Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Muariu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 216.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 22 şi marţi, 23 decembrie 2025; programul de lucru pentru perioadele 22-27 decembrie şi 29-31 decembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 15-22 decembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem şi votăm moţiunea simplă iniţiată de 86 de deputaţi.

La încheierea dezbaterilor asupra moţiunii, vom da şi votul final asupra acesteia.

De asemenea, de la ora 16.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 continuăm lucrările noastre cu primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă informez că, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, a fost înregistrată cererea de demisie a domnului deputat Ciolacu Ion-Marcel, ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, la data de 18 decembrie 2025.

Luăm act de această demisie, iar proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat, întocmit de Comisia juridică, urmează să fie dezbătut şi adoptat în şedinţa plenului de astăzi, conform dispoziţiilor regulamentare.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să urăm la mulţi ani colegilor noştri care îşi sărbătoresc ziua de naştere astăzi: Ciprian-Constantin Şerban - PSD, Radu-Mihail Ionescu - neafiliaţi, Andrei-Florin Gheorghiu - USR şi Călin-Graţian Gal - PNL.

La mulţi ani, stimaţi colegi, să fiţi sănătoşi! (Aplauze.)

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 86 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

- moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 8 minute;

Grupul parlamentar AUR - 5 minute;

Grupul parlamentar al PNL - 4 minute;

Grupul parlamentar al USR - 3 minute;

Grupul parlamentar al UDMR - două minute;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - un minut;

Grupul parlamentar SOS România - un minut;

Grupul parlamentar POT - un minut;

Deputaţi neafiliaţi - un minut.

Total - 26 de minute.

Dacă există comentarii, observaţii? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul!

231 de voturi pentru, 6 colegi nu votează.

Adoptate.

În continuare, am să rog liderii grupurilor parlamentare să desemneze persoanele care vor interveni asupra dezbaterilor; să desemneze aceste persoane, să le aducă colegilor secretari.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Fabian-Cristian, din partea Grupului parlamentar AUR, pentru citirea textului moţiunii simple.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Fabian-Cristian Radu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dăm citire moţiunii simple intitulate "Dreptate pentru România! Justiţia trebuie să devină cu adevărat un serviciu public în slujba românilor".

Ministerul Justiţiei are obligaţia constituţională şi politică de a asigura o bună funcţionare a justiţiei, de a garanta drepturile şi libertăţile fundamentale şi de a respecta legalitatea în activitatea instanţelor şi a celorlalte autorităţi din sistemul judiciar.

Ministrul justiţiei nu este doar un observator neutru al disfuncţionalităţilor sistemului, ci este chiar autoritatea politică responsabilă atunci când actul de justiţie este afectat în mod sistemic.

În contextul obligaţiilor asumate prin Programul de guvernare 2025-2028 pe capitolul Justiţie, coroborată cu greva magistraţilor, considerăm mai mult decât necesară depunerea prezentei moţiuni simple împotriva domnului ministru al justiţiei, domnul Radu Marinescu.

Domnia-sa a manifestat, pe parcursul exercitării mandatului, o lipsă evidentă de iniţiativă şi reacţie, incompatibilă cu responsabilitatea funcţiei pe care o ocupă, într-un domeniu esenţial pentru funcţionarea statului de drept.

Programul de guvernare, asumat de Guvern în Parlamentul României la învestire, cuprinde un capitol distinct referitor la justiţie, iar prevederile acestui capitol trebuie aduse la îndeplinire de ministrul justiţiei. O analiză sumară a liniilor directoare din acesta arată că nu au fost îndeplinite nici măcar în proporţie de 10%.

Guvernul ne obişnuieşte cu transformarea unor chestiuni asumate solemn în simple vorbe, fără conţinut şi fără realizări. Dar proverbul latin "Verba volant, scripta manent", găsindu-şi perfect aplicarea în acest context, este cel care vă pune în dificultate, domnule ministru Radu Marinescu.

Dacă ar fi să abordăm doar o parte din Programul de guvernare pe justiţie, observăm că aţi promis multe, dar aţi făcut puţine.

În pofida caracterului cronic al duratei excesive a proceselor, nu aţi promovat şi nu aţi susţinut nicio măsură legislativă, administrativă sau managerială concretă, care să conducă la reducerea termenelor de soluţionare a cauzelor.

Constatăm absenţa totală a unor politici publice coerente privind eficientizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, în condiţiile în care întârzierile sistemice afectează direct drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi, implicit, ale antreprenorilor români: durata excesivă a cercetărilor penale, durata excesivă a proceselor civile, în orice materie, de la dreptul familiei, până la speţe în domeniul achiziţiilor publice. Nu fac rabat de la această situaţie nici dosarele în care cetăţeni simpli, cu venituri mici şi medii, îşi caută dreptatea în raport cu abuzuri ale autorităţilor locale şi centrale. Cetăţenii "mor cu dreptatea în mână"! Singurele justificări prezentate, raportat la cele arătate mai sus, sunt activitatea excesiv de aglomerată a instanţelor şi lipsa fondurilor.

După ani de zile de proiecţii, programe de guvernare, promisiuni, ne aflăm într-o situaţie mult mai gravă, comparativ cu cea de acum 10 ani: mult mai multe procese nefinalizate, hotărâri judecătoreşti şi ordonanţe neredactate, termene de judecată excesiv de mari, o utilizare excesivă a procedurii amânării de pronunţare.

Lipsa dumneavoastră de reacţie în contextul protestelor magistraţilor, apatia manifestată în căutarea şi găsirea de soluţii, alegerea de a nu vă expune au condus la concluzia că există o incapacitate gravă de dialog instituţional, care a avut ca rezultat blocarea activităţii judiciare şi prejudicii majore pentru justiţiabili, dar şi pentru statul român.

Protestele magistraţilor au blocat activitatea instanţelor şi parchetelor. Persoanele vătămate nu şi-au putut apăra drepturile: minorii şi alte persoane vulnerabile au fost lăsate fără protecţia efectivă a legii. Pe durata protestelor, termenele de prescripţie nu au fost întrerupte, fiindcă nu există o prevedere legală de suspendare a judecăţii cauzelor adoptată prin hotărârea colegiilor de conducere a instanţelor.

În tot acest timp de inactivitate, magistraţii şi-au primit drepturile băneşti integral. Dacă ne gândim la durata excesivă a termenelor de judecată, la durata foarte îndelungată a cercetărilor penale, se ridică o întrebare firească: oare câte persoane vulnerabile s-au aflat în pericol, câţi violatori, tâlhari şi alţi infractori au scăpat de pedeapsă, câte firme au suferit prejudicii grave din cauza tergiversării şi, în această situaţie, a lipsei de activitate a instanţelor şi parchetelor? Cine răspunde pentru acestea, domnule ministru? Ca de obicei, păgubiţii sunt cei vinovaţi.

Nu v-am auzit niciodată spunând ceva despre răspunderea profesională şi patrimonială a magistraţilor, fiindcă societatea civilă doreşte o astfel de răspundere a magistraţilor care îşi depăşesc atribuţiile cu exces de zel, care ţin oamenii în instanţe zeci de ani, unora dintre ei făcându-le dreptate instanţele europene. Nu credem că poate considera cineva o normalitate ca, după 10-20 de ani, să se clarifice o situaţie juridică la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi să nu fie tras la răspundere niciun magistrat din România!

În acest context, răspunderea profesională a magistraţilor pentru erorile judiciare, pe modelul răspunderii profesionale existente, este o necesitate pentru România! Evident, atât îmbunătăţirea substanţială a mecanismelor de unificare a practicii judiciare, cât şi adoptarea unui sistem de răspundere profesională a magistraţilor trebuie să se realizeze în interiorul autorităţii judecătoreşti, fără a aduce atingere independenţei acesteia.

Fără justiţie, legea devine un simplu ritual, lipsit de conţinut moral!

Am dori să ştim cum vă raportaţi dumneavoastră la acest principiu.

Toate aceste lucruri pe care le-aţi cunoscut şi din prisma profesiei de avocat, care v-au fost semnalate şi ca ministru, au fost tolerate nu neapărat prin voinţă, dar prin inacţiune, şi nimeni nu şi-a asumat vreo responsabilitate politică sau administrativă.

Domnule ministru, responsabilitatea politică şi administrativă vă aparţin în mod direct dumneavoastră şi Guvernului din care faceţi parte.

Vă reamintim că, în calitate de ministru, pornind de la momentul audierii dumneavoastră în comisiile de specialitate din Parlamentul României, cu ocazia învestirii, în care aţi prezentat Programul de guvernare pe capitolul Justiţie şi până în prezent, nu aţi prezentat vreo strategie coerentă, reforme reale pliate pe un calendar sustenabil, având ca element central actul de justiţie şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Acestea sunt înscrise în Constituţie, nu pot fi negociate nici politic şi nici amputate discreţionar de a treia putere în stat, prin greve mascate sub formă de proteste.

Drepturile fundamentale au fost reglementate pentru cetăţeni tocmai pentru a fi apăraţi de arbitrariul autorităţilor statului. Atunci când cei care trebuie să aplice legea în apărarea drepturilor fundamentale încalcă cu bună ştiinţă aceste drepturi prin proteste care durează luni de zile, sfidând cetăţenii români, era moral şi politic normal să veniţi în faţa cetăţenilor şi să explicaţi fenomenul în sine. Era normal, într-un stat de drept, ca ministru al justiţiei, să îi liniştiţi pe cetăţeni cu privire la buna funcţionare a actului de justiţie, să redaţi încrederea în a treia putere a statului.

Dumneavoastră v-aţi limitat la declaraţii formale, fără substanţă, deci, evident, lipsite de efecte concrete.

Într-o formulă corectă de guvernare, un ministru implicat ar fi renunţat la mulţimea deplasărilor externe, în care putea fi înlocuit cu succes de secretari de stat, şi ar fi căutat, zi şi noapte, soluţii pentru probleme atât de grave. Statul de drept nu înseamnă un stat torţionar, înseamnă o justiţie echilibrată, dreaptă, în favoarea cetăţeanului.

Baronul de Montesquieu, în lucrarea "Despre spiritul legilor", spunea: "Libertatea politică nu constă în a face ceea ce vrei, ci în a putea face ceea ce trebuie să vrei".

Vă puteţi inspira, domnule ministru, din clasici, dacă progresismul nu a pus încă stăpânire pe partidul din care faceţi parte.

Domnule ministru, nimeni nu a contestat pregătirea dumneavoastră juridică şi nici caracterul, însă, prin lipsa de acţiune a dumneavoastră, constatăm un eşec managerial evident. Constatăm abandonarea rolului constituţional al ministrului justiţiei, de coordonare, iniţiere şi reformare a sistemului judiciar.

Din păcate, o mare parte dintre români consideră că în justiţia din România nu se face dreptate. Nu aţi reuşit să readuceţi încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, ba din contră, s-a adâncit şi mai mult falia dintre justiţiabili şi magistraţi, incluzând aici şi profesiile adiacente actului de justiţie. Un sistem judiciar care nu este credibil nu poate fi nici eficient! Oamenii trebuie să perceapă că legea se aplică pentru toţi la fel şi că justiţia este dreaptă şi serveşte în mod echilibrat interesul general şi particular.

Considerăm, din toate aceste motive, că trebuie să acordaţi o pauză în exercitarea demnităţii de ministru al justiţiei, printr-o demisie de onoare, susţinută de neîndeplinirea unor obiective majore şi de incapacitatea gestionării crizei din sistemul de justiţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la tribună pe domnul Radu Marinescu, ministrul justiţiei.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Radu Marinescu (ministrul justiţiei):

Vă mulţumesc.

Bună ziua tuturor!

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dragi colegi,

Mă aflu azi în faţa dumneavoastră pentru o dezbatere care ţine de exerciţiul firesc al democraţiei, într-o zi plină de semnificaţie simbolică pentru ţara noastră.

În decembrie 1989, românii s-au revoltat împotriva dictaturii şi au plătit cu sânge eliberarea ţării de comunism, deschizând astfel drumul nostru către libertate, democraţie şi către statul de drept, a cărui componentă esenţială este o justiţie independentă, imparţială, obiectivă şi responsabilă, o justiţie care să nu reprezinte şi să nu lăsăm să devină un instrument opresiv, ci un garant al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Celor care ne-au dăruit, prin sacrificiul lor suprem, prin lupta lor din decembrie 1989, libertatea şi speranţa unei societăţi mai bune, le rămânem profund îndatoraţi, atât de a-i păstra în memorie veşnic ca eroi, cât şi de a nu risipi niciodată acest dar.

Mă prezint în faţa Parlamentului în deplin respect pentru instituţia supremă a poporului român, pentru a dezbate această moţiune simplă.

România este o ţară democratică, europeană, un stat de drept, iar justiţia a evoluat şi s-a consolidat odată cu şi în cadrul statului de drept. Orice analiză lucidă, obiectivă, raţională asupra justiţiei trebuie să plece de la date şi fapte concrete, şi nu de la simple alegaţii, luând în considerare atât progresele, cât şi problemele încă existente, probleme care trebuie fără întârziere rezolvate. Orice reformare a justiţiei, legislativă sau doar administrativă, trebuie să fie realizată pe baza unor evaluări depline şi obiective, pentru a fi în interesul eficientizării justiţiei şi consolidării statului de drept.

Ca să ne ferim de subiectivismul autoevaluării, este util să recurgem la instrumentele oferite de observatorii internaţionali ai stării statului de drept din România, instrumente precum rapoartele "Rule of law" ale Comisiei Europene, evaluările GRECO sau ale OCDE, care subliniază progresele reale ale statului de drept şi ale justiţiei din România şi evidenţiază şi aspectele unde eforturile noastre trebuie sporite.

Orice analiză trebuie să aibă ca premisă arhitectura normativă instituţională şi funcţională a sferei justiţiei, competenţele şi responsabilităţile tuturor celor implicaţi în ceea ce numim generic justiţie. Dacă discutăm despre Ministerul Justiţiei, atunci trebuie să avem în vedere o componentă a Executivului. Iar puterea judecătorească este astăzi, în România, independentă şi se autoguvernează, nefiind subordonată Ministerului Justiţiei.

În conformitate cu dispoziţiile Constituţiei şi ale legilor justiţiei, adoptate în 2022, CSM este garantul independenţei justiţiei. Justiţia se înfăptuieşte, în România, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele de judecată.

CSM este ales de magistraţi; în cadrul magistraturii se face selecţia conducătorilor instanţelor şi parchetelor, în afara marilor parchete, conform legii, promovările, circulaţia personalului se stabilesc şi se antrenează răspunderea disciplinară în cadrul sistemului. Magistraţii sunt cei care trebuie să aplice legea în cauzele deduse judecăţii, să stabilească faptele şi adevărul prin pronunţarea unor soluţii definitive corecte, pentru care sunt răspunzători. Magistraţii au un înalt statut în societate şi trebuie să-şi facă datoria cu responsabilitatea corespunzătoare.

În aceste zile s-a discutat şi se discută mult despre legile justiţiei din 2022. Ele au fost adoptate de către Parlament după ample dezbateri şi consultări, inclusiv cu magistraţii, societatea civilă, în comunicare cu Comisia Europeană. Adoptarea şi intrarea în vigoare a acestor legi au devenit jalon în PNRR, iar, în urmă cu câteva zile, acest jalon a fost inclus în Cererea nr. 4 de plată, depusă de România.

Desigur, evoluţia în timp a oricărui act normativ trebuie evaluată şi este evaluată, şi trebuie acţionat în raport de nevoile reale ale societăţii. Aceste legi au stabilit standarde şi principii care au permis ridicarea MCV şi apoi aplicarea lor a fost evaluată constant la nivel european şi internaţional.

Aş dori să invoc Raportul "Rule of law" pentru România 2025, din cursul mandatului meu, care a marcat faptul că reforma a progresat, în România, prin digitalizare, facilitarea accesului cetăţenilor la asistenţă juridică şi asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul judiciar. Şi aş vrea să vă spun că, în momentul de faţă, la nivelul DNA, de exemplu, nevoia de personal este asigurată la 85% ocupare a schemei de procurori, ceea ce constituie un standard îndeplinit şi pentru PNRR.

Una dintre problemele care au fost reţinute prin acest raport, ţinând de implicarea MJ, a fost prompt rezolvată prin reforma legislativă privind restricţiile pre- şi post-angajare în instituţiile şi autorităţile publice, care a devenit Legea nr. 189/2025, "Legea pantouflage-ului", un proiect coiniţiat de către Ministerul Justiţiei.

Am văzut că l-aţi citat în textul moţiunii pe Charles de Secondad, baron de Montesquieu. Ştiţi, fără îndoială, că este părintele teoriei separaţiei puterilor în stat. Aceasta înseamnă, în contextul abordat astăzi, că eu, ca membru al Guvernului, vă dau explicaţii cu privire la aspectele din justiţie care ţin de competenţele MJ şi de limitele acestora.

Am văzut în text - şi vă mulţumesc pentru acest lucru - că îmi recunoaşteţi pregătirea juridică, experienţa profesională câştigată în 30 de ani de carieră neîntreruptă în justiţie, precum şi caracterul. Vă asigur că le-am mobilizat în eforturile depuse în perioada de când sunt ministru, pentru a îndeplini obiectivele guvernării pe coordonata specifică Ministerului Justiţiei. Actualul mandat de ministru a debutat în iunie 2025 şi, deşi a trecut un interval de timp relativ redus, Ministerul Justiţiei a realizat deja o serie de obiective foarte importante ale guvernării şi este în grafic cu îndeplinirea altora.

Programul de guvernare pe care l-aţi amintit vizează o perioadă de 4 ani, şi obiectivele stabilite pentru sfera justiţiei presupun acţiunea conjugată a tuturor factorilor instituţionali şi politici care aderă la şi susţin acest program. Acţiunile MJ trebuie analizate şi evaluate coroborat cu cele ale întregului Guvern, ale Parlamentului, toate convergente în îndeplinirea scopului de a moderniza şi eficientiza legislaţia şi, implicit, justiţia.

Aţi invocat faptul că sunt lipsit de viziune, de strategie, indiferent, simplu observator sau manager ineficient.

Datele concrete, faptele, rezultatele contrazic retorica politicianistă a moţiunii dumneavoastră - şi mă voi referi concret la aceste date şi fapte.

Aţi invocat absenţa unor viziuni concretizate în documente strategice privind justiţia şi domeniul judiciar. Realitatea vă contrazice:

- a fost adoptată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029;

- a fost adoptată Strategia Naţională pentru Prevenirea Recidivei 2025-2029;

- am continuat aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru 2021-2025, în mod corespunzător, aşa cum recunoaşte Raportul "Rule of law" pentru România;

- elaborăm acum noua strategie pentru 2026-2030, definind cadrul de acţiune pe termen mediu pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în instituţiile publice;

- continuăm aplicarea Strategiei naţionale privind recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni. Asigurăm astfel un cadru coerent şi eficient pentru demersurile instituţionale care cresc eficienţa în recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni;

- Am întărit rolul instituţional şi funcţional al ANABI şi corespunzător eficienţa acestei instituţii importante;

- Strategia naţională de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare este elaborată şi se află în dezbatere publică, urmând a fi adoptată;

- Ministerul Justiţiei a contribuit substanţial la Strategia naţională privind aderarea României la OCDE. La propunerea Ministerului Justiţiei a fost adoptată Legea nr. 156/2025 care modifică şi completează Legea nr. 319/2024 prin care România şi-a consolidat cadrul normativ pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în operaţiunile economice internaţionale, conform cerinţelor şi recomandărilor Grupului Anti-Mită WGB al OCDE. Adoptarea legii a determinat evaluarea pozitivă a României în procesul de aliniere la standardele Convenţiei OCDE Anti-Mită, evaluare obţinută în luna octombrie 2025, avizul favorabil cu numărul 17 în procesul de aderare la această organizaţie;

- Am adoptat reforma legislativă privind restricţiile pre- şi post-angajare, aşa numitul "Pantouflage", amintit de mine anterior, care a atras o evaluare pozitivă în Grupul PIAC al OCDE în noiembrie 2025;

- Strategia privind elaborarea, respectiv implementarea dreptului european şi a deciziilor CCR, CEDO şi CJUE;

- Am continuat procesul de adaptare a legislaţiei interne la jurisprudenţa naţională şi europeană;

- Participăm activ la strategiile europene de elaborare a directivelor europene. Negociem 13 propuneri în domenii esenţiale precum: abuzul sexual, exploatarea sexuală a copiilor, drepturile, sprijinirea, protecţia victimelor criminalităţii, combaterea corupţiei şi insolvenţă:

- transpunem în momentul de faţă, în dreptul naţional, directive privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal, recuperarea şi confiscarea de active, prevenirea şi combaterea traficului de persoane, protejarea victimelor acestui trafic de persoane, combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice sau protecţia împotriva procedurilor judiciare abuzive de tipul anti-SLAPP.

În ceea ce priveşte Strategia privind drepturile omului, invocată de dumneavoastră în moţiune, amintesc de cele reţinute recent în cauza CEDO "Văscăuţanu împotriva României", 4 decembrie 2025, privind situaţia deţinuţilor români care susţin că sunt supuşi unor condiţii de detenţie necorespunzătoare. Această decizie recunoaşte eficienţa remediilor legislative interne şi implementarea consecventă a măsurilor structurale, aspecte realizate prin implicarea fermă a MJ, ceea ce va conduce la diminuarea semnificativă a numărului cauzelor împotriva României de pe rolul Curţii Europene.

Amintim şi Strategia derulată de MJ privind digitalizarea justiţiei, care vizează eficientizarea deosebită a actului de justiţie şi asigurarea celerităţii procedurilor, care vă preocupă şi ne preocupă, urmărind finalizarea cu succes în 2026 a proiectelor PNRR de digitalizare a sistemului judiciar, precum şi utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială în justiţie, inclusiv ca asistent al profesioniştilor dreptului.

Aţi criticat lipsa unor abordări ale Ministerului Justiţiei privind durata excesivă a proceselor şi eficientizarea procedurilor.

Iată câteva date factuale raportate la situaţia din România faţă de alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit Tabloului de bord privind justiţia, publicat de Comisia Europeană în 2025.

Cu titlu de exemplu, menţionez că durata procedurilor în cauzele civile, comerciale, administrative este mai mare în state precum Franţa, Spania sau Italia, în raport cu România. În ceea ce priveşte durata procedurilor judiciare în cauze civile şi comerciale în primă instanţă, România se situează în prima jumătate a statelor membre - locul 11 din 27.

Ştim că există nemulţumiri legitime ale cetăţenilor, astfel că aceste realităţi statistice nu înseamnă că nu am găsit soluţii în mod constant, în limitele competenţelor noastre, pentru că celeritatea incumbă organelor judiciare în realizarea actului de justiţie.

În decursul anului 2025, termenele de efectuare a expertizelor criminalistice de către INEC, aflat în subordinea Ministerului Justiţiei, în chestiuni sensibile, cum ar fi accidentele de trafic terestru, au fost reduse de la 18-24 de luni, anterior, la aproximativ 6-7 luni.

În ceea ce priveşte digitalizarea, aceasta va asigura celeritatea efectivă a procedurilor şi avem în derulare proiecte majore care urmăresc modernizarea infrastructurii de IT şi de comunicaţii, cum ar fi: dezvoltarea şi optimizarea infrastructurii de date Justice Data Centers, "Cloud-ul privat pentru justiţie", implementarea sistemului modern de comunicaţii şi colaborare pentru MJ subordonate şi instanţele de judecată, dezvoltarea de sisteme integrate de înregistrare, în sălile de judecată, şi a componentelor de transcriere automată, cu un sistem de inteligenţă artificială speech to text, care va transfera declaraţiile direct în material de utilizat în dosar şi va reduce foarte mult procedurile şi durata acestora, operaţionalizarea sistemului ECRIS V, de gestionare a cauzelor, digitalizarea în cadrul parchetelor.

Am modernizat complet, în acest an, infrastructura de reţea LAN pentru 35 de instanţe.

Am devenit parteneri ai Proiectului european "Soveral General AI for Government Efficiency", aflat acum în procedură de evaluare a cererii de finanţare, care îşi propune să obţină instrumente de bază ale unui asistent de inteligenţă artificială, precum cele de întocmire automată a rezumatului, traducerea automată, analiză juridică semantică, în bazinele proprii de jurisprudenţă şi de legislaţie.

Avem următoarele proiecte de acte normative realizate şi aflate deja în dezbatere: facilitarea participării prin videoconferinţă în cauzele civile cu elemente transfrontaliere, facilitarea obţinerii probelor electronice în dosarele penale, punând în aplicare regulamentul privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice.

Aţi menţionat numărul mare al proceselor nefinalizate sau hotărâri judecătoreşti neredactate.

Menţionez că toate aceste aspecte ţin în mod exclusiv de activitatea judecătorească, iar Ministerul Justiţiei nu poate interveni aici.

Am avut întâlniri, însă, într-un dialog constant cu magistraţii, cu avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti, CSM, la sediul MJ, în cadrul altor evenimente profesionale, în care am invocat necesitatea ca în activitatea judiciară să se asigure celeritatea, prin utilizarea procedurilor electronice deja existente, videoconferinţa pentru audieri, administrarea probelor de către avocaţi, prevăzută în Codul de procedură civilă, sau utilizarea mijloacelor alternative de soluţionare a proceselor.

Mi-aţi reproşat lipsa de reacţie în contextul protestelor magistraţilor.

După cum ştiţi, acestea au fost justificate de către magistraţi, prin iniţiativa legislativă a Guvernului, derivând din Programul de guvernare, de majorare a vârstei de pensionare a magistraţilor şi de ajustare a pensiilor de serviciu, în contextul îndeplinirii unui jalon PNRR.

În acest context, Ministerul de Justiţie a avut o abordare constructivă: a căutat să evite conflictul între puterile statului, act care a afectat cetăţeanul, a susţinut necesitatea dialogului instituţional, colaborării loiale între puterile statului.

Am participat la toate întâlnirile de consultări ale Guvernului şi ale Preşedinţiei cu magistraţii, am semnalat necesitatea respectării condiţiilor de constituţionalitate a legii.

În toată această perioadă a protestelor am avut o prezenţă publică activă, chiar zilnică, prin zeci de intervenţii în mass-media, transmiţând ferm că greva nu este permisă şi că orice protest nu poate ignora necesitatea de a soluţiona cel puţin cauzele urgente, a căror întârziere riscă să afecteze grav drepturile şi libertăţile justiţiabililor.

Am avut discuţii numeroase cu magistraţii la instanţe şi parchete de toate gradele, cu avocaţi, notari, executori, efectuând, în acest sens, deplasări numeroase în ţară, pe raza mai multor curţi de apel şi tribunale.

Am analizat, astfel, constant modul cum evoluează protestul, natura, întinderea, efectele şi am cerut constant reluarea activităţii, extinderea numărului de cauze soluţionate în timpul protestului.

Când în media s-a semnalat concret un caz grav de amânare a soluţionării unei cereri urgente, o ordonanţă preşedinţială formulată de o persoană grav bolnavă, am reacţionat public, şi cauza a fost soluţionată ulterior, evident fără ca vreodată să am pretenţia de a sugera vreo soluţie judiciară, ci doar de a sublinia necesitatea ca dreptul esenţial la proces echitabil să fie respectat şi cauzele urgente să fie soluţionate.

Am precizat public, repetat, că responsabilitatea pentru actul de justiţie revine magistraţilor şi că orice abatere disciplinară trebuie sancţionată în conformitate cu legea.

Am iniţiat dialoguri instituţionale pentru a discuta soluţiile necesare justiţiei în perioada de protest.

Am invitat toate instituţiile sistemului judiciar la Ministerul Justiţiei, pe 4 septembrie 2025, şi am participat activ la toate iniţiativele altor actori importanţi din justiţie, precum reuniunea de la Parlament, în cadrul unui pact pentru justiţie propus de UNBR.

Mi-aţi reproşat că protestele magistraţilor au blocat activitatea instanţelor şi parchetelor, dar decizia privind aceste proteste le revine acestora prin hotărârile adunărilor generale ale instanţelor, fără ca ministrul justiţiei să aibă pârghiile legale de a interveni în vreun fel în aceste decizii.

În această perioadă, magistraţii mi-au comunicat că au desfăşurat activităţi administrative interne şi au susţinut că activitatea de judecată a instanţelor a continuat pentru cazuri urgente, precum măsuri preventive, ordine de protecţie, conflicte de competenţă sau alte cereri urgente.

Cât priveşte protestul că s-au plătit magistraţii pe durata protestelor, ar trebui văzută competenţa privind acordarea drepturilor băneşti ale magistraţilor, care revine în exclusivitate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Aplicarea la speţă a legii, aplicarea la speţă a instituţiilor de drept penal, material, inclusiv prescripţia răspunderii penale, revine exclusiv instanţelor de judecată şi magistraţilor.

Cu toate acestea, referitor la riscul de intervenire a prescripţiei penale, în toate întâlnirile avute în timpul protestului magistraţilor am solicitat să fie soluţionate cauzele care au riscul de a se închide, prin stingerea acţiunii penale, ca urmare a intervenţiei prescripţiei.

Legile justiţiei prevăd modul în care se realizează angajarea răspunderii disciplinare şi patrimoniale a magistraţilor.

Există ipoteze clar definite legal, şi Legile justiţiei nu dau Ministerului de Justiţie vreo competenţă sau atribuţie în sfera disciplinară. Competenţa revine inspecţiei judiciare, CSM şi instanţelor de judecată.

Am solicitat însă public ca, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile răspunderii magistraţilor, inspecţia judiciară şi CSM să acţioneze cu celeritate, obiectiv şi imparţial, respectând prevederile legale, iar dacă este vorba de infracţiuni, să se ia urgent măsurile legale de către organele judiciare penale. Am făcut acest lucru inclusiv în contextul dezvăluirilor din materialul de presă Recorder, poziţia mea publică fiind succedată de sesizarea inspecţiei judiciare de către CSM, pentru verificările necesare.

Aţi sugerat să trimit secretari de stat în deplasările externe, în locul ministrului, minimalizând, astfel, necesitatea reprezentării României la nivel ministerial, în întâlnirile de nivel înalt.

Consider că prezenţa ministrului la întâlnirile cu omologii din alte ţări, în formatul JAI sau Consiliul Europei, cu preşedintele CEDO, comisarul pentru justiţie al Uniunii Europene, înalţi responsabili ONU pentru anticorupţie, înalţi responsabili ai OCDE, în cadrul unor formate de discuţii care vizează strategii şi reforme în domenii esenţiale pentru justiţie şi statul de drept, denotă tocmai implicarea şi responsabilitatea mea în gestionarea activităţii ministerului şi căutarea de soluţii, pe care mi-o şi recomandaţi dumneavoastră în textul moţiunii.

Activitatea internaţională a Ministerului Justiţiei, în 2025, a condus la progrese reale făcute de către România cu privire la statul de drept, şi enumăr câteva: cauza Văscăuţan, amintită anterior - pas important pentru a diminua numărul cauzelor repetitive de la CEDO; includerea limbii române în informaţia juridică a Curţii la Consiliul Europei; semnarea Convenţiei privind protecţia profesiei de avocat, care asigură independenţa avocaţilor, confidenţialitatea relaţiei avocat-client, libertatea de exprimare.

Am aprobat, alături de miniştrii de justiţie din Uniunea Europeană, în cadrul JAI Bruxelles, concluziile Consiliului privind dispoziţiile model pentru dreptul penal al Uniunii Europene.

Am analizat soluţii cu omologii mei privind lupta împotriva criminalităţii organizate, în domenii-cheie precum corupţia, evaziunea fiscală, cybercrime, cooperarea internaţională în justiţie.

Am discutat despre scutul european pentru democraţie, digitalizare, inteligenţă artificială, în justiţie.

Cu domnul Michael McGrath, comisarul european pentru democraţie şi stat de drept, am discutat progresele României făcute în domeniul justiţiei, paşii de urmat, proiectele comisiei în justiţie, pentru 2026, directivele aflate în negociere.

Alături de preşedintele Senatului, de secretarul general al Guvernului, de reprezentanţi ai MAE, ANI şi ai Parlamentului României, am obţinut un succes important în parcursul aderării României la OCDE, participând la evaluarea în cadrul Grupului PIAC, unde am prezentat personal reforma legislativă.

România a avut rezultate pozitive în ambele grupuri ale OCDE, unde este participant implicat MJ.

Relaţiile externe ale MJ s-au materializat şi prin primirea de către mine şi colegii mei a numeroşi reprezentanţi ai justiţiei din alte state: patru miniştri ai justiţiei, conducători ai parchetelor şi ai altor instituţii cu implicare în sfera justiţiei, reprezentanţi diplomatici ai ţărilor cu care derulăm mecanisme financiare de susţinere a modernizării în justiţie, ai Băncii Mondiale - toate sunt menite a susţine dialogul şi soluţii concrete pentru a conlucra în modernizarea şi consolidarea justiţiei şi a statului de drept.

Nu există un eşec managerial, aşa cum susţine moţiunea. Moţiunea dumneavoastră, dragi colegi, vorbeşte, fără vreo bază factuală, despre un pretins eşec managerial, cuantificat, total, arbitrar, la o aşa-zisă rată de 10% din Programul de guvernare realizat. Se rezumă însă doar la argumente generice privind ineficienţa în activitatea ministerială.

În justiţie există principiul actori incumbit onus probandi, ceea ce înseamnă că un acuzator aduce şi probe. Cum însă n-aţi făcut-o prin moţiune, vă prezint eu câteva date şi elemente concrete care denotă că MJ lucrează intens şi eficient, şi rezultatele sunt pe măsură, exprimând un succes, nu un eşec managerial.

În anul 2025, activitatea MJ în asigurarea calităţii legislaţiei a presupus participarea la peste 200 de grupuri şi comisii interinstituţionale, formale şi informale, inclusiv în domeniile-cheie care au legătură cu pachetele de reforme de până acum şi cele viitoare: avizarea a peste 5.000 de lucrări în circuitul guvernamental, elaborarea a peste 60 de puncte de vedere cu privire la propuneri legislative, 1.200 cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate, peste 150 de răspunsuri la interpretări parlamentare, răspunsuri la peste 5.000 de petiţii şi peste 20.000 de comunicări cu ONG-urile.

În medie, patru-cinci cetăţeni sunt primiţi săptămânal de angajaţii ministerului pentru a fi îndrumaţi în problemele cu care se confruntă.

Raportându-mă şi la instituţiile din subordinea Ministerului Justiţiei, arăt că la ONRC am realizat o simplificare a accesului la Registrul Comerţului, eficientizarea activităţii şi eliminare a blocajelor în activitatea de soluţionare a cererilor de înregistrare, asigurând respectarea termenelor prevăzute de lege, aspect foarte important şi pentru mediul de afaceri.

Astfel, în condiţiile în care, atunci când am preluat mandatul, exista un sold considerabil de cereri nesoluţionate, acest sold a fost eliminat complet până la data de 1 iulie 2025, ceea ce confirmă eficienţa măsurilor adoptate şi impactul pozitiv asupra funcţionării ONRC şi asupra mediului de afaceri.

PNRR a fost o preocupare constantă în activitatea mea, organizând şedinţe frecvente pentru accelerarea implementării programelor.

Facem reforme la Ministerul Justiţiei. Suntem responsabili de două reforme în cadrul PNRR: Reforma V - asigurarea independenţei sistemului judiciar şi creşterea calităţii şi eficienţei acestuia; Reforma VI - intensificarea luptei împotriva corupţiei.

În urma revizuirii PNRR, Ministerul Justiţiei, în calitate de coordonator de reforme şi investiţii, este responsabil de 11 jaloane şi ţinte. Gestionăm o alocare de 242.310.000 euro pentru investiţii în domeniul transformării digitale. Am semnat 27 de contracte de finanţare cu instituţiile din sistemul judiciar, dintre care 26 de contracte aferente Componentei VII - transformarea digitală.

Rata de contractare a fondurilor este de aproape 100%.

Procentul de finalizare a procedurilor de achiziţii - 70%.

Execuţia bugetului alocat - 132 de milioane de euro.

Până la finalul implementării, din 2026, preconizăm o rată maximală de utilizare a fondurilor.

În ceea ce priveşte mecanismul financiar norvegian 2021-2028, în 4 decembrie 2025 am primit propunerea de memorandum de înţelegere dintre Guvernul României şi Regatul Norvegiei, o alocare pe Programul justiţiei, pe care îl coordonăm, de 60 de milioane de euro.

Programul de cooperare elveţiano-român. Am semnat acordul de implementare la 4 aprilie 2025, cu buget 11.800.000 de franci elveţieni.

Amintesc investiţiile în infrastructura judiciară.

În 2025 am terminat şapte obiective de investiţii, am continuat lucrările la patru obiective de investiţii, sedii ale instanţelor.

Iniţiative legislative.

La nivelul Ministerului Justiţiei am elaborat, în această perioadă, 10 acte normative de nivelul legii privind Codul penal, Codul de procedură penală, avertizori în interes public, combaterea infracţiunilor - corupţie şi spălare de bani.

Am contribuit la elaborarea proiectului de act normativ în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, am elaborat proiectul de lege pentru reintegrarea în profesie a magistraţilor, ca să recuperăm forţa de muncă şi să nu mai plătim pensii ocupaţionale, şi am făcut acest lucru şi în privinţa celor care lucrează în cadrul ANP-ului.

În executarea hotărârilor CEDO amintesc un lucru foarte important. În 4 decembrie 2025, Comitetul de miniştri din cadrul Consiliului Europei a adoptat o decizie privitoare la executarea hotărârii-pilot Rezmiveş şi respectiv Grupul de cauze Brăgădireanu, care vizează probleme legate de supraaglomerare şi condiţii de detenţie inadecvate, reţinându-se progresele realizate de autorităţile române, existenţa în legislaţie a căilor de atac eficiente, condiţii în care România a fost trecută de la supravegherea susţinută, care este specifică cauzelor unde sunt probleme sistemice, la supravegherea standard.

În materia cooperării judiciare, poate nu vă este de dezinteres să aflaţi că, în perioada 1 ianuarie - 15 decembrie 2025, au fost aduse în ţară 565 de persoane, în baza mandatelor europene de arestare, 165 de persoane în baza mandatelor de arestare în relaţia cu Marea Britanie, 29 de persoane urmărite în procedura de extrădare din state terţe şi 235 de persoane transferate pentru executarea pedepsei în România.

Am intervenit în domeniul insolvenţei pentru reducerea duratei procedurilor judiciare, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

În relaţia cu profesiile conexe menţionăm Proiectul de Lege privind activitatea notarială electronică, participarea la sistemul informatic pentru executorii judecătoreşti şi Propunerea legislativă de modificare şi completare a legii care priveşte executorii judecătoreşti.

După o perioadă de 18 ani, distinşi colegi, raportat la experţii tehnici judiciari, am reuşit să realizăm examenul pentru experţi tehnici judiciari, pentru specialităţi de o deosebită importanţă pentru activitatea judiciară: topografie, cadastru, geodezie, construcţii civile, industriale şi agricole, autovehicule, circulaţie rutieră, instalaţii pentru construcţii.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor a fost şi rămâne o prioritate a mandatului meu.

Am iniţiat şi voi continua reformele, să modernizăm şi să eficientizăm sistemul penitenciar, să asigurăm deplina respectare a drepturilor omului, a drepturilor personalului şi utilizarea eficientă a resurselor.

În anul 2025 am obţinut alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru ANP, de 2,7 miliarde de lei, şi avem o execuţie bugetară de 99,79%.

Au fost încasate, la nivelul sistemului penitenciar, venituri proprii de 146 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creştere de 35% faţă de anul 2024. Am crescut semnificativ numărul de deţinuţi care lucrează.

Tot în anul 2025 am finalizat 1.086 de noi locuri de cazare pentru persoanele private de libertate. Am finalizat lucrări de reparaţii curente şi întreţinere la 2.600 de camere de detenţie şi am continuat lucrările la cele două penitenciare - Unguriu şi Berceni, dublând gradul de realizare a lucrărilor faţă de anul anterior.

Întreprindem demersuri şi vom realiza, în 2026, 12 parcuri fotovoltaice, care vor asigura energia necesară pentru penitenciarele din România.

Am achiziţionat 63 de autospeciale pentru transportul persoanelor private de libertate, pentru că parcul auto era foarte învechit şi erau condiţii degradante pentru cei care erau transportaţi.

Am depus şi am demarat Proiectul "PACE", cu un buget de aproape două milioane de euro, vizând măsuri de sănătate pentru deţinuţi.

Mai amintesc doar faptul că, în prima parte a lunii decembrie 2025, am finalizat şi dotarea hardware pentru implementarea noului sistem informatic al Agenţiei Naţionale pentru Cetăţenie, cea mai importantă schimbare tehnologică din istoria acestei instituţii, având ca obiectiv final să operaţionalizăm în format electronic dosarul unic de cetăţenie română şi a spaţiului virtual pentru relaţia cu solicitanţii şi aplicanţii de cetăţenie română, ca să securizăm procedurile şi derularea mai rapidă a acestora.

Dragi colegi,

Aceasta nu este nicidecum o prezentare exhaustivă a muncii desfăşurate alături de colegii mei din minister, cărora le mulţumesc public pentru dedicarea şi profesionalismul cu care s-au implicat în activitatea extrem de solicitantă a anului 2025. Sunt doar exemple din munca complexă, continuă şi diversificată pe care Ministerul Justiţiei o realizează în domeniul său de activitate.

Dialogul meu cu dumneavoastră, parlamentarii, nu are loc doar astăzi. El a început din prima zi a mandatului meu şi colegi din toate partidele politice au avut deplina posibilitate să discute cu mine despre proiecte care să îmbunătăţească sistemul judiciar.

Vă asigur că, atâta timp cât voi rămâne ministru al justiţiei, voi face, ca şi până acum, din dialog constructiv, instrumentul esenţial al progresului comun în dezvoltarea justiţiei.

Cred cu tărie că justiţia din România trebuie să rămână independentă, apolitică, să fie corectă, imparţială şi obiectivă, să asigure condiţiile cele mai bune tuturor profesioniştilor din sistem, pentru a-şi realiza activitatea şi a-şi împlini cariera în mod liber, conform propriei conştiinţe şi pregătiri profesionale, fără constrângeri, fără persecuţii, dar în egală măsură cu asumarea responsabilităţii depline faţă de cetăţean, care este beneficiarul principal al actului de justiţie şi a cărui încredere trebuie permanent păstrată şi consolidată.

Vă mulţumesc tuturor pentru atenţie!

Vă asigur de respectul meu deplin faţă de Parlamentul României şi vă invit ca împreună să construim o justiţie adevărată, ca un serviciu public aflat doar în slujba cetăţeanului şi niciodată a altor interese. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule ministru.

Urmează dezbateri asupra moţiunii simple prezentate.

Reamintesc faptul că la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit Regulamentului.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Popa Ştefan-Ovidiu.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Asistăm la o serie de teze false şi o mulţime de acuze nefondate. Pe scurt: o mistificare a adevărului şi jocuri periculoase politice, marca AUR. Acesta este rezumatul moţiunii simple depuse de AUR împotriva ministrului justiţiei.

Sunt minciuni cu tuşe groase la adresa ministrului, pe care îl acuză că ar fi "inactiv" şi "absent" în gestionarea problemelor sistemului judiciar. AUR, în realitate, face un amestec de generalizări şi confuzii grave privind rolul constituţional al ministrului justiţiei.

Aşa că ne întrebăm retoric: oare nu ştiu legile?

AUR afirmă că ministrul justiţiei este "autoritatea politică responsabilă atunci când actul de justiţie este afectat în mod sistemic". Afirmaţia sună bine pentru public, dar este profund incompletă şi periculoasă.

Ministrul justiţiei nu conduce instanţele, nu dă ordine magistraţilor şi nu poate interveni în actul de judecată fără a încălca independenţa justiţiei.

Exact acest principiu, fundamental într-un stat de drept, pare să fie ignorat - în mod premeditat - de iniţiatorii moţiunii. (Vociferări.)

Apoi, ni se reproşează că Programul de guvernare pe justiţie ar fi realizat "în proporţie de sub 10%". O cifră aruncată fără niciun fundament şi fără exemple concrete. Este genul de afirmaţie care poate exista doar într-o moţiune scrisă pentru efect artistic şi pentru reţelele de socializare, nu pentru adevăr.

AUR acuză lipsa de măsuri pentru reducerea duratei proceselor.

Adevărul este însă simplu şi bine cunoscut: supraaglomerarea instanţelor, deficitul de personal şi complexitatea procedurilor nu se rezolvă prin arătatul cu degetul spre unii sau spre alţii.

Orice deficienţă de acest fel se soluţionează prin politici publice, investiţii, digitalizare şi dialog cu sistemul judiciar. Adică exact lucrurile pe care ministrul justiţiei le face şi le prezintă în mod instituţional.

Apoi, ajungem la unul dintre punctele cele mai grave ale moţiunii: protestele magistraţilor. AUR îi reproşează ministrului că nu a "intervenit" suficient. Dar ignoră faptul că ministrul nu are voie să intervină, pentru că, în caz contrar, ar încălca Constituţia.

Poate da ordine administrative judecătorilor? Poate da sancţiuni politice? Ne este clar tuturor că AUR consideră independenţa justiţiei opţională, în funcţie de interesul lor de moment.

În mod paradoxal, moţiunea cere respectarea drepturilor fundamentale, dar sugerează soluţii care ar duce exact la subordonarea politică a justiţiei.

Este o contradicţie pe care autorii nu o lămuresc, pentru că nu pot. Se gândesc doar cum o să arate pe TikTok declaraţia lor, şi nu la rezolvarea adevăratelor probleme din justiţie.

AUR vorbeşte despre răspunderea magistraţilor, un subiect legitim, dar tratat demagogic. Există deja mecanisme de răspundere profesională. Discuţia despre îmbunătăţirea lor este una serioasă şi trebuie purtată în interiorul autorităţii judecătoreşti, aşa cum chiar moţiunea recunoaşte, dar pe care apoi o contrazice, prin tonul acuzator şi populist.

Şi o observaţie de fond: în textul moţiunii se invocă drepturi fundamentale înscrise în "constituţie". "Constituţie" este scris fără majusculă! Poate părea un detaliu, dar nu este. Când tratezi Constituţia ca pe un substantiv comun, exact aşa tratezi şi separaţia puterilor în stat, adică superficial.

PSD îşi asumă pe deplin susţinerea ministrului Radu Marinescu, care este un profesionist, un om cu caracter, care respectă Constituţia - "Constituţie" cu literă mare - şi limitele funcţiei sale. Nu promite miracole, nu politizează justiţia şi nu transformă nemulţumirile reale ale cetăţenilor în armă electorală.

Justiţia se apără prin seriozitate, dialog şi respect pentru Constituţie, şi nu prin aşa-zise moţiuni pentru Facebook şi TikTok.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu prea înţelege PSD-ul acest amestec din moţiunea noastră, care ar fi pentru TikTok şi Facebook.

Hai să încercăm să le explicăm, totodată cum trebuie să explicăm cetăţenilor români impostura celor de la USR, demascarea impostorilor de la USR.

USR-ul astăzi nu votează contra ministrului justiţiei al PSD. Ministrul justiţiei al PSD şi al USR!

USR-ul este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul! (Aplauze. Vociferări.) O s-o repet... (Gălăgie.) ... o s-o repet: USR-ul este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul. Aşa că, domnul Grindeanu, care se plimba pe aici, să înceteze să facă baletul ăsta şi să se decidă o dată dacă este ori la putere, ori la opoziţie! (Vociferări.)

USR-ul, dragii mei rezişti, este la guvernare cu PSD-ul, iar PSD-ul este la guvernare cu USR-ul! (Aplauze. Vociferări.)

Cu cine este la guvernare USR-ul?

Voci de la AUR:

Cu PSD-ul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi cu cine este la guvernare PSD-ul?

Voci de la AUR:

Cu USR-ul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Hai, băieţii de la USR, mânuţele alea galbene să le vedem sus (Ridică mâna dreaptă.) şi să explicaţi voi susţinătorilor voştri, care poate sunt mai inteligenţi şi mai eficienţi decât voi, de ce nu votaţi voi moţiunea simplă împotriva ministrului justiţiei, al PSD!

Toată lumea, mânuţele sus, facem o coregrafie cu Declic şi cu Funky Citizens (Aplauze. Vociferări. Râsete.) împotriva justiţiei. Pentru că tot acest circ, făcut în ultimele trei săptămâni de voi, a fost, de fapt, un teatru ieftin pentru cine controlează justiţia, care grupare mai coruptă controlează justiţia şi se revine la culoarele din instanţe, fără ca cineva să se gândească că, pe lângă tema legitimă a prescripţiei şi a felului în care scapă corupţi, criminali, de asemenea, mai avem cetăţenii care, la fel, se rătăcesc pe lângă instanţe, prin nişte culoare, prin nişte coridoare. Sunt cetăţenii care nu îşi găsesc dreptatea în instanţele din România.

Pentru celeritate nu aţi făcut nimic, pentru predictibilitate nu aţi făcut nimic şi singura soluţie la care trebuia să lucraţi şi voi, USR-ul, care sunteţi la guvernare... cu cine?

Voci de la AUR:

Cu PSD-ul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Cu PSD-ul...

Aţi fost şi aţi condus justiţia, voi, PSD-ul, cu USR-ul! Puteaţi să faceţi o practică unitară, domnule ministru! Puteaţi să veniţi cu un proiect, aşa cum noi cerem şi cum l-am depus astăzi, pentru răspunderea magistraţilor. Am depus un proiect legislativ pentru răspunderea magistraţilor, aşa că, dacă vreţi să vorbim despre apărarea justiţiei şi apărarea cetăţenilor, faceţi ce trebuie, nu circ, cu mânuţele sus, cum aţi făcut şi în 2022, când noi, AUR, v-am avertizat că noile legi ale justiţiei ştirbesc suveranitatea naţională, şi noile legi ale justiţiei sunt dăunătoare.

V-aţi trezit, după 3 ani, când trebuie să vă puneţi şefii la parchete şi şefii la servicii, că nu sunt bune acele legi din justiţie.

Aşa că mesajul ăsta este pentru susţinătorii USR, care sunt mai capabili decât parlamentarii USR.

Astăzi, USR-ul, care este la guvernare cu PSD-ul, nu votează contra ministrului justiţiei.

Măştile au căzut. Aceşti circari de 2 lei nu vor independenţa justiţiei, vor să controleze justiţia pe mai departe, (Aplauze.) eventual cu domnul Coldea la butoanele coridoarelor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Stelian-Cristian Ion. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

O replică pentru ipocriţii de la AUR, care... (Vociferări. Gălăgie.) vorbesc despre justiţie:

Nu votăm această aşa-zisă "moţiune", pentru că ocoleşte problema principală. (Vociferări. Gălăgie.) Dumneavoastră susţineţi reţeaua ocultă (Vociferări. Gălăgie.) şi ilegitimă din justiţie a Liei Savonea! De-asta nu votăm! Să vă fie foarte clar! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnule ministru,

Anul trecut, în momentul în care au început discuţiile referitoare la Programul de guvernare, v-am spus despre problemele din justiţie. V-am spus despre acest sistem că este oligarhizat... (Aplauze. Vociferări.) V-am spus despre corupţia din justiţie, care nu mai are frână. V-am spus despre faptul că promovările din justiţie se fac pe obedienţă - "Mă sună Lia" -, nu pe meritocraţie. (Vociferări. Gălăgie.) V-am spus despre faptul că se eludează sistemul acela de repartizare a dosarelor, aleatorie. Şi aţi ridicat din umeri... (Vociferări. Gălăgie.) şi ziceaţi că aveţi nevoie de timp, că nu ştiţi despre... (Vociferări. Gălăgie.) aceste probleme... (Vociferări. Gălăgie.) şi că vă trebuie timp... (Vociferări. Gălăgie) să faceţi... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să menţineţi liniştea în sală!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...evaluare.

După un an de zile suntem fix în aceeaşi situaţie. Ne mai cereţi încă un an să aflaţi şi dumneavoastră ce a aflat o ţară întreagă. (Vociferări. Gălăgie.)

Ca să reparăm ceva în justiţie, în primul rând, trebuie să recunoaştem problemele. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi, din partea dumneavoastră, domnule ministru, nu aşteptam anchete, cum în mod eronat induceţi în eroare, aşteptam un semnal clar... (Vociferări. Gălăgie.) către societate, că înţelegeţi că e o problemă de sistem şi nu e vorba de probleme punctuale. Aşteptam să facem sesizări clare către Inspecţia Judiciară... (Vociferări. Gălăgie.) să sesizaţi celelalte organe. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar, dacă veţi continua în felul acesta, să nu recunoaşteţi problemele din sistem, să spuneţi că sunt probleme punctuale, înseamnă că indirect susţineţi şi dumneavoastră acea reţea ocultă din justiţie, care a acaparat justiţia, şi, bineînţeles, veţi avea soarta ministrului Cătălin Predoiu... (Vociferări. Gălăgie.) probabil veţi... (Vociferări. Gălăgie.) probabil... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi,

Vă rog să menţineţi...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...veţi deveni ministru de interne.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...liniştea în sală! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Molnar Andrei.

Domnul Molnar Andrei:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Discutăm astăzi despre justiţie, într-un moment sensibil, în care societatea este din nou divizată, din cauza unui material de presă.

Consider că avem obligaţia să privim acest moment cu luciditate şi să îl aşezăm într-un context mai larg. Justiţia din România a trecut, în ultimele decenii, prin două extreme. Am avut, pe de o parte, perioada protocoalelor şi a influenţei excesive şi informale asupra justiţiei... (Vociferări. Gălăgie.) o perioadă în care justiţia a fost declarată drept câmp tactic pentru servicii, iar presiunile asupra procurorilor şi judecătorilor... (Membrii Grupului parlamentar AUR ridică telefoanele mobile cu lanternele aprinse.)

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi, vă rog...

Domnul Molnar Andrei:

...au devenit o realitate..

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să...

Domnul Molnar Andrei:

Astăzi...

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Domnul Molnar Andrei:

...ne confruntăm cu cealaltă extremă, un sistem care...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi...

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să menţineţi liniştea în sală!

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Domnul Molnar Andrei:

...prin anumite mecanisme şi practici, ajunge să pară impredictibil, inegal şi, în unele dosare majore, incapabil să ajungă la o soluţie definitivă.

Nu vorbim de două sisteme diferite, ci de feţe diferite ale aceluiaşi sistem în momente diferite ale evoluţiei sale.

Justiţia trebuie să fie liberă de orice influenţă externă, iar politica trebuie să rămână în afara dosarelor, anchetelor şi hotărârilor judecătoreşti. Aceasta este o regulă constituţională fundamentală.

În acest context sunt trei probleme mari care trebuie abordate, fiecare cu instrumente diferite şi cu respectarea strictă a separaţiei puterilor în stat.

Una este prescripţia. Pentru cetăţeni, prescripţia nu este o instituţie juridică, ci un mesaj simplu şi periculos - se poate scăpa.

Atunci când în dosare mari, cu prejudicii uriaşe, nu există sentinţe de condamnare, ci doar termene împlinite, percepţia publică este grav afectată. Aici avem o responsabilitate clară. Cadrul legal trebuie corectat în limitele constituţionale, astfel încât prescripţia să nu devină un mecanism de impunitate în cauze grave. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea... (Vociferări.)

A expirat timpul, aţi vorbit...

Domnul Molnar Andrei:

UDMR... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îmi pare rău, aţi vorbit două minute, a expirat timpul.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vidra Vlad-Andrei.

Domnul Vlad-Andrei Vidra:

Domnule ministru,

Ce le spuneţi miilor de familii îndoliate, în dosare penale închise sau împinse deliberat spre prescripţie, unde vinovaţii scapă basma curată, nu pentru că sunt nevinovaţi, ci pentru că statul a fost incompetent sau indiferent? Ce le spuneţi familiilor care văd cum dosare de accidente rutiere mortale sunt preluate nelegal de procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ţinute blocate ani de zile şi apoi trimise mai departe din motiv de necompetenţă, timp în care probe esenţiale dispar, iar familiilor li se refuză dreptul de a vedea aceste probe, chiar dacă fac parte din procesul respectiv?

Aceasta nu este o disfuncţie, este un eşec grav al statului, iar o justiţie care pierde probe, pierde timp şi abandonează victime nu face dreptate, face nedreptate în numele legii.

În consecinţă, SOS România votează moţiunea. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Purumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimate doamne şi stimaţi colegi deputaţi,

Astăzi vom susţine această moţiune simplă, deoarece situaţia din sistemul judiciar afectează direct drepturile cetăţenilor.

Statul român are dreptul şi obligaţia legală să ofere justiţie accesibilă, rapidă şi corectă. În prezent, cetăţenii nu primesc acest serviciu public în mod corespunzător. Datele sunt clare - România se află printre statele din UE cu cele mai lungi durate ale proceselor civile şi penale; mii de dosare stau blocate ani întregi; instanţele sunt supraîncărcate; iar termenele procedurale depăşesc limite rezonabile.

Vom susţine moţiunea, deoarece cetăţenii reclamă lipsa de transparenţă, lipsa de comunicare şi lipsa de responsabilitate instituţională. Numărul mare de dosare nerezolvate arată că instituţiile subordonate ministerului nu sunt coordonate eficient.

Această moţiune transmite un mesaj de responsabilitate politică.

Vom susţine această moţiune, pentru a proteja drepturile fundamentale ale românilor, pentru a apăra principiul separaţiei puterilor în stat şi pentru a impune standarde minime de eficienţă în actul de justiţie.

Votul pentru moţiune reprezintă un vot pentru... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur că ipocrizia are forme maxime. În 2022, când a fost modificat pachetul juridic care priveşte justiţia - şi aici fac trimitere la Legea nr. 303 - Statutul magistraţilor, Legea nr. 304 - organizarea judiciară, Legea nr. 305 - CSM - eu, susţinut de Partidul AUR, am avut 80% din amendamente.

Vă dau câteva exemple.

Nerespectarea deciziilor CCR şi ale ICCJ, ca abatere disciplinară, dumneavoastră aţi scos-o din Legea nr. 303;

Am avut amendamente cu privire la răspunderea magistraţilor, pe care USR le-a respins. Acum veniţi şi vă plângeţi că justiţia este ineficientă.

Oare dumneavoastră nu cumva vreţi să acaparaţi câteva instituţii de forţă din justiţie - şi aici fac trimitere la CSM, la DIICOT şi la DNA - pentru că vreţi să reveniţi la acele culoare judiciare, Coldea - Kövesi, care au distrus România? Domnul ministru are o sarcină clară în acest sens.

Eu o să votez pentru moţiune, dar atenţie mare la această formă de ipocrizie maximă numită PSD-PNL-USR-UDMR şi minorităţi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Mai sunt secunde pentru Grupul parlamentar AUR, 18 secunde.

Dacă doriţi să interveniţi?

Domnule deputat Simion George-Nicolae, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Doar pentru o scurtă replică.

Am auzit aici despre ipocrizie, la adresa noastră. Dar USR-ul este la guvernare cu PSD-ul, şi PSD-ul este la guvernare...

Voci de la AUR:

Cu USR-ul.

Domnul George-Nicolae Simion:

...cu USR-ul... (Aplauze.), iar USR-ul nu votează contra ministrului justiţiei.

Cu asta am închis orice discuţie despre justiţie. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dimitriu Alexandru.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

USR nu se murdăreşte de AUR şi de extremism, cum a făcut PSD-ul. (Vociferări. Gălăgie.)Suntem responsabili să guvernăm această ţară.

Voci de la AUR:

Justiţie, nu corupţie!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Lăsăm copilăriile...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să menţineţi liniştea în sală, stimaţi colegi!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...pentru PSD.

Doi la mână, în momentul în care ţara plânge, ţara arde pentru că justiţia e în flăcări. Din păcate, dumneavoastră, extremiştii, nu faceţi nimic. (Vociferări.)

Domnule ministru,

Aveţi o mare, mare responsabilitate - să reveniţi la normal. Justiţia e oligarhizată şi n-aţi făcut nimic, aţi dat din umeri. Justiţia e capturată de Savonea şi n-aţi făcut nimic!

Eliberaţi justiţia cu ajutorul Preşedintelui şi cu ajutorul Parlamentului! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul Adrian Câciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Din păcate, asistăm, totuşi, la o, să zic aşa, dezbatere politică despre justiţie - politicienii încearcă din nou să pună mâna pe justiţie.

Supărarea de fapt este... că acum am auzit şi USR, şi AUR... poate e supărare că a fost trimis Georgescu în judecată. Poate e supărare că a fost trimis Coldea în judecată. Poate e supărare că a fost adus Potra în România şi că este anchetat şi judecat. (Vociferări.) Va fi.

Poate e supărare... (Vociferări.)

Eu nu sunt... n-am nicio treabă. Eu sunt... am fost ministru de finanţe. Nu m-aş fi băgat la justiţie, că nu sunt plenitudinar ca ai voştri, care se duc de la apărare la economie, de la economie la ciorapi, mă rog, treaba lor. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Dar... Vociferări. Gălăgie.) există la acest moment, din punctul nostru de vedere, şi ceea ce vedem, şi vedeţi cu toţii, avem un grup de lucru care lucrează la îmbunătăţirea legilor justiţiei, din care face parte şi domnul ministru, avem la Cotroceni o întreagă dezbatere, până la 1 august nu era doamna Savonea, era doamna Corbu, dar n-am auzit pe nimeni să se plângă de problemele din magistratură când era doamna Corbu, dintr-o dată s-au întâmplat nişte probleme în magistratură - nu e treaba mea să judec chestiunea asta, publicul judecă.

Realitatea este că adevărata reformă a justiţiei nu s-a făcut încă. Am discutat 2 ani de zile doar despre pensiile magistraţilor, îi vedem pe unii care sunt pensionaţi cu 40.000 de lei cum spun cât de corupt e sistemul, dar le-a convenit să iasă cu 40.000 de lei pensie şi să tacă atunci când aveau problemele de care se plâng acum la Cotroceni.

OK, foarte bine că o fac, să se plângă şi să facem legi mai bune.

Dar, în schimb, această bălăcăreală politică, că USR cu PSD... Oameni buni, ăsta e Guvernul, ce să-i facem, domnilor de la AUR?

Şi n-o să facem guvern niciodată cu AUR, ştiţi foarte bine. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar nu vă supăraţi... (Vociferări. Gălăgie.) o auzeam pe doamna de la POT că votează moţiunea. (Aplauze.)

Doamnă de la POT, ştiu că sunteţi supărată că Georgescu e trimis în judecată, dar va fi chiar şi judecat, şi sper să fie judecat cu celeritate.

Şi chiar aş crede că ar fi mai bine ca magistraţii să revizuiască acel control judiciar, pentru că acel control judiciar nu e o tribună publică din care să continui să subminezi statul român.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am încheiat intervenţiile din partea grupurilor parlamentare.

Domnule ministru,

Dacă doriţi să interveniţi? Nu. În regulă.

Potrivit programului de lucru aprobat, urmează să supunem la vot moţiunea simplă dezbătută astăzi.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului dumneavoastră Moţiunea simplă iniţiată de 86 de deputaţi.

Să înceapă votul.

251 de colegi prezenţi, 95 de voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, 3 abţineri.

Moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările noastre.

Urmează alocuţiuni ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor dedicate împlinirii a 36 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Aşa cum s-a stabilit în şedinţa Biroului permanent, două minute pentru fiecare grup parlamentar, un minut pentru parlamentarii neafiliaţi.

Din partea grupului parlamentar al PSD, îl invit la tribună pe domnul deputat Adrian Solomon.

Şi, până ajunge la tribună domnul deputat Adrian Solomon, daţi-mi voie să salutăm prezenţa alături de noi a Corului Copiilor Magnifici de la Buzău, coordonator - doamna profesor de canto Lucia Dumitrescu. (Aplauze.) Dânşii sunt prezenţi la iniţiativa colegului nostru deputat al USR de Buzău, Marius Alecsandru. (Aplauze.)

Bine aţi venit, copii! (Aplauze.)

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Avem astăzi în Parlamentul României ocazia de a sărbători şi de a comemora, totodată, victimele Revoluţiei, şi de a sărbători eliberarea ţării de dictatura comunistă.

Pe 22 Decembrie, bucureştenii au desăvârşit ceea ce a început cu o săptămână înainte, la Timişoara, şi anume înlăturarea regimului Ceauşescu şi a dictaturii care de 45 de ani stăpânea această ţară.

E un moment care pentru unii este dureros, şi-au pierdut copiii, şi-au pierdut părinţii, şi-au pierdut soţii/soţiile în ceea ce a urmat după plecarea dictatorului, în data de 22, la orele prânzului, şi încă nu ştim nici astăzi cu adevărat cine se face vinovat pentru victimele Revoluţiei.

Poate că, după 36 de ani, odată cu dispariţia liderului care a dus la reuşita Revoluţiei, vom putea afla adevărul, sau rămâne ca noi, cei care suntem astăzi, şi viitori, să ne apropiem, prin cercetările noastre, cât mai aproape de adevărul pe care Iliescu l-a luat cu domnia-sa în mormânt.

Important pentru noi este că Revoluţia a învins. Important este că după 36 de ani avem încă lucruri neîmplinite din cerinţele celor care au ieşit în stradă în acel moment şi poate că ţine de noi, legislativ şi guvernamental, să ducem cât mai aproape de împlinire aceste deziderate.

Dumnezeu să-i odihnească pe toţi cei care au murit pentru ţară! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mihăescu Mugur.

Domnul Mugur Mihăescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

În '89 luptam cu arma în mână pe străzile Craiovei. Lângă mine mureau Ambruş Dănuţ-Rossi şi Liviu Jianu. Ei erau generaţia de tineri frumoşi şi mai puţin liberi din vremea aceea. Luptau nu pentru că nu aveau neapărat de mâncare, dar nu aveau libertate. În primul rând, voiam să avem libertate, de a vorbi, de a nu fi cenzuraţi, de a nu sta în scara blocului să fim influenceri şi să ne cenzureze eventuala postare cine ştie ce entităţi care vedeau în noi, nu-i aşa, nişte reprezentanţi ai agenturilor străine, cum cei de astăzi văd în noi reprezentanţi ai unor ingerinţe străine.

Pentru asta au murit prietenii şi colegii mei atunci. Am visat că vom putea să vorbim liber, în sfârşit. (Vociferări.)

Dar istoria este ciclică şi istoria ne întoarce... (Vociferări.) la dictatură.

Din nefericire, tot ce înseamnă anularea acestei libertăţi a cuvântului şi a gândirii, folosind fel de fel de expresii, că suntem "ingerinţele"... cum zicea Ceauşescu? "Agenturili".

Noi nu mai suntem "agenturili" acum, noi suntem "ingerinţele străine". Pentru asta ne arestau atunci, pentru asta probabil sunt arestaţi unii acum. Istoria e ciclică.

Nu ştiu, dacă m-aş întoarce în vremurile alea, dacă aş mai lupta cu aceeaşi încredere... (Vociferări.) dar în mod sigur aş lupta numai ca să-i văd pe tinerii frumoşi şi liberi de astăzi cum gândesc, cum mă înjură sau cum nu sunt de acord cu noi.

Pentru asta a murit şi Ambruş Dănuţ, pentru asta a murit şi Liviu Jianu.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sighiartău Robert-Ionatan.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Decembrie 1989 nu a fost un accident al istoriei. Libertatea României nu s-a decis în birouri şi cancelarii, ci în stradă. Iar adevăraţii eroi nu au fost oameni mari, au fost oameni simpli. Revoluţia din '89 a fost un moment istoric, în care românii au fost din nou o naţiune solidară, exemplară, unită în jurul unui adevăr simplu - frica nu este eternă. De ce a fost posibil? Pentru că într-o ţară sufocată de dictatură, oamenii au redescoperit ceea ce comunismul încercase să distrugă demnitatea şi curajul de a spune: "Nu!".

La Timişoara, pe 20 decembrie 1989, două strigăte au intrat în istorie: "Libertate!" şi "Există Dumnezeu!". Au venit împreună pentru că libertatea nu a fost doar o revendicare politică, ci o ridicare morală.

După 36 de ani trebuie să avem curajul adevărului - libertatea nu a fost mereu dublată de dreptate. Şi, totuşi, valorile esenţiale ale tinerilor din acel Decembrie au rezistat, iar România a ales modelul democraţiei occidentale.

De aceea, trebuie să fie limpede: nu oamenii simpli sunt problema, ci cei care cultivă şi propagă nostalgia pentru dictatură.

Nu poţi cinsti Revoluţia şi în acelaşi timp să glorifici dictatorul care a reprimat-o. Asta nu este memorie, este manipulare. (Aplauze.)

Ce avem de făcut? Să facem în sfârşit dreptate victimelor Revoluţiei. Este datoria justiţiei să facă acum dreptate pentru victimele din Decembrie '89; să ducem până la capăt modernizarea reală a statului, astfel încât instituţiile să fie eficiente, drepte şi responsabile, şi să reaşezăm în centru valorile care ţin o naţiune în picioare: munca, cinstea, dreptatea, responsabilitatea şi onoarea.

Iar tinerilor, celor născuţi după 1989, le spun... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Coliban Allen.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aveam 10 ani la Revoluţie. Mă aflu printre cei norocoşi. Norocoşi că ne-am dorit Revoluţia asta, ne-am dorit să nu mai facem foame, frig şi frică, şi am văzut-o îndeplinindu-se. Ei? Ei nu au avut norocul nostru. Ei au murit pentru libertatea noastră, în urmă cu 36 de ani. 1.166 de morţi, dintre care 47 de copii!

La Braşov, Corina Roşca -avea doar 6 ani la Revoluţie - a murit în patul ei, în somn, ucisă de un glonţ rătăcit, tras de gărzile patriotice, ricoşat din pereţii apartamentului său. Eu am fost norocos. Glonţul care a intrat în apartamentul nostru a făcut o gaură în zid şi s-a oprit în fotoliul gol.

Cea mai gravă dintre aceste găuri, precum gaura din zid care este acolo şi acum, în apartamentul meu, cea mai gravă dintre găurile rămase în ultimii 36 de ani este nepedepsirea vinovaţilor şi sângele care s-a întărit pe mâinile celor care ar fi trebuit să facă dreptate, pe mâinile celor care au confiscat Revoluţia, ale celor care au preluat puterea, banii şi reţelele nomenclaturii ceauşiste şi pentru care singura condamnare sau lustraţie, Punctul 8 de la Timişoara, este cea dată de Dumnezeu, pentru că România încă îl dezbate - dacă nu cumva ar trebui să le organizeze funerarii naţionale.

Sunt deputat de Braşov, oraş cu o importantă istorie anticomunistă - Revolta din noiembrie 1987, autoincendierea lui Liviu Corneliu Babeş în 2 martie 1989, dar şi al patrulea oraş ca număr de victime la Revoluţie: 68 de morţi. Şi, la Braşov, găurile despre care vorbeam mai devreme au ajuns să fie acoperite tot de generaţia mea. O parte dintre monumentele cu care comunitatea le era datoare celor pieriţi au ajuns să fie înfăptuite abia 35 de ani mai târziu.

Generaţia mea, generaţia noastră, nu este o generaţie cu sânge pe mâini. Generaţia mea este datoare să repare tot ce i-a fost furat Revoluţiei şi democraţiei româneşti în ultimii 36 de ani şi să continue lupta pentru dreptate a eroilor ucişi la Revoluţie. Să le păstreze vie memoria, să condamne cel mai crunt regim, dictatura Ceauşescu, şi pe toţi cei care au acum tupeul să mistifice perioada neagră din istoria României.

Închei cu vorbele Anei Blandiana: "Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

15 decembrie, Timişoara - 22 decembrie, Bucureşti. De vineri până vineri, o dictatură s-a prăbuşit.

Pe 22 decembrie, seara, se aude la TV, prin vocea lui Mircea Dinescu, celebra frază care aduce bucurie în inimile tuturor: "Dictatorul a fugit!".

Lipsa de libertate, politicile publice împotriva propriului popor au dus la disperare o ţară întreagă. În decembrie '89, de vineri până vineri, într-adevăr, a fost realizată o unitate naţională. O unitate care a fost creată pentru că toţi şi-au dorit ca cei 42 de ani de regim comunist în România să se termine. Programul politic citit în acea seară la TVR, pe lângă pluripartidism, pe lângă schimbarea regimului, pe lângă orientarea spre o economie de piaţă, mai afirma un lucru important la Punctul 7, şi anume respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu românii. De Crăciun, la TVR, am avut acea plăcere să vedem noi toţi şi urările scrise în limba maghiară şi în limbile minorităţilor naţionale. Am văzut că într-adevăr se schimbă lumea.

Acel moment de unitate naţională reală ar fi putut să fie ridicat la rang de zi naţională a României. Aceasta a fost, de altfel, propunerea noastră în zona constitutivă.

Este, de altfel - vorbesc acum către colegii de la AUR - este un afront la memoria celor care au luptat în decembrie 1989 să trimiţi la comemorarea acelor victime din perioada respectivă, din '89, un om care a fost turnător al Securităţii, este un afront acest lucru. La fel cum a fost un afront să-l aduci în Parlament pe Francisc Tobă, criminalul de la Sibiu, şi acum să te dai mare democrat şi patriot.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bouda Ştefan.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

36 de ani de libertate, recunoştinţă şi responsabilitate.

Ne aflăm în acele zile ale lunii decembrie care, pentru istoria noastră modernă, reprezintă borna de hotar între întuneric şi lumină.

Se împlinesc 36 de ani de când românii au ales să schimbe frica pe curaj, iar tăcerea, pe un strigăt colectiv pentru demnitate.

Revoluţia Română nu a fost doar un act politic, ci un miracol al solidarităţii umane.

A început la Timişoara, acolo unde spiritul Banatului, un spirit definit prin respect între etnii şi credinţe diferite, a arătat că nicio dictatură nu poate strivi dorinţa universală de libertate.

Români, maghiari, germani, sârbi, croaţi sau cehi, toţi au stat în faţa gloanţelor pentru acelaşi ideal: o ţară în care viitorul să nu mai fie dictat de un partid, ci de voinţa cetăţeanului.

Astăzi, datoria noastră, în acest Parlament, nu este doar de a depune coroane de flori, ci de a onora acel sacrificiu, prin decizii care să protejeze demnitatea oamenilor.

Libertatea câştigată în 1989 nu înseamnă doar dreptul de a vota, ci şi dreptul la o viaţă decentă.

Nu putem vorbi despre idealurile Revoluţiei fără să privim cu onestitate către greutăţile actuale ale cetăţenilor noştri. Fie că vorbim de comunităţile din marile oraşe sau de satele izolate, oamenii aşteaptă de la noi soluţii la problemele lor, până la nevoia de echitate socială.

Onorarea eroilor din decembrie înseamnă să construim o Românie în care nimeni nu este lăsat în urmă.

Să păstrăm vie memoria celor care au căzut victime şi să ne asigurăm că democraţia pe care au clădit-o românii rămâne vie, funcţională şi, mai ales, în serviciul poporului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, o invit la cuvânt pe doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Comemorăm astăzi un eveniment pe care unii se feresc să-l numească Revoluţie şi l-au înlocuit cu lovitură de stat.

Nu, dragii mei, românii care s-au jertfit în faţa gloanţelor şi a tancurilor au făcut-o pentru libertate şi democraţie.

Lucram atunci în administraţie şi n-am să uit niciodată noaptea în care am înregistrat decese declarate de mamele soldaţilor care fuseseră măcelăriţi la Otopeni.

Constituţia revăzută a făcut dreptate şi a prevăzut, în art. 1 alin. (3), care sunt valorile supreme în statul român - şi prima dintre ele este demnitatea omului -, care sunt garantate în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989.

La 30 de ani de la Revoluţie am ajuns să ne fie suprimate libertatea de exprimare, drepturile electorale, dreptul la un trai decent. Cei mai mulţi români supravieţuiesc, nu trăiesc!

"Degeaba, pentru noi luminile s-au stins", strigă dincolo de morminte eroii din decembrie, prin glasul marelui rapsod Tudor Gheorghe.

Ei au dorit să ne construim viitorul în demnitate, dar guvernanţii s-au împotmolit în laşitate şi trădare.

Aceşti eroi au dorit să ne unească, dar suntem mai dezbinaţi ca niciodată.

E timpul să redăm românilor adevărul, dreptatea şi demnitatea prea grav compromise.

Dumnezeu să ne dea înţelepciune, forţă şi dragoste pentru poporul român!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Intervenţiile fiind finalizate...

(Domnul deputat Răzvan-Mirel Chiriţă solicită să ia cuvântul.)

Doriţi de la Grupul parlamentar POT?

Vă rog.

Nu aţi făcut solicitare şi nu v-aţi înscris pentru cuvânt, şi am crezut că nu doriţi să interveniţi.

Vă rog.

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Astăzi, 22 decembrie 2025, ne oprim în faţa a 36 de ani de la cel mai luminos şi cel mai dureros moment din istoria noastră recentă, Revoluţia Română din Decembrie 1989. A fost ziua în care poporul român, umilit decenii la rând de un regim tiranic, a spus: "Destul!". A fost ziua în care, începând de la Timişoara, flacăra libertăţii s-a aprins şi a cuprins toată ţara. Oameni simpli, muncitori, studenţi, intelectuali, femei şi bărbaţi de toate vârstele au ieşit în stradă, sub gloanţe şi tancuri, strigând: "Libertate!", "Jos comunismul!", "Jos dictatorul!".

Au plătit cu viaţa - peste 1.000 de morţi, mii de răniţi, zeci de mii de arestaţi. Sângele lor au udat pavajul Bucureştiului, al Timişoarei, al Clujului, al Sibiului şi al atâtor alte oraşe. Ei nu au murit pentru privilegii sau funcţii, au murit pentru ca noi să trăim liberi, pentru ca copiii noştri să nu mai cunoască frica, minciuna de stat şi lipsa de demnitate.

Dar astăzi, la 36 de ani distanţă, suntem datori să ne întrebăm cu voce tare: am fost noi vrednici de sacrificiul lor? Am construit România pe care ei au visat-o? O ţară în care adevărul învinge minciuna, în care dreptatea învinge corupţia, în care demnitatea naţională nu este doar un cuvânt gol.

Răspunsul nu este încă pe deplin "da".

România de astăzi este liberă, dar încă rănită de nedreptate, de sărăcie, de lipsă de încredere în cei care o conduc.

În numele colegilor mei deputaţi, ne angajăm solemn să nu trădăm moştenirea eroilor din decembrie, să apărăm cu tărie valorile pentru care au murit ei: adevărul necosmetizat, dreptatea fără compromisuri, libertatea reală şi demnitatea neclintită a poporului român.

Trăiască România liberă puternică! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Făget.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la Revoluţia din decembrie '89, momentul în care românii au ieşit în stradă din convingere, cu curajul şi speranţa pentru libertate, demnitate şi adevăr.

Aveam 21 de ani atunci şi am trăit direct acele zile tensionate, în care frica s-a împletit cu speranţa că România poate scăpa de dictatură. A fost o revoltă sinceră a unui popor ajuns la limită, iar jertfa celor care au murit atunci nu poate fi pusă sub semnul întrebării.

În spatele oamenilor ieşiţi din convingere în stradă a existat şi un grup de interese, care a deturnat Revoluţia, pregătind o lovitură de stat şi confiscând ulterior puterea politică. Acest adevăr nu trebuie să diminueze eroismul românilor, ci explică de ce multe speranţe au fost înşelate.

Astăzi datoria noastră este dublă. Să cinstim sacrificiul Revoluţiei din '89 şi să nu permitem niciodată ca voinţa poporului să fie deturnată de grupuri oculte de putere.

Aceasta este lecţia reală a lui decembrie. Respectul victimelor Revoluţiei este batjocorit de Parlament prin lipsa parlamentarilor în acest moment.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Ion-Marcel Ciolacu; PHCD 94/2025.

În conformitate cu prevederile art. 242 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Permiteţi-mi să invit la cuvânt reprezentantul Comisiei juridice, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Ion-Marcel Ciolacu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 240 şi art. 241 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, începând cu data de 18 decembrie 2025.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă există obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, urmează să ne pronunţăm prin vot asupra proiectului de hotărâre.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

171 de voturi pentru, o abţinere, 3 colegi nu votează. Adoptat.

Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2024 şi

Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2024; PHCD 96/2025.

Îl invit la cuvânt pe domnul chestor Romeo Lungu, pentru prezentarea raportului.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2024

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 702.818.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, creditele definitive au fost stabilite la suma de 630.292.000 lei.

Din această sumă, 2.882.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor la finele anului 2024, cheltuielile curente au fost în sumă de 555.866.860 lei, iar cheltuielile de capital au fost 50.220.513 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 555.866.860 lei;

Cheltuielile de personal, în sumă de 393.730.776 lei;

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 82.528.586 lei;

La "Alte transferuri", în sumă de 144.501 lei;

Cheltuieli pentru asistenţă socială, în suma de 77.862.630 lei.

De la titlul "Alte cheltuieli" s-a efectuat plata contribuţie pentru persoanele cu handicap neîncadrate şi a indemnizaţiilor pentru internship, în sumă de 1.600.367 lei, reprezentând 69,1% din prevederi.

Cheltuielile de capital, în sumă de 50.220.513 lei.

La activitatea finanţată din venituri proprii, disponibilul din anul anterior a fost de 19.287.525 lei, veniturile obţinute în 2024 au fost de 17.652.962 lei, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 14.522.679 lei.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă există obiecţii, comentarii de ordin general? Nu.

Dacă la titlul proiectului există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

La Anexa nr. 1, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am iniţiat acest proiect împreună cu domnul senator Titus Corlăţean, din mai multe motive.

În primul rând, credem că este important să întărim rolul Parlamentului în construcţia democratică a statului român.

Pe de altă parte, considerăm că este normal să aducem situaţia de jure la nivelul situaţiei de facto.

Atât doamna comisar Adina Vălean, cât şi doamna comisar Roxana Mînzatu, au avut parte de discuţii pe subiect cu comisiile de specialitate, cele pentru afaceri europene şi pentru politică externă.

Pe de altă parte, este o abordare simetrică cu situaţia în care audiem viitorii ambasadori ai României, în Comisiile de politică externă şi, în fine, este o practică larg răspândită în statele membre ale Uniunii Europene.

De aceea, credem că este normal ca Parlamentul României să audieze candidaţii de comisari ai României, care urmează să ne reprezinte, eventual, după ce trec şi de audierea din Parlamentul European, în Comisia Europeană.

Credem că un astfel de filtru suplimentar al Parlamentului ajută şi la evitarea unor situaţii neplăcute cu care ne-am confruntat în anii trecuţi.

De aceea, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să acordaţi un vot acestei iniţiative, aşa cum s-a întâmplat în Comisia pentru afaceri europene şi în Comisia juridică, pentru care mulţumesc membrilor acestor două comisii.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru afaceri europene sau Comisia juridică.

Cine doreşte să prezinte raportul?

Doamna Oana Murariu:

Daţi-mi mie, că citesc eu!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, doamnă secretar.

Doamna Oana Murariu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533 din 8 decembrie 2025

Senatul, calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor expirate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună planului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu există solicitări pentru intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei; PL-x 528/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem o lege care, zic eu, ne dă o lecţie de viaţă. Ne dă o lecţie de viaţă, că, indiferent de ce naţionalitate vom fi, indiferent ce reuşim sau nu reuşim să facem în viaţa de zi cu zi, în momentele-cheie, când suntem uniţi, avem posibilitatea să ne salvăm cultura, neamul şi ţara.

Vă mulţumesc foarte mult - pentru că sunteţi semnatari de la toate partidele politice -, pentru că, indiferent de coloratura politică, aţi vrut să semnaţi pe legea noastră, o lege care, la iniţiativa primarului de Hunedoara, Dan Bobouţanu, la un eveniment, a fost preluată de către colega mea, doamna deputat Natalia Intotero, şi subsemnatul, şi am promis comunităţii hunedorene că vom avea o astfel de sărbătoare, prin care să marcăm, pentru prima dată, aşa, un fapt real, prin care un român, un cetăţean născut la vremea respectivă în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic, reuşeşte să ţină piept celui mai mare imperiu, reuşeşte să salveze creştinătatea, reuşeşte să fie exact cum scrie în lege - echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, ceea ce noi, în ziua de astăzi, după 570 de ani, reuşim să închegăm o Europă, o Europă unită, însă mai avem mult de lucru. Acolo s-a văzut, cu adevărat, ideea de luptă, de forţă şi de apărare a creştinătăţii.

"Atleta lui Hristos", cum a fost numit de Papă, la vremea respectivă, şi în cinstea căruia Ioan de Hunedoara, Iancu de Hunedoara, sau cum l-au numit istoricii, fiecare la vremea lor, bat clopotele, la ora 12.00, prin bulă papală.

Este un bun exemplu. Vă rog, mâine, să ne daţi un vot pozitiv. Sunt convins că o veţi face.

Şi poate că aşa a vrut Dumnezeu, să fie un personaj istoric, dintr-un judeţ care respiră istorie.

Vă voi vorbi mai multe mâine.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură sau Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

În conformitate cu prevederile art. 95 de Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, transmis cu adresa PL-x 528/2025, din 8 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Personalitatea lui Ioan de Hunedoara, în mod cert, este una deosebit de complexă. Trebuie să-l percepem în perspectiva a ceea ce însemna Europa în jumătatea secolului al XV-lea.

Originar dintr-o familie românească, din Corbii de Piatră, familie înnobilată în cadrul Regatului Maghiar, Ioan de Hunedoara, de la 1441 la 1456, perioadă în care a fost voievod al Transilvaniei, iar apoi, după dezastrul cruciadei de la Varna, din 1444, va deveni ulterior şi regent al Ungariei, s-a evidenţiat ca lider al frontului antiotoman.

Sub steagul de luptă al lui Ioan de Hunedoara au fost catolici şi ortodocşi: români, maghiari, cehi, germani, italieni, croaţi, slovaci, polonezi.

Armata pe care Iancu de Hunedoara a reuşit să o compună, în această perspectivă, a frontului antiotoman, era una care întrunea un principiu al viziunii, al viziunii unei Europe în care valorile creştine depăşesc ceea ce înseamnă graniţe etnice ori culturale.

După tragedia cuceririi Constantinopolului, capitală a lumii ortodoxe, capitala Imperiului Roman, în 1453, de către turcii otomani, victoria de la 1456, de la Belgrad, a lui Ioan de Hunedoara, reprezintă un moment-cheie în istoria Europei şi unul dintre acele puncte de cotitură ale istoriei care au permis ca Europa Centrală să nu cadă sub sabia otomanilor.

În perioada sa, să nu uităm, întreg frontul diplomatic care s-a creat, faptul că a contribuit la domniile lui Vlad Ţepeş, în Ţara Românească, ori a lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, în Moldova, şi, mai presus, să nu uităm un lucru: să nu uităm că este un simbol al Transilvaniei; al Transilvaniei care a fost, este şi va fi de-a pururea românească.

Partidul Naţional Liberal va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Născut într-o familie românească de cnezi hunedoreni, înnobilată pentru serviciile aduse Coroanei maghiare şi dăruită, în anul 1409, cu Castelul şi domeniul Hunedoarei, Iancu s-a afirmat ca una dintre cele mai mari personalităţi ale istoriei secolului al XV-lea, după unii istorici, chiar cel mai mare luptător antiotoman al acestui secol.

Iancu a învăţat meşteşugul armelor pe lângă Curtea Regală maghiară, dar şi în anumite misiuni diplomatice în care a fost trimis - fie în Italia, fie în Boemia sau în Cehia de astăzi.

Tatăl său se numea Voicu, iar bunicul său se numea Şerb.

În atmosfera antiotomană a secolului al XV-lea, dominată de profunde sentimente antiotomane în acele timpuri, s-a ridicat această personalitate excepţională care a avut un cursus honorum sau o carieră cum puţini din afara familiilor regale au mai avut.

Este un simbol al românilor din Transilvania şi al românilor, în general. A preferat să folosească o tactică ofensivă, şi nu una defensivă, în cadrul cruciadelor târzii. Excepţionale au fost expediţiile lui militare din iarna anilor 1443-1444, Campania cea Lungă, apoi Campania de la Dunăre din 1445, care s-a soldat cu recuperarea Cetăţii Giurgiu, pe seama Ţării Româneşti, condusă atunci de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, şi nu în ultimul rând, Marea Victorie din iulie 1456, de la Belgrad, împotriva tânărului, dar excepţionalului sultan Mehmed al II-lea Fatih, care cu 3 ani înainte cucerise Constantinopolul şi îl transformase în Capitala Imperiului său, cu numele de Istanbul.

Victoria lui Iancu, din 1456, a pus la adăpost Europa Centrală de pericolul otoman, pentru circa 70 de ani.

A murit la 11 august 1456, la Zemun, şi este înmormântat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, sub un sarcofag... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Brigitta-Eva Zahoranszki.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ privind instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara ne oferă prilejul de a reafirma un principiu fundamental al memoriei istorice şi al valorilor europene.

Istoria este construită prin fapte, responsabilitate şi rezultate, nu prin apartenenţă etnică.

Ioan de Hunedoara, a cărui mamă a fost maghiară, este o personalitate a secolului al XV-lea, ale cărui acţiuni a depăşit graniţe, limbi şi comunităţi. El a fost un lider format într-un spaţiu multicultural, care a acţionat într-un context european extrem de complex şi care a reuşit, prin viziune strategică şi curaj, să influenţeze decisiv cursul istoriei.

Victoria de la Belgrad, din 1456, a reprezentat un moment esenţial pentru istoria Europei, contribuind decisiv la menţinerea echilibrului european.

Importanţa acestei victorii este recunoscută până astăzi, inclusiv prin tradiţia bătăii clopotelor, la ora 12.00, în bisericile catolice. Acest moment nu aparţine unei singure comunităţi, ci reprezintă un reper pentru întreaga Europă.

Această iniţiativă legislativă propune o abordare echilibrată şi responsabilă a trecutului, în care recunoaşterea meritelor se bazează pe fapte şi rezultate demonstrate.

Ioan de Hunedoara este un exemplu bazat pe echilibru, solidaritate şi capacitatea de a uni oameni în jurul unui scop comun.

Declararea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara creează cadrul pentru promovarea dialogului cultural, punând în lumină valori care rămân actuale: cooperarea între comunităţi, echilibrul, toleranţa şi responsabilitatea faţă de binele comun.

UDMR susţine această propunere legislativă. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte intervenţii, nefiind amendamente...

Nu, pardon, era pentru următorul proiect!

Deci, nemaifiind solicitări pentru alte intervenţii, avem trei amendamente admise.

Dacă există obiecţii, intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de comisii.

Vă mulţumesc.

Se declară închisă această parte a şedinţei.

Urmează şedinţa de interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 22 decembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul vizat - Ministerul Afacerilor Externe.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR.

Tema întrebării - "Candidatura României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU".

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Clara-Alexandra Volintiru.

Vă rog, doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Clara-Alexandra Volintiru (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Bună ziua!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră nr. 2835A, având ca temă "Candidatura României ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU", vă comunicăm următoarele.

Pregătirea unei candidaturi de succes pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU presupune anunţarea acesteia în cadrul Grupului Est-European cu mai mult timp înainte de data alegerilor, în condiţiile în care acest grup regional are 23 de state membre şi îi este alocat un singur loc la fiecare doi ani. O aplicare strictă a criteriului rotaţiei geografice ar face ca fiecărei ţări să-i revină rândul la un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate doar o dată la 44 de ani. România, în schimb, a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005. Preşedintele României a aprobat în anul 2021 ca România să-şi prezinte candidatura pentru Consiliul de Securitate ONU pentru mandatul 2048-2049 la alegerile din 2047.

În ceea ce priveşte alegerile pentru Consiliul de Securitate ONU din iunie 2025, decizia privind susţinerea acordată de partea română la votul pentru unicul loc al Grupului Est-European a fost luată cu câţiva ani înainte de alegeri, iar sprijinul acordat de România a fost anunţat ulterior ţării beneficiare.

Doamna Clara-Alexandra Volintiru (fără microfon):

Citiţi dumneavoastră următoarea întrebare?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Da.

Următoarea întrebare, adresată tot de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea nr. 2871A.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Clara-Alexandra Volintiru:

Stimată doamnă deputat,

Cu referire la întrebările adresate în corespondenţa dumneavoastră cu numărul 2871A, având ca obiect "Cartea Albă Comună pentru pregătirea pentru apărare a Europei", vă comunicăm următoarele elemente.

Procesul demarat de Uniunea Europeană de creştere a capacităţii defensivă a statelor membre are mai multe componente, vizând în final revitalizarea industriei europene de apărare.

Astfel, Cartea Albă pentru apărarea europeană reprezintă cadrul programatic pentru fundamentarea acestor eforturi în viitor. Alături de setul de instrumente pentru implementarea Planului "Readiness 2030", axat pe creşterea cheltuielilor de apărare în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere, şi Regulamentul SAFE, Cartea Albă va duce la stimularea industriei europene de apărare, ceea ce va avea ca rezultat secundar creşterea numărului de locuri de muncă şi creşterea economică a statelor membre ale Uniunii Europene.

Este esenţial de subliniat că noile instrumente financiare europene dedicate acestui domeniu sunt dezvoltate astfel încât să sprijine statele membre aliate şi să atingă noile ţinte de capabilităţi stabilite de NATO şi să sprijine implementarea posturii NATO pe Flancul Estic. În acest sens, România este pe deplin angajată în eforturile de dezvoltare a bazei industriei sale de apărare, inclusiv prin accesarea oportunităţilor oferite de iniţiativele Uniunii Europene, cum sunt cele menţionate în Cartea Albă.

Recent, Comisia Europeană a acordat României suma de 18,68 miliarde de euro, prin instrumentul SAFE, a doua cea mai mare alocare pentru state membre, pentru proiecte ce vizează dezvoltarea industriei de apărare şi a infrastructurii cu dublă utilizare dual-use - civilă şi militară.

De asemenea, Cartea Albă urmăreşte şi consolidează capacitatea defensivă a Ucrainei, prin identificarea lacunelor de capabilităţi ce pot fi acoperite prin oferirea de asistenţă militară, dar şi prin asocierea Ucrainei la iniţiativele Uniunii Europene de dezvoltare a industriei de apărare europene.

Deschiderea arătată de Comisie pentru participarea Ucrainei la aceste proiecte are ca scop final întărirea securităţii statelor membre UE, atât prin facilitarea transferului de expertiză şi know-how acumulate de companiile ucrainene în acest domeniu în ultimii 3 ani şi jumătate către industria de apărare europeană, cât şi, mai ales, prin consolidarea capabilităţilor Ucrainei de primă linie de apărare în faţa agresiunii ruse.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Putem trece mai departe la următoarea întrebare.

Doamnă secretar de stat,

Întrebarea cu numărul 3253A şi 3263A, adresate de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Clara-Alexandra Volintiru:

Stimată doamnă deputat,

Ca răspuns la întrebările formulate de dumneavoastră, prin intermediul adreselor cu numărul 3253A şi 3263A, vă comunicăm următoarele.

Referitor la prima întrebare:

În calitatea sa de contribuitor la elaborarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, Ministerul Afacerilor Externe îşi asumă pe de-a-ntregul obiectivele şi direcţiile de acţiuni ale documentului.

Prin aprobarea sa de către Parlamentul României, Strategia devine document de orientare a acţiunilor instituţiilor naţionale implicate în gestionarea problematicii securităţii naţionale. Astfel, Strategia constituie un element fundamental şi pentru planificarea acţiunilor de politică externă a României.

În ceea ce priveşte poziţionarea sa relativ la apărarea naţională, Ministerul Afacerilor Externe îşi asumă viziunea cuprinzătoare a securităţii naţionale cu care operează Strategia, care include mai multe domenii şi dimensiuni: politico-administrativ, diplomatic, de apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, educaţională, culturală, de sănătate, demografică, economică şi energetică, securitate cibernetică, de mediu, protecţie şi apărare civilă.

După cum se observă, apărarea naţională este un element central al Strategiei, la care MAE se raportează ca atare.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Comunicaţi răspunsul?

Doamnă deputat, doriţi să luaţi cuvântul?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Da, foarte scurt.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog, doamnă deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă secretar de stat,

Domnule secretar de stat,

Dragi colegi,

Doamne deputat,

Domni deputaţi,

Mulţumesc pentru răspunsuri.

Dacă mai sunt răspunsuri, le voi lua în scris. Am să mă uit la ele, am să văd despre ce este vorba. Dacă am întrebări, le voi comunica, desigur.

Mulţumesc tuturor.

Cred că pentru mine e suficient astăzi. Am răspunsurile aici.

Deci, sărbători binecuvântate celor pe care nu-i mai văd mâine!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

Sărbători binecuvântate!

Şi pentru noi e suficient.

Înţeleg că şi celelalte răspunsuri la întrebările adresate Ministerului Afacerilor Externe, respectiv 3096A, 3185A, vor fi comunicate în scris, da?

Trecem mai departe.

Întrebare adresată tot de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului - întrebarea nr. 2518A, întrebarea nr. 2665A, întrebarea nr. 2767A, întrebarea nr. 2905A, întrebarea nr. 3227A.

La toate aceste întrebări veţi primi răspunsul în scris am înţeles, da?

Bine.

Trecem mai departe.

În continuare voi da citire solicitărilor de amânare formulate de către ministerele vizate.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, Grupul parlamentar al USR, 2659A - se solicită amânare.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, Grupul parlamentar al USR, întrebarea nr. 2719A.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, USR, întrebarea nr. 2721A - amânare.

Ministerul Sănătăţii, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR - se solicită amânare de către Ministerul Sănătăţii.

Acelaşi minister, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, 2522A - se solicită amânare, de asemenea.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela - voi da citire tuturor întrebărilor, ca să rămână pe stenogramă: 2534A, 2535A, 2762A, 2852A. Toate acestea vizează Ministerul Sănătăţii şi se solicită amânare.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor naţionale, întrebarea nr. 2739A - de asemenea, amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Sănătăţii, întrebarea nr. 2908A - de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, întrebarea nr. 3175A, către Ministerul Sănătăţii - amânare.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru are mai multe întrebări către Ministerul Sănătăţii. Voi citi numărul întrebărilor: 3175A, 3176A, 3259A. La toate acestea se solicită amânare.

Întrebare adresată Ministerului Sănătăţii de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, 3087A - de asemenea, se solicită amânare.

Tot doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, 3225A, 3226A.

La toate cele trei se solicită amânare din partea Ministerului Sănătăţii.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, 3251A - se solicită amânare.

Tot la Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebarea nr. 3250A - se solicită amânare, de asemenea.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Interne 3260A - se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, trei întrebări către Ministerul Afacerilor Interne. Le voi da citire: 3097A, 3252A, 3248A. În toate cele trei cazuri Ministerul Afacerilor Interne solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Voi da citire tuturor întrebărilor, pentru că toate sunt către acelaşi minister: 2608A, 2763A, 2909A, 3093A, 3335A. La toate întrebările Ministerul Dezvoltării solicită amânare.

Domnul deputat Blaga Daniel-Codruţ, Grupul parlamentar al USR, întrebare adresată Ministerului Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, întrebarea nr. 2777A - se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Finanţelor, întrebarea nr. 2952A - se solicită amânare din partea Ministerului Finanţelor.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, mai multe întrebări adresate Ministerului Economiei; trei la număr. Le voi da citire: 2985A, 2666A, 2986A. La toate cele trei întrebări ministerul solicită amânare.

Doamnă deputat, la noapte vă visez!

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Energiei, întrebarea nr. 2652A - se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, încă trei întrebări către Ministerul Energiei: 2849A, 2851A, 2949A - se solicită amânare din partea Ministerului Energiei.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliaţi, întrebare adresată către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, întrebarea nr. 2944A - se solicită amânarea din partea autorităţii.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, Grupul parlamentar al USR, întrebarea adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, întrebarea nr. 3173A - se solicită amânare din partea Ministerului Transporturilor.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, întrebarea nr. 3095A - se solicită amânare din partea Ministerului Transporturilor.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, două întrebări adresate Ministerului Apărării Naţionale, şi anume întrebarea nr. 3264A, 3085A. La prima, nr. 3264A, se solicită amânare.

În cazul întrebării nr. 3085A, răspunsul a fost transmis în scris.

Este adevărat, doamnă deputat?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Da.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bine. Bifăm.

Mulţumesc.

Poziţia 52.

Şi acum câteva întrebări adresate Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, de la Grupul parlamentar AUR: întrebarea 3089A - amânare; 3091A - amânare; 3265 - amânare; 3092 - amânare, din partea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Şi acum întrebare adresată de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, întrebarea nr. 3092A - se solicită amânare.

Tot o întrebare adresată de către doamna deputat Dascălu Cristina, Grupul parlamentar AUR, Ministerului Agriculturii, întrebarea nr. 3094A - se solicită amânare.

Tot către Ministerul Agriculturii, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina, Grupul parlamentar AUR - 3267A - se solicită amânare.

Către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebarea nr. 3334A - se solicită amânare.

Întrebarea adresată de către doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, întrebarea nr. 3192A - amânare.

Către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, următoarele întrebări: 3193A, 3194A, 3195A, 3196A, 3333A. Ministerul Educaţiei şi Cercetării solicită amânare.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, AUR, întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, întrebarea nr. 3280A - se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR, întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, întrebarea nr. 3337A - se solicită amânare din partea ministerului.

Domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul parlamentar al USR, întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, întrebarea nr. 3288A - se solicită amânare.

Da. Cu răspunsuri la întrebări am finalizat.

În continuare, stimaţi colegi, trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse. Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

În continuare, voi da cuvântul doamnei deputat Arina-Patricia- Simina Moş, Grupul parlamentar al PNL. Nu este.

Domnul deputat Florin Caragaţă, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Domnul deputat Nicolae-Adrian Bara, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul deputat Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Doamna deputat Monica Ionescu, neafiliaţi? Nu este.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, era cazul să vină cineva.

Mulţumesc.

Doamna Dumitriţa Albu:

Interpelarea mea se intitulează "Clarificări privind numirea şi activitatea consulului onorific al României în Bordeaux".

În contextul responsabilităţii asumate de statul român de a asigura o reprezentare externă profesionistă, transparentă şi în interesul cetăţenilor români, vă solicit respectuos clarificări privind procesul de numire şi activitatea consulului onorific al României în Bordeaux, domnul Michel Beylot.

Având în vedere rolul consulilor onorifici în promovarea imaginii României, în facilitarea relaţiilor bilaterale şi în sprijinirea comunităţilor româneşti, consider necesară evaluarea obiectivă a activităţii şi a criteriilor care au fundamentat această numire.

Vă solicit să-mi comunicaţi următoarele:

- Care au fost criteriile concrete şi documentate ce au stat la baza numirii domnului Michel Beylot ca şi consul onorific al României în Bordeaux?

- Ce activităţi notabile, măsurabile şi relevante a desfăşurat pentru România, de la momentul numirii?

Vă rog să indicaţi evenimente, proiecte, acţiuni concrete sau rezultate obţinute în interesul cetăţenilor români.

- Există o evaluare periodică a activităţii domniei sale?

Dacă da, vă rog să precizaţi data ultimei evaluări, criteriile folosite şi concluziile acesteia.

Dacă nu, de ce nu a fost realizată o astfel de evaluare, având în vedere responsabilităţile publice asociate funcţiei?

- Care sunt beneficiile materiale reale, directe sau indirecte, de care beneficiază consulul onorific al României la Bordeaux?

Sprijin logistic, facilităţi, scutiri, avantaje de imagine, resurse, acces la resurse diplomatice.

Având în vedere numărul semnificativ al românilor care trăiesc în Bordeaux, transparenţa şi profesionalismul în desemnarea reprezentanţilor statului român sunt esenţiale pentru păstrarea încrederii comunităţii.

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul scris, conform termenelor prevăzute de lege.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Iulian-Alexandru Muraru. Nu este prezent.

Domnul deputat Maricel Popa? Nu este prezent.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Către ministrul afacerilor interne.

Stimate domnule ministru Predoiu,

Interpelarea mea vizează poziţia României şi impactul bugetar al implementării Pactului european privind migraţia şi azilul, un subiect extrem de sensibil, cu implicaţii directe asupra securităţii naţionale, a bugetului public şi a coeziunii sociale.

În contextul unui deficit bugetar excesiv, al măsurilor de austeritate şi al presiunilor deja existente asupra sistemelor publice, cetăţenii au dreptul să ştie dacă România îşi va permite financiar şi logistic acest pact şi ce angajamente concrete şi-a asumat Guvernul.

Vă solicit, aşadar, să clarificaţi în mod explicit dacă România va accepta relocarea obligatorie a migranţilor sau va opta pentru plata contribuţiei financiare, de 20.000 de euro per migrant refuzat.

Care este impactul bugetar real al acestei decizii şi din ce resurse vor fi acoperite?

De asemenea, doresc să ştiu de ce România nu a negociat clauze de exceptare, aşa cum au făcut alte state membre, şi care a fost mandatul de negociere al Guvernului, în condiţiile riscului de a transforma România într-o zonă de tampon.

Solicit explicaţii clare privind locaţiile de cazare avute în vedere pentru migranţi, capacitatea MAI de a aplica procedurile accelerate la frontieră, precum şi garanţiile concrete privind securitatea cetăţenilor români, în contextul deficitului de personal din MAI şi al lipsei unor evaluări publice de risc.

În final, întreb direct: cine plăteşte pentru aceste măsuri, fondurile europene sau bugetul României, şi în detrimentul căror investiţii publice?

Aştept un răspuns clar, responsabil şi transparent.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea privind riscul eliminării Pilonului II al PAC şi consecinţele majore asupra dezvoltării rurale şi al Grupurilor de Acţiune GAL

În contextul discuţiilor privind reforma Politicilor Agricole Comune după 2027, apare tot mai des ipoteza reducerii sau chiar a eliminării Pilonului II - Dezvoltare Rurală, printr-o posibilă comasare a măsurilor în Pilonul I sau prin diminuarea finanţării destinate dezvoltării rurale.

Pentru statele membre cu o populaţie rurală ridicată, precum România, această schimbare ar avea efecte dezastruoase asupra echilibrului social şi economic al mediului rural.

Ce evaluări de impact au fost realizate privind consecinţele reducerii sau eliminării Pilonului II asupra statelor cu o populaţie rurală numeroasă, precum România?

Ce strategie este propusă pentru protejarea finanţării GAL-urilor, în cazul în care Pilonul II este restructurat sau eliminat?

Cum poate fi asigurată continuitatea investiţiilor în dezvoltarea rurală, având în vedere că Pilonul I nu dispune de instrumente adecvate pentru investiţii structurale?

Poate fi garantat faptul că LEADER nu va fi afectat în următorul cadru financiar, indiferent de arhitectura PAC?

Ce mecanisme alternative de finanţare ar putea fi introduse pentru a evita pierderea infrastructurii instituţionale deja create de GAL-uri în ultimii ani?

Solicitare finală.

Având în vedere rolul crucial al Pilonului II în reducerea decalajelor teritoriale, menţinerea coeziunii sociale şi succesul metodei LEADER, solicit să se clarifice public:

- dacă există riscul real al eliminării Pilonului II;

- care sunt planurile pentru protejarea programelor LEADER şi GAL-urilor;

- cum va fi asigurată dezvoltarea rurală în absenţa Pilonului II.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

În prag de sărbători, vă doresc linişte, sănătate şi încredere, să întâmpinăm anul nou uniţi, cu speranţă, responsabilitate, pentru un viitor mai bun al României!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

Gând bun tuturor!

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului premier Ilie Bolojan.

Obiectul interpelării: "Clarificarea afirmaţiilor publice privind persoanele cu grad de handicap şi facilităţile fiscale".

Stimate domnule prim-ministru,

Afirmaţiile publice potrivit cărora "milioane de oameni exceptaţi au fost persoane cu handicap" sunt inexacte şi riscă să producă efecte periculoase. Persoanele cu dizabilităţi din România nu reprezintă milioane, iar exceptările de la plata contribuţiilor au vizat, de-a lungul timpului, mai multe categorii stabilite prin lege, nu exclusiv această categorie.

În acelaşi timp, sugerarea existenţei unor "mii" de certificate de handicap, nejustificate, fără date concrete, rapoarte oficiale sau controale finalizate, transferă o suspiciune generală asupra unei categorii vulnerabile, dependentă de aceste drepturi pentru o viaţă demnă.

Dacă există suspiciuni de abuz, acestea trebuie clar delimitate, dovedite şi tratate punctual, prin mecanisme instituţionale, nu prin generalizări care alimentează neîncrederea şi stigmatizarea.

Statul are obligaţia atât de a combate abuzurile, cât şi de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilităţi reale.

În acest context, pentru clarificarea publică a afirmaţiilor şi pentru o evaluare corectă în Parlament, solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

- Câte persoane cu grad de handicap sunt în prezent înregistrate oficial în România, defalcat pe grade de handicap?

- Care este numărul exact al persoanelor exceptate de la plata contribuţiei de sănătate, înainte de eliminarea facilităţilor, şi ce categorii au fost incluse, distinct de persoanele cu grad de handicap?

- Care sunt datele concrete pe baza cărora aţi afirmat public - citez - că "milioane de oameni exceptaţi" ar fi fost persoane cu grad de handicap?

- Câte certificate de handicap consideraţi, în mod concret, că ar fi fost nejustificate? Vă solicit identificarea unui număr exact, nu estimări generale.

- Ce controale au fost efectuate până în prezent de Ministerul Muncii şi de Ministerul Sănătăţii, privind certificatele de handicap, şi în ce perioadă?

- Câte certificate de handicap au fost anulate sau retrase, în urma acestor verificări?

- Câte persoane au fost sancţionate pentru eliberarea sau obţinerea nelegală a certificatelor?

- Există rapoarte oficiale scrise care să fundamenteze aceste afirmaţii? Dacă da, vă solicit transmiterea acestora către Parlament.

- Ce garanţii aveţi că aceste verificări nu vor afecta persoane cu dizabilităţi reale şi permanente, care depind de aceste drepturi pentru a trăi decent?

Solicit răspuns scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Sărbători binecuvântate!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Sărbători binecuvântate, doamnă deputat!

Domnul deputat Adrian Echert, Grupul parlamentar al USR? Nu este prezent.

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL? Nu este prezent.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD? Nu este prezent.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România? Nu este prezent.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România? Nu este prezentă.

Doamna deputat Virginia Vedinaş, SOS România? Nu este prezentă.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, SOS România? Nu este prezent.

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, SOS România? Absent.

Domnul deputat Eugen Neaţă, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliat? Nu este.

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul POT? Nu este.

Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, încheiem şi această fază a şedinţei, dedicată interpelărilor adresate Guvernului.

Să aveţi o seară plăcută şi cu mult spor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.