pentru astfel de oameni cu dizabilităţi, deşi aceste primării îşi primesc sau sunt decontate de la Ministerul Muncii cu sumele aferente. Fie dintr-un mod obiectiv, fie dintr-un mod subiectiv, toate aceste persoane au de suferit.

Această stare nu mai poate să meargă la nesfârşit şi trebuie să luăm măsuri urgente.

Sunt, repet, peste 950.000 de oameni la nivel naţional, iar în judeţul Iaşi sunt peste 30.000 de oameni, dintre care aproximativ 20.000 provin din mediul rural, în special, pentru că acolo sunt problemele cele mai delicate.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat.

Nemaifiind alţi colegi de la celelalte grupuri parlamentare, vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iau astăzi cuvântul de la tribuna Parlamentului pentru a avertiza din nou asupra uneia dintre cele mai grave situaţii generate de actuala guvernare: criza apei potabile din judeţul Argeş, care a lăsat aproximativ 40.000 de români fără acces la un serviciu public esenţial.

În municipiul Curtea de Argeş şi în comunele Valea Danului, Valea Iaşului şi Băiculeşti, oamenii au fost puşi în faţa unei realităţi absurde: într-o ţară europeană, în anul 2025, statul român nu este capabil să asigure accesul elementar la apă potabilă.

Golirea barajului Vidraru nu este, în sine, problema. Problema este modul iresponsabil în care această operaţiune a fost decisă şi gestionată, fără soluţii alternative funcţionale, fără o informare reală a autorităţilor locale şi a populaţiei şi fără o evaluare serioasă a impactului asupra sănătăţii publice.

Această decizie a generat o criză majoră, cu efecte directe asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, asupra funcţionării spitalelor, a şcolilor, a grădiniţelor şi a altor instituţii publice din judeţul Argeş. Lipsa apei potabile nu înseamnă doar disconfort, ci şi un risc epidemiologic real, care poate duce la apariţia focarelor de boli şi la punerea în pericol a sănătăţii oamenilor.

Este inadmisibil ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să gestioneze o asemenea criză fără a asigura continuitatea resursei de apă, iar Ministerul Sănătăţii să trateze cu pasivitate un risc evident pentru sănătatea publică.

Aceasta nu este o problemă tehnică. Este un eşec răsunător al guvernării PNL-PSD-USR-UDMR. Este dovada clară a unei rupturi între deciziile luate în ministere şi realitatea din comunităţi.

De la această tribună a Camerei Deputaţilor solicit din nou:

- demiterea ministrului mediului, Diana Buzoianu;

- măsuri urgente şi concrete pentru restabilirea permanentă a alimentării cu apă potabilă a municipiului Curtea de Argeş şi a comunelor Valea Danului, Valea Iaşului şi Băiculeşti;

- sprijin real pentru autorităţile locale şi pentru populaţia afectată din judeţul Argeş;

- identificarea şi sancţionarea celor responsabili pentru această criză majoră.

Accesul la apă potabilă nu este un privilegiu. Este un drept fundamental, esenţial pentru sănătate, demnitate şi o viaţă decentă. Orice guvern care îl încalcă, prin indiferenţă sau incompetenţă, îşi pierde legitimitatea morală.

Criza apei din judeţul Argeş trebuie să fie un semnal de alarmă şi un punct de cotitură. Partidul SOS România nu poate accepta ca zeci de mii de argeşeni să fie trataţi ca o statistică sau ca un efect colateral al unor decizii prost gândite. Iar situaţia din judeţul Argeş nu mai poate fi tratată cu indiferenţă, explicaţii evazive sau promisiuni fără acoperire.

Vă mulţumesc.

Tudor Ionescu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 3, Argeş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire listei cu deputaţii rămaşi, care s-au înscris pentru a susţine declaraţiile politice oral.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Cătălin-Viorel Mîndroc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, Nicolae Mîndrescu.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Iulian Lőrincz şi Brian Cristian.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Hajdu Gábor.

Din partea neafiliaţilor: Aurora-Tasica Simu, Mariana Vârgă şi Monica Ionescu.

S-au mai înscris pentru declaraţii depuse în scris următorii colegi.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Vlad-Florentin Drinceanu, Angel Tîlvăr, Nicolae-Adrian Bara, Augustin-Florin Hagiu, Marius-Constantin Budăi, Virgil Alin Chirilă.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cosmin Hristu, Sorin-Titus Muncaciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Gabriel Andronache.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Vasile Nagy, Simona-Elena Macovei Ilie, Laura-Elena Toader, Verginia Vedinaş, Ioan Lăzăroi, Mihai Ţiu.

Nemaifiind alţi colegi înscrişi, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 219.

Reamintesc, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din ziua de miercuri, 17 decembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 15-20 decembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 8-11 decembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Avem următoarea rugăminte, pe care, de asemenea, vă rog să o supuneţi votului, deoarece nu am apucat să vorbesc cu toţi liderii de grup, şi anume o modificare în cadrul ordinii de zi - de la punctul 25, PL-x 317/2025, rugămintea este să devină punctul 10 în ordinea de zi. Este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2025.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea făcută de domnul lider Andronache.

Să înceapă votul!

135 de colegi au votat pentru, 43 împotrivă, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptată.

Întreb liderii de grup dacă mai sunt alte observaţii. Nu.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În continuare, permiteţi-mi să dau cuvântul doamnei deputat Ana-Marcela Baş, Grupul parlamentar SOS România, pentru o scurtă intervenţie dedicată comemorării evenimentelor de la Timişoara din Decembrie 1989.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"17 Decembrie 1989 - Ziua în care s-au născut eroii României libere"

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

În ziua de 17 decembrie 1989, ora 18.45, forţele armate din Timişoara primesc ordinul cu indicativul "Radu cel Frumos", ordin care însemna înarmarea militarilor cu muniţie de război şi trecerea la alarmă parţială de luptă.

În cursul serii sunt ucişi sau răniţi peste 300 de oameni.

Stimaţi colegi,

În acea seară din sângele celor prăbuşiţi pe străzile din Timişoara a început să se nască democraţia în România.

36 de ani mai târziu şuieratul gloanţelor, strigătele muribunzilor şi ale răniţilor, scrâşnetul şenilelor de tanc care au însângerat Timişoara nu se mai aud. În schimb, se aud tot felul de voci care au ca scop deturnarea democraţiei şi reinstaurarea dictaturii şi a nomenclaturii. 36 de ani mai târziu, stimaţi colegi parlamentari mandataţi democratic de către poporul român, cei care au căzut în numele libertăţii noastre, a tuturor, îndreaptă degete acuzatoare de dincolo de mormânt către clasa politică, pentru că le dezamăgeşte urmaşii şi le întinează idealul pentru care şi-au dat viaţa.

Stimaţi colegi,

Această ţară nu ne este datoare cu nimic! Datornicii suntem noi! Suntem datori acestei ţări să o cinstim, să o creştem, să o înfrumuseţăm, să o respectăm!

Cei ce au murit pentru libertatea acestei ţări şi-au plătit datoria! Noi, toţi cei care avem ambiţii sau chemări politice, suntem cei obligaţi de istorie să le respectăm memoria şi să ne dedicăm aceste ambiţii politice doar ţării şi doar viitorului ei! Celor care s-au îmbogăţit nu li s-au ridicat statui, tuturor li s-au săpat morminte, căci toţi suntem muritori! Bogăţia noastră, ca demnitari, trebuie să fie felul în care ne va ţine minte istoria! Să nu uitaţi de jurământul depus la preluarea mandatului şi să nu uitaţi că acel jurământ l-am putut depune datorită celor care s-au jertfit pentru ca noi să putem servi şi jura credinţă României libere!

Un vechi proverb elen spune că lacrimile se uită cel mai uşor. Stimaţi colegi, vă invit astăzi să respectăm înţelepciunea elenă şi să ne aducem aminte de lacrimile şi sângele care s-au vărsat în decembrie 1989 şi să ţinem un moment de reculegere în memoria şi cinstea celor căzuţi. (Aplauze.)

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O intervenţie din partea domnului lider Csoma Botond, pe procedură, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Datorăm respect acelor oameni care în 1989 au ieşit pe străzile României şi au luptat pentru libertate, ca noi să putem trăi acum într-o societate democratică.

În acelaşi timp, cred că ar trebui să mai amintim un fapt. Totuşi, dacă vorbim de Timişoara, ar trebui să-l amintim şi pe pastorul reformat Tőkés László... (Vociferări.) care cred - şi cred că şi dumneavoastră sunteţi de acord - a avut un rol important în declanşarea Revoluţiei Române, revoluţie care a fost un moment de apropiere între români şi maghiari.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Intrăm în ordinea de zi.

Primul punct. Solicitarea comună a Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru administraţie publică şi a Comisiei pentru mediu cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 424/2025.

Dacă sunt observaţii sau comentarii? Nu.

Solicitarea comisiilor, de prelungire a acestui termen constituţional, rămâne pentru votul final.

1. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 524/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; avem amendamente admise, dar şi respinse.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege pe care îl prezentăm a fost structurat pe 12 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituţie sau în alte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va emite aceste ordonanţe simple doar în perioada de vacanţă parlamentară. Ele sunt supuse controlului Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. Avizele sunt obligatorii.

Vă rugăm să aprobaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia sesizată în fond, are cuvântul domnul preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport privind Proiectul de Lege ce are în vedere abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Am fost sesizaţi conform Regulamentului Camerei, art. 95 şi art. 118 alin. (1).

Precizez că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Aşa cum s-a spus mai devreme, proiectul de lege ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de la încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2025, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2026.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Iar în urma examinării acestui proiect şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, cu amendamentele admise şi respinse redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

192 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

Adoptat.

Dezbateri generale, doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

După cum este cunoscut, în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţie, Guvernul poate fi împuternicit să adopte ordonanţe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Per a contrario - în sens contrar -, vom înţelege că materiile care urmează să fie legiferate, reglementate prin ordonanţe simple trebuie să ţină exclusiv de legea ordinară.

Vă rog să vă concentraţi puţin asupra conţinutului acestei legi de abilitare şi veţi constata, dragi colegi, că unele din materiile enunţate în cuprinsul ei aparţin în mod expres, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituţie, de materia legilor organice.

Şi vă dau exemplu - la Secţiunea II pct. 10 - modificarea unor acte normative în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Noţiunea de situaţii de urgenţă include tot ceea ce poate primi încadrarea unei situaţii extraordinare, inclusiv starea de asediu, starea de urgenţă etc. - materii pe care lit. g) a art. 73 alin. (3) le rezervă unei legi organice.

Şi mai curios şi grav în acelaşi timp este că la Secţiunea V pct. 20 ni se propune să fim de acord ca Guvernul să reglementeze prin ordonanţe simple în domeniul raporturilor de muncă.

Or, raporturile de muncă, potrivit lit. p) a art. 73 alin. (3), ţin de materia legilor organice.

Pentru aceste considerente, personal, mă voi abţine de la votarea acestei legi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale... (Vociferări. Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels solicită să ia cuvântul.)

Mai este o solicitare?

Vă rog, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul parlamentar AUR.

Cu rugămintea către colegii parlamentari care doriţi să interveniţi, să accesaţi butonul de solicitare a intervenţiei în timp util.

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi fi foarte, foarte scurtă.

Acolo unde nu se justifică urgenţa, bineînţeles că nu ar trebui să întâmpinăm şi să fim aici, în Parlament, pentru a vota astfel de reglementări. Nu se justifică. Care mai este rolul nostru, atunci?

Haideţi să ne amintim că fiecare avem un rol. Suntem Legislativ, trebuie să ne fie respectat rolul.

Executivul are rolul său, pe care noi, de aici, din Parlament, încercăm să-l susţinem pe cât putem.

Şi, atunci, de unde până unde toate aceste ordonanţe şi această intervenţie intempestivă efectiv în activitatea Legislativului?

Nu suntem de acord cu acest principiu. Este lipsă de respect faţă de cetăţenii care ne-au votat şi ne-au trimis aici ca să ne facem treaba. Nu acceptăm să fim piese de decor într-o manipulare grosolană şi într-o conducere abuzivă a statului român de către cei care, iată, preferă să uzeze de asumarea răspunderii şi de instrumentele pe care le au la îndemână în mod completamente abuziv.

AUR de aici încolo nu va mai vota astfel de reglementări! O spunem tare şi ferm şi reţineţi acest lucru - indiferent cu ce veţi veni, noi nu vom mai vota!

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Să înţeleg că cetăţenii României care au votat Constituţia sunt abuzivi. Să înţeleg că cei din 1991 care au votat prima Constituţie postdecembristă... (Vociferări.) a României nu au făcut bine. (Vociferări.) Să înţeleg, totodată, că în 2003, când s-a modificat Constituţia, iar, toţi cetăţenii României au greşit.

Şi spun asta pentru că ceea ce criticaţi dumneavoastră avem în Constituţie.

Şi faceţi, din păcate, din nou, o confuzie gravă de la acest microfon, şi v-aş ruga să studiaţi totuşi un pic mai bine Constituţia, noi avem aici ordonanţe simple. (Vociferări.) Este vorba despre o lege care abilitează Guvernul să emită ordonanţe - subliniez, simple, nu de urgenţă -, iar Constituţia în art. 115 nu impune existenţa unei urgenţe pentru a putea fi adoptate astfel de ordonanţe. Dar ele de ce există în Constituţie? Pentru că în perioadele în care Parlamentul nu este în sesiune, nu ai voie să emiţi ordonanţe de urgenţă, şi, atunci, Guvernul trebuie să prevadă, în ipoteza în care sunt anumite lucruri care trebuie reglementate în această perioadă de vacanţă parlamentară, şi solicită Parlamentului, care este depozitarul votului oamenilor, să i se permită să emită aceste ordonanţe simple.

Prin urmare, vă rog frumos, cu multă delicateţe vă spun, mai citiţi Constituţia! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, câte o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Dacă doriţi pe procedură, domnule lider de la AUR? (Se adresează domnului deputat Mihai-Adrian Enache.) Nu.

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 45 de amendamente admise.

Dacă sunt observaţii de la 1 la 11? Nu. Adoptate.

De la 12 la 24? Nu. Adoptate.

De la 25 la 36? Nu. Adoptate.

De la 37 la 45? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final în varianta prezentată de comisii.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întrucât suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, astăzi o să avem mai mulţi vizitatori la balconul plenului.

Pentru început, permiteţi-mi să salut grupul de colindători care a fost adineauri în faţa plenului, grupul de colindători de la Topologul, Tigveni, judeţul Argeş, Centrul "Doina Argeşului", condus de părintele Bogdan Lupu. Ei sunt prezenţi la invitaţia colegei noastre, Simona Bucura-Oprescu.

Bine aţi venit, dragi copii, dragi tineri! (Aplauze.)

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010; PL-x 490/2025; caracter ordinar; avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Vă rog, doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să mulţumesc comisiilor care au depus eforturi pentru ca această iniţiativă să ne intre astăzi la vot - mulţumesc, stimate coleg, domnule Roman, Comisia pentru administraţie, Comisia juridică, Comisia pentru apărare.

Vreau să mulţumesc Asociaţiei Municipiilor din România şi, în special, primarilor care au înţeles întregul meu demers.

Respectul instituţiilor statului faţă de cetăţeni, dar şi importanţa autorităţii poliţiştilor locali aflaţi în stradă a fost ideea de la care am pornit atunci când am gândit acest proiect.

Ca viceprimar al municipiului Oradea, m-am întâlnit cu situaţii interesante, să spun aşa. Existau speţe în teren care reclamau fie comportamentul abuziv al poliţistului, fie comportamentul mai nervos al cetăţeanului.

Ca atare, poliţiştii locali vor avea obligaţia de a purta BodyCam-uri, astfel încât, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, poliţiştii locali vor avea obligaţia să le utilizeze pentru înregistrarea acţiunilor desfăşurate în locuri publice - în limitele competenţelor stabilite de lege, bineînţeles.

Dacă circumstanţele permit, poliţiştii locali vor avea obligaţia să informeze persoanele vizate că sunt înregistrate.

Aceste înregistrări vor fi păstrate timp de 6 luni.

Şi, bineînţeles, există reguli clare cu privire la datele colectate, confidenţialitate şi respectarea drepturilor cetăţenilor.

Grupul PNL va vota pentru.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, comisiile sesizate.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19.11.2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliţiei locale cu un nou capitol, respectiv Cap. VIII¹ - "Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto-audio-video portabile şi protecţia datelor cu caracter personal" - prin care se autorizează Poliţia Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto-audio-video şi implicit, de a purta şi utiliza, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto-audio-video portabile de tip BodyCam.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii poliţiei locale, cu amendamentele admise şi respinse, cuprinse în anexele ce fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt momente în care un poliţist local şi un cetăţean se întâlnesc nu ca funcţii, ci ca oameni puşi într-o situaţie tensionată.

În astfel de momente, fiecare vede realitatea prin propria presiune.

BodyCam-ul aduce un lucru simplu, o privire neutră care nu se grăbeşte să acuze şi nu ia partea nimănui.

Această lege nu vine să complice relaţia dintre comunitate şi Poliţia Locală, ci o aşază pe un teren mai liniştit. O înregistrare corectă previne conflicte inutile şi face ca interacţiunea să rămână într-o zonă de respect reciproc.

Nu vorbim despre control, ci despre echilibru, despre a crea un mediu în care lucrurile sunt clare şi oamenii sunt protejaţi de suspiciuni.

Din acest motiv, Grupul PSD votează pentru.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Poliţiştii locali nu sunt actori în "Big Brother". Uitaţi că nu toţi poliţiştii locali sunt funcţionari publici. Şi asta înseamnă că inclusiv personalul contractual din Poliţia Locală poate folosi aceste camere, în condiţiile în care nu exercită atribuţiile de autoritate publică.

Necesitatea utilizării de BodyCam-uri va duce la utilizarea acestora de către persoane care nu sunt în conformitate cu Legea nr. 155/2010, îndreptăţite să aplice sancţiuni pe legislaţia specifică.

Veţi da posibilitatea să avem procese în instanţă pentru că nu înţelegeţi faptul că poliţia locală are competenţe deja reglementate şi folosirea de aparate de înregistrare nu-i va face mai bravi în activităţile desfăşurate.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 22 de amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să îl susţină? Nu.

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Aveţi amendament, domnule Câciu? (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu înţeleg de ce a fost respins acest amendament, pentru că, practic, legea, frumoasă, bună, o să poarte BodyCam-uri, şi la ce le folosesc?

Dacă nu pot fi folosite ca mijloace de probă înregistrările respective, nu facem decât să cheltuim nişte bani.

Eu nu am fost parte şi nu sunt parte din Comisia pentru apărare, nu ştiu, a fost... sau din Comisia pentru administraţie, a fost respins, dar mie mi se pare că ducerea până la capăt - o idee foarte bună, de altfel - de a fi înregistrate aceste discuţii - până la urmă e prerogativa statului de a interveni acolo unde legea e încălcată, este împuternicită poliţia locală să aplice legea, este un instrument care poate dovedi în ce situaţie a fost pus poliţistul local sau poate dovedi care au fost circumstanţele, de ce nu e folosit ca mijloc de probă?

Asta am vrut să zic.

Mie mi se pare că acest amendament închidea exact ceea ce completa această lege, se poartă un instrument care poate fi folosit în ceea ce înseamnă autoritatea publică, dar, ca să fie folosit până la capăt, trebuie să fie împuternicit, adică să fie probă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci să înţeleg că susţineţi acest amendament.

Domnul Adrian Câciu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am să rog să ne pregătim pentru vot.

E vorba de amen... (Vociferări.)

Autori - membrii Comisiei pentru apărare.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Păi, nu e membru al Comisiei pentru apărare. (Vociferări. Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, de data asta, nu de lider.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Da, sunt membru al Comisiei pentru apărare, dar nu voi cere niciun vot pe acest amendament.

Amendamentul a fost respins dintr-un simplu motiv - că există prevederi legale în vigoare care generează această acoperire legală, exact ca şi amendamentul respectiv.

Proiectul în sine dă posibilitatea Poliţiei Locale de a înregistra în toate condiţiile de legalitate şi cu respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte GDPR, activităţile şi interacţiunile cu cetăţeanul. Este exact modelul folosit în momentul de faţă de către Poliţia Română.

Singurul regret este că acest proiect, această idee a stat prea mulţi ani în Parlament.

Ne bucurăm că este în momentul de faţă aici, în dezbatere, şi că va fi votat astăzi.

Grupul USR îl va susţine.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am să supun acest amendament la vot.

Vă pregătiţi?

Să înceapă votul!

25 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, 106 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiilor de specialitate.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În continuare, permiteţi-mi să salut prezenţa, la balcon, a unui grup de elevi de la două şcoli gimnaziale din Bucureşti (Aplauze.) - Şcoala gimnazială nr. 62 şi Şcoala gimnazială nr. 117. (Aplauze.) Elevii sunt prezenţi la invitaţia colegelor şi colegilor de la Grupul parlamentar AUR.

Bine aţi venit!

6. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 170/2025/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare sau Comisia juridică.

Comisia pentru apărare.

Vă rog.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra reexaminării Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu dispoziţiile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, prin adresa PL-x 170/2025, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate cu reexaminarea legii pentru completarea acestei ordonanţe. Această sesizare a venit ca urmare a cererii Preşedintelui României, formulată în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României.

Conform expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte accesibilizarea procesului de obţinere a permisului de conducere, prin eliminarea obligativităţii susţinerii din nou a probei teoretice pentru persoanele care au deja un permis dintr-o categorie apropiată.

Camera Deputaţilor, în şedinţa din 11 iunie 2025, în calitate de Cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, cu modificări şi completări faţă de forma iniţiatorului.

Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, prin cererea din data de 14 iunie 2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea, în şedinţa din data de 24 noiembrie 2025, a preluat observaţiile din cererea de reexaminare şi a adoptat legea, cu amendamente admise.

Cele două comisii sesizate în fond au reexaminat legea în şedinţe separate, desfăşurate în data de 16 decembrie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Trecem la dezbateri...

(Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu solicită să ia cuvântul.)

Avem o solicitare, doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

După ce că avem o multitudine de accidente rutiere, provocate de şoferii teribilişti, acum legiferăm şi proasta pregătire a celor care circulă cu autoturismele pe drumurile publice.

În loc să întărim disciplina rutieră, noi o ducem la rangul de "Merge şi aşa".

Răspunde cineva pentru victimele accidentelor produse de persoane fără cunoştinţe legislative în domeniul de circulaţie pe drumurile publice? Nu!

Răspunde cineva pentru faptul că noi, în loc să fim mai severi cu cei care conduc autoturismele şi provoacă accidente, îi încurajăm, mai nou, să nu înveţe?

Este criminal ceea ce se doreşte şi de fiecare dată putem fi victime ale propriei noastre voinţe legislative.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Hagiu Augustin-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că dobândirea cunoştinţelor teoretice nu are de ce să fie dublată.

Odată ce ai dobândit şi ai parcurs acea programă care te-a adus în situaţia de a avea, la 16 ani, dreptul de a da examen practic, ai promovat şi examenul practic, ajungi la 18 ani şi o iei de la capăt cu teoria... cu aceeaşi teorie?!

Asta nu are cum să aibă impact negativ în ceea ce priveşte siguranţa rutieră.

Ceea ce dobândim în trafic este însă foarte important şi tocmai de aceea proba practică continuă şi la 18 ani. Nu este absolut niciun pericol şi nu aşa cred că trebuie să abordăm lucrurile.

Eu am susţinut acest proiect.

Mulţumesc iniţiatorilor.

Este încă o dovadă de normalitate să promovăm un astfel de act normativ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea legii.

Dacă există obiecţii, comentarii?

Avem 8 poziţii admise, ca amendamente.

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul culturii; PL-x 407/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului României.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Diana-Ştefana Baciuna (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prorogarea până la 30 iunie 2026 a termenului prevăzut este necesară, pentru a permite finalizarea investiţiei la Teatrul Naţional "Mihai Eminescu", din Timişoara.

Proiectul are un stadiu de finalizare de peste 70%, însă întârzieri neprevăzute, precum procedurile de achiziţii, obţinerea avizelor, lipsa forţei de muncă şi dificultăţile din lanţurile de aprovizionare au făcut imposibilă respectarea termenului actual.

Extinderea termenului nu implică costuri suplimentare, ci permite doar utilizarea fondurilor deja alocate şi evită blocarea unui proiect esenţial pentru infrastructura culturală a Timişoarei.

Finalizarea investiţiei este necesară, în beneficiul comunităţii locale, care va avea acces la un spaţiu cultural modern şi funcţional, în spiritul angajamentelor asumate prin Programul "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii".

Vă solicităm aprobarea ordonanţei, în forma admisă de Comisia pentru cultură.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului, Comisia pentru buget sau Comisia pentru cultură.

Comisia pentru cultură.

Doamnă vicepreşedinte, vă rog.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul culturii, transmis cu adresa PL-x 407/2024 din 2 septembrie 2024.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul culturii, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnă vicepreşedinte, vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Avem amendamente admise.

Să propuneţi un timp, da. (Vociferări.)

La microfon.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Două minute. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul!

Două minute, pentru dezbaterea pe articole.

205 voturi pentru.

În unanimitate, adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă bucur că se adoptă astăzi această lege şi apreciez felul în care doamna secretar de stat a prezentat impactul absolut benefic şi necesar al acestui amendament pe care l-am susţinut în cadrul Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor şi care vine în sprijinul unui proiect major de investiţii, axat pe ceea ce prezintă proiecţia Timişoara - Capitală culturală europeană, respectiv Teatrul Naţional "Mihai Eminescu", din Timişoara.

Este un obiectiv de prim rang şi este foarte bine că, prin adoptarea acestei ordonanţe în varianta modificată, vom putea să ducem la bun sfârşit aceste investiţii care sunt esenţiale atât pentru Timişoara - Capitală culturală europeană, cât şi pentru ceea ce înseamnă promovarea culturii, a valorilor naţionale, a contextului identitar şi a ceea ce înseamnă România, ca parte din cultura şi civilizaţia europeană.

Drept urmare, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui act normativ şi, în esenţă, Partidul Naţional Liberal întotdeauna va susţine adoptarea oricărei legi care vine în întâmpinarea valorilor culturale, care vine să ajute şi să susţină investiţiile în cultură şi în infrastructura culturală, aşa cum se întâmplă astăzi, şi care ţine cont, deopotrivă, de identitatea noastră românească, de moştenirea noastră spirituală şi culturală, de promovarea României în lume, dar şi de ceea ce înseamnă România, ca parte fundamentală a Europei, şi România, ca naţiune care poate reprezenta unul din acei stâlpi ai unei Europe puternice, unite şi care să nu-şi uite niciodată trecutul, identitatea şi valorile spirituale.

Cred că este un lucru absolut firesc adoptarea acestui act normativ astăzi şi salutăm şi noi deplin, în consecinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două solicitări de intervenţii pe procedură.

Domnul Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În temeiul art. 191-197 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm moţiunea simplă împotriva ministrului justiţiei, Radu Marinescu, intitulată "Dreptate pentru România! Justiţia trebuie să devină cu adevărat un serviciu public în slujba românilor", iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi, conform listei de semnături anexată.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A doua intervenţie pe procedură, din partea domnului deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Vă rog.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos

Stimată doamnă preşedinte,

Solicit prelungirea programului până la punctul 12 inclusiv.

Mulţumesc frumos.

Supuneţi la vot. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea făcută de colegul nostru, de domnul deputat, prelungirea programului de lucru.

Să înceapă votul!

147 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 67 de abţineri.

Adoptată.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Avem amendamente admise.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Cinci amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiilor de specialitate.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să salutăm prezenţa unui grup de 50 de elevi din judeţul Vrancea, de la liceele tehnologice. (Aplauze.) Sunt prezenţi la balcon, la invitaţia colegilor Grupului parlamentar al USR.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile; PL-x 354/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 are ca obiect adaptarea cadrului legislativ privind gestionarea fondurilor europene nerambursabile pentru a facilita accesul beneficiarilor, a asigura predictibilitate şi un management financiar eficient, cu respectarea cadrului european.

Principalele modificări propuse la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 156/2024: introducerea unor prevederi pentru acordarea de tichete sociale pe suport electronic plus alimentare şi mese calde în anul 2025, cu posibilitatea suplimentării şi alimentării pentru beneficiarii nou identificaţi.

La Ordonanţa de urgenţă nr. 83/2023: realocarea şi ajustarea fondurilor în cadrul Priorităţii 10, pentru sprijinirea preşcolarilor şi a elevilor dezavantajaţi, prin tichete sociale educaţionale.

La Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021: posibilitatea deschiderii de conturi în valută, la BNR, pentru instrumentele financiare gestionate în cadrul fondurilor europene 2021-2027.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2023 introduce un alineat nou pentru a admite autorităţii de management emiterea de instrucţiuni privind instrumentele financiare, fără elaborarea de ghiduri suplimentare.

Prin aceste modificări se urmăreşte crearea unui cadru flexibil şi eficient pentru utilizarea fondurilor europene, sprijinirea categoriilor defavorizate şi accelerarea implementării proiectelor finanţate din politica de coeziune şi PNRR.

Propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele formulare în comisia raportoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul preşedinte Huţucă.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative cu privire la gestionarea financiară a fondurilor europene aferente implementării programelor finanţate în cadrul Politicii de Coeziune şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem şi amendamente admise.

Fiind în procedură de urgenţă, domnule preşedinte, vă rog să propuneţi un timp de dezbatere pe articole.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Propun două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

217 voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Gal Călin-Graţian, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 a fost necesară şi oportună pentru a adapta proceduri de accesare şi implementare a fondurilor europene, astfel încât acestea să ajungă mai uşor la beneficiari.

Măsurile de sprijin din bani europeni a categoriilor defavorizate, respectiv acordarea tichetelor sociale pentru produse alimentare şi mese calde, în valoare de 250 de lei, în cele două tranşe, de câte 125 de lei, continuă până la sfârşitul anului. De acest sprijin beneficiază pensionarii cu indemnizaţie socială, copiii şi adulţii cu grad de handicap grav, familiile şi persoanele singure, care beneficiază de venitul minim pe incluziune.

Alte prevederi vizează majorarea bugetului destinat elevilor defavorizaţi din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi prelungirea unor termene de implementare a investiţiilor finanţate prin PNRR.

Îmbunătăţirea legislaţie pentru atragerea de fonduri europene, în sensul direcţionării acestora către beneficiari şi către investiţii, a devenit o constantă a Guvernului Bolojan, motiv pentru care Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 şi a modificărilor propuse de comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Acest proiect de lege aduce numeroase beneficii. O să mă refer şi eu la unul dintre aceste beneficii.

Având în vedere evoluţia indicelui de cost total în construcţii, şi dacă facem o raportare la anul 2021, o să vedem că în 2024 am ajuns la un procent de 122,7%.

Precizăm că, pe măsură ce proiectele se apropie de finalul implementării, sumele eligibile rămase la dispoziţia beneficiarilor sunt insuficiente, şi astfel, cinci proiecte etapizate, cu un studiu fizic de implementare situat între 85% şi 95%, au solicitat Direcţiei regionale Regio, prin intermediul Autorităţii de Management, aprobarea majorării valorilor eligibile, după cum urmează:

- Reabilitarea extinderii sistemului de apă uzată, în Alba - 11 milioane de euro, din bani europeni;

- Dezvoltare proiect regional, în Satu Mare - contribuţie UE - 21 de milioane de euro; RAJA Constanţa - 39 de milioane de euro; Timiş - 43 de milioane de euro; Cluj - 57 de milioane de euro, respectiv a fost solicitată o sumă în valoare de 220 de milioane de euro, care va putea fi accesată. Această sumă aduce beneficii serioase şi vorbim, în primul rând, de faptul că o să crească atragerea de fonduri europene.

În urma consultării, DG Regio a decis transmiterea spre aprobare numai a proiectelor a căror majorare are efecte şi asupra etapei I.

În consecinţă, la nivel naţional, condiţiile contractului-cadru de finanţare permit majorarea valorii eligibile a proiectelor în două situaţii: modificarea deciziei CE şi valoarea eligibilă nerambursabilă se poate majora prin act adiţional.

Noi, Grupul PSD, astăzi aprobăm şi susţinem cadrul general pentru ca aceste proiecte să fie finalizate, să fie implementate şi banii respectivi, europeni, să fie atraşi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Iniţiativa este una utilă.

În mod normal am fi votat pentru, dar în urma abuzurilor făcute de actualul Guvern, care s-a învăţat să conducă prin ordonanţe de urgenţă şi prin nenumărate asumări de răspundere, la toate ordonanţele de Guvern Grupul AUR nu va vota. "Prezent, nu votez" este votul nostru, în urma manifestului politic "Opoziţie totală - opoziţie naţională", în urma căruia depunem şi moţiuni de cenzură pentru ministrul de interne şi ministrul justiţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

O mică corectare.

Ştiu că nu citiţi Constituţia. E vorba despre moţiuni simple, nu de cenzură, împotriva miniştrilor! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări de intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 4 amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiei de specialitate.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să salut prezenţa unui grup de 69 de elevi şi tineri din municipiul Deva şi oraşul Uricani, judeţul Hunedoara.

Bine aţi venit la Parlamentul României! (Aplauze.)

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2025 pentru modificarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi a art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole; PL-x 317/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Din partea Guvernului?

Reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere? Nu a sosit încă.

Până la sosirea reprezentantului Guvernului, invit la cuvânt reprezentantul comisiilor de specialitate, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Ciunt Ionel, Comisia pentru agricultură.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 317/2025.

Ordonanţa de urgenţă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, aprobată prin Legea nr. 10/2024, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, se preconizează prelungirea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea menţinerii unui echilibru al pieţei produselor agricole din România şi a viabilităţii fermelor cu activitate în sectoarele vegetal şi zootehnic.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Numai puţin, domnule preşedinte, că avem amendamente admise şi vreau să vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea acestora, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Ionel Ciunt:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

173 de voturi pentru, 48 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Ţiplea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi dezbatem proiectul de lege care aduce prelungirea a două termene esenţiale pentru stabilitatea pieţei agroalimentare din România şi pentru securitatea alimentară a ţării.

Prima modificare vizează prelungirea măsurii de combatere a creşterii excesive a preţurilor la produsele agricole şi alimentare, până la 31 martie 2026.

Este o măsură necesară, deoarece volatilitatea pieţei nu a dispărut, iar presiunile asupra costurilor de producţie rămân ridicate.

Această prelungire asigură continuitatea şi predictibilitatea pentru consumatori şi producători, oferind un instrument esenţial împotriva scumpirilor speculative.

Guvernul Bolojan îşi asumă această măsură, ca parte a responsabilităţii sale de a menţine stabilitatea pieţei şi de a proteja veniturile fermierilor şi puterea de cumpărare a populaţiei.

A doua modificare priveşte prelungirea mecanismului de consultare privind fluxurile de produse agricole provenite din Ucraina, până la 31 decembrie 2026.

Dacă nu am prelungi aceste termene riscurile ar fi majore: deprecierea preţurilor interne, dificultăţi severe de valorificare a producţiei, supraîndatorare şi chiar faliment în agricultură.

Prin aceste două măsuri oferim agriculturii româneşti un cadru de funcţionare stabil şi continuăm să oferim protecţie fermierilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În condiţiile unui an de austeritate bugetară şi climat de incertitudine, condiţii care se reflectă şi în previziunile de creştere economică timidă în spaţiul european, un set de reguli de constrângere a creşterii preţurilor la alimentele de bază este salutar pentru categoriile sociale cu venituri reduse, astfel încât este o decizie corectă.

Menţinerea plafonării adaosului comercial vizează interesul general public.

Prin această prelungire cetăţenii vor simţi o protejare din partea noastră. Asta înseamnă că preţurile la unele produse agricole şi alimente nu vor creşte, astfel vor rămâne disponibile pentru toate familiile.

UDMR lucrează pentru a proteja cetăţenii, familiile şi comunităţile, chiar şi în cele mai grele momente.

Propunerea este o decizie corectă.

Vom vota adoptarea.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Matieş Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Şi, stimaţi colegi de la PSD, PNL, USR, UDMR, chiar nu vă e ruşine să spuneţi "plafonarea preţurilor"? Îl aud pe ministrul agriculturii, vă aud pe dumneavoastră: "plafonarea preţurilor".

Păi, când avem o scumpire la fructe de 45%, avem la ouă 30%, la legume 25% şi spuneţi că plafonaţi?

Când preţul energiei creşte de 3 ori, când dividendele... sau impozitul pe dividende s-a dublat, când toate aceste servicii, impozite şi aşa mai departe o să crească de la 1 ianuarie?

Ştiţi măcar, mulţi dintre dumneavoastră care aplaudaţi aici, ce înseamnă această plafonare? Este 20% din deducerea cheltuielilor. Aia înseamnă că dacă puneţi mai multe impozite, mai multe taxe, scumpiţi energia şi gazul, va mai pune producătorul 20%. Ceea ce - spuneţi că-l protejaţi? Îl blocaţi.

De aceea, Grupul AUR face "Opoziţie totală - opoziţie naţională" şi vom vota "Prezent, nu votez". (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Evident, Grupul parlamentar al PSD va susţine şi susţine acest proiect, l-a susţinut şi în Guvern, a susţinut acest subiect şi atunci când prima plafonare a adaosului comercial la o serie de alimente a expirat.

Mulţumesc şi colegilor care acum ne spun că este o măsură bună. Mi-aş fi dorit ca ceea ce spun astăzi să fi spus şi în septembrie 2025, când am solicitat prelungirea plafonării adaosului comercial până în martie 2026.

Şi ar fi bine să vadă ce spuneau atunci la televizoare, cum că intervenim în piaţă.

Dar, în realitate, această măsură i-a protejat pe români.

Nu pot fi de acord cu colegul Matieş. I-am folosit numele, dar nu cred că e nevoie de drept la replică.

Totuşi, această măsură pe anumite alimente foarte bine specificate în ordonanţă a menţinut preţul final la raft pentru persoanele vulnerabile.

Dacă vreţi să ne întoarcem în 2022, când am avut o criză a uleiului, atunci când a izbucnit războiul din Ucraina, aduceţi-vă aminte cum sărise preţul uleiului la raft.

Uitaţi-vă la preţul uleiului astăzi şi să vedeţi că este la jumătate de preţ faţă de februarie 2022, faţă de acel puseu. E adevărat, în ianuarie 2022, era tot la jumătate de preţ faţă de februarie 2022.

Deci măsura este una bună, iar statul trebuie să intervină pentru a-i proteja pe români ori de câte ori este necesar.

Da, este vorba de plafonarea adaosului comercial, nu despre plafonarea preţului, aici sunt total de acord, trebuie să avem şi grijă la sintagmele folosite, dar acest lucru este şi pentru binele producătorilor români, pentru că o plafonare exclusivă a preţului ar fi dus producătorii români în faliment.

În acest fel, şi producătorii români câştigă, dar şi cetăţenii români sunt protejaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Drept la replică, vă rog frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să citiţi Regulamentul! Dreptul la replică se solicită dacă se aduc injurii la adresa dumneavoastră; or, nu a fost cazul, cu tot respectul.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Am avut pe ordinea de zi astăzi mai multe acte normative prin care se instituiau măsuri pentru persoane defavorizate, să li se dea câte o pomană de o sută şi nu ştiu câţi lei, pentru persoane vulnerabile.

Vă întreb, dragi colegi aflaţi la guvernare, în ce aţi transformat naţiunea română? Într-o naţiune pe care o obligaţi să stea mereu cu mâna întinsă ca să mai primească o brumă de bani cu care să supravieţuiască de la săptămână la săptămână?

Noi considerăm că astfel de acte normative ajută extrem de puţin oamenii. În realitate, le încalcă demnitatea lor. Le încalcă dreptul fundamental, recunoscut de Constituţie, de a avea un trai decent.

Nu putem să continuăm astfel.

Vă rog, reveniţi-vă!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu nu ştiu cum ajutaţi dumneavoastră agricultorii, fermierii, când 80% din micii fermieri astăzi sunt în insolvenţă. Aţi majorat de 3 ori, de 5 ori preţurile la inputuri, aţi majorat preţurile la energie, aţi majorat preţul la combustibil, aţi scăzut preţurile finale ale produselor agricole - grâu, porumb şi aşa mai departe -, aţi pus taxe pe solarii, pe pătule, aţi majorat impozitele cu peste 167%, şi veniţi acum - bine, că e ordonanţă de urgenţă, ea a produs efecte, acum noi discutăm doar legea -, dar aveţi o adoptare cinică. Dumneavoastră distrugeţi România şi veniţi aici, la microfon, şi spuneţi că o ajutaţi. Nu. Mergeţi în stradă şi o să vedeţi că oamenii nu mai au bani de a-şi înfiinţa culturile agricole - şi mă refer la fermieri - capital de lucru nu, i-aţi băgat în insolvenţă.

Şi totuşi nu vă înţeleg cinismul ăsta pe care îl afişaţi din Camera Deputaţilor, spunând că dumneavoastră ajutaţi. Nu. PNL, PSD, UDMR, USR şi minorităţi, aţi distrus România, la propriu. Astăzi românii nu mai au bani de utilităţi, nu mai au bani de medicamente, cei din agricultură sunt în faliment, mediul economic l-aţi închis, şi aveţi tupeul ăsta fantastic să veniţi să spuneţi că ajutaţi.

Aţi distrus şi distrugeţi toţi.

Voi trebuie să plecaţi acasă, pentru că, efectiv, chiar vă bateţi joc de ţara asta.

Şi nu, nu, nu pricep de ce nu înţelegeţi lucrul ăsta, pentru că mergeţi acasă, aveţi copii, aveţi părinţi, aveţi vecini, aveţi oameni care vă spun lucrurile astea pe care vi le spunem şi noi de aici, dar tupeul ăsta şi slugărnicia pe care le afişaţi distrug România.

Dacă mergem pe rezervele de apă, o să vedeţi ce-aţi făcut...

Domnul Adrian Câciu (din sală):

Votezi sau nu votezi?

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu nu votez, domnule, da, OK. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, o singură intervenţie pentru fiecare grup parlamentar.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 7 poziţii admise.

Dacă există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului; PL-x 168/2025; caracter organic; avem şi amendamente respinse.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţia României

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

La fel, Consiliul Economic şi Social.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin punctul de vedere transmis, arată că lasă la latitudinea legiuitorului adoptarea propunerii legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 8 decembrie 2025.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 356/2025, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a analizat cererea de reexaminare în şedinţa din 16 decembrie 2025 şi, în urma dezbaterilor, membrii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei legi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Ionescu Tudor, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Da, avem în dezbatere un proiect de lege care a fost retrimis Parlamentului spre reexaminare de Preşedintele României.

Vă daţi seama, dacă însuşi Nicuşor Dan şi-a dat seama că e ceva în neregulă cu proiectul ăsta de lege, e clar că proiectul are carenţe care se văd de pe Lună.

Un proiect de lege care urmăreşte să restrângă libertatea de exprimare, un proiect de lege care a creat deja tensiuni inutile în societatea românească, tensiuni de care n-am avut nevoie, tensiuni de care n-avem nevoie şi tensiuni de care n-avem nevoie nici în viitor, dar se pare că domnul deputat Silviu Vexler îşi doreşte aceste tensiuni în societatea românească.

Un proiect de lege care conţine formulări şi termeni imprecişi şi vagi, nu are definiţii juridice precise, totul e lăsat aşa, la un arbitrar, şi, în mod inevitabil, fatalmente, toate aceste lucruri vor conduce la o interpretare şi la o aplicare arbitrară a legii.

Aveţi, deci, grijă cum votaţi şi ce votaţi, pentru că acest proiect de lege urmăreşte să pună zăvorul pe cultura şi pe istoria românească!

Grupul deputaţilor Partidului SOS România va vota contra.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Cu rugămintea către cei doi colegi neafiliaţi care au solicitat să aibă o intervenţie, să vă decideţi, doar unul dintre dumneavoastră are posibilitatea.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Câciu:

Sper ca astăzi să votăm şi să închidem acest subiect.

Le recomand tuturor colegilor să se ducă să vadă mai nou filmul "Nürnberg", să vadă sau să mai citească din istorie, să vadă ce s-a întâmplat în acei ani, poate să se uite în propriile familii dacă au avut membri ai familiei arestaţi de fascişti în perioada aceea, dacă au fost situaţii în care familiile lor sau poate străbunicele au fost violate de unii legionari... (Vociferări.) să vadă cum atunci era o ură faţă de toţi şi să vadă de fapt cum toate elitele româneşti au fost omorâte.

Dacă vreţi să ne întoarcem acolo... (Vociferări.) şi tot ce vă deranjează pe voi să ajungă să fie ars, gazat, cred că nu e de dorit pentru nimeni.

Pe de altă parte, cred că ar fi mult mai bine şi foarte bine pentru România, pentru că avem generaţii noi, să învăţăm istoria, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, să vedem cum s-a întâmplat în România, dar să vedem ce s-a întâmplat în toată Europa. Să vedem cum erau oamenii luaţi din case, cum casele lor erau rechiziţionate şi să vedem cum copii erau omorâţi.

Dacă voi credeţi că trebuie să ne întoarcem acolo şi trebuie să ne mândrim sau să se mândrească unii cu acea perioadă e problema voastră, dar totuşi omenirea a câştigat războiul cu fascismul şi trebuie să rămână aşa pentru totdeauna.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Csoma Botond, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Cred că libertatea de exprimare nu ne conferă dreptul de a fi xenofobi şi rasişti.

În acest sens, în tradiţia europeană, mai ales după atrocităţile petrecute în secolul XX, credem că această libertate de exprimare trebuie totuşi să aibă anumite limite în condiţiile legii. Din acest motiv, noi susţinem acest proiect de lege.

Toate criticile de natură juridică au fost demontate de Curtea Constituţională, deci nu credem că ar exista probleme de natură juridică cu acest proiect.

Şi trebuie să menţionez şi faptul că nu am înţeles, cu tot respectul pentru domnul Nicuşor Dan, preşedintele României, nu am înţeles acel pas din partea dânsului când a atacat acest proiect la Curtea Constituţională şi după ce Curtea Constituţională, în unanimitate, i-a respins acţiunea, a trimis înapoi Parlamentului acest proiect de lege, cu aceleaşi argumente, cu aceleaşi argumente pe care le-a expus în faţa Curţii Constituţionale şi despre care Curtea a spus că nu sunt valide. Nu am înţeles acest pas, dar, sigur, noi credem că acest proiect de lege trebuie adoptat în aceeaşi formă în care a fost adoptat... (Vociferări.) şi prima dată. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe timpul alocat Grupului parlamentar POT, doamna deputat Simu Aurora-Tasica, conform discuţiei şi rugăminţii colegilor de la Grupul parlamentar POT.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acelaşi lucru pe care l-am remarcat şi data trecută - acest proiect de lege a fost introdus pe ordinea de zi în Comisia juridică, aşa, pe nepregătite, pe repede înainte, cum ne place nouă, fără să putem să depunem în mod real nişte amendamente, şi amendamentele pe care le-am primit, mă rog, care s-au depus, de fapt, nici măcar nu le-am primit, să le putem analiza cu mare atenţie. Am părăsit şedinţa comisiei, nu ştim dacă a existat cvorumul pentru adoptarea acestui raport. Cine ştie, vom vedea pe stenograme.

Şi vreau să atrag atenţia asupra unor lucruri importante - acest proiect introduce mai multe restricţii grave care ne afectează libertatea de exprimare.

În primul rând, distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, inclusiv online, de materiale legionare definite ca "imagini, texte, cărţi, articole, documente care transmit idei legionare" devine infracţiune, pedeapsă - închisoare de la 1 la 5 ani, majorându-se cu jumătate pe Internet, fără a defini în concret tot ce înseamnă distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului.

"Promovarea în public a cultului, precum şi a ideilor legionare" - închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, interzicerea unor drepturi.

În plus, chiar şi sprijinirea - fără a defini "sprijinirea" - poate aduce de la 3 la 10 ani de închisoare.

Bineînţeles, există excepţii pentru scopuri ştiinţifice, dar formulările vagi lasă loc de interpretări arbitrare, îngrădind masiv dezbaterea istorică şi exprimarea în online.

Fiţi atenţi, dragi români, ce postaţi, ce distribuiţi şi ce spuneţi în public! Apăraţi-vă dreptul de a vorbi liber despre istoria noastră!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Velcescu Bogdan-Florin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Având în vedere că aceste şedinţe se desfăşoară în format hibrid, o să vă rog să-mi permiteţi să am şi eu o luare de poziţie hibridă.

(Redă o înregistrare de pe telefonul mobil.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat.

Chiar spuneam în timpul şedinţei că avem multe grupuri de elevi care sunt prezenţi astăzi la balcon şi îi felicit pentru...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Mai avem un minut şi jumătate!

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Să vă fie ruşine, domnule Vexler!

Să vă fie ruşine, PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi... (Aplauze. Vociferări.) ...să vă fie ruşine că aţi ajuns sclavii acestui domn... (Aplauze.) care efectiv în 6 luni, incluzând cele două luni de vacanţă, a reuşit să treacă acest proiect de lege de două ori prin toate forurile acestei ţări, inclusiv Preşedinţie, inclusiv CCR.

Cum e posibil aşa ceva?

Cum vă puteţi trăda strămoşii în halul ăsta?

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Contrar percepţiei unora, suntem un partid al oamenilor liberi, care doreşte ca toată tragedia secolului XX să fie cunoscută de întreg poporul român şi de, până la urmă, toate naţiunile europene. Asta include şi drama armenilor care au suferit genocidul în Turcia lui Atatürk, asta include şi Holocaustul, dar şi Gulagul. Şi toate dramele secolului XX trebuie cunoscute.

Răspunsul la totalitarism, însă, la fascism, la comunism este libertatea.

Răspunsul la această acumulare a urii, fie sub forma discursului nazist, fie sub forma discursului bolşevic, răspunsul acesta nu înseamnă mai multă cenzură, ci gândire critică, pluralism, dezbatere.

AUR este partidul oamenilor liberi, care au autonomie intelectuală, care gândesc, care discern, care se raportează la eroi, la genii şi la sfinţi.

De aceea, ceea ce pe noi ne interesează în răspunsul pe care îl dăm acestei legislaţii este ca nu cumva vreodată în România, un om ca Mihai Eminescu să fie perceput ca un xenofob doar pentru că a scris în 1866 "Doina". Mihai Eminescu a fost şi prietenul lui Moses Gaster... (Vociferări.) apropo de ceea ce înseamnă... (Vociferări.) deschiderea faţă de alte culturi.

Citiţi mai mult, domnule Vexler! Încă nu v-am văzut diploma şi nu ştiu ce şcoli aţi absolvit!

În orice caz, suntem aici... (Aplauze.) suntem aici pentru dumneavoastră, ca să vă spunem că Mircea Eliade nu este doar criptolegionarul pe care unii vor să-l zugrăvească, ci cel mai mare istoric al religiilor, care a fost onorat de Universitatea din Chicago.

Suntem aici pentru a vă spune că obsesia asta a etichetelor este greşită. Nu credem că etichetele sunt pentru oameni, mai ales nu pentru oamenii de cultură, ci poate pentru borcane. Şi de aceea, dincolo de cultura rezumatului, pe care o propuneţi, dincolo de discursul ăsta reductivist şi până la urmă simplist, vă propunem să revedeţi cu adevărat istoria Europei, care include şi drama comunismului.

Şi dacă în Trier, Germania, statuia lui Karl Marx a putut fi ridicată înseamnă că trebuie să facem mai mult pentru descoperirea celor care au suferit sub perioada bolşevică.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

O să vorbesc mai degrabă în calitate de profesor astăzi. (Vociferări.)

"Istoria Holocaustului..." (Vociferări.) "Istoria Holocaustului în România" este o carte groasă, este o carte foarte groasă. (Vociferări.) Este scrisă de Radu Ioanid. (Vociferări.) Şi convingerea mea este că dacă colegii de la AUR ar citi această carte, aş putea să vă întreb ca la şcoală, câţi dintre voi aţi reuşit s-o parcurgeţi.

Chiar, câţi dintre voi? (Vociferări. Gălăgie.) Niciunul! (Vociferări. Gălăgie.) De-asta strigaţi aici... (Vociferări. Gălăgie.) pentru că nu citiţi istoria noastră. (Vociferări. Gălăgie.)

Adevărul este că România a fost... (Vociferări. Gălăgie.) parte integrantă din cea mai ruşinoasă (Vociferări. Gălăgie.) pagină a istoriei lumii. (Vociferări. Gălăgie.) România a trimis la moarte sute de mii de evrei şi a făcut acest lucru... (Vociferări. Gălăgie.) şi pentru că nişte... (Vociferări. Gălăgie.) intelectuali... (Vociferări. Gălăgie.) nişte oameni care trebuie apreciaţi pentru opera lor... (Vociferări. Gălăgie.) au fost antisemiţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Urletele pe care le scoateţi... (Vociferări. Gălăgie.) arată că această lecţie (Vociferări. Gălăgie.) nu a fost... (Vociferări. Gălăgie.) învăţată... (Vociferări. Gălăgie.) şi că este... (Vociferări. Gălăgie.) extrem... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să păstraţi liniştea în sală...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...extrem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...stimaţi colegi!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...extrem de periculos să lăsăm ca negura trecutului să ne bântuie astăzi doar pentru că voi refuzaţi pur şi simplu să citiţi... (Vociferări. Gălăgie.) şi să înţelegeţi... (Vociferări. Gălăgie.) că acele greşeli ale trecutului se pot repeta dacă nu învăţăm că în fiecare dintre noi trăieşte un demon căruia voi îi daţi de mâncare zilnic. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze,)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alecu Robert, neafiliat.

Doriţi să interveniţi sau nu? (Vociferări.) Da.

(Domnul deputat Robert Alecu aşază în faţa tribunei un afiş cu portrete ale unor personalităţi româneşti.)

Domnul Robert Alecu:

Ei bine, stimaţi colegi, abia de aici (Arată spre afiş.) începe dezbaterea pe această lege.

Aveţi în faţă o selecţie de nume care stau la baza culturii româneşti. Reprezintă istorie, literatură, ştiinţă, pură identitate naţională.

De astăzi, pentru că nu există nicio îndoială că această lege va trece, România, statul român transmite un mesaj foarte clar - că memoria naţională poate deveni penală, iar cultura devine un teren minat, pe care trebuie să păşeşti cu teamă.

Nu ni se cere să condamnăm crime; crimele au fost condamnate de lege şi de istorie. Ni se cere să acceptăm o lege voit neclară, care judecă cuvinte şi idei, nu fapte.

Dacă se voia cu adevărat o lege care combate extremismul, această lege era dreaptă şi completă. Ar fi vorbit despre comunism, regimul sub care intelectualitatea în România a fost decimată cu metodă timp de peste 40 de ani. Ar fi vorbit despre hortysm, sub care românii au murit pentru simplul fapt că erau români. Ar fi vorbit despre islamismul radical, pentru simplul fapt că este o ameninţare actuală, reală. Dar nu despre asta este această lege. Este despre cine are voie să vorbească şi cine trebuie să tacă.

Celor care susţin această lege le spun doar atât - libertatea nu se apără prin legi vagi, ci se strangulează prin ele.

Iar celor care tac de teama etichetelor le spun atât - tăcerea nu este prudenţă, este capitulare.

Un stat care îşi pune clasicii sub suspiciune nu devine mai moral, el devine mai slab.

Eu nu pot vota o lege care transformă cultura românească într-un dosar penal, pentru că un stat care îşi penalizează memoria...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Robert Alecu:

...nu este mai... (I se întrerupe microfonul. Aplauze,)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Ieri, la Comisia juridică, am avut surpriza să ne pomenim cu această Lege Vexler care a trecut prin comisie pe repede înainte. Acum o avem spre dezbatere.

Ce vrea această lege? Ce se doreşte cu această lege?

În opinia mea, această lege nu are alt rol decât să umilească poporul român în propria sa ţară, să-i spună ce poate şi ce nu poate să facă. Ba, mai mult decât atât, această lege are darul să provoace. Este făcută intenţionat ca să provoace anumite elemente ale poporului român, ca să portretize după aceea întreaga noastră naţiune ca fiind antisemită, xenofobă şi aşa mai departe, aşa cum sunt interesele unor anumite persoane şi anumite cercuri din afara ţării noastre.

Acesta este rolul acestei Legi Vexler.

Pedepsele din această lege sunt aberante, sunt avocat de 35 de ani, incriminarea este aberantă. Se poate lua mai mult pentru o infracţiune pe Legea Vexler decât pentru tentativă de omor. Este o nebunie această lege.

Şi oricare dintre noi putem fi vulnerabili, stimaţi colegi de la USR, poate mâine faceţi o afirmaţie, te miri..., şi cineva vrea să vă facă un dosar, vi-l poate face pe această Lege Vexler.

Grupul SOS nu va vota niciodată o asemenea aberaţie. Nu va vota niciodată o asemenea mizerie îndreptată împotriva poporului român.

Văd aici colegi din Comisia juridică şi sunt... îi cunosc, sunt avocaţi, sunt oameni pregătiţi. Cum putem vota o astfel de lege? Consideraţi că aceasta aduce o dreptate, o reparaţie faţă de crimele din al Doilea Război Mondial? Această mistificare a istoriei? Se poate să facem aşa ceva?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

A doua intervenţie, şi ultima, conform Regulamentului.

Voci din sală:

Libertate! Libertate! (Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi,

Vă rog să respectaţi Regulamentul!

Nu suntem galerie de fotbal! (Rumoare. Gălăgie.)

Domnul deputat Csoma Botond, Grupul parlamentar al UDMR.

Voci din sală:

Libertate! Libertate! (Gălăgie. Vociferări.)

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Nu aş fi dorit să intervin a doua oară, dar un antevorbitor, în stilul lui foarte arogant şi sfătos, ne-a spus să mai citim şi s-a interesat de diplomele colegilor. (Vociferări.)

În acelaşi timp, a spus, de la microfon, o prostie crasă, că genocidul împotriva armenilor s-a petrecut în Turcia lui Atatürk.

Domnule antevorbitor,

Dacă citeaţi, de exemplu, "Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh", atunci poate că aţi fi ştiut că acel genocid împotriva armenilor nu a avut loc în Turcia lui Atatürk.

Eu nu ştiu ce aţi făcut la şcoală, la orele de istorie. Poate aţi stat în toaletă şi aţi fumat!

Dar înainte de a ne da nouă lecţii despre cărţi, ar trebui să citiţi dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Rigman Ciprian-Doru, USR, a doua şi ultima intervenţie din partea Grupului USR.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc mult.

M-am uitat pe foaia pe care o vedem cu toţii atârnată de acest pupitru. Îl văd pe Nicolae Iorga...

Cred că încurcăm lucrurile!

Iorga a fost ucis de legionari, în noiembrie 1940. Nu ştiu ce caută aici!

Cred că trebuie să-l preţuim altfel pe Iorga, decât punându-l neapărat aici, el fiind o victimă a extremismului din România. (Aplauze.)

Pe de altă parte, eu ştiu, ca şi profesor, că în şcolile noastre se studiază şi Mircea Eliade, se studiază şi Vulcănescu, se studiază şi Mihail Sebastian, spre exemplu, indiferent de afinităţile lor ideologice. Deci nu este nimeni marginalizat pentru convingerile politice.

Pe de altă parte, cred că extremismul de orice fel trebuie limitat sau trebuie să dispară din această societate românească, care tocmai din acest motiv este extrem de - să spunem - dinamizată, dar în sensul negativ al lucrurilor.

Haideţi să punem valorile şi principiile corecte, acolo unde trebuie să le punem, de fapt, şi extremismul, acolo, în "debaraua" noastră, în "debaraua" lucrurilor pe care n-ar trebui să le folosim niciodată.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vexler Silviu, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

(Domnul deputat Silviu Vexler vine la tribună, îndepărtează afişul cu portrete ale unor personalităţi româneşti şi îl aşază jos. Domnul deputat Mihai-Bogdan Negoescu îl reaşază la tribună. Domnul deputat Silviu Vexler ia afişul şi îl rupe. Gălăgie. Vociferări.)

Vă rog să faceţi linişte în sală!

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Libertate! Libertate!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Ciubuc, vă rog frumos!

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Libertate! Libertate! (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am să rog liderii grupurilor parlamentare să veniţi la prezidiu.

(Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Libertate! Libertate! (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Ciubuc?

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Avem o minoritate italiană care vrea să vorbească! (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu mă faceţi să rog chestorii să aplice Regulamentul! (Gălăgie.)

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Avem o minoritate italiană care are dreptul să vorbească!

Daţi-i cuvântul! (Gălăgie.)

Libertate! Libertate! (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Rog chestorii de serviciu din această săptămână să aplice Regulamentul!

Vă rog frumos să veniţi în faţă, cei care sunteţi chestori!

Vă rog frumos!

Domnul Silviu Vexler:

Doamnă preşedinte,

Îmi aduc aminte că exista un Regulament al Camerei Deputaţilor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Categoric!

Pentru asta am solicitat prezenţa chestorilor...

Domnul Silviu Vexler:

Îl punem în aplicare?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... să fie prezenţi, dar văd că nu sunt în sală.

Domnule Velcescu, sunteţi chestor de serviciu.

Vă rog să puneţi în aplicare Regulamentul!

(Discuţii la prezidiu cu domnii deputaţi Ciprian Ciubuc şi Florin-Bogdan Velcescu.)

Domnul Silviu Vexler:

Mulţumesc.

Pot, doamnă preşedinte? (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este foarte adevărat, mai mult decât adevărat, că această lege... (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi linişte în sală!

Domnul Silviu Vexler:

... a stârnit tensiuni în societate.

(Domnul deputat Ciubuc Ciprian vine cu afişul cu portrete ale unor personalităţi româneşti la tribună.)

Este adevărat, a stârnit tensiuni în societate, între oamenii care cred în democraţie şi în normalitate şi oamenii care se comportă precum cei pe care i-aţi văzut înainte.

(Domnul deputat Silviu Vexler ia din nou afişul şi îl împătureşte.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor Velcescu?

Domnul Silviu Vexler:

A creat tensiuni în societate, între oamenii care cred în respectarea regulilor democraţiei şi cei care doresc să reînvie o ideologie criminală, aşa cum a fost mişcarea legionară. (Gălăgie.)

(Domnul deputat Robert Alecu se aşază în spatele domnului deputat Silviu Vexler, arătând afişul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor Velcescu, mai avem un coleg de la neafiliaţi, care nu respectă Regulamentul - domnul Alecu. (Gălăgie.)

Domnul Silviu Vexler:

Am ascultat cu atenţie, am ascultat cu respect, deşi nu ar fi trebuit s-o fac permanent, intervenţiile tuturor colegilor care au vorbit înaintea mea şi trebuie să recunosc că găsesc uşor ironic ca un domn deputat care este astăzi la al şaptelea partid şi care este un analfabet moral, domnul Neamţu, să vină aici, să ţină lecţii de moralitate. (Vociferări. Gălăgie.)

Găsesc la fel de ironic să-l am în sală, drept coleg, pe un legionar, fondatorul Mişcării Noua Dreaptă, care vorbeşte despre democraţie şi liberate de exprimare. (Vociferări. Gălăgie.)

Această lege are drept unic scop protejarea societăţii în ansamblul ei. Pentru că în nicio ţară din această lume nu este normal şi tolerat să promovezi, să aperi şi să-i ideologizezi pe cei care au fost unii din cei mai mari criminali ai istoriei din această ţară. (Gălăgie. Vociferări.)

Voci din sală:

Libertate! Liberate!

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc pentru susţinere.

Voci din sală:

Libertate! Liberate! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. (Vociferări. Gălăgie.)

Dacă respectaţi Regulamentul, domnule Ciubuc...

Vă rog frumos să respectaţi Regulamentul! (Vociferări. Gălăgie.)

Deci, avem amendamente respinse. (Vociferări. Gălăgie.)

Dacă doreşte cineva să le susţină?

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Pe procedură vrea să vorbească, doamnă! (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Neamţu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog să indicaţi şi care amendament îl susţineţi... marginal.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Distinşi colegi,

Atmosfera este încinsă, pentru că nu mai folosim raţiunea, iar noi suntem aici pentru a face pledoarie şi pentru libertate, şi pentru raţionalitate.

Îmi pare rău că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Amendamentul, vă rog!

Domnul George-Mihail Neamţu:

... unii dintre colegii care m-au atacat n-au pus mâna pe carte - chiar n-au pus mâna pe carte - ca să descopere că, da, genocidul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos...

Domnul George-Mihail Neamţu:

... armenilor...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... să faceţi referire la amendamentul pe care doriţi să-l susţineţi!

Domnul George-Mihail Neamţu:

... genocidul la adresa armenilor s-a petrecut şi în Anatolia ... (I se întrerupe microfonul.) (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun! Nu faceţi referire la amendament...

Vă rog să închideţi microfonul! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, liderii de grup, să veniţi la microfon. (Gălăgie. Vociferări.)

Pe dumneavoastră vă rog să vă calmaţi! (Se adresează domnului deputat Ciprian Ciubuc.)

Vă rog să vă calmaţi! (Vociferări.)

Nu urlaţi!

(Discuţii la prezidiu cu liderii grupurilor parlamentare.)

Mulţumesc.

(Câţiva domni deputaţi filmează lângă tribună cu telefonul mobil.)

Domnul deputat Neamţu, în minutele care v-au mai rămas, vă rog să vă continuaţi expunerea pe drept la replică şi, ceilalţi colegi, coborâţi... (Vociferări. Gălăgie.)

Nu respectaţi Regulamentul...

Ce spune Regulamentul? Că nu aveţi voie să filmaţi.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doamnă preşedinte,

În repetate rânduri am spus că în acest Parlament discursul de tip USR-ist, care foloseşte invectiva, care foloseşte apelativele acestea ordinare, transformă Parlamentul într-un circ.

Nu e normal să avem un dialog pe baza unei legi sau plecând de la o lege care sfârşeşte dialogul acesta prin formule de tip "Analfabetule!" sau "Prostule!", cum a venit domnul de la UDMR să-mi spună că sunt prost.

Ei, ce s-a întâmplat astăzi, în Parlament, distinşi colegi? (Arată afişul cu imaginea unor personalităţi româneşti.) (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat Ciubuc, nu respectaţi Regulamentul! Nu aveţi voie să staţi în faţa plenului cu telefonul deschis! Vă rog să respectaţi Regulamentul!

Domnul George-Mihail Neamţu:

Nu are rost să mai vorbim despre faptul că Che Guevara are, de pildă, în Cluj, un restaurant care este tolerat de primăria domnului Boc.

Nu are rost să mai vorbim...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat Ciubuc, vă rog să respectaţi Regulamentul!

Domnul George-Mihail Neamţu:

... despre faptul că la Kiev, Stepan Bandera, care a fost un fascist, este omagiat.

Doamnă preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor Velcescu, vă rog să vă preluaţi atribuţiile!

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doamnă preşedinte,

Drept la replică! (Vociferări. Gălăgie.)

Drept la replică!

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, drept la replică, dar atâta timp cât colegii nu respectă Regulamentul...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament...

Vă rog să ţineţi minte!

Astăzi, în Parlamentul României, imaginea lui Mihai Eminescu, care este poetul naţional, imaginea lui Vasile Alecsandri, care a omagiat Unirea cea Mică, imaginea lui Mircea Eliade, cel mai mare istoric al religiilor, imaginea lui Octavian Goga, care a suferit la Szeged... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să închideţi expunerea, având în vedere că domnul deputat Ciubuc nu respectă Regulamentul! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) (I se întrerupe microfonul domnului deputat George-Mihail Neamţu.)

Dacă doriţi să susţineţi amendamentele?

Domnul Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR.

Ne spuneţi ce marginal...

Domnul Valeriu Munteanu:

Suntem la amendamente, stimaţi colegi.

Marginal 1. Articolul 2 lit. a) din O.U.G. nr. 31/2002 oferă o definiţie care are mai multe ambiguităţi. Trimite la noţiunile de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, pe care nu le defineşte printr-o enumerare exhaustivă, ci printr-o enumerare exemplificativă. În enumerare, noţiunea de "naţionalism extremist" nu e definită, domnilor jurişti, mai ales cei din dreapta.

Se impune înlocuirea sintagmei "naţionalism extremist", deoarece nu este predictibilă, fiind susceptibilă de interpretări abuzive, cu termenul "şovinism", care este explicat în Dicţionarul explicativ al limbii române.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul pentru amendamentul propus de colegul de la Grupul parlamentar AUR.

Să înceapă votul! (Vociferări. Gălăgie.)

92 de voturi pentru, 146 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul - respins.

Dacă mai doreşte cineva?

Domnul deputat Tanasă Dan.

Să spuneţi şi marginalul, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, doamnă preşedinte.

Marginal 2. La art. 2, după lit. b) se introduce o nouă literă, lit. b¹), cu următorul cuprins: "Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înţeleg următoarele documente de propagandă politică: manifeste, afişe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute şi programe care transmit conţinutul doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în sensul art. 2 lit. a)".

Intenţia articolului este, evident, să protejeze libertatea de exprimare, libertatea de gândire şi, evident, să ne protejeze de posibilitatea vădit iminentă de a băga oameni la puşcărie pentru că recită din Slavici, îl citează pe Ţuţea, recită din Eminescu sau din Goga. Pentru că, având la bază acest proiect de lege de inspiraţie bolşevică, o să-i băgaţi pe oameni la puşcărie dacă publică pe Facebook... nu ştiu... "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!". Şi vrem să ne protejăm de această (Aplauze.) ... posibilitate... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Vă rugăm, aşadar, să susţineţi acest amendament. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

97 de voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnule Velcescu.

Cu aceeaşi menţiune, să spuneţi marginalul.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Marginal 3. Articolul I, punctul 4.

La articolul 2, literele c) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "Prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de război" - şi se adaugă partea aceasta, care este foarte importantă - "dacă infracţiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaţionale, precum şi persoana din conducerea statutară a unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale".

Cu alte cuvinte, ca să nu ne întoarcem în 1945, când au fost condamnaţi mii de oameni, străbunicii voştri, poate, tocmai pentru că acei comunişti bolşevici au folosit criminali de război pentru orice.

Astăzi nu se mai regăseşte şi nu se mai aplică acelaşi Cod penal bolşevic.

Drept urmare, vă rog să votaţi acest amendament, cu conştiinţa liniştită şi liberă. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la Grupul parlamentar AUR.

Să înceapă votul!

99 de voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendament respins.

Următorul amendament, tot domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Marginal 4. Trimiterea la art. 2 lit. b¹), care defineşte materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe este necesară, deoarece, în lipsa ei, textul iniţial este lipsit de predictibilitate, fiind susceptibil de interpretări abuzive, care pot crea premisele încălcării unor drepturi şi libertăţi prevăzute de Constituţie.

De asemenea, conform principiului proporţionalităţii din dreptul penal, este indicat ca pedeapsa să fie pusă în acord cu pedeapsa stabilită pentru infracţiunea de la alin. (1) al aceluiaşi articol.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră amendamentul prezentat de colegul de la AUR.

Să înceapă votul!

100 de voturi pentru, 155 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendament respins.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

La marginal 5, articolul I, punctul 8.

Articolul 4 alin. (3) se modifică şi va avea următorul conţinut: "Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1), (2), (2ą) sau (2²), dacă este săvârşită în afara unui scop politic propagandistic, în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei, în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public sau în scop personal, între particulari".

Aşadar, vă propunem să faceţi distincţie clară între propagandă politică, cu scopul de a instiga, şi discuţii, dezbateri cu privire la personalităţi, cu privire la momente din istorie, pentru că vă pregătiţi să incriminaţi şi discuţia între trei persoane, că acum, în momentul acesta, în România, se face cultul criminalului de război Vass Albert şi cultul personalităţii scriitorului fascist şi antisemit Nyirő József, dar n-aveţi nicio problemă, asta nu vă deranjează, nici pe colegul Vexler, nici pe colegii de la UDMR nu-i deranjează cultul criminalului de război Vass Albert şi al scriitorului antisemit, fascist Nyirő József, că are şcoli în Harghita şi Covasna.

În schimb, propuneţi o lege care, în mod evident, va fi o bâtă ideologică de inspiraţie bolşevică, prin care vă pregătiţi să-i băgaţi la puşcărie pe cei care vor vorbi de Vulcănescu, de Gyr, de Goga, de Slavici, de Mihai Eminescu. Vă pregătiţi să-i băgaţi pe toţi în puşcărie. Nu oricum - atenţie! - legea prevede puşcărie de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Nici măcar nu prevede o sancţiune din aceasta, o amendă sau o chestiune... Vă pregătiţi să-i băgaţi pentru delict de opinie, să-i băgaţi în puşcărie pe oameni doar pentru că vor recita, repet, "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!".

Vă propun, aşadar, să susţineţi acest amendament, ca să facem o distincţie clară şi tocmai să apărăm libertatea de exprimare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul pentru propunerea făcută de colegul nostru.

99 de voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Marginal 6, doamnă preşedinte, articolul I, punctul 9.

Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de război, în sensul art. 2, lit. c), al persoanelor care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale, precum şi fapta de a promova în public idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi".

Aşadar, repetăm, trebuie să existe o intenţie de propagandă politică. O simplă dezbatere între persoane, o simplă recitare a unei poezii - de Eminescu, de Radu Gyr - o simplă dezbatere cu privire la... nu ştiu... opera lui Mircea Vulcănescu, o simplă dezbatere cu privire la poezia lui Octavian Goga nu trebuie să fie temei pentru a băga oameni în puşcărie.

Şi vă reamintesc că în varianta de inspiraţie bolşevică a colegului Silviu Vexler veţi băga oameni în puşcărie direct, de la 1 la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi.

Noi vă propunem o sancţiune care să fie corelată cu gravitatea faptei.

Să-i băgaţi pe oameni la puşcărie doar pentru că recită Eminescu sau Radu Gyr n-are nicio legătură nici cu democraţia, nici cu libertatea de conştiinţă, nici cu libertatea de exprimare.

Este, repet, ne întoarcem, exact cum spunea colegul Velcescu, ne întoarcem la 1945, moment în care oricine era adversarul bolşevicilor de atunci, era condamnat la puşcărie, băgat criminal de război.

Dacă voi vreţi să vă întoarceţi la momentul în care cei care vorbesc de Radu Gyr, de Vulcănescu, de Eminescu, de Goga, de Slavici, să-i băgaţi la puşcărie pe oameni că pun o poză pe Facebook, o poezie pe Facebook, este, sigur, alegerea voastră. Noi vă spunem doar că n-are nicio legătură nici cu democraţia, nici cu libertatea...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... de exprimare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să înceapă votul pentru amendamentul prezentat.

99 de voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Domnul Velcescu Bogdan, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Marginal 7. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Se interzice ridicarea sau menţinerea în locuri publice, cu excepţia muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârşirea infracţiunilor de genocid contra umanităţii şi de război, dacă infracţiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaţionale, precum şi la persoanele care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale".

Şi vă dau ca referinţă aici raţionamentul CEDO din Hotărârea din data de 17.05.2010 a Marii Camere, în cauza Kononov vs. Letonia, pentru că nu poate fi încălcat art. 7 al CEDO.

Şi anume, indiferent cum au fost încadrate aceste condamnări, în anii în care au fost date, dacă astăzi nu au corelare în realitate, în actualul Cod penal, nu pot fi luate de bune.

Drept urmare, dacă el a fost criminal de război, condamnat de bolşevici doar pentru că dădea bine să sune rău în faţa poporului, asta nu înseamnă că el este astăzi încadrat ca şi criminal de război, pentru că actualele forme ale Codului penal internaţional nu prevăd această formă.

Drept urmare, legea domnului Vexler, în forma actuală, se raportează la anii în care au fost făcute condamnările, nu la ceea ce cuprind ele astăzi.

Nu avem nicio problemă cu condamnarea criminalilor de război, atâta timp cât ei sunt, într-adevăr, criminali de război şi nu invenţii ale bolşevicilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul pentru propunerea făcută de colegul de la Grupul parlamentar AUR.

98 de voturi pentru, 163 de voturi împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Şi mai este un singur marginal.

Domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Marginal 8. Formularea "cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe", ca situaţie premisă la prezenta infracţiune, nu este predictibilă şi poate da naştere la interpretări abuzive, deoarece termenul "conducere" poate primi interpretări imprecise. Organizaţiile de acest tip au funcţionat în forme de organizare legale, dar şi informale, iar simpla menţionare a termenului "conducere" nu conţine elemente care să permită identificarea precisă a categoriei la care se face referire, la limita ierarhică a "conducerii" sau la atribuţiile pe care le îndeplinea o persoană în cadrul respectivei organizaţii. A se vedea, în acest sens, observaţiile Consiliului Legislativ.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul pentru amendamentul prezentat.

95 de voturi pentru, 165 de voturi împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul a fost respins.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final, în varianta prezentată în raportul comisiei de specialitate.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară; Pl-x 315/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Propun să luăm o pauză de 15 minute pentru resetarea sistemului de vot.

Ne vedem la votul final.

În holul sălii de plen avem un grup de elevi, colindători din judeţul Botoşani. Pentru cei care aveţi disponibilitate, sunteţi invitaţi.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi lideri,

Vă rog să vă invitaţi colegii în sală, sistemul de vot a fost resetat, deci putem să începem în câteva minute şedinţa de vot final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă propun să facem un vot de control, pentru a verifica cvorumul.

Să înceapă votul.

234 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate eventuale disfuncţionalităţi. Nu.

Începem şedinţa.

- Solicitarea comună a Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru administraţie publică şi a Comisiei pentru mediu cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 424/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

192 de voturi pentru, un vot împotrivă, 73 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 524/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

191 de voturi pentru, 80 împotrivă, 10 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru completarea Legii poliţiei locale nr. 155/2010; PL-x 490/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

208 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 79 de abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aţi mărit taxele şi impozitele să achiziţionaţi BodyCam-uri la Poliţia Locală. Aţi achiziţionat şi pistoale, tot pentru poliţiştii locali, iar în majoritatea judeţelor se ţin pistoalele în rastele pentru că poliţiştii nu sunt pregătiţi, nu i-aţi ajutat să facă un curs pentru port-armă, şi facem legi doar să cheltuim bani.

De asemenea, Poliţia Locală ştim bine cum funcţionează, la discreţia primarilor.

Chiar voi, de la PNL, aţi avut un primar care şi-a spionat amanta cu poliţia locală.

Voi trimiteţi poliţia locală... (Vociferări.) să intimidaţi oamenii care vor să protesteze. (Vociferări.)

Ar trebui să ne aplecăm mai mult pentru siguranţa cetăţeanului, pentru libertatea lui, decât să dăm din ce în ce mai mari atribuţii poliţiei locale, care ajunge să concureze cu poliţia naţională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

(Doamna deputat Mariana Vârgă solicită să ia cuvântul.)

Doamna...

Neafiliaţii, la final, la expunerea modului în care şi-au prezentat votul.

3. Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 170/2025/2025; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea legii.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

213 voturi pentru, un vot împotrivă, 19 abţineri, 61 de colegi care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul Drăgoescu Cezar-Mihail, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Distinşi colegi,

Vă mulţumesc pentru acest vot pentru acest proiect.

Astăzi, în sfârşit am legiferat în interesul şi în folosul oamenilor.

Eu cred că ar trebui să facem asta mai des şi să nu mai stăm toată ziua să aprobăm ordonanţe de urgenţă şi să ne îndeplinim rolul pentru care am fost trimişi în Parlamentul României de către cetăţeni.

Vedem foarte des în România foarte multe situaţii de birocraţie excesivă, de legi făcute prost, de tot felul de legi redundante, iar astăzi, prin acest proiect de lege chiar am eliminat o astfel de redundanţă ce impunea susţinerea probei teoretice pentru obţinerea permiselor auto de două ori la interval de... acelaşi examen, de două ori, la interval de un an şi jumătate - doi, ceea ce era o aberaţie.

Prin votarea acestui proiect de lege, mii şi mii şi mii de familii vor beneficia şi de o reducere considerabilă, substanţială, în buzunar, pentru că nu vor mai fi nevoiţi să plătească la interval de un an - un an şi jumătate, de două ori şcoala de şoferi, pentru partea teoretică.

Vă mulţumesc încă o dată şi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

...să o ţinem tot aşa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul culturii; PL-x 407/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

234 de voturi pentru, 3 abţineri, 59 de colegi care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă; PL-x 354/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

234 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, 60 de colegi care nu votează.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2025 pentru modificarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi a art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare şi reacţie coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole; PL-x 317/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

217 voturi pentru, două voturi împotrivă, 15 abţineri, 63 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

În primul rând, vreau să vă spun că am făcut un lucru foarte bun votând această lege, dar, în momentul în care am avut dezbateri, vreau să vă spun că aici s-au spus foarte multe lozinci populiste, lucruri total neadevărate.

Limitarea plafonării adausului comercial a fost o măsură foarte bună, o măsură care se aplică în situaţii cum a fost ultima perioadă în România.

De asemenea, pe termen lung, sunt fonduri de la bugetul de stat pentru investiţii, astfel încât să avem preţuri competitive, preţuri care să fie corecte pentru populaţie.

Legat de preţul la alimente, la nivel european, vreau să vă spun că România are cele mai mici preţuri la alimente din Uniunea Europeană... (Vociferări. Gălăgie.) preţuri mai mici... (Vociferări. Gălăgie.) preţuri mai mici decât în Ungaria, decât în Polonia, decât în Bulgaria şi aşa mai departe. (Vociferări. Gălăgie.)

În acelaşi timp, în acest an, în România am avut cea mai mare producţie agricolă. Suntem prima ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte exportul de cereale, un lucru foarte important.

De asemenea, în acest an am avut creşteri semnificative în ceea ce priveşte exportul de produse agroalimentare.

Sunt lucruri foarte bune pe care le-a făcut Ministerul Agriculturii şi cred pentru că pentru aceasta domnul ministru trebuie felicitat. (Vociferări. Gălăgie.)

În acelaşi timp, conform datelor oficiale... (Vociferări. Gălăgie.) suntem o ţară competitivă din punct de vedere agricol şi trebuie să rămânem aşa. Şi doar prin implicare şi chestiuni serioase vom reuşi acest lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Matieş Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR, explicarea votului.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Auzim, bla-bla-bla, susţinem producătorul agricol, susţinem producătorii de alimente, securitatea... (Vociferări.) alimentară, şi ce vezi? Nimic concret.

Ieri, Grupul AUR a depus un proiect de lege, ca agricultorii, în spaţii protejate, sere, la fel, în construcţiile agricole - să fie scutiţi de impozit.

Vreau să vă văd dacă susţineţi agricultura, aşa cum o spuneţi de la microfonul ăsta.

Vreau să vă văd dacă într-adevăr vă gândiţi la securitatea alimentară.

Că aşa, bla-bla-bla, vă auzim pe toţi. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Goidescu Ionel, Grupul parlamentar SOS România.

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Robert Alecu (din sală):

Pe timpul celor de la SOS.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Goidescu Ionel. (Vociferări.)

Vă rog frumos să veniţi şi să ne spuneţi dacă...

Domnul Ionel Goidescu (de lângă prezidiu):

Da, pe timpul nostru.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, pe timpul dumneavoastră, îi... (Vociferări.)

Neafiliaţii la urmă pot să intervină.

Domnul Robert Alecu (de lângă tribună):

Explicarea votului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, la final, da?

Mulţumesc. (Vociferări.)

Nemaifiind alte solicitări, trecem la Legi organice. Adoptări

7. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 168/2025; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea legii.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

Mulţumesc.

173 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 6 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptată. (Aplauze.)

Explicarea votului, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ştiu că este foarte greu de înţeles pentru unii dintre dumneavoastră că una este să fii de acord şi să-ţi placă o poezie, o proză scrisă de un mare român, de un mare patriot şi este cu totul altceva să fii de acord cu faptul că acel român, acel poet, acel om de cultură mare a făcut greşeli şi a spus prostii.

Într-o epocă antisemită, da, am avut o grămadă de personalităţi, o parte sunt aici... (Arată înspre afişul de la tribună.) doar o mică parte, care au avut declaraţii şi acţiuni antisemite care au creat premisele, au creat terenul propice ca Antonescu şi alţi criminali să omoare oameni nevinovaţi.

Citiţi despre... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Horthy! Zi de Horthy!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...Pogromul de la Iaşi...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Zi de Horthy!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...citiţi despre copii evrei omorâţi...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Zi de Horthy!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...cu sălbăticie pe stradă... (Vociferări.) de soldaţi ai Armatei Române şi de jandarmi.

Românii adevăraţi recunosc bunele pe care le avem... (Vociferări.) şi relele pe care le avem.

Recunoaştem opera extraordinară a unor oameni de cultură fantastici, dar care, într-un mediu toxic, au făcut greşeli. Asta înseamnă să ai un popor puternic. (Vociferări. Gălăgie.) Un popor puternic îşi respectă istoria cu bune şi cu rele, le recunoaşte, îşi cere iertare şi în felul ăsta creează premisele pentru un viitor mai bun pentru copiii lui.

Eu am fost cu... 19 ani, timp de 19 ani, cu 10 generaţii de copii la Auschwitz ca să-i învăţ că răul din noi, care este, din păcate, cultivat, naşte monştri. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

În această şedinţă s-a întâmplat un derapaj grav, un afront la adresa României şi cred că nişte scuze de la această tribună se impun.

Înainte de a explica, vreau să vă spun că Partidul AUR a implementat cu stricteţe politica preşedintelui Donald Trump de combatere a antisemitismului, inclusiv dacă au fost probleme în cadrul Partidului AUR cu anumiţi membri, ei au fost înlăturaţi, însă... (Vociferări.) trebuie să ţinem cont că orice cetăţean, indiferent de religia lui, trebuie să se simtă protejat şi respectat de statul român. Respectul e însă şi reciproc valabil. Iar ruperea unor fotografii cu Iorga şi cu Eminescu de către deputatul Vexler în Parlamentul României... (Vociferări.) este o jignire care nu poate fi tolerată, iar AUR respinge vehement orice atitudine care echivalează cu un afront contra României.

Deputatul Vexler trebuie să înţeleagă că înainte să fie evreu, este un ales al poporului român... (Aplauze.) în Parlamentul României. (Aplauze.)

Atrag atenţia domnului deputat Vexler că în Knessetul Israelului nu sunt tolerate, ba chiar sunt aspru sancţionate derapajele membrilor Knessetului contra Statului...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să respectaţi Regulamentul...

Domnul George-Nicolae Simion:

...Israel.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să nu mai filmaţi, stimate coleg!

Domnul George-Nicolae Simion:

O să îi rog pe unii dintr-o tabără...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să respectaţi Regulamentul!

Domnul George-Nicolae Simion:

...sau din alta să asculte ce am de spus.

În Parlamentul României, să vii să rupi, într-un context atât de agitat, fotografii cu Eminescu şi cu Nicolae Iorga este inadmisibil şi nu poate fi tolerat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Am votat împotriva PL-x 168/2025.

Am votat împotrivă pentru că legea trebuie să fie clară, previzibilă şi aplicabilă fără abuz.

Acest proiect, stabilit de principiul legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, extinde şi redefineşte noţiuni fără criterii obiective, creează riscul unor interpretări excesive.

Libertatea de exprimare nu se apără prin texte vagi.

Art. 30 din Constituţie şi art. 10 din CEDO cer limite precise. Acest proiect nu le oferă. În loc să protejeze, deschide calea insecurităţii juridice. Orice cetăţean poate ajunge sub incidenţa legii prin interpretare.

Statul de drept se apără prin lege clară, nu prin abuz şi prin ură pentru poporul român.

Am votat împotriva PL-x 168/2025 din respect pentru români. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Grupul SOS România a votat împotriva acestei legi pe care o denumim "Legea Vexler", deoarece, în opinia noastră, nu este o lege care să acopere o nevoie socială de protecţie a unei minorităţi, ci este o lege care pur şi simplu nu are alt dar decât să provoace.

Am o vârstă şi nu m-am întâlnit cu manifestări serioase de antisemitism în România până în prezent. (Vociferări.)

Cu toate acestea, în prezent ni se bagă pe gât această lege în care poporul român este portretizat ca fiind un popor şovin, antisemit, care trebuie să dea o lege specială pentru a combate aceste lucruri.

Cred că această lege nu numai că nu face bine, face mai mult rău. Cunosc poporul evreu, am fost în Israel de două ori, am admiraţie pentru realizările lui, dar niciodată România, care are relaţii prieteneşti cu Statul Israel, nu s-a manifestat ca fiind un popor sau un stat antisemit.

Care este rolul acestei legi?

De ce suntem provocaţi?

De ce personalităţile culturii româneşti sunt rupte de un reprezentant al minorităţii evreieşti şi aruncate pe podeaua Parlamentului?

Dacă făceam aşa ceva în Knessetul israelian, care era reacţia?

Care este intenţia, stimate coleg Vexler?

În opinia mea, dumneavoastră, cu această lege, aţi făcut mai mult rău poporului israelian decât ar fi putut face orice altă propagandă negativă, prin aceste gesturi pe care le-aţi făcut astăzi, sfidând Parlamentul şi poporul român.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vexler Silviu, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Silviu Vexler:

Dacă domnul preşedinte Simion îmi permite să-l rog să rămână două minute, ca să şi pot răspunde la ceea ce a spus?

Credeţi că este normal ca într-o ţară europeană sau în orice altă ţară să fie legală promovarea lui Adolf Hitler? Pentru că în România este perfect legală. Din cauza unor interpretări, din cauza unui vid legislativ, este perfect legal să-l promovezi pe Adolf Hitler, pe Corneliu Zelea Codreanu, pe Himmler, pe Göring. (Vociferări.) Sigur, inclusiv Horthy şi alte persoane.

Vă întreb, de asemenea, adică întrebarea este adresată domnului preşedinte Simion, cu care, chiar dacă nu am fost niciodată de acord, am avut întotdeauna un dialog foarte civilizat.

Eu am greşit, dar am greşit pentru că am rupt hârtia care nu avea nicio legătură... (Vociferări.) cu persoanele care apăreau acolo, ci din cauza modului violent în care colegii dumneavoastră m-au îmbrâncit şi m-au ameninţat.

Deci, pentru gestul ruperii, eu îmi cer scuze. Dar aş vrea să vă întreb... (Aplauze.) aş vrea să vă întreb dacă şi colegii dumneavoastră care m-au anunţat ieri că sunt vinovat de genocid, că sunt criminal, că sunt trădător, colegii dumneavoastră care mă ameninţă cu moartea pe mine, care au transmis ameninţări cu moartea familiei şi copiilor mei, vor veni şi ei aici să îşi ceară scuze.

Până atunci, regret să vă informez, mai ales pe colegii care sunt un pic mai exaltaţi - eu nu reprezint Statul Israel... (Vociferări.) nu am nici măcar cetăţenie israeliană... (Vociferări.)

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Eşti agent Mossad!

Domnul Silviu Vexler:

...sunt cetăţean român, născut, crescut şi loial României... (Vociferări.) cu o legătură ancestrală... (Vociferări.) cu Statul Israel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

E foarte bine ca fiecare dintre noi să-şi recunoască vina individuală, nu colectivă. Atribuirea de vină colectivă este specifică unor sisteme dictatoriale pe care statul român le condamnă, fie că vorbim de regimul nazist al lui Adolf Hitler, fie că vorbim de regimul comunist şi figuri precum Lenin şi Stalin.

Nu vreau să... (Vociferări.) nu vreau... (Vociferări.) nu vreau să duc această discuţie în banalizarea răului.

Opinia pe care colegii mei au susţinut-o - şi repet, dacă există vreun derapaj, el este individual, nu colectiv, în grup.

Colegii, nu ştiu, va trebui, dacă există astfel de cazuri, să fie identificate.

Opinia pe care am exprimat-o de la această tribună este că una sunt criminalii de război şi alta sunt afirmaţiile tendenţioase şi interpretările care pot interveni.

Iată, şi dumneavoastră n-aţi ştiut cine se afla poate în acea fotografie şi aţi comis o greşeală regretabilă şi un afront adus României.

De aceea, e bine să ne ascultăm unii pe alţii şi să ne comportăm ca într-o democraţie, chiar dacă de multe ori acest lucru pare că nu este posibil.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aşa este, domnule preşedinte Simion, e bine să ne ascultăm unii pe alţii, dar ca să ne ascultăm, trebuie să fie linişte în sală, altfel nu se înţelege ce se expune de la acest microfon.

Ultima intervenţie.

Avem 3 solicitări din partea colegilor neafiliaţi.

Un singur coleg, conform Regulamentului.

Vă rog să vă decideţi.

Domnul Ciubuc, doamna Vârgă sau...

Care dintre dumneavoastră doreşte să intervină?

Domnul Robert Alecu (din sală):

Am solicitat prima dată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, care dintre dumneavoastră doreşte să intervină?

Domnul Alecu sau domnul Ciubuc?

Domnul Robert Alecu (din sală):

Dar am solicitat la început.

Succesiunea celor care cer. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu, respectăm Regulamentul, vă rog frumos.

Deci, domnule Ciubuc, îi lăsaţi cuvântul domnului Alecu, înţeleg.

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamne, ce blestem, să votăm şi să aprobăm această lege fix în ziua în care acum 36 de ani s-a dat ordinul pentru a omorî românii la Timişoara şi a început sfârşitul regimului comunist!

Le reamintesc celor care încă le mai licăreşte ceva în conştiinţă că răul nu se propagă doar de cei care îl fac, ci mai degrabă de cei care au puterea să se opună şi totuşi aleg să tacă.

Vă mulţumesc, domnule Vexler, pentru gestul pe care l-aţi făcut, arată exact caracterul dumneavoastră!

Cât timp aceste personalităţi vor fi în conştiinţa noastră colectivă, nu aveţi dreptul să ponegriţi în niciun fel identitatea lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultima intervenţie din cadrul şedinţei de astăzi, drept la replică, domnul Vexler Silviu, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Îmi pare rău că domnul preşedinte Simion a... (Vociferări.)

Este?

Voci din sală:

Este, este.

Domnul Silviu Vexler:

Mă bucur să vă revăd. (Se adresează domnului deputat George-Nicolae Simion.)

Am iniţiat acest proiect din convingere şi nu regret nici măcar o clipă faptul că l-am susţinut.

Şi mă bucură declaraţia domnului preşedinte Simion, căruia îmi voi permite să-i transmit înregistrările individualizate, care sunt, de altfel, publice, ale comportamentului colegilor domniei-sale de partid, fiind convins că, în calitatea dumnealui, le va solicita să vină să îşi ceară scuze, aşa cum mi-am cerut şi eu de fiecare dată.

Aş vrea, de asemenea, să subliniez că oricâte ameninţări, oricâte înjurături, oricâte scandaluri, orice veţi face, agresiv, umilind, înjurând, încercând să fiţi exact opusul la ceea ce spuneţi, cel puţin în ceea ce mă priveşte pe mine, cel puţin în ceea ce priveşte comunităţile evreieşti din România, nu vom ceda în faţa dumneavoastră, în faţa presiunilor şi ameninţărilor pe care le proferaţi, oricât de dure şi oricât de agresive ar fi.

În rest, cred că este cu adevărat ruşinos să puneţi în discuţie loialitatea faţă de stat a unora sau altora dintre colegii dumneavoastră.

Aşa cum eu niciodată nu m-am adresat unui coleg din AUR, din Partidul POT sau din SOS (pronunţă "sos")...

Voci de la SOS:

SOS!

Domnul Silviu Vexler:

...cu apelativul "extremist", nici SOS, niciodată...

Ar trebui şi aţi putea să simţiţi un strop, nu mare, de ruşine, pentru faptul că m-aţi făcut trădător de ţară, pentru faptul că m-aţi făcut agent Mossad şi alte asemenea injurii.

Vă mulţumesc... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Da, eşti trădător de ţară, agent Mossad, eu îmi asum, dă-mă în judecată!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 17 decembrie 2025, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

- Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 524/2025; adoptată în procedură de urgenţă;

- Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 170/2025/2025; adoptată în procedură de drept comun;

- Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului; PL-x 168/2025; adoptată în procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 17 decembrie 2025.

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.02.