Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 11 februarie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu a ajuns.

Domnul Maricel Popa.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi va fi intitulată: "Cine plăteşte nota de plată când profiturile pleacă din România?".

Stimaţi colegi,

Decizia domnului Ilie Bolojan de a modifica, prin ordonanţă de Guvern, prin abrogarea art. 25¹ din Codul fiscal, regulile fiscale aplicabile multinaţionalelor reprezintă o eroare gravă şi un nou semnal că interesele marilor corporaţii sunt puse înaintea interesului naţional.

Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, în Parlament, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, voi vota împotriva Ordonanţei nr. 6/2025 şi vă explic de ce.

România are nevoie de investiţii serioase, dar nu de investiţii obţinute cu preţul slăbirii statului şi al pierderii controlului asupra propriilor venituri fiscale. România are nevoie de reguli corecte şi echilibrate. Un stat funcţional nu se construieşte atunci când permitem ca profiturile realizate aici să fie mutate în afara ţării, în timp ce cetăţenii români şi companiile care îşi desfăşoară activitatea corect în România sunt împovărate tot mai mult.

Nu putem vorbi despre echitate fiscală atâta timp cât Guvernul creează mecanisme prin care marile companii pot reduce artificial impozitul pe profit, folosind plăţi interne către firme afiliate din alte state. Acest tip de politici nu încurajează competiţia corectă, ci adânceşte dezechilibrele dintre multinaţionale şi firmele româneşti, care nu au la dispoziţie astfel de instrumente de optimizare fiscală. Nu putem vorbi despre un stat funcţional atâta timp cât permitem ca profiturile să fie transferate în afara ţării, iar nota de plată să fie lăsată exclusiv pe umerii cetăţenilor români şi ai firmelor care îşi plătesc taxele aici.

Adevărata competitivitate economică nu se bazează pe portiţe fiscale, ci pe reguli clare, aplicabile tuturor, pe transparenţă şi pe respectarea interesului public. Nu putem cere solidaritate de la populaţie, nu putem vorbi despre sacrificii şi responsabilitate bugetară, în timp ce statul renunţă voluntar la venituri importante şi transferă povara fiscală către cei care nu au cum să o evite.

Aderarea la OCDE trebuie să fie un pas înainte pentru România, nu un pretext pentru abandonarea unor instrumente esenţiale de protejare a bugetului naţional. Alinierea la standardele internaţionale nu înseamnă capitulare fiscală şi nici ignorarea realităţilor economice interne. Orice modificare trebuia făcută echilibrat, negociat şi transparent, nu prin eliminarea totală a limitelor şi fără garanţii clare pentru statul român.

În acest context, deciziile trebuie luate cu mare responsabilitate faţă de ţară şi de cetăţeni. Guvernul trebuie să propună un cadru fiscal coerent, care să sprijine investiţiile reale, dar să protejeze veniturile publice şi interesul economic al României. Un stat puternic nu se construieşte favorizând discreţionar pe cei mai puternici, ci tratând corect pe toţi contribuabilii.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Reglementarea reţelelor sociale şi protecţia copiilor".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reţelele sociale sunt astăzi o realitate inevitabilă. Ele aduc beneficii incontestabile, dar au devenit şi un spaţiu în care copiii sunt expuşi unor riscuri serioase: conţinut inadecvat, presiuni psihologice, dependenţă digitală, manipulare.

Nu mai vorbim despre excepţii, ci despre un fenomen de masă. Copiii petrec ore întregi pe platforme construite nu pentru educaţie sau dezvoltare, ci pentru maximizarea atenţiei şi a profitului.

Sistemele informatice de distribuire a conţinutului nu ţin cont de vârstă, de vulnerabilitate sau de consecinţele asupra sănătăţii mintale.

De aceea, dezbaterea privind reglementarea reţelelor sociale nu este despre cenzură şi nici despre limitarea libertăţii de exprimare. Este despre responsabilitatea statului de a proteja minorii şi despre responsabilitatea platformelor faţă de societate.

România trebuie să acţioneze echilibrat dar ferm, în linie cu iniţiativele europene. Avem nevoie de reguli clare privind:

- verificarea reală a vârstei utilizatorilor;

- limitarea expunerii copiilor la conţinut nociv;

- transparenţa modului în care sistemele informatice de distribuire a conţinutului promovează conţinut către minori;

- mecanisme eficiente de control şi sancţiuni reale pentru platformele care ignoră aceste obligaţii.

În paralel, trebuie să investim mai mult în educaţia digitală: pentru copii, părinţi şi cadre didactice.

Legislaţia, fără educaţie şi prevenţie, nu este suficientă.

Protejarea copiilor în mediul online nu este o temă ideologică şi nu ar trebui să fie un subiect de dispută politică. Este o responsabilitate comună şi un test al maturităţii noastre ca legislatori.

Copiii României au dreptul la un spaţiu digital sigur. Iar noi avem datoria să îl construim.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică de astăzi este despre "Podul Galaţi-Brăila: între potenţial strategic şi exigenţa calităţii".

Podul peste Dunăre care leagă judeţele Galaţi şi Brăila de judeţul Tulcea şi, drept urmare, de toată regiunea Dobrogea este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură realizate în România în ultimele decenii. Este un obiectiv strategic, aşteptat de comunităţi întregi, menit să asigure conectivitate, siguranţă rutieră şi dezvoltare economică pentru întreaga Regiune de Sud-Est.

Cu atât mai îngrijorător este faptul că, la doar doi ani şi jumătate de la inaugurare, acest pod se confruntă deja cu probleme repetate: reasfaltări succesive, deficienţe la elementele de siguranţă, infiltraţii şi, recent, tasări ale carosabilului, care au impus restricţii de viteză de 40 km/h pe anumite porţiuni. Aceste situaţii nu pot fi tratate ca simple incidente izolate, ci trebuie privite în ansamblul lor.

Desigur, proiectul se află în perioada de garanţie, iar lucrările de remediere sunt suportate de constructor. Însă pentru cetăţeni acest argument nu este suficient. Oamenii nu traversează un pod "în garanţie", ci un pod care trebuie să fie sigur şi funcţional în orice moment. Repetarea acestor probleme afectează încrederea publicului şi ridică semne legitime de întrebare privind calitatea execuţiei şi eficienţa mecanismelor de control.

Nu vorbim doar despre un obiectiv local. Vorbim despre un simbol al modului în care statul român gestionează marile investiţii publice. Fie demonstrăm că ştim să construim durabil şi responsabil, fie acceptăm ideea că improvizaţia şi corectările permanente sunt noua normalitate.

De aceea, consider necesar ca Ministerul Transporturilor şi CNAIR să ofere explicaţii clare şi transparente privind cauzele reale ale acestor deficienţe, soluţiile tehnice definitive şi măsurile luate pentru a preveni reapariţia lor. Este nevoie, totodată, de o evaluare tehnică riguroasă a întregului proiect, astfel încât siguranţa participanţilor la trafic să nu fie pusă sub semnul întrebării.

Podul Galaţi-Brăila trebuie să rămână un simbol al conectivităţii şi al progresului, nu un exemplu de vulnerabilitate. Este o responsabilitate pe care o avem faţă de cetăţeni şi faţă de modul în care construim viitorul infrastructurii româneşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefan Ţintă.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Confirmarea eşecurilor măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan nu este reflectată doar de viaţa tot mai grea la care sunt condamnaţi românii, ci şi de către Eurostat. Ca să nu existe niciun fel de comentarii privind acest rezultat al politicilor falimentare de dreapta, subliniez că acest organism al Comisiei Europene se ocupă de statistică. Deci, această instituţie nu poate fi acuzată de partizanat politic dâmboviţean, de parti-pris-uri sau de aranjamente. Tocmai din acest motiv creşte mai mult îngrijorarea mea faţă de înrăutăţirea traiului românilor de rând.

Dacă încă de pe acum le este din ce în ce mai greu oamenilor să facă faţă scumpirilor în lanţ la alimente, la serviciile şi produsele de bază, la toate acele cheltuieli care apasă cel mai greu pe pensionari, pe familiile cu venituri mici şi pe clasa de mijloc, mă întreb cum ne vom descurca în viitor cu atâtea sacrificii sociale obligatorii.

Şi, concomitent, îmi exprim şi indignarea faţă de această nouă performanţă ruşinoasă pentru România, care ne-a plasat pe primul loc în Europa la scumpiri.

După măsurile implementate de premierul Bolojan, în special după creşterea TVA, România a ajuns la o inflaţie de 8,6%. Este o cifră de minimum patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Aşadar, în timp ce alte state europene reuşesc să ţină preţurile sub control, românii sunt împinşi zilnic spre sărăcie, prin decizii cinice şi incompetente. Nu le pot cataloga altfel pentru că, în ciuda opoziţiei constante a noastră, a PSD, Guvernul Bolojan a ales să-şi cosmetizeze propria sa lipsă de viziune, cât şi incapacitatea administrativă, taxând consumul şi lovind direct în populaţie. Nu a stopat risipa, nu a combătut evaziunea fiscală, nu a taxat marile interese. A preferat cea mai simplă şi mai brutală soluţie - să bage mâna în buzunarul românilor amărâţi, al femeilor însărcinate sau cu bebeluşi, al bolnavilor cronici, al tuturor celor care muncesc. Şi, ca şi când nu era deja suficient, s-a dispus de la Palatul Victoria şi îngheţarea salariilor. Iar inevitabilul dramatic s-a produs instantaneu - nivelul de trai se prăbuşeşte. Calculele PSD, la fel ca şi cifrele Eurostat, denotă flagrant că situaţia actuală nu este o problemă conjuncturală, ci un eşec major al guvernării de dreapta, pentru care cineva trebuie să răspundă. Şi nu românii trebuie să plătească pentru incompetenţa Guvernului! Pentru PSD, este o certitudine că România nu poate fi administrată prin şocuri fiscale, austeritate mascată şi dispreţ faţă de cetăţeni! Dar pentru partenerii noştri de dreapta, astfel de strategii guvernamentale greşite se dovedesc singura lor variantă de lucru.

De aceea, noi cerem politici economice responsabile. Noi vrem ca România să redevină un stat care nu îşi sacrifică cetăţenii, ci îi apără. În acest sens, PSD a pus pe masa Executivului două pachete de măsuri ferme, soluţiile necesare repornirii economiei şi reformei administrative.

Deciziile noastre nu sunt conjuncturale sau politicianiste, ci sunt singura modalitate de revenire a României pe calea cea bună.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi vorbesc despre o rană deschisă în patrimoniul cultural al comunităţii noastre: Muzeul Zoologic "Constantin Romanescu" din Dreptu, Poiana Teiului, Neamţ. O colecţie datând din 1927, rezultat al pasiunii profesorului Constantin Romanescu, prieten cu Mihail Sadoveanu, care a fost distrusă de neglijenţă, dezechilibru instituţional şi interese meschine.

În 2024 am atras atenţia ministerelor despre faptul că renovarea muzeului, finanţată din fonduri europene, prin PNRR, a fost blocată de constructor, lăsând colecţia expusă la factori de mediu neprielnici. A trecut un an, iar răspunsurile oficiale au arătat un dezechilibru lamentabil: muzeul nu intră în subordinea directă a Ministerului Culturii, nu are aviz de înfiinţare, iar responsabilitatea ar părea să aparţină Primăriei Poiana Teiului. Direcţia Judeţeană de Cultură Neamţ atrage însă atenţia încă din 2021 asupra degradării muzeului şi într-un raport arată că, în prezent, colecţia nu aparţine nimănui, fiind bunuri culturale neclasate în muzee şi colecţii nepublice.

Deci avem o clădire etichetată ca muzeu, cu exponate valoroase, dar lipsa recunoaşterii şi a unei guvernanţe clare pun în pericol identitatea noastră naţională.

Deşi nimeni nu recunoaşte oficial colecţia zoologică, sunt semne clare care contrazic această situaţie: zeci de articole publicate pe Google, referinţe pe site-ul Discover GAL despre valoarea exponatelor, iar în 2023 primăria a lansat un proiect finanţat din PNRR, de aproximativ 670.000 de lei, menţionând muzeul ca habitat al unei colecţii valoroase.

Cu toate acestea, răspunsurile recente indică faptul că proiectul a fost blocat din interese meschine ale unor grupuri politice, iar lucrările şi fondurile au fost gestionate într-un cadru lipsit de claritate şi responsabilitate.

Faptul că lucrurile nu au funcţionat corect îl arată cele două dosare penale aflate pe rol.

Este o problemă care merge dincolo de administrativ. Este vorba despre demnitatea noastră colectivă, despre încrederea cetăţenilor în promisiunile de protecţie a identităţii noastre culturale.

Astăzi, referitor la acest muzeu cu exponate distruse, cerem doar deschiderea unei anchete privind deciziile, procedurile de achiziţie şi gestionarea fondurilor europene, pentru a identifica responsabilităţile şi măsuri corective.

Pe viitor avem nevoie de legi care să implice răspunderea pentru deciziile luate şi măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii.

Stimaţi colegi, nu este vorba doar despre un muzeu. Este despre respectul pentru memoria comunităţii, despre responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare şi despre modul în care protejăm ceea ce ne defineşte ca naţiune. Trebuie să acţionăm cu transparenţă, să cerem responsabilitate şi să reconstruim încrederea în instituţiile care ar trebui să păzească patrimoniul cultural al ţării.

Şi mă întreb, dacă interesele au fost atât de obscure şi de imorale la nivelul unui sat mic din România, unde edilii locali şi-au dat mâna să sifoneze banii veniţi pentru dezvoltarea... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică este intitulată: "Sănătatea românească - un sistem obosit, salvat de profesionalismul unor oameni".

Stimaţi colegi,

Sistemul medical românesc este locul unde ajungem cu toţii, mai devreme sau mai târziu, când ne doare ceva, când ne este teamă, când avem nevoie de ajutor. Este un sistem vital, dar aflat de mulţi ani într-o stare de fragilitate. Multe spitale din România sunt clădiri vechi, unele construite înainte de al Doilea Război Mondial; sunt greu de întreţinut, aglomerate şi de multe ori improprii pentru medicina modernă.

Există şi spitale renovate sau noi, dar acestea sunt prea puţine pentru nevoile reale ale populaţiei. Medicii şi asistentele sunt în general bine pregătiţi profesional. România formează specialişti buni, recunoscuţi inclusiv în străinătate. Problema este lipsa de personal, prea puţini medici pentru prea mulţi pacienţi. Mulţi au plecat din ţară, dar cei rămaşi merită tot respectul nostru şi al meu personal. În ultima perioadă am cunoscut medici şi personal medical dedicat profesiei - şi aici îi amintesc pe: doctor Tănase Mihai, doctor Prună Mădălina, doctor Păun Cătălin - de la Spitalul Militar Central; doctor Deleanu Dan şi doctor Deaconu Silvia, de la Spitalul "Montza"; doctor Mihaela Mihai şi Elena Anghelescu maseur - de la Sanatoriul de Recuperare Techirghiol.

În opinia mea, aceştia nu sunt doar medici, sunt nişte eroi, sunt iubitori de oameni, sunt dătători de viaţă. Au tot respectul meu!

Referitor la dotări şi medicamente, în unele spitale găsim aparatură modernă, în altele lipsesc lucruri de bază, accesul la serviciile medicale la nivel naţional este îngreunat de proceduri complicate: trimiteri, aprobări, dosare, liste de aşteptare. Pentru oamenii în vârstă sau pentru cei din mediul rural, sistemul devine greu de înţeles şi greu de parcurs.

România alocă sănătăţii mai puţini bani decât majoritatea ţărilor europene.

În concluzie, putem spune că sistemul medical românesc funcţionează datorită oamenilor care muncesc în el, nu datorită modului în care este organizat. Nu este un sistem prăbuşit, dar este unul obosit. Are nevoie de investiţii, de reguli clare şi, mai ales, de respect faţă de pacient şi respect faţă de cadrele medicale.

Sănătatea nu ar trebui să fie o luptă. Ar trebui să fie o garanţie.

Un medic tânăr de la Spitalul Militar Central, de 28 de ani, spunea: "Domnule Tilea, trebuie să avem mai multe spitale". Şi ce dreptate avea!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Laura Gherasim.

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Doamna deputat Elena Doboş.

Vă rog.

Doamna Elena Doboş:

Bună dimineaţa, stimată doamnă preşedinte!

Azi, încep declaraţia mea politică prin a o felicita pe Cezara Daria Tirlogeanu, o tânără tulceancă, în vârstă de 17 ani, care a adus prestigiu judeţului Tulcea şi României, prin cucerirea medaliei de bronz la Campionatul European de Arte Marţiale Mixte - Euro 2026, Belgrad.

Prin această declaraţie, de sub cupola Camerei Deputaţilor, doresc să spun: felicitări, Cezara, pentru succesul pe care l-ai avut la competiţia europeană!

Felicitări, pentru că drapelul nostru este din nou la loc de cinste prin munca ta!

Felicitări, Cezara, pentru că Tulcea este pusă pe harta sportivă, atât naţional, cât şi internaţional!

Felicitări pentru munca pe care ai depus-o pentru a cuceri podiumul Campionatului European!

Felicitări pentru că nu ai renunţat şi eşti un caracter tare, când uneori statul pe care îl reprezinţi nu a făcut eforturi pentru a te ajuta!

Felicitări părinţilor care te-au susţinut moral şi financiar pe tot parcursul tău de până acum şi cred că şi pe viitor!

Felicitări antrenorilor care au fost lângă tine şi te-au pregătit riguros şi atent pentru această competiţie!

Felicitări Clubului "Sakura Dojo" pentru profesionalism şi disciplină, pentru că a atras tineri pe care i-a făcut campioni!

Felicitări, Cezara! Regretăm că statul român, prin ministerele şi fundaţiile sale, nu te-a sprijinit până acum, dar judeţul nostru, Tulcea, se mândreşte cu tine.

Aş vrea să nu politizez această reuşită excepţională a Cezarei Daria Tirlogeanu, dar nu pot să stau deoparte şi să nu fiu revoltată la vestea că toate costurile participării la competiţie au fost suportate de sportivă, prin cotizaţii individuale. Performanţa Cezarei Daria Tirlogeanu, care a câştigat medalie europeană la Campionatul European de Arte Marţiale Mixte - Belgrad, 2026, la doar 17 ani, arată un adevăr pe care statul preferă să-l ignore. Sub guvernarea lui Ilie Bolojan, măsurile de austeritate au lovit tocmai în domeniile care ar trebui să-i susţină pe tineri ca ea: sport, educaţie, federaţii sportive. Sportivii îşi plătesc singuri drumurile, cantonamentele, echipamentele şi taxele de concurs, în timp ce instituţiile care ar trebui să-i ajute nu fac absolut nimic şi dau din umeri.

Sportul este unul dintre puţinele lucruri care mai aduc României un prestigiu concret, pe plan internaţional, dar este lăsat să sufere fără sprijin. Acest lucru nu ţine la nesfârşit. Soluţiile sunt simple.

Statul nu trebuie să laude după medalii, ci să fie alături înainte să le câştige.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor?

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Fiecare leu cheltuit trebuie justificat în faţa românilor".

Stimaţi colegi,

Suntem martorii unei politici externe făcute pe ascuns, fără transparenţă, fără consultare reală şi fără respect faţă de cetăţenii României. Decizii majore se iau în spatele uşilor închise, fără o dezbatere reală în Parlament.

În timp ce românilor li se cer sacrificii, li se îngheaţă salariile şi pensiile, li se cresc taxele şi li se impune austeritatea, Guvernul oferă sprijin extern fără limite clare şi fără să explice impactul asupra bugetului şi economiei.

Aflăm chiar de la ministrul apărării că anumite informaţii nu pot fi făcute publice. Este firesc să protejăm securitatea ţării. Dar nu este firesc ca românii să nu ştie ce angajamente sunt asumate în numele lor. Pentru că ei muncesc, ei plătesc şi ei suportă consecinţele.

Cum pot autorităţile să justifice aceste cheltuieli uriaşe, în timp ce, prin deciziile lor, au aruncat românii în sărăcie? Cum poate un guvern care scumpeşte viaţa şi măreşte impozitele să risipească miliarde fără să dea socoteală nimănui?

Acest Guvern a ales, din nou, să pună interesele altora înaintea intereselor românilor. În timp ce spitalele sunt fără fonduri, şcolile sunt subfinanţate, iar infrastructura este abandonată, banii pleacă în afara ţării fără control şi fără explicaţii.

Un stat care îşi abandonează propriii cetăţeni, dar este generos cu alţii nu construieşte viitor, îşi pierde demnitatea.

Solidaritatea este importantă. Dar nu poate însemna sărăcirea propriului popor. Mai întâi ai grijă de ai tăi, apoi îi ajuţi pe alţii. Aşa funcţionează un stat responsabil.

Românii au dreptul să ştie exact ce resurse sunt alocate, în ce condiţii şi cu ce beneficii pentru interesul naţional. Nu putem accepta decizii luate pe ascuns, fără control parlamentar şi fără respect faţă de cetăţeni.

Cerem transparenţă, responsabilitate şi respect. Cerem ca politica externă a României să fie făcută pentru români, nu pentru imagine şi nu la ordin din afară.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Stimaţi colegi,

Reformă fără adevăr? Nu există aşa ceva!

Şi adevărul este că nu mai merge aşa cum a mers până acum. Asta a spus electoratul prin voturile date la parlamentare, la prezidenţiale, la alegerile locale anticipate din Bucureşti.

Cetăţenii simt că banii colectaţi prin impozite şi taxe sunt risipiţi, iar serviciile publice primite nu sunt pe măsura aşteptărilor şi a cheltuielilor de la buget.

Asta ne-au spus în toate campaniile electorale. Doresc un stat mai eficient şi echitabil.

Pentru a schimba ce a fost greşit, Guvernul Bolojan şi-a preluat mandatul. Lumea ştia cum s-au schimbat lucrurile în bine la Oradea şi în Bihor: cu sobrietate, corectitudine, eficienţă, rigoare, oprind risipa. Rezultatul? Aşa cum spunea cineva, Ilie Bolojan era singurul om politic şi este singurul om politic aplaudat de cetăţeni, pe stradă.

Această formulă de guvernare a fost un act de responsabilitate în raport cu problemele de acum şi cu viitorul acestei ţări. Ştim toţi că reformele de care vorbim sunt cruciale pentru a evita riscuri majore, cum ar fi afectarea sustenabilităţii financiare a ţării sau pierderea fondurilor europene.

Nu putem lăsa datorii drept moştenire copiilor noştri! Acesta ar fi riscul dacă statul va continua să consume mai mult decât ne putem permite, pe credit, aşa cum a făcut de ani de zile!

În raport cu toate acestea, Ilie Bolojan oferă certitudine în aceste vremuri incerte! Are încrederea Partidului Naţional Liberal! De aceea, eu susţin eforturile sale de a echilibra bugetul pentru 2026, de a reforma administraţia şi de a menţine Coaliţia unită.

Şi îl susţin pe Ilie Bolojan pentru că este un politician care spune lucrurilor pe nume!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Relansarea economică înseamnă măsuri corecte şi curajoase"

Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a achitat ireproşabil de prima sa misiune, şi anume de a frâna derapajul bugetar major în care se afla România la jumătatea anului trecut. Cu un deficit bugetar diminuat substanţial, care i-a surprins şi pe oficialii Comisiei Europene, Guvernul poate trece deja la o nouă etapă - implementarea unui set curajos de măsuri liberale pentru relansarea economiei. Am auzit şi eu voci care spuneau că măsurile de relansare economică ar fi trebuit luate deja, însă aceleaşi voci tăceau atunci când erau întrebate cu ce bani se vor susţine aceste măsuri. Pentru că, pentru orice măsură de stimulare economică, este nevoie de bani! Orice măsură de sprijin pentru economie înseamnă impact bugetar, iar Guvernul Bolojan a identificat deja resursele financiare pentru a pune în practică acest plan ambiţios.

Vorbim, aşadar, despre scheme de ajutor de stat sau despre credite fiscale pentru stimularea investiţiilor private, despre bonificaţii pentru firmele care îşi plătesc obligaţiile fiscale la timp, despre majorarea plafonului TVA la încasare, despre garanţii de stat şi granturi pentru antreprenorii care vor să se dezvolte, despre măsuri de sprijin pentru companiile care vor să se listeze la bursă şi despre multe alte măsuri aşteptate de către firmele româneşti de mulţi ani de zile.

Stimaţi colegi,

Am convingerea că acest pachet de măsuri pentru relansarea economiei naţionale îşi va produce efectele pozitive până la finalul acestui an, iar România se va bucura în anul 2026 de o creştere economică sănătoasă, determinată de creşterea producţiei interne, de creşterea ocupării forţei de muncă şi de dezvoltarea întreprinderilor româneşti. Fără un mediu privat puternic, susţinut de Guvern prin măsuri corecte, nu putem vorbi nici despre creştere economică, nici despre redresare bugetară, nici despre venituri mai mari pentru populaţie.

De aceea, este esenţial ca Guvernul Bolojan să fie susţinut pe deplin în demersul său de a ajuta firmele româneşti să se relanseze economic, căci, nu trebuie să uităm, antreprenorii români au dus tot greul ultimilor ani şi, cu toate acestea, au ţinut economia pe creştere şi şomajul la rate foarte mici.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Mircea Fechet?

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe?

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu?

Mergem la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Iulian Lőrincz?

Domnul deputat Marius Alecsandru? Nu.

Vlad Şendroiu.

Da, vă rog.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Eu am o întrebare serioasă pentru colegii noştri autointitulaţi suveranişti: voi sunteţi oameni serioşi? Pentru că nişte oameni serioşi nu intră în Parlament ca să fluture banane cu fundiţe!

Voi chiar aşa credeţi că o să vă ţină minte românii şi aşa o să intraţi în istorie, drept parlamentari cu banane cu fundiţe, care se opun progresului României? Drept deputaţi şi senatori care urlă în gura mare că progresul de orice fel este ceva rău?

Nu, dragilor, progresismul şi progresul nu sunt ceva rău! Sunt motivul pentru care noi suntem aici, în Parlamentul României.

Dacă progresiştii vremii lor: Cuza, Kogălniceanu, Spiru Haret sau Bălcescu nu ar fi existat, nici România nu ar fi existat! Iar voi nu aţi fi avut ce bucăţi de ţară să vreţi să cedaţi, aşa cum pare că îşi doresc unii lideri ai voştri.

Ne spuneţi că a avea o armată bine dotată, pregătită şi antrenată este progresism.

Ne spuneţi că a avea acorduri comerciale care cresc bunăstarea românilor e progresism.

Ne spuneţi că dorinţa de a ţine România alături de partenerii noştri occidentali e progresism.

Eu vă spun că toate acestea sunt patriotism adevărat, pentru că să-ţi doreşti progresul ţării este patriotism.

Adevărul e că voi, prin ce faceţi, demonstraţi că ne vreţi slabi, săraci şi izolaţi.

Gândiţi-vă cum vreţi să fiţi amintiţi de istorie. Vreţi ca generaţiile viitoare să-şi amintească de voi precum noi ne amintim astăzi de progresiştii Cuza, Kogălniceanu, Spiru Haret sau Bălcescu, sau vreţi să fiţi amintiţi drept cei care se opun progresului României cu orice preţ?

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"231 de milioane pentru privilegii, zero respect pentru România"

Stimaţi colegi,

În România de astăzi există două ţări. Una care se trezeşte la 6 dimineaţa, plăteşte taxe, aşteaptă pensia la 65 de ani şi speră la o viaţă mai bună. Şi alta care se pensionează la 50 de ani, cu venituri mai mari decât salariul, protejată de ziduri juridice şi de amânări convenabile. Între aceste două Românii s-au pierdut 231 de milioane de euro.

Aceşti bani din PNRR sunt astăzi consideraţi pierduţi de Comisia Europeană. Nu din lipsă de proiecte, ci din cauza amânărilor fără sfârşit privind pensiile speciale. Aceasta este realitate contabilă care se va simţi în investiţii amânate. Factura va fi plătită de români, nu de cei care au ţinut aceste pensii speciale în braţe. România nu pierde bani europeni pentru că nu ştie să construiască. Îi pierde pentru că unii ştiu prea bine să blocheze.

Responsabilitatea este clară. Judecătorii numiţi politic la Curtea Constituţională, în special cei susţinuţi de PSD, au amânat o decizie esenţială. Nu au ezitat să pună în paranteză interesul naţional pentru a ţine în viaţă un sistem de privilegii.

Aceasta este tergiversare cu dedicaţie. Curtea Constituţională nu ar trebui să fie un scut pentru o castă. Rolul ei este să apere Constituţia, nu pensiile de lux.

Dar, în acest caz, CCR a preferat să fie un scut, nu o punte. A fost informată oficial asupra riscurilor, a ştiut consecinţele şi totuşi a preferat amânarea. Iar astăzi România plăteşte.

Stimaţi colegi,

Pensiile speciale nu mai sunt o nedreptate morală. Au devenit o gaură neagră bugetară şi un obstacol în calea investiţiilor. 231 de milioane de euro înseamnă: grădiniţe, spitale moderne, proiecte de infrastructură, şanse reale pentru comunităţi care aşteaptă de ani de zile.

Toate acestea au fost sacrificate pentru ca o mână de privilegiaţi să nu piardă nimic.

Cum să le spui oamenilor că nu sunt bani la buget, dar sunt bani pentru pensii de lux?

Cum să le ceri românilor răbdare, când statul îşi protejează elitele, nu cetăţenii?

România nu mai poate plăti pentru laşitatea unor instituţii. Nu mai poate fi ţinută ostatică de câţiva judecători şi de un sistem susţinut de PSD. Nu îşi permite luxul amânărilor. Nu îşi permite să piardă milioane de euro pentru privilegiile unei caste. Banii din PNRR nu sunt ai politicienilor, nu sunt ai CCR, sunt ai românilor şi, din păcate, îi pierdem.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este: "Nu hidroenergia salvează România, ci Mintia!".

Eu nu înţeleg de unde atâta orgoliu la unii politicieni care insistă cu finalizarea în orice condiţii a hidrocentralelor din ariile protejate!

Chiar nu mai contează dacă obiectivele proiectelor nu sunt atinse?

Ceea ce nu spun politicienii care insistă pe acest subiect este că termenul lor de finalizare este după 2030.

Păi, până în 2030 vor fi finalizate multe alte surse de energie, cu o contribuţie chiar semnificativă la coşul energetic naţional!

Spre exemplu, anul acesta se va finaliza Mintia, care are 1.700 MW, fiind cea mai mare centrală pe gaz din Europa, Iernut, care are 430 MW, plus multe alte centrale fotovoltaice şi eoliene.

Plus de asta există în implementare, la Buzău, parcul eolian Vifor, de 462 MW, din care, în anul 2027, se va da în funcţiune o putere de 200 MW.

De asemenea, până în 2030 se vor pune în funcţiune şi Modulele 3 şi 4 de la Cernavodă, care au împreună 1.400 MW şi care chiar au producţie în bandă şi au şi cel mai bun randament de conversie.

În plus, până în 2030 vor fi puse în funcţiune şi investiţiile SMR de la Doiceşti, deci alţi 462 MW.

Nu mai zic că pe viitor este în plan să se instaleze cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, de 1.000 MWp, iar în zona Botoşani se va implementa un proiect care o să fie cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 1.200 MW. Tot pe eolian există în judeţul Galaţi un proiect de 620 MW.

Dacă mai luăm în calcul şi puterea instalată în parcurile fotovoltaice, de 3.300 MWp, şi puterea instalată la prosumatori, de 3.200 MWp, chiar nu înţeleg de unde atâta încăpăţânare pentru aceste hidrocentrale care, însumate, vor avea o putere reală nu mai mare de 150 MW şi vor putea fi finalizate după 2030, cu costuri mari şi cu impact semnificativ asupra mediului şi asupra vieţii comunităţilor.

În cazul hidrocentralei de la Surduc nu există acumulare, ci doar un stăvilar care deviază apa în munte, iar în satele din aval există riscul major de a rămâne fără apă potabila, aşa cum se întâmplă acum în zona Curtea de Argeş, unde comunitatea nu are apă de mai bine de 3 luni din cauza lucrărilor de la barajul Vidraru, care au fost dezastruos gestionate de către ultimii miniştri ai energiei, Burduja şi Ivan.

Întrebarea mea este cine va răspunde penal dacă obiectivele proiectului de la Surduc nu sunt atinse şi sunt afectate şi mediul, şi viaţa comunităţii, aiurea.

Cine va plăti pentru aceste calcule greşite?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Brian Cristian?

Domnul deputat Mihai Botez.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Drumurile din judeţul Vaslui: bilanţul unui eşec plătit din bani publici"

Dacă aş putea, aş aduce la această tribună noroiul de pe drumurile comunale şi săteşti din judeţul Vaslui, pentru că este un simbol al risipei şi al eşecului politicilor promovate de PSD, prin programe precum PNDL şi "Anghel Saligny".

Slavă Domnului, avem un sezon cu precipitaţii abundente, bune pentru agricultură, dar din cauză că multe drumuri au rămas de pământ, ele devin şi impracticabile. Oameni care rămân izolaţi în casele lor, copii care nu mai pot ajunge la şcoală, ambulanţe blocate în drum din cauza noroiului, acesta este bilanţul unui dezastru PSD.

De ce spun dezastru PSD? Pentru că judeţul Vaslui este PSD-izat de 35 de ani. Are cei mai mulţi parlamentari PSD, preşedinţi de consilii judeţene, 80% din primării PSD, chiar deconcentrate populate cu PSD-işti.

Sunt şi situaţii în care avem primari nou instalaţi în funcţie, dar şi unii primari care sunt primari de când s-au inventat primăriile. Parcă mai tare, în acele localităţi, oamenii au fost abandonaţi în noroaie.

Pe de altă parte, palatele personale ale primarilor şi domeniile agricole pe care aceştia le-au acumulat sunt dovada preocupării neîntrerupte, să zicem, pentru nevoile comunităţii.

În multe comune din judeţ drumurile săteşti sunt fie neasfaltate, fie "modernizate" doar pe hârtie. Sunt tronsoane modernizate unde s-a recepţionat o cârpeală cu asfalt sau pietriş, unde s-au înghesuit câte 10 politicieni la tăiat panglica. Acum acolo e noroi până-n gât şi tăietorii de panglică au dispărut.

Acesta este modelul PSD: contracte pentru firme "de casă", lucrări de mântuială şi zero consecinţe pentru cei responsabili.

PNDL a fost prezentat ca un program de investiţii, dar în realitate a devenit un mecanism de recompensare politică. Fondurile au fost alocate netransparent, pe criterii de obedienţă faţă de partid, nu în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor. În Vaslui, acest lucru s-a tradus prin lucrări începute şi abandonate, drumuri făcute de mântuială şi bani publici cheltuiţi fără rezultate durabile.

Programul "Anghel Saligny" nu a corectat aceste probleme, ci le-a perpetuat.

Una peste alta, Vasluiul a mai avut şi ghinionul de a fi sub spectrul lui Buzatu -"Portbagaj", prins de DNA cu şpaga în portbagaj, evident tot de la un contract de drum.

România nu mai poate continua cu programe de tip PNDL sau "Anghel Saligny", construite special pentru a ocoli regulile, competiţia corectă şi fondurile europene. Dezvoltarea nu se face cu bani aruncaţi discreţionar, ci cu proiecte bine pregătite, cu criterii obiective şi cu control strict al calităţii.

Banii publici nu sunt fondul de campanie al PSD. Judeţul Vaslui nu are nevoie de pomeni electorale asfaltate prost. Are nevoie de drumuri durabile, de administraţie competentă şi de respect faţă de cetăţeni. Atât timp cât PSD va continua să trateze infrastructura rurală ca pe un instrument politic, Vasluiul va rămâne prizonierul subdezvoltării.

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat de Vaslui.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ghervazen Longher.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În zilele de 13 şi 14 ianuarie anul acesta am avut onoarea de a face parte din delegaţia oficială a Senatului României, condusă de domnul preşedinte Mircea Abrudean, aflată într-o vizită de lucru în Republica Polonă.

Această vizită a reprezentat o reconfirmare solidă a parteneriatului strategic dintre România şi Polonia, un parteneriat construit pe încredere, valori comune şi responsabilitate împărtăşită pentru securitatea regiunii noastre.

Întâlnirile avute la Varşovia cu mareşalul Senatului, doamna Małgorzata Kidawa-Błońska, cu vicepreşedintele Seimului, domnul Szymon Hołownia, precum şi cu viceprim-ministrul şi ministrul apărării naţionale, domnul Władysław Kosiniak-Kamysz, au evidenţiat convergenţa profundă de viziune dintre statele noastre. Totodată, aceste discuţii au demonstrat implicarea activă şi constantă a autorităţilor poloneze în menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu România, atât la nivel politic şi instituţional, cât şi în planul cooperării strategice.

România şi Polonia sunt astăzi piloni esenţiali ai flancului estic al NATO. Prezenţa trupelor române pe teritoriul Poloniei şi a trupelor poloneze în România este expresia concretă a solidarităţii noastre şi a angajamentului comun pentru securitatea europeană.

Pentru mine, în calitate de deputat al minorităţii polone din România şi preşedinte al Uniunii Polonezilor din România, o semnificaţie specială a avut-o întâlnirea cu doamna mareşal Małgorzata Kidawa-Błońska. În cadrul acesteia, a fost abordată şi situaţia comunităţii poloneze din România.

Preşedinta Senatului Poloniei a subliniat implicarea activă şi constantă a autorităţilor poloneze în menţinerea legăturilor cu polonezii din afara graniţelor, inclusiv cu comunitatea poloneză din România. Totodată, a mulţumit statului român pentru grija faţă de această comunitate şi pentru condiţiile foarte bune create pentru păstrarea identităţii, limbii şi culturii poloneze. Aceste aprecieri sunt o recunoaştere a faptului că România reprezintă un model de bune practici în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor naţionale.

În încheiere, doresc să subliniez că relaţia dintre România şi Polonia este mai mult decât un parteneriat strategic. Este o relaţie întărită de istorie, de interese comune şi de oameni.

Grija comună faţă de polonezii din România reprezintă o punte vie între cele două naţiuni şi un exemplu de cooperare bazată pe respect reciproc. Sunt convins că acest parteneriat va continua să se dezvolte în beneficiul României, al Poloniei, al Uniunii Europene şi al securităţii întregii regiuni.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nevoia de stabilitate în România a devenit vitală. Ameninţările la adresa acesteia cresc necontenit, atât în exterior, cât şi în interior. Neliniştile lumii şi ale Europei cresc. În jurul României instabilitatea sporeşte constant: alegeri anticipate, tensiuni sociale foarte aprinse, războaie în vecinătatea frontierei.

În interior, măsurile de redresare a economiei produc efectele scontate. Deficitul începe să scadă, urmând să fie adoptat pachetul de redresare economică. Semnele prosperităţii vor fi din nou vizibile în România.

Acum însă este prea devreme să sărbătorim. Munca grea şi responsabilă trebuie să continue. Pericolul recesiunii economice este iminent. Suntem la jumătatea drumului, iar abdicarea este imposibilă etic.

Cine renunţă acum face inutile toate eforturile colective din ultimul an. Responsabilitatea măsurilor de limitare bugetară este uriaşă şi cere mult curaj politic. Foarte puţini, în România, au avut acest curaj în vremuri dificile. Foarte puţini, în România, s-au luptat cu risipa bugetară sau cu supradimensionarea aparatului bugetar.

Pachetul 3 implică, deopotrivă, curaj şi responsabilitate. El este aşteptat de cetăţeni pentru că transmite dorinţa sinceră de a echilibra povara austerităţii, purtată până acum de către populaţie.

În aceste momente se văd maturitatea şi luciditatea clasei politice. În aceste momente cad măştile celor care îşi construiesc cariera politică pe mesaje siropoase, pe promisiuni fără acoperire. În aceste momente este nevoie, mai mult ca niciodată, ca responsabilitatea şi luciditatea să prevaleze asupra oricăror calcule politice de bucătărie.

Este nevoie de dialog responsabil în coaliţie şi de continuarea fermă a planului de ieşire a României din criza economică în care ne-au adus risipele bugetare succesive precedente.

Nu mai avem timp pentru amânări, pentru noi amăgiri.

Prin certuri nesfârşite în spaţiul public, riscăm să discredităm încrederea populaţiei României în proiectul de ţară.

Da, acest proiect de ţară începe cu măsuri nepopulare, pentru că este nevoie să ieşim acum din zona de risc economic şi social. La capătul acestor măsuri ne aşteaptă reconstrucţia şi prosperitatea.

Avem nevoie de stabilitate politică pentru a aduce această construcţie la bun sfârşit. Avem nevoie de stabilitate politică pentru a readuce prosperitatea acolo de unde alţii au gonit-o, prin nesăbuinţe şi risipe.

În momente precum acesta se "căleşte" oţelul clasei noastre politice.

Eu am încredere că vom depăşi cu bine proba de solidaritate şi de responsabilitate a Coaliţiei de guvernare, pentru că ea are viziune, are curaj, are busolă etică şi construieşte.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Elena-Laura Toader?

Doamna deputat Verginia Vedinaş?

Grupul parlamentar POT, doamna deputat Codruţa Corcheş?

Doamna deputat Gabriela Porumboiu?

Şi domnul deputat Cristian Cîmpan?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Vineri aflăm adevărul: România intră în recesiune sau Guvernul mai câştigă timp prin statistici".

Stimaţi colegi şi dragi cetăţeni,

Săptămâna aceasta nu este importantă doar pentru economişti sau pentru Guvern. Este importantă pentru tine, pentru familia ta şi pentru fiecare firmă din România.

Vineri, Institutul Naţional de Statistică va publica datele despre PIB-ul României din trimestrul IV 2025. Este raportul care va spune clar dacă România a intrat sau nu în recesiune economică.

Ce înseamnă aceasta, pe scurt? Dacă economia a scăzut şi în trimestrul IV, după ce a scăzut deja în trimestrul III, România este oficial în recesiune. Fără interpretări. Fără explicaţii politice. Aşa funcţionează economia.

Acesta este, probabil, cel mai important raport statistic din ultimii ani. Pentru că nu mai este vorba de cifre pe hârtie. Este vorba de realitatea pe care tu o simţi deja. Preţuri mai mari. Bani mai puţini. Vânzări mai slabe. Facturi mai grele.

Datele existente arată rău. După creşterile de taxe din 2025, inflaţia a explodat în a doua parte a anului. România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, consumul a scăzut cel mai mult din UE. Oamenii cumpără mai puţin, pentru că nu mai au de unde.

Ultima dată când consumul a scăzut atât de rapid a fost în 2010. Atunci era o criză economică mondială. Astăzi nu avem o criză globală. Avem o criză făcută aici, prin decizii greşite.

Trimestrul IV este, de regulă, cel mai bun trimestru al anului. Crăciunul, sărbătorile, Black Friday, toate ar trebui să împingă economia în sus. Dacă nici acest trimestru nu a mai reuşit să ţină economia pe linia de plutire, problema este serioasă.

Pentru a vedea dacă există recesiune se compară trimestrele consecutive, nu aceleaşi trimestre din ani diferiţi. Orice altă comparaţie este ocolirea adevărului. Oamenii nu trăiesc din comparaţii statistice. Trăiesc din salarii, pensii şi vânzări reale.

Sunt două variante.

Prima. INS spune adevărul şi confirmă scăderea economică. Asta înseamnă că situaţia este atât de gravă încât nu mai poate fi ascunsă. Vor urma atacuri politice, pierdere de încredere şi presiune şi mai mare pe economie.

A doua. INS anunţă o creştere mică. Guvernul mai câştigă timp. Dar nu câştigă soluţii. Pentru că datele din teren arată prost, iar trimestrul I din 2026 va spune adevărul.

România nu mai are nevoie de trucuri statistice. Are nevoie de onestitate, de decizii care să protejeze veniturile oamenilor, firmele şi locurile de muncă. Recesiunea nu se evită din comunicate. Se evită prin politici corecte şi prin respect faţă de cetăţeni.

Vineri nu vom afla doar un procent. Vom afla dacă statul spune adevărul sau doar mai amână momentul. Iar nota de plată, indiferent de variantă, o plăteşti tu.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Neafiliaţi.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan?

Doamna deputat Raisa Enachi?

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Bogăţiile României nu aparţin niciunei persoane fizice".

Astăzi ţara traversează o perioadă dificilă: facturi care cresc fără oprire, presiuni tot mai mari asupra antreprenorilor şi un nivel de trai în scădere.

În acest context, responsabilitatea celor care conduc această ţară ar trebui să fie clară: protejarea interesului naţional şi a resurselor strategice ale României, patrimoniu al poporului român şi al generaţiilor viitoare.

În aceste condiţii, participarea doamnei Ţoiu la reuniunea privind mineralele rare de la Washington, unde a afirmat că a reprezentat România, alături de Rubio şi Vance, ridică întrebări fundamentale. Cine i-a conferit acest mandat? În baza cărei decizii legale şi cu ce responsabilitate faţă de statul român?

Vorbind despre resurse strategice - litiu, cobalt, nichel, grafit, metale rare şi cupru - trebuie subliniat că acestea nu aparţin niciunui ministru, niciunui guvern temporar. Ele reprezintă un patrimoniu naţional care trebuie gestionat cu mandat clar, control parlamentar şi informare completă a cetăţenilor.

Când se vorbeşte despre "valorificarea parteneriatelor" sau "lanţuri de aprovizionare", fără detalii concrete despre ce se negociază şi ce beneficii reale aduc României, există riscul ca ţara să fie tratată doar ca un furnizor de materie primă ieftină.

Este de neacceptat ca decizii cu impact major asupra viitorului nostru economic să fie luate în afara Parlamentului, fără consultarea cetăţenilor şi fără asumarea responsabilităţii politice.

Românii au dreptul să ştie ce se discută, ce se promite, ce se semnează şi ce obligaţii îşi asumă statul în numele lor.

Experienţa ne arată că gestionarea resurselor fără responsabilitate duce la pierderi de valoare, de locuri de muncă şi oportunităţi de dezvoltare, lăsând în urmă doar promisiuni şi explicaţii tardive.

Prin urmare, solicit public:

- clarificarea mandatului cu care doamna Ţoiu a participat la aceste discuţii;

- publicarea documentelor relevante şi a termenilor negocierilor;

- asumarea politică şi transparentă a oricărei decizii care vizează resursele strategice ale României.

Transparenţa, responsabilitatea şi controlul parlamentar nu sunt opţionale. Ele reprezintă condiţia esenţială pentru protejarea interesului naţional şi pentru viitorul economic şi strategic al României.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Cosmin Andrei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Cosmin Andrei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Bugetul austerităţii şi costul social al Guvernării Bolojan".

În ultimele luni, românii au îndurat măsuri dificile şi au înţeles un mesaj tot mai clar: se taie de la cei mulţi şi vulnerabili, în timp ce marii privilegiaţi sunt trataţi cu mănuşi. Am tot auzit că aceste chestiuni sunt "în lucru", "în analiză" sau "în pachetul următor". Concret, pentru mamele aflate în concediu de creştere a copilului, statul a redus indemnizaţia de la 85% la 75% din venituri şi a introdus reţinerea CASS de 10%. În paralel, în educaţie, organizaţiile studenţeşti arată că fondul de burse şi protecţie socială a fost redus cu circa 52%, măsuri care lovesc direct în accesul la educaţie pentru copiii din familiile obişnuite.

De asemenea, cu privire la investiţiile locale, Guvernul a introdus criterii de prioritizare în programe precum "Anghel Saligny", cu efectul practic că unele proiecte rămân fără finanţare sau sunt amânate, blocând apă, canalizare, drumuri şi şantiere deja începute.

Şi atunci întreb: de ce curajul "austerităţii" nu a fost la fel de ferm acolo unde era loc real de echitate? În decembrie 2025, Guvernul a discutat reducerea şi apoi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, în timp ce oamenilor simpli li se taie din venituri.

Vedem că în domeniul jocurilor de noroc au fost impuse anumite taxe, de cele mai multe ori plătite tot de jucători, nu de firmele din domeniu, iar fenomenul rămâne insuficient tratat în miezul său social: dependenţă, publicitate agresivă, acces facil şi costuri publice uriaşe.

Iar în privinţa pensiilor speciale, încă vorbim despre proiecte şi promisiuni, în timp ce tăierile "certe" s-au aplicat mamelor, profesorilor, elevilor şi celor care au nevoie de sprijin.

Guvernul condus de Ilie Bolojan spune că vrea să repare "nedreptăţile" şi să recâştige încrederea. Dar încrederea nu se recâştigă cerând sacrificiu doar de la cei fără apărare. Dacă această direcţie continuă, nu obţinem doar economii financiare. Obţinem neîncredere, distanţare şi sentimentul că speranţa pusă în guvernare a fost taxată, la propriu, tocmai pe spatele celor care aveau mai puţin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dăm cuvântul doamnei deputat Ariana-Oana Bucur.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Conducerea Educaţiei prin interimat nu mai poate continua!".

Interimatul de aproape trei luni la conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu mai este o situaţie excepţională, ci devine o formă de evitare a răspunderii politice. Este o conducere provizorie care paralizează decizia, blochează reforme, condamnă întregul domeniu la stagnare! Un ministru interimar nu are nici mandatul, nici autoritatea politică necesară pentru a lua decizii strategice.

Concret, în perioada imediat următoare, există pericolul alocării unui buget inadecvat, neadaptat realităţii, rezultat al necunoaşterii profunde a nevoilor reale ale sistemului şi direcţionarea unor resurse spre proiecte prioritare doar formal, ignorând urgenţele şi deficienţele sistemului.

O lume întreagă în actualul context integrează IA-ul în curricula şcolară şi universitară. România dispune la acest moment de infrastructura necesară, asigurată prin proiectele PNRR, însă implementarea reală lipseşte! Pregătirea cadrelor didactice este o urgenţă absolută! Fiecare zi în care acest proiect major este amânat va produce doar efecte negative!

Mai mult, o alocare de buget eronată va crea percepţia de incompetenţă şi lipsă de asumare, subminând credibilitatea, şi aşa fragilă, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Aceasta nu este guvernare! Este administrare de avarie!

Domnule prim-ministru Bolojan, această situaţie nu mai poate continua! Responsabilitatea este directă şi nu o puteţi pasa! Menţinerea interimatului transmite un semnal clar de slăbiciune politică. Statul nu poate fi condus cu soluţii temporare, iar ministerele nu pot fi ţinute în aşteptare la nesfârşit.

Vă solicit public să puneţi capăt acestui interimat şi să veniţi în faţa Parlamentului cu o propunere clară, asumată politic, pentru conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

România are nevoie de miniştri cu mandat deplin, capabili să decidă, să reformeze şi să răspundă pentru acţiunile lor. Orice zi în plus de interimat înseamnă blocaj, lipsă de reformă şi pierderea încrederii în instituţiile statului, iar pentru acest lucru trebuie să vă asumaţi răspunderea!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru-Mihai Ghigiu?

Domnul deputat Alexandrin Moiseev?

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Români fără buletin, români fără drepturi"

Stimaţi colegi,

Sute de mii de cetăţeni români născuţi în Basarabia s-au trezit, peste noapte, fără buletin. Fără identitate administrativă. Fără posibilitatea de a-şi exercita drepturile fundamentale. Vorbim despre cetăţeni români care trăiesc, muncesc şi contribuie cinstit la această ţară.

Printre ei se numără şi oameni care au case, afaceri, familii şi un rost aici, în România. Şi totuşi, de luni de zile, aşteaptă refacerea actelor, blocaţi într-un labirint birocratic şi supuşi unor verificări umilitoare, în care trebuie să demonstreze că locuiesc în propriile lor case, chiar dacă deţin acte de proprietate.

Şi vorbesc astăzi nu doar în numele lor, ci şi în nume personal.

Sunt cetăţean român născut în Basarabia. Deţin un apartament în Constanţa. Şi mă aştept şi eu ca într-o zi să vină poliţia să verifice dacă sunt acasă. În timp ce eu sunt aici, în Parlamentul României, îndeplinindu-mi mandatul dat de cetăţeni. Există riscul real ca, nefiind găsit acasă, buletinul meu să fie anulat.

Am ajuns în situaţia absurdă în care aş putea deveni primul deputat român fără buletin românesc.

Aceasta nu este doar o problemă administrativă. Este o problemă de demnitate, de respect şi de responsabilitate a statului faţă de propriii cetăţeni.

Da, au existat mii de cazuri de domicilii fictive. Iar acolo unde legea a fost încălcată, legea trebuie aplicată. Dar curăţenia trebuie începută şi acolo unde a început problema: în instituţiile care au tolerat ani de zile aceste practici. Nu este drept ca doar cetăţenii să plătească preţul, în timp ce cei care au permis această situaţie să rămână fără răspundere.

Românii din Basarabia nu sunt cetăţeni de mâna a doua. Sunt cetăţeni români cu drepturi depline.

Cer autorităţilor statului român să oprească aceste abuzuri, să restabilească respectul faţă de cetăţeni şi să demonstreze, prin fapte, că România este statul tuturor cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Gherasim.

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor?

Ionelia-Florenţa Priescu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ruinarea unui judeţ şi pierderea locurilor de muncă".

Planul de distrugere a Complexului Energetic Oltenia evoluează rapid, afectând tot mai multe locuri de muncă din judeţul Gorj, şi, cu toate acestea, nu vedem nicio intervenţie şi niciun plan strategic, nici din partea celor care guvernează ţara şi nici din partea celor care conduc judeţul Gorj.

Asumări ca implementarea unui management profesionist, depolitizat au rămas pe hârtie, în continuare menţinându-se privilegiile şi funcţiile inutile din structurile de conducere ale companiei, bineînţeles, ca sinecuri pentru politicieni, însă planul de restructurare din rândul angajaţilor este respectat milimetric.

După valurile de concedieri din CEO, zilele acestea, peste 170 de angajaţi ai Minprest au fost anunţaţi că îşi vor pierde locurile de muncă. Nu a contat că aceşti oameni nu au nicio perspectivă reală de reangajare şi că familiile lor sunt lăsate fără venituri şi fără speranţă. Bineînţeles că aceşti oameni nu sunt politicieni, nu sunt privilegiaţi şi cu atât mai puţin nu sunt vinovaţi pentru deciziile greşite luate în birourile călduţe de la Bucureşti. Ce se întâmplă acum în CEO şi în Minprest este o tragedie socială, un dezastru umanitar, dar şi economic pentru întregul judeţ.

De asemenea, lipsa investiţiilor, facilităţile degradate, lipsa echipamentelor de protecţie pun în pericol viaţa celor care încă nu au fost trimişi acasă.

Toate acestea nu sunt întâmplătoare, domnilor parlamentari, ci sunt o consecinţă inevitabilă a greşelilor repetate şi a deciziilor iresponsabile venite din partea celor care au guvernat ţara, au condus Ministerul Energiei şi au impus oameni incompetenţi la vârful Complexului Energetic Oltenia.

Stimaţi colegi parlamentari, chiar şi în ceasul al doisprezecelea putem interveni, să salvăm ce a mai rămas de salvat. În Parlamentul României avem un proiect de lege depus, pentru sprijinirea producţiei de energie pe bază de cărbune şi, implicit, pentru salvarea locurilor de muncă din judeţul Gorj. Din păcate, acest proiect a fost respins de cei din Coaliţie. La votul din Senat, PSD a respins, în mod viclean, prin abţinere, acest proiect salvator pentru Gorj. Dar aici, în Camera Deputaţilor, avem şansa de a corecta această situaţie şi de a arăta că nu vă este indiferentă situaţia din Gorj, că nu vă este indiferentă situaţia zecilor de mii de oameni care vor fi afectaţi la nivel de judeţ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Vă rog.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un stat care se preocupă cu adevărat de viitorul său este un stat care investeşte constant şi inteligent în educaţie. Educaţia nu este o cheltuială care trebuie tăiată la primul semn de dificultate bugetară, ci fundamentul pe care se construiesc economia, coeziunea socială şi siguranţa unei naţiuni.

În aceste zile, profesorii din România ies în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de primul pachet de măsuri care a lovit direct în sistemul de educaţie. Vorbim despre norme didactice crescute, despre presiune suplimentară pe cadrele didactice şi despre decizii luate fără consultare reală. Aceste proteste nu sunt un moft şi nu sunt un joc politic. Sunt semnalul clar că educaţia a ajuns la limită.

În loc ca aceste avertismente să fie tratate cu responsabilitate, domnul Ilie Bolojan pregăteşte un al doilea pachet de măsuri, materializat printr-un ordin privind cifra de şcolarizare. Un ordin care înseamnă mai puţine clase, mai mulţi elevi înghesuiţi, comasări forţate şi noi restrângeri de activitate pentru profesori. Este un pachet care adânceşte criza, nu o rezolvă.

Toate acestea se întâmplă într-o Românie în care realitatea este deja alarmantă. Studii naţionale şi internaţionale arată că aproximativ jumătate dintre elevii români se află în zona analfabetismului funcţional. Copii care ajung la liceu fără să înţeleagă corect un text, fără să poată folosi informaţia şi fără şanse reale de integrare profesională. Aceasta este baza de la care pornim.

Într-un asemenea context, a continua politicile de austeritate în educaţie înseamnă să torni benzină peste un foc deja aprins. Analfabetismul funcţional nu se combate prin clase mai mari şi profesori epuizaţi. Nu se combate prin tăieri şi comasări, ci prin sprijin individual, stabilitate şi investiţie.

În concluzie, întrebarea rămâne una simplă şi gravă: încotro ne îndreptăm şi ce viitor oferim copiilor noştri? Dacă tratăm educaţia ca pe o problemă de contabilitate, viitorul României va fi unul al eşecului.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pledoaria mea o să înceapă cu a citi câteva lucruri, aşa cum stau ele, legate de o problemă gravă de sănătate.

Până în 2025, pacienţii cronici care aveau bilete la MONITOR - codurile 3-8 - aveau prioritate garantată şi puteau face investigaţii paraclinice, inclusiv RMN şi CT, în maximum 5 zile lucrătoare, dar din ianuarie 2026, prioritatea aceasta nu mai există pentru pacienţi cu: diabet zaharat, adică MONITOR 3, boli cardiovasculare, adică MONITOR 4, boli rare, adică MONITOR 5, afecţiuni neurologice - MONITOR 6, boli cerebrovasculare - MONITOR 7 şi, respectiv, boală cronică renală - MONITOR 8. Pentru aceste categorii, investigaţiile CT şi RMN vor fi decontate, atenţie, doar în limitele fondurilor contractate prin plafon, ceea ce înseamnă că pacienţii pot intra pe listele de aşteptare mai lungi şi nu vor mai avea garantat termenul de 5 zile.

În aceste condiţii, am observat în spaţiul public o îngrijorare din partea Guvernului că medicii ar părăsi ţara în mod cumva nejustificat.

Atrag atenţia că nu numai medicii părăsesc ţara, ci şi profesorii, ci şi inginerii, ci şi specialiştii - fizicieni, chimişti, biologi şi aşa mai departe, care părăsesc ţara nu de bine, ci pentru că statul nu le oferă o garanţie şi un respect pe măsura valorii şi capacităţii lor.

În aceste condiţii, observăm în Iaşi, pentru că este un centru universitar, cultural şi de cercetare de o aşa natură, vedem spitalele pline ca după bombardament - oameni bolnavi care stau pe holuri, în condiţii dificile. Spitalele nu mai au resurse. Iar toate acestea, pe fondul unor deja ameninţări cu tăieri de 10% din bugetul alocat sistemului medical.

Este evident că în Iaşi, aşa cum stau lucrurile, este necesar să se reia avizele şi toate procedurile pentru a se realiza, măcar în această privinţă, Spitalul Regional de Medicină Cardiovasculară. Este un proiect vital pentru toată zona de nord-est a ţării, un proiect-pilot, aşa cum este şi Zona Roşie Tehnologică, ca şi acest pilot, o zonă de cercetare, o zonă în care să nu importăm tehnologie la nesfârşit, ci noi, România, să producem tehnologie.

Sunt proiecte importante pentru comunitatea din zona Iaşiului, pentru Moldova şi atrag atenţia instituţiilor să-şi ofere atenţia sporită spre aceste proiecte.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat, AUR, Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Bătaie de joc pe banii românilor: microbuzele şcolare ajung în atenţia Parchetului European"

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La două luni după ce i-am adresat o interpelare lui Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, pe subiectul microbuzelor şcolare electrice, invocând inclusiv sesizarea instituţiilor capabile să facă lumină, acesta a anunţat public faptul că a sesizat Parchetul European!

Plecând de la preţurile exorbitante plătite în Iaşi pentru aceste microbuze, am solicitat oficial ministrului:

- rezultatele controlului dispus şi situaţia neconformităţilor identificate;

- lista măsurilor dispuse în urma controlului;

- stadiul sesizărilor către alte instituţii pe acest subiect.

Acum avem şi efectul! Ministrul a sesizat Parchetul European şi scoate la lumină câteva realităţi frapante:

- 74 de achiziţii derulate individual, la nivel de judeţ, fără standarde unitare şi în sistem integrat - în traducere liberă, fiecare a "tras" cum a vrut şi cum a putut.

- Sub minciuna descentralizării, "s-a dat" liber la căpătuială pe banii românilor: pentru aceleaşi microbuze, diferenţe de preţ de două ori sau spre trei ori mai mari!

- Mai mult: una e lista localităţilor pentru care s-au solicitat microbuzele şi alta e lista localităţilor care chiar le-au primit!

Rezumat? Bătaie de joc pe banii românilor şi pe situaţia elevilor! Dacă aţi ajuns şi pe spatele copiilor să vă îmbogăţiţi, cine să vă mai spele?!

Dar iată că am declanşat o procedură care, avansând subiectul spre Parchetul European, are toate şansele să restabilească dreptatea.

Încă o dovadă incontestabilă că doar prin vigilenţă, perseverenţă şi luptă până la capăt în numele românilor putem răzbi!

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Furtuna perfectă», năpasta abătută asupra românilor".

România se află într-o criză teribilă, astăzi. Ca să folosesc limbajul de specialitate, s-a abătut "furtuna perfectă" asupra noastră, adică avem de-a face cu o situaţie dezastruoasă creată de mai multe evenimente negative petrecute în aceeaşi perioadă de timp.

O să le enumăr pe toate şi o să indic şi soluţiile la final.

- Din cauza hoţiilor din pandemie, a împrumuturilor fără cap şi a banilor şi armamentului date în secret Ucrainei, România a ajuns la o datorie publică de 60% din PIB. În pragul falimentului, la mâna FMI.

- Avem cea mai mare inflaţie din Europa.

- Cel mai mare deficit bugetar din Europa.

- Plătim cele mai mari dobânzi la credite din Europa.

- Plătim şi de trei ori mai mult decât alţi cetăţeni europeni pentru energia electrică.

- Preţul gazelor urmează să crească cu până la 35% în perioada următoare, potrivit specialiştilor, odată cu liberalizarea pieţei. Altă năpastă asupra românilor.

- Taxele şi impozitele au crescut şi ele nesimţit de mult, în vreme ce pentru multinaţionale au fost introduse noi facilităţi: impozit zero pe cifra de afaceri şi posibilitatea de a externaliza profiturile.

- Oamenii încep să fie daţi afară de la locurile de muncă, din cauza introducerii inteligenţei artificiale pe scară largă. Şi nu cei care lucrează la stat - nu membrii de partid, ci oamenii din mediul privat. Şomajul creşte.

- Din cauza inteligenţei artificiale, tinerii sunt anxioşi, se tem că îşi vor găsi cu greu un loc de muncă în următorii ani. La fel, părinţii lor se tem pentru ei. Nici măcar IT-ul nu mai este o meserie sigură.

- Companiile auto din Germania au probleme mari din cauza concurenţei firmelor chinezeşti şi, din acest motiv, unii români care lucrează pentru furnizori de componente, de la noi din ţară, încep să-şi vadă ameninţate locurile de muncă.

Acum, ce-i de făcut, pe scurt:

- Să înţelegem ce guvern avem. Cum au adus România în pragul falimentului, cu politicile lor.

- Să ieşim în stradă în număr mare. Să protestăm. Să cerem demisia Guvernului şi alegeri anticipate.

- Un nou Parlament, format în majoritate din patrioţi.

- Suspendarea şi trimiterea acasă a lui Nicuşor Dan.

- Justiţie liberă.

- Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidenţiale.

- Un nou început, în care să reparăm lucrurile din ţară.

- Niciun ban pentru Ucraina.

- Investiţii în armament doar pentru noi şi doar inteligent.

- Klaus Iohannis, Nicuşor Dan, toţi premierii din ultimii ani şi toţi membrii Coaliţiei să răspundă în faţa legii.

Jos mafia, sus Patria! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vânătoarea de resurse strategice nu mai este de mult doar o chestiune economică, ci a devenit una dintre cele mai importante mize geopolitice.

Competiţia pentru materii prime rare se duce la cel mai înalt nivel, pentru că în joc este obţinerea controlului pe întregul lanţ, de la extracţie şi procesare, până la produsele finite. În aceste condiţii, este evident pe cine a deranjat participarea României, în cursul săptămânii trecute, la conferinţa ministerială privind mineralele critice, de la Washington.

Atacul fără precedent care a urmat vizitei delegaţiei române în capitala SUA nu a fost deloc întâmplător, cu atât mai mult cu cât a fost luat în ţintă chiar partenerul nostru strategic, respectiv, Statele Unite ale Americii.

A fost un atac fără arme şi s-a dat pe frontul cel mai aglomerat cu putinţă: pe reţelele sociale şi în aplicaţiile de mesagerie de unde se informează zilnic milioane de români. Totodată, a fost orchestrat cu mii de distribuiri ale unui text care sugera că România ar fi pe punctul de a fi jefuită de resurse, şantajată financiar şi lipsită de suveranitate.

Dragi colegi,

În ultimii 35 de ani, narativul "Noi nu ne vindem ţara" a apărut periodic în spaţiul public şi a fost distribuit apoi constant pe reţelele sociale. Însă, în acest caz, tiparul a fost altul. Când SUA sunt prezentate drept un stat inamic aflat "în faliment", secretarul de stat Marco Rubio drept cel mai mare adversar al intereselor statului român, iar Rusia şi China apar ca alternative rezonabile, înseamnă că avem de a face cu un sabotaj în toată puterea cuvântului. Practic, într-un moment de maximă instabilitate în regiunea Mării Negre, românilor li se cere, subtil, să îşi urască aliaţii şi cei mai mari apărători ai Flancului Estic al NATO.

Ipotezele prezentate drept "adevăruri ascunse", potrivit cărora România îşi cedează bogăţiile către SUA, începând cu Roşia Montană şi petrolul din Marea Neagră şi încheind cu zăcămintele de minerale rare, descoperite recent în Apuseni, sunt parte a unui joc geopolitic de anduranţă, în care câştigă cine înţelege miza şi foloseşte avantajele în interesul naţional.

Da, România e o ţară bogată şi ar putea fi şi mai bogată dacă am trage toţi la un proiect de ţară în care nu suntem doar un pion pe tabla de şah a altora, ci o ţară care ştie ce potenţial are şi care ştie ce vrea. Sigur, asta implică putere de decizie şi de negociere, dar şi un patriotism de neclintit. Care ţine piept inclusiv cascadei de ştiri false de pe reţelele sociale, şi de la Moscova şi de la Beijing.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România - o ţară demnă în lume".

Cred că, pe undeva, cu toţii ne întrebăm care este, până la urmă, perspectiva României ca actor regional şi european în lumea de astăzi. Ne punem anumite întrebări şi adesea tindem, din păcate, în societatea românească, să oscilăm între două extreme - între o extremă a complexului de superioritate şi o extremă a complexului de inferioritate. Iar în discursul populist din spaţiul public românesc vedem permanent această oscilare între cele două extreme - între viziunea asupra unei Românii mici, izolate, oropsite, pur şi simplu lăsate undeva la marginea omenirii, şi acea teorie, să spunem aşa, protocronistă, a unei naţiuni în jurul căreia se învârte însăşi soarta Universului - ca să mergem acum într-un registru, să spunem, mai lejer.

Dar de ce ajungem pur şi simplu aici? Aici ajungem pentru că, din păcate, în România, adesea, tratăm cu superficialitate, tratăm cu dezinteres, tratăm cu o lipsă reală de profunzime problemele majore. Iar aceste probleme majore, care vizează rolul României în lume, vizează perspectivele de dezvoltare ale României, care au în vedere inclusiv felul în care România ştie să-şi gestioneze propriile sale resurse şi propriile sale capacităţi, cred că ar trebui să reprezinte o prioritate pentru absolut oricine.

România are o serie de atuuri - economice, politice, geopolitice, geoeconomice, culturale, sociale şi identitare - care fac din naţiunea noastră una dintre acele ţări europene care trebuie să aibă un cuvânt greu de spus întotdeauna. Iar acest cuvânt al României trebuie rostit întotdeauna cu responsabilitate, cu mai mult curaj şi, nu în ultimul rând, cu acea putere de a înţelege că suntem o naţiune care are un rol real la masa deciziilor europene. În regiune, România trebuie să devină un actor fundamental. Atuurile României, de la resursele energetice, până la capacitatea cetăţenilor României, până la resursa umană absolut excepţională, cred că se cer a fi puse în valoare într-o dimensiune mult mai importantă.

Aşadar, nu putem să ajungem o naţiune care să oscileze permanent între ura de sine şi mania persecuţiei.

România poate să privească demn, România poate să aibă un rol important în Europa, atâta timp cât înţelegem să ne respectăm pe noi înşine şi să-i respectăm pe cei de lângă noi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu? Nu este.

Domnul deputat Iulian Lőrincz?

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi vreau să vorbesc despre o categorie de oameni fără de care economia României efectiv s-ar opri în câteva zile. Vorbesc despre şoferii profesionişti de camion.

În ultimele săptămâni, am primit zeci de mesaje de la şoferii din România şi din diaspora, o mulţime de mărturii concrete, dar repetate de la prea mulţi şoferi, indiferent dacă vorbim despre şoferii din Braşov, Dolj, Arad, Italia, Germania, Olanda sau Spania. Salariul minim trecut în contract, restul în plic. Am şi dovada aici! (Arată documentul.) 60-70 de ore de muncă pe săptămână, fără ore suplimentare plătite. Muncă de noapte sâmbătă şi duminică, fără sporuri, concedii neplătite sau inexistente, odihnă în cabina camionului, săptămâni la rând, parcări nesigure, furturi de motorină, furturi de marfă, frică permanentă.

Nu vorbim de o problemă punctuală, vorbim de o mulţime de probleme şi de un sistem de exploatare pentru mulţi dintre şoferii români.

Şoferii români sunt obligaţi să respecte reguli stricte: atestate profesionale, tahograf, ADR, examene periodice, conduc utilaje de zeci de tone, răspund de vieţi omeneşti şi de bunuri de milioane de euro.

Şi, totuşi, în acte, mulţi sunt trataţi ca muncitori necalificaţi, cu salariul minim, fără protecţie reală.

Această ipocrizie nu afectează doar şoferii, afectează siguranţa rutieră, afectează companiile corecte, afectează bugetul statului, pentru că munca nedeclarată şi orele nefiscalizate sunt o formă clară de evaziune fiscală.

De aceea, am depus mai multe interpelări şi sesizări, de la care aştept răspunsul. Am sesizat Ministerul Muncii privind neplata orelor suplimentare, munca nedeclarată şi presiunile exercitate asupra şoferilor. Am adresat o întrebare Ministerului Transporturilor despre parcări sigure, timp de odihnă şi siguranţă rutieră. Am cerut ISCTR cifre clare despre controale, sancţiuni şi abateri şi am întrebat Guvernul României ce mecanism coordonat are pentru a opri exploatarea din transportul rutier.

Aceste probleme se rezolvă cu controale reale, cooperare între instituţii şi voinţă politică.

Vreau să fie foarte clar - nu vorbim despre a pune piedici unui sector strategic, vorbim despre a opri o competiţie bazată pe abuz.

Şoferii de camion nu cer privilegii, aşa cum se luptă astăzi judecătorii CCR să le menţină pentru magistraţi, cer doar să fie respectată legea. Cer mai multă siguranţă, cer demnitate. Iar statul român are obligaţia să le ofere - nu mâine, acum! Pentru că România se construieşte cu respect pentru muncă, lege şi oameni, iar şoferii de camioane merită tot respectul nostru.

Şi, la final, vreau să le mulţumesc pentru munca pe care o depun.

Dragi români, fără voi economia nu ar exista!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bouda Ştefan?

Domnul deputat Silviu Feodor.

Domnul Silviu Feodor:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ziua Mondială a Leguminoaselor - 10 februarie".

Dragi colegi deputaţi,

Marcarea Zilei Mondiale a Leguminoaselor, desemnată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 10 februarie, reprezintă un moment oportun pentru a analiza rolul strategic al legumiculturii şi culturilor de leguminoase, în contextul Politicii Agricole Comune, al Planului Naţional Strategic 2023-2027 şi al obiectivelor europene privind sănătatea publică şi tranziţia către o agricultură sustenabilă.

Leguminoasele au o contribuţie majoră atât din punct de vedere nutriţional - fiind o sursă importantă de proteine vegetale, fibre şi micronutrienţi, având un impact direct asupra prevenirii bolilor cardiovasculare, a diabetului şi a altor afecţiuni cronice - cât şi agronomic, prin fixarea azotului în sol, reducerea necesarului de îngrăşăminte chimice şi îmbunătăţirea rotaţiei culturilor. Din această perspectivă, extinderea suprafeţelor cultivate cu leguminoase trebuie susţinută prin scheme de sprijin cuplat, eco-scheme şi măsuri agro-climatico-ambientale.

Consider necesară consolidarea măsurilor de sprijin pentru legumicultură, prin:

- Plăţi directe orientate către fermele mici şi mijlocii;

- Facilitarea accesului la fonduri europene pentru irigaţii, sere, solarii, depozitare şi procesare primară;

- Stimularea formării de cooperative agricole funcţionale, capabile să asigure accesul producătorilor la piaţă.

În acest context, doresc să exprim aprecierea faţă de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru eforturile depuse în implementarea programelor de sprijin destinate legumiculturii, pentru utilizarea instrumentelor oferite de Politica Agricolă Comună şi pentru măsurile de susţinere a fermierilor români. Este important ca aceste politici să fie continuate şi adaptate realităţilor din teren, astfel încât legumicultura românească să devină mai competitivă şi mai rezilientă.

Totodată, trebuie accelerată tranziţia către agricultura ecologică şi practicile agricole durabile, prin reducerea utilizării pesticidelor şi a inputurilor chimice, în concordanţă cu strategiile europene "De la fermă la consumator" şi "Biodiversitate". Sprijinirea producţiei de legume bio, prin măsuri dedicate şi proceduri accesibile de certificare contribuie direct la protejarea mediului şi la sănătatea consumatorilor.

Un obiectiv strategic rămâne creşterea gradului de autosuficienţă alimentară, prin susţinerea producţiei autohtone de legume şi reducerea dependenţei de importuri. În acest sens, politicile publice trebuie să vizeze lanţurile scurte de aprovizionare, achiziţiile publice de produse locale şi promovarea produselor româneşti pe piaţa internă.

În rândul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, organizaţie a Minorităţilor Naţionale pe care o reprezint în Parlamentul României, numeroşi membri se ocupă, în mod tradiţional, de cultivarea legumelor, în special în Moldova şi Dobrogea, contribuind la menţinerea agriculturii familiale şi la dezvoltarea economiei rurale. Această tradiţie demonstrează că agricultura, identitatea culturală şi dezvoltarea locală pot fi armonizate prin politici publice adecvate.

Dragi colegi,

Doresc să actualizez faptul că cea mai mare bogăţie a României o reprezintă sănătatea populaţiei sale şi, din această perspectivă, Ziua Mondială a Leguminoaselor trebuie să fie... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bouda Ştefan.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vorbesc astăzi despre sportul românesc.

Cu toţii aţi văzut, de altfel, în aceste zile se desfăşoară Jocurile Olimpice de Iarnă din Milano şi Cortina şi, în acest sens, aş vrea să vă spun că în ziua de azi nu vorbim doar despre medalii pierdute, ci despre un sistem care a intrat, după părerea mea, în moarte clinică. Sportul românesc nu mai funcţionează prin sistem, ci prin excepţii şi sacrificii individuale.

În timp ce ne mândrim cu campioni precum David Popovici, ignorăm faptul că federaţiile noastre funcţionează cu conturi goale, incapabile să plătească utilităţi sau antrenori.

Care este realitatea?

Infrastructură de muzeu. Majoritatea bazelor sportive sunt degradate sau nefuncţionale, forţând talentele noastre să se antreneze în condiţii improprii sau să plece din ţară.

O naţiune sedentară. Doar aproximativ 6% dintre români mai practică sportul de masă, mult sub media europeană.

Nu putem avea performanţă fără o bază largă de selecţie.

Finanţare haotică. Deşi s-au făcut promisiuni de investiţii masive în baze sportive, implementarea rămâne lentă şi adesea deturnată de interese politice, din păcate.

Ce trebuie să facem urgent?

Noua Lege a sporturilor. Avem nevoie de un cadru legislativ modern care să încurajeze parteneriatul public-privat şi să ofere facilităţi fiscale reale firmelor care investesc în cluburi.

Investiţia în resursa umană. Un program naţional pentru remunerarea corectă a antrenorilor şi pentru atragerea tinerilor către cariera sportivă.

Descentralizarea reală. Autorităţile locale trebuie să preia şi să modernizeze bazele sportive sub un control riguros al standardului de calitate.

Stimaţi colegi,

Sportul nu este un lux, ci o investiţie în sănătate şi mândria acestei naţiuni.

Să nu mai aşteptăm următoarea olimpiadă pentru a ne aminti că existăm pe harta sportului mondial. Este timpul să trecem de la promisiuni la şantiere şi bugete reale.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Elena-Laura Toader.

Vă rog.

Doamna Elena-Laura Toader:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

"Guvernarea actuală încalcă deliberat legea şi condamnă persoanele cu dizabilităţi la marginalizare"

Ceea ce se întâmplă astăzi în România nu mai poate fi numită o simplă neglijenţă administrativă, ci reprezintă o încălcare gravă şi sistematică a legii, comisă de actuala conducere politică împotriva persoanelor cu dizabilităţi.

Prin decizii succesive de limitare, plafonare şi întârziere a drepturilor legale, Guvernul încalcă în mod direct:

- Art. 50 din Constituţia României, care obligă statul să asigure protecţie specială persoanelor cu dizabilităţi;

- Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în special art. 2, art. 6 şi art. 58, care consacră dreptul la prestaţii sociale, asistenţă personală şi viaţă independentă;

- Art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în faţa legii, încălcat prin tratamentul discriminatoriu aplicat unei categorii vulnerabile.

Mai mult, reducerea sau restrângerea drepturilor prevăzute de Legea nr. 448/2006 contravine principiului neretroactivităţii şi al securităţii juridice, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, care impune respectarea legii şi a statului de drept.

Este inacceptabil ca, în anul 2026, statul român să ignore cu bună ştiinţă şi Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată prin Legea nr. 221/2010, care are forţă juridică superioară legislaţiei ordinare.

Articolele 19, 28 şi 33 ale Convenţiei obligă statul la asigurarea unui nivel de trai adecvat şi a autonomiei personale, nu la tăieri mascate şi abandon instituţional.

Dacă privim către alte state membre ale Uniunii Europene, vedem un cu totul alt sens al politicilor publice:

- În Germania, principiul "participării egale" garantează prestaţii sociale stabile şi ajustate costului real al vieţii;

- În Franţa, drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt consolidate prin mecanisme automate de indexare şi servicii integrate;

- În Spania, Curtea Constituţională a stabilit clar că drepturile sociale ale persoanelor cu dizabilităţi nu pot fi diminuate arbitrar, nici măcar în perioade de criză.

Guvernul României a ales, însă, ilegalitatea şi cinismul.

Curtea Constituţională a României a stabilit constant, prin Deciziile nr. 872/2010, nr. 447/2013 şi nr. 139/2019, că drepturile sociale ale persoanelor vulnerabile nu pot fi restrânse arbitrar şi statul are o obligaţie ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar POT.

Doamna deputat Codruţa Corcheş?

Doamna deputat Gabriela Porumboiu?

Neafiliaţi.

Gheorghe-Petru Pîclişan?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Domnule Bolojan, cu ce v-au greşit românii?"

Pentru că, sincer, în felul în care conduceţi această ţară, pare că România vă este duşman.

De când sunteţi premier, românii nu au văzut reforme, nu au văzut eficienţă şi nu au văzut respect. Au văzut doar taxe, impozite şi presiune, ca şi cum principala problemă a statului ar fi faptul că oamenii încă mai au ceva în buzunar.

Guvernaţi ca un contabil mereu furios, nu ca un prim-ministru. Când nu ştiţi ce să faceţi, mai inventaţi o taxă. Când sistemul scârţâie, mai apăsaţi puţin pe cei care muncesc. Dar nu tăiaţi risipa. Nu atingeţi privilegiaţii şi nu deranjaţi clientela de partid. Alegeţi mereu cea mai comodă soluţie: luaţi de la români!

Dar mai grav este ce aţi făcut mediului de afaceri.

Dumneavoastră, cel care vă revendicaţi de dreapta, aţi reuşit să îngropaţi exact oamenii care ţin economia în viaţă. Antreprenorii sunt trataţi ca nişte infractori, iar firmele, ca nişte vaci de muls. Munca privată este pedepsită, în timp ce statul rămâne gras, ineficient şi neatins. Asta nu este politică de dreapta, este doar o caricatură de guvernare.

Astăzi, românii muncesc mai mult ca oricând, plătesc mai mult ca oricând şi trăiesc mai prost ca oricând. Iar dumneavoastră le cereţi să strângă cureaua, în timp ce statul nu strânge nimic. Doar cere. Şi cere din nou.

Poate că explicaţia este simplă: aţi trăit mereu din funcţii, cu salariu sigur şi fără risc. N-aţi construit nimic în afara statului, dar cereţi sacrificii de la cei care muncesc, riscă şi plătesc.

Dar vă spun atât: România nu vă este duşman. Dar felul în care o conduceţi îi face pe români să se simtă vinovaţi în propria ţară. Iar un premier care îşi pedepseşte propriii cetăţenii nu guvernează.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Trif?

Domnul deputat Alexandru-Mihai Ghigiu?

Doamna deputat Laura Gherasim?

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat?

Vă rog.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Tinerii români nu sunt de vânzare!"

În timp ce noi suntem preocupaţi de problemele cotidiene, de taxele şi impozitele crescute, de inflaţia reală care a ajuns la 15% şi de traiul tot mai greu al românilor, un rău profund, reprezentat de ONG-urile finanţate din exterior, care promovează homosexualitatea, identitatea de gen, genurile fluide, LGBTQ şi, în general, tot ceea ce nu este normal, are o nouă ţintă: tinerii din mediul rural.

Acest rău are mai multe braţe: politic, partide precum USR, PLUS şi SENS, dar şi o adevărată pânză de asociaţii şi ONG-uri, cu menirea de a rupe cât mai mulţi tineri de valorile tradiţionale, de valorile creştine şi de familia formată din femeie şi bărbat, cu scopul de a-i transforma în nişte indivizi fără o busolă morală.

Astfel, Asociaţia ACCEPT, înfiinţată în 1996, beneficiară a multor milioane de euro provenite de la diverse multinaţionale şi organizator principal al marşurilor "Pride" - un spectacol grotesc, care nu îşi are locul într-o ţară creştină - promovează agresiv pe reţelele sociale înscrierea la diverse tabere, precum cea organizată în perioada 20-22 februarie. Pentru aceste tabere se oferă gratuit transport, cazare şi masă participanţilor cu vârste între 16 şi 19 ani, care se declară trans sau queer, indiferent ce ar însemna acest lucru, proveniţi din mediul rural sau din oraşele mici.

Aşadar, vedem cum acest rău, după "succesul" avut în rândul tinerilor din marile centre urbane - fapt reflectat şi de sutele de mii de voturi pe care partidele USR, SENS şi PLUS le-au primit şi continuă să le primească - se îndreaptă acum spre sate, pentru a-i corupe şi pe aceşti tineri.

Ştiu oare aceşti copii de 16-18 ani ce presupun cu adevărat aceste aşa-zise valori trans şi queer? Ştiu părinţii acestor tineri ce se încearcă, în realitate, cu copiii lor? Sunt autorităţile statului capabile să apere aceşti tineri de acest cancer al societăţii, reprezentat de aceste asociaţii şi ONG-uri?

De la tribuna Parlamentului, cer instituţiilor abilitate să se sesizeze. Cer ca Direcţia pentru Protecţia Copilului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, precum şi Ministerul Educaţiei să intervină şi să împiedice organizarea acestor tabere. Este momentul să controlăm strict aceste asociaţii şi ONG-uri în ceea ce priveşte finanţarea lor, scopul declarat şi mijloacele prin care acestea aduc sau nu un beneficiu real societăţii româneşti.

Dacă vrem să mai avem o ţară şi mâine, nu trebuie să fim nepăsători astăzi. Trebuie să acţionăm împreună împotriva acestor forţe demonice!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu.

Domnul Sebastian-Mihai Rusu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să vorbim despre bani pentru fabrici, nu hârţogărie, cum susţinem capitalul românesc şi salariile mari prin proiecte de impact.

Dragi colegi,

Vin în faţa dumneavoastră după două decenii de experienţă în mediul privat. Am gestionat relaţia cu mediul de afaceri şi din funcţia de viceprimar al municipiului Braşov şi cunosc direct problemele, riscurile şi greutăţile cu care se confruntă economia noastră. Ştiu ce înseamnă să porneşti o afacere, dar şi să o menţii profitabilă.

Ultimul an a fost dificil. Aud acest lucru, săptămânal, la cabinetul meu parlamentar, de la antreprenorii braşoveni. Aceşti oameni produc valoare şi plătesc salarii. Reducerile de cheltuieli şi creşterile de taxe de anul trecut au avut un scop clar: oprirea hemoragiei financiare a României. Am reuşit să stabilizăm ratingul de ţară şi să evităm un colaps economic.

Acum însă este momentul să trecem de la stabilizare la dezvoltare. Guvernul lansează o schemă de ajutor de stat masivă pentru proiectele care depăşesc un miliard de lei. România răspunde rapid şi convingător nevoilor marilor investitori.

Această finanţare sprijină direct capitalul românesc şi investitorii externi care construiesc fabrici aici. Nu subvenţionăm simpla prezenţă a unor firme, ci finanţăm extinderea lor pe pieţe regionale şi utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie.

Fiecare proiect trebuie să producă rezultate clare.

În primul rând, construim unităţi de procesare care transformă materia primă în produse finite.

În al doilea rând, impunem integrarea furnizorilor locali, pentru a păstra banii în economia naţională.

În al treilea rând, creăm locuri de muncă stabile pentru profesionişti calificaţi. Aceste investiţii garantează salarii peste medie şi stabilitate pentru comunităţile noastre.

Dragi colegi,

Vă îndemn la responsabilitate. În loc să irosiţi timpul cu atacuri politice la televizor, vă cer să susţinem împreună aceste măsuri.

Mediul de afaceri are nevoie de acţiune, nu de scandal!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian?

Doamna deputat Verginia Vedinaş?

Doamna deputat Codruţa Corcheş?

Vă rog.

Dar vă rog să vă grăbiţi, că mai sunt încă trei colegi.

Deci, Codruţa Corcheş?

Gabriela Porumboiu?

Aurora-Tasica Simu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu şi după aceea dumneavoastră, doamnă Vedinaş.

Da, e aici, în spatele dumneavoastră.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la criza apei în România.

Astăzi, în februarie 2026, România se află în faţa unei crize hidrice grave, amplificată de neglijenţa şi deciziile inexplicabile ale statului român. Baraje esenţiale, precum Paltinu, Vidraru, Bolboci, Bicaz şi altele au fost golite simultan în 2025 pentru reparaţii şi retehnologizări, lăsând sute de mii de oameni fără apă potabilă săptămâni întregi. La Paltinu, peste 100.000 de locuitori din Prahova şi Dâmboviţa au rămas fără apă, iar riscul de repetare persistă luni de zile. Nici acum nu au toţi apă potabilă. Instituţiile statului îşi bat joc de rezervele noastre vitale: fără surse de backup, fără planificare adecvată, în plină secetă europeană hidrologică persistentă. Riscul de apariţie a bolilor este ignorat total.

În judeţul Cluj, în Apuseni, satele din Beliş, Mănăstireni, Călăţele şi Râşca ar putea fi alimentate simplu şi eficient din Lacul de acumulare Beliş, care este o sursă naturală, apropiată şi sustenabilă. Însă se insistă stupid pe conectarea la aceeaşi reţea ca şi oraşul Huedin, pompând apa sus pe munte, cu costuri uriaşe şi pierderi inutile, ignorând faptul că vara nici măcar cei din oraşul Huedin nu au apă în blocurile cu multe etaje. De exemplu, la etajul 4, în plină secetă, apa nu mai urcă.

Aşadar, dragilor, de ce ignoraţi soluţiile logice şi simple? Care este interesul?

Europa şi România trec printr-o criză majoră a apei, agravată de schimbările climatice. Uniunea Europeană promovează rezilienţa, reutilizarea şi soluţii locale. Însă România nu are niciun plan concret!

Nu putem permite ca directivele de la Bruxelles să ne dicteze totul, fără să ne adaptăm la realităţile din România. Seceta, poluarea şi pierderile masive de apă nu sunt luate în considerare de statul român.

Şi, mai grav, poate că unii vor să distrugă definitiv agricultura din România, ca să aibă un pretext pentru a justifica votul criminal dat Acordului UE-Mercosur. Acest pact cu diavolul deschide porţile importurilor ieftine de carne, zahăr şi cereale din America de Sud, în condiţii de standarde inferioare, ameninţând fermierii noştri cu falimente masive.

România a votat în favoarea acestui acord, împotriva propriului popor, invocând garanţii, însă fermierii noştri ştiu şi sunt îngrijoraţi că, fără măsuri concrete, fără apă pentru irigaţii, producţia scade, iar aceste importuri vor deveni, cică, "necesare".

Sacrificaţi securitatea alimentară pe altarul intereselor comerciale, pentru că, în realitate, sunteţi nişte asasini economici fără morală şi umanitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică are ca obiect o problemă gravă, zicem noi, cu care ne confruntăm în prezent.

În numele ordinii administrative, statul român comite nedreptăţi profunde faţă de propriii săi cetăţeni. Mă refer la situaţia românilor născuţi în Republica Moldova, care se confruntă, în aceste luni, cu suspiciuni, umilinţă şi blocaje administrative doar pentru că locul lor de naştere este trecut dincolo de Prut.

Este adevărat, statul trebuie să combată fraudele, domiciliile fictive, dar este la fel de adevărat că nu poţi corecta o nelegalitate cu altă nelegalitate şi imoralitate.

Românii care muncesc de zeci de ani în România au case, familii, impozite plătite, vieţi construite, sunt lăsaţi fără buletin, anchetaţi luni întregi, verificaţi în propriile dormitoare, întrebaţi unde îşi ţin periuţa de dinţi.

Nu acesta este stat de drept!

Aceşti oameni nu sunt nişte suspecţi, sunt cetăţeni români!

Mai grav este că aceste practici alimentează o retorică periculoasă, a urii, a dezbinării, a etichetării, exact genul de fisură din care au profitat şi vor profita mereu forţele ostile ale României.

Românii născuţi în Republica Moldova nu sunt o problemă. Corupţia este problema. Reţelele ilegale sunt problema. Incompetenţa administrativă este problema.

Cer autorităţilor să corecteze urgent aceste derapaje, să respecte demnitatea cetăţenilor şi să aplice legea cu măsură, fără discriminare şi fără excese.

Verginia Vedinaş, deputat SOS de Vrancea.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, daţi-mi voie să prezint lista colegilor a căror declaraţii politice vor rămâne depuse în scris: domnul Bogdan Gheorghe Trif, domnul Alexandru-Mihai Ghigiu, Remus-Gabriel Lăpuşan, Mircea-Vasile Govor, Rodica Nassar, Petru-Bogdan Cojocaru, Vlad-Florentin Drinceanu, Georgeta-Carmen Holban, Ion-Alin Tomoescu, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Mihai Weber, Marian Mina, Ion Samoilă, Romeo-Daniel Lungu, Virgil Alin Chirilă, Nicolae-Adrian Bara, Laura Gherasim, Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Cristina-Emanuela Dascălu, Petre Puşcaşu, Valeriu Munteanu, Nicolae Mîndrescu, Sorin-Titus Muncaciu, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Diana Enache, Alexandru Bordian, Tiberiu-Claudiu Barstan, Daniel-Cătălin Ciornei, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Brian Cristian, Dumitru Văduva, Dragoş Gabriel Zisopol, Vasile Nagy, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Sorin Oltenaşu, Nini Pascalini, Mihai Ţiu, Cîmpianu Andreea-Petronela, Codruţa Corcheş, Gabriela Porumboiu şi Mariana Vârgă.

Luăm 5 minute pauză pentru resetarea sistemului, pentru continuarea şedinţei de plen.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 186 de colege şi colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă - fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheiere au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecţii. Nu.

Mulţumesc.

Continuăm... începem de fapt cu continuarea dezbaterii Propunerii legislative pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 427/2025.

Vă reamintesc că, în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 9 februarie, din partea iniţiatorilor a luat cuvântul doamna deputat Atanasiu Corina.

În continuare, daţi-mi voie să invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Mihai Ghigiu, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Raport privind Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 427/2025

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei, comisia a fost sesizată cu adresa Pl-x 427 din 24 noiembrie 2025.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi abrogarea art. LIX alin. (1) lit. c) din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul eliminării degrevării de normă didactică a persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învăţământul preuniversitar care participă la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.

În funcţie de obiect şi conţinut, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 15 decembrie 2025, comisia, cu majoritate de voturi, a propus respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Această propunere legislativă, Pl-x 427/2025, ce urmăreşte eliminarea degrevării de normă didactică pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative să participe la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii în învăţământul preuniversitar ridică o problemă ce depăşeşte simpla modificare tehnică a unei dispoziţii legale; ea atinge însăşi filosofia funcţionării dialogului social în educaţie.

Degrevarea de normă didactică nu reprezintă un privilegiu acordat discreţionar, ci un instrument funcţional, menit să permită exercitarea reală şi efectivă a unor responsabilităţi suplimentare. Monitorizarea şi evaluarea calităţii presupun timp, analiză, participare la comisii, consultări, redactarea unor rapoarte fundamentate. A elimina degrevarea înseamnă în mod practic a transforma această participare într-un exerciţiu formal, lipsit de substanţă. Educaţia nu poate fi administrată eficient prin reducerea mecanismelor de dialog şi cooperare instituţională într-un sistem deja tensionat de reforme succesive şi de presiuni structurale, unde stabilitatea legislativă este o condiţie esenţială. Modificările frecvente ale cadrului normativ, fără o evaluare clară a impactului, generează incertitudine şi pot afecta funcţionalitatea instituţională.

Or, intervenţia propusă nu este însoţită de o analiză temeinică privind consecinţele asupra procesului de evaluare a calităţii şi echilibrului dintre autoritate şi reprezentativitate.

Într-un stat democratic, parteneriatul social nu este o concesie, ci o garanţie a echilibrului decizional, iar eliminarea degrevării ar transmite un semnal de descurajare a implicării structurate a cadrelor didactice în procesele de monitorizare şi evaluare, cu efecte indirecte asupra calităţii guvernanţei educaţionale.

Ca urmare, AUR susţine doar acele amendamente care pun interesul elevului, demnitatea profesorului şi viitorul educaţiei româneşti mai presus de interese administrative sau conjuncturale.

Respingere; contra adoptare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan, tot Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Furaţi! Furaţi bani din portofelele profesorilor! Anul şcolar 2025-2026 a venit cu un furt masiv al Coaliţiei "PUPU", din portofelele profesorilor.

A venit cu un nou an, în care educaţia, la fel ca sănătatea, sunt nişte Cenuşărese, batjocorite de PSD, de PNL, de USR şi de UDMR. Asta - după ce i-aţi minţit pe profesori că o să le asiguraţi un trai decent. Asta - după ce primul mâncător de muci al ţării a zis că una din priorităţile sale...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Dan Tanasă:

...va fi să asigure... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...cu tot respectul...

Domnul Dan Tanasă:

...demnitate...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să aveţi un...

Domnul Dan Tanasă:

...pentru profesori.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...limbaj civilizat, aşa cum sunteţi dumneavoastră...

Domnul Dan Tanasă:

Sigur.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...şi vă rog să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Dan Tanasă:

Sigur. La educaţie fac referire, că domnul Nicuşor Dan, în campania electorală, i-a minţit pe profesori, spunând că se va bate pentru statutul, pentru demnitatea profesorilor, iar anul 2025 a început literalmente cu furt din salariile profesorilor. Nu doar că nu le-aţi crescut, asta după ce avem în continuare cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit de cont curent, toate, toate care mănâncă bani din portofelele profesorilor, voi aţi venit şi, pur şi simplu, aţi furat bani din portofelele profesorilor.

Iar, pe deasupra, continuaţi să toleraţi, spre exemplu, nenumărate cazuri de bătăi de joc, cum este bătaia de joc de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" din Sfântul Gheorghe, acolo unde un primar şovin, extremist, neofascist, ca Antal Árpád, îşi bate joc de un colegiu românesc, doar pentru că este o unitate...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Dan Tanasă:

...de învăţământ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...declaraţiile politice...

Domnul Dan Tanasă:

...românească.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...s-au încheiat la ora 10.00.

Domnul Dan Tanasă:

Da, declaraţiile politice...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Domnul Dan Tanasă:

Ne referim la...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci vă rog frumos!

Domnul Dan Tanasă:

...situaţia învăţământului, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

La situaţia...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu faceţi referire la...

Domnul Dan Tanasă:

...sistemului de învăţământ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Dan Tanasă:

...şi la modul în care furaţi bani din portofelele profesorilor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu l-am auzit pe domnul de la AUR vorbind despre proiectul care este supus dezbaterii, a fost o declaraţie politică, motiv pentru care îmi permit să răspund şi eu, scurt.

În condiţiile în care aveţi un preşedinte, domnul Simion, care vinde ţara şi face lobby astfel încât România să iasă din Visa Waiver, lucru foarte clar explicat de reprezentanţii americani... (Vociferări. Gălăgie.) dumneavoastră aveţi tupeul... (Vociferări. Gălăgie.) să veniţi aici şi să vorbiţi... (Vociferări. Gălăgie.) despre un preşedinte... (Vociferări. Gălăgie.) care a primit majoritatea voturilor (Vociferări. Gălăgie.) şi să-l jigniţi în felul acesta... (Vociferări. Gălăgie.) şi vă miraţi ulterior că sunteţi extremişti? (Vociferări. Gălăgie.)

Păi, extremismul exact asta înseamnă... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...să vă bateţi joc...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...aşa cum am...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...de populaţie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...atras atenţia şi...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...minţind-o, pentru că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...colegului...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...aţi vorbit despre...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...precedent...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...furt...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să faceţi referire la...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu există un astfel...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul de lege...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...de furt.

Şi doi la mână...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...pe care îl dezbatem.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...să-ţi jigneşti un preşedinte care a întrunit majoritatea... (Vociferări. Gălăgie.)

Românii l-au vrut pe Nicuşor Dan... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...să vă intre bine în cap! Nu-l vor pe Simion...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...pentru că e trădător! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...referire la proiectul pe care îl dezbatem!

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul deputat Vass Levente, UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimate coleg,

Întotdeauna există loc de mai bine, însă, ca deputat de Mureş, crescut în Sfântu Gheorghe, vă spun, exemplar s-au rezolvat problemele în Sfântu Gheorghe - o clădire istorică a rămas la comunitatea românească, o clădire istorică a rămas la comunitatea ungurească. De atunci - şi am colegi, am prieteni acolo - lucrurile merg bine.

Haideţi să nu facem scandal, să ajutăm cât putem!

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Această iniţiativă legislativă afectează două componente ale societăţii româneşti şi ale oricărei societăţi - învăţământul, pe de o parte, despre care Aristotel, în urmă cu 2.000 de ani, spunea că un stat care nu se îngrijeşte de învăţământ se condamnă la pieire, iar pe de altă parte, rolul sindicatelor, care, cum spune Constituţia, reprezintă acea platformă de reprezentare a intereselor profesionale ale tuturor salariaţilor.

Dar nu e vorba despre orice sindicate, dragii mei - este vorba despre un reprezentant care este implicat într-un proces de monitorizare a calităţii învăţământului. Iar calitatea învăţământului nu înseamnă numai conţinutul informaţiilor, înseamnă şi relaţiile dintre elevi, relaţiile dintre cadrele didactice şi elevi, dintre părinţii acestora, înseamnă tot acest conglomerat de fenomene anormale pe care le constatăm frecvent în societatea noastră, de care ne oripilăm, dar nu facem nimic ca să le înlăturăm.

Pentru aceste considerente, apreciez că propunerea nu poate fi susţinută, iar cei care sunt reprezentanţi ai sindicatelor în structurile... în activitatea de monitorizare a calităţii trebuie să fie degrevaţi de norma didactică, altfel golim de conţinut şi activitatea pe care o desfăşoară, dar punem sub semnul precarităţii şi calitatea lor de cadre didactice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Noroc cu doamna Vedinaş, că s-a mai calmat sala!

Voiam doar să intervin cu un apel la colegi - haideţi să şi muncim! Că dacă staţi să vă certaţi, luaţi-vă o cameră şi ieşiţi acolo, care câştigă.

Dar nici luni la plen n-am muncit, nici azi nu muncim, că vă certaţi voi!

Pe de altă parte, dacă vreţi să faceţi legi pentru desfiinţarea sindicatelor, hai să ne întoarcem în urmă cu 150 de ani, ne întoarcem la lupta de clasă, la chiaburi şi la sclavi!

Mai bine spuneţi clar - dom'le, legea asta... (Vociferări.) e împotriva sindicatelor. (Vociferări.)

Domnilor de la USR,

Dacă mai vociferaţi mult, vă vede ţara şi cred că Parlamentul pentru voi e istorie! (Râsete. Vociferări.)

Mulţumesc. (Râsete. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Atanasiu Corina.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule coleg de la PSD,

V-aş ruga să şi citiţi proiectul, înainte de a vorbi.

Acest proiect de lege nu atacă sindicalismul, nu are nicio treabă cu activitatea de sindicalist. Acest proiect vine să asigure legalitatea unui statut. În momentul de faţă, există lideri de sindicat care nu mai predau o oră în şcoli, dar sunt plătiţi din şcoala respectivă.

Deci, după ce că profesorii şi elevii şi părinţii au strâns cureaua, acum noi creăm o specie de speciali, da, avem "speciali" în educaţie, aşa cum avem "speciali" peste tot în celelalte domenii de activitate. (Vociferări.)

Cât priveşte... (Vociferări.) cât priveşte funcţia de asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ, vă atrag atenţia că avem două agenţii în sistemul de învăţământ, care pentru asta sunt plătite, să asigure calitatea învăţământului în preuniversitar, respectiv, în universitar.

Deci liderii de sindicat, sindicaliştii să-şi caute de treaba lor, să se uite la drepturile angajaţilor şi să lase calitatea învăţământului în pace, pentru că am văzut ce calitate avem noi în învăţământ, din cauza sindicatelor care controlează titularizările şi pun cizma pe beregata şcolilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate...

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi a doua intervenţie, domnule deputat Adrian Câciu?

E al doilea coleg de la Grupul parlamentar al PSD, deci nu ca drept la replică, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Am o rugăminte la colegii care, nu ştiu, au mai făcut şi şcoală - mai citiţi şi Codul muncii!

În momentul în care vrei să ataci munca sindicală, te duci la legea generală.

Dumneavoastră vorbiţi de educaţie într-un mod populist. N-aţi făcut nimic pentru educaţie, din contră. Cei care au crescut calitatea în educaţie, salariile, investiţiile au fost acel Guvern blamat de voi - PSD-PNL-UDMR.

Dar nu e totul perfect, acum a venit cineva să le taie tot.

Tăiaţi-le tot! Asta vreţi.

Dar dacă vreţi să distrugeţi munca sindicală, puneţi mâna pe carte, citiţi Codul muncii şi vedeţi că această chestiune, şi în Constituţie dar şi în Codul muncii, este reglementată pe orizontală.

Nu poţi să faci un lucru în care să interzici ceva într-un domeniu, în momentul în care tu, la modul general, în legea generală, ai prevăzut că este un drept.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Aceasta rămâne pentru votul final.

Avem aici o solicitare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela?

Doriţi pe procedură? Nu. În regulă.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Nu, domnul Velcescu vrea.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Velcescu, pe procedură, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am fost foarte atent la doleanţa domnului Câciu şi, dacă tot ne dorim astăzi să muncim şi am discutat despre acest aspect, v-aş ruga să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru, până la epuizarea ordinii de zi, ca să nu mai auzim apoi discuţii că trebuie să ne luăm camere împreună...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...sau separat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Cred că e o...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...chestiune de bun-simţ. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...cartelele pentru vot, stimaţi colegi.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi, această propunere a fost respinsă.

Continuăm.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; PL-x 331/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, domnul Vass Levente, vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

PL-x 331 răspunde nevoilor sistemului medical şi nevoilor pacienţilor din România.

Obligaţia asumării direcţionării de către medici a pacienţilor pentru următoarea consultaţie şi nu numai eliberarea unui bilet de trimitere pus în mână şi trimis în voia sorţii pacientul este o îmbunătăţire esenţială în legislaţia românească. O să permită ca în continuare Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, subsecvent, să rezolve şi să ajute pacienţii români pentru a avea un diagnostic mult mai repede şi pentru a începe tratamentul definitiv în timp util, cu şansa însănătoşirii şi rezolvării problemelor medicale.

A doua modificare inclusă în PL-x 331 este posibilitatea solicitării unei a doua opinii medicale, ceea ce înseamnă consolidarea încrederii pacienţilor în sistemul medical românesc şi înseamnă o plasă de siguranţă, mai ales în acele diagnostice, când pacientul - pentru cel mai de preţ bun al lui, sănătatea - să aibă posibilitatea, prin finanţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, să solicite o a doua opinie. La diagnostic de cancer, la diagnostic de boli imunitare e un lucru esenţial.

Vă mulţumesc pentru susţinere.

A trecut cu votul unanim al colegilor şi cu susţinerea tuturor partidelor, în comisiile pentru sănătate, şi în Camera Deputaţilor, şi în Senat.

Cred în continuare că facem un lucru bun şi vă mulţumesc pentru susţinere. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la iniţiatori, doamna deputat Holban Georgeta-Carmen, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Această propunere legislativă pe care am votat-o în cadrul Comisiei pentru sănătate în unanimitate are ca scop completarea cadrului normativ existent privind drepturile pacientului, printr-un acces eficient, continuu şi echitabil, la servicii medicale de calitate. Astfel, pacientul asigurat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are dreptul la o a doua opinie medicală, pacientul putând să consulte un alt specialist, pe baza investigaţiilor deja efectuate sau a unora suplimentare.

Introducerea alineatului (2) al articolului (4) din lege instituie obligaţia medicului curant de a direcţiona şi programa pacientul la următoarele consultaţii sau investigaţii necesare.

Propunerea legislativă răspunde unor nevoi reale ale sistemului de sănătate şi aduce legislaţia naţională mai aproape de standardele europene în materie de drepturi ale pacienţilor.

Vom vota "pentru" la această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot din partea iniţiatorilor, doamna Toader Elena-Laura, Grupul parlamentar SOS România.

De la AUR avem două solicitări din partea iniţiatorilor. Vă rog să vă decideţi, un singur coleg... (Vociferări.) acum.

Doamna Elena-Laura Toader:

Dreptul la a doua opinie este o practică internaţională recunoscută care permite pacientului să consulte un alt specialist, pe baza investigaţiilor deja efectuate sau a unora suplimentare, fără a fi nevoit să pornească întregul proces.

Prin aceste completări, propunerea legislativă răspunde unor nevoi reale din sistemul de sănătate şi aduce legislaţia naţională mai aproape de standardele europene în materie de drepturi ale pacienţilor.

Grupul parlamentar SOS România susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Butură Cristina-Irina, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Irina Butură:

A durat ceva timp până a se lua, în sfârşit, o decizie bună pentru sistemul medical.

Această propunere este foarte bună, introduce o obligaţie clară pentru medicul curant - pacientul nu mai pleacă din cabinet fără să fie direcţionat şi programat la următoarea etapă necesară, fie că vorbim despre o consultaţie, fie despre o investigaţie pentru stabilirea diagnosticului.

Este o măsură de bun-simţ care aduce coordonare, reduce timpii de aşteptare şi face sistemul mai prietenos pentru pacient.

Pacienţii sunt adesea lăsaţi să se descurce singuri prin sistemul medical; după o consultaţie, nu ştiu unde să meargă ca să se programeze şi ce urmează.

Acest proiect consolidează un drept esenţial - accesul la o a doua opinie medicală pentru pacienţii asiguraţi prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A doua opinie nu înseamnă neîncredere în medici, ci siguranţă pentru pacienţi şi decizii medicale mai bine fundamentate, mai ales în cazuri complexe sau atunci când există incertitudini privind diagnosticul ori tratamentul.

Este o practică recunoscută la nivel internaţional şi un pas important către o medicină centrată pe pacient.

AUR susţine şi va vota acest proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la iniţiatori, domnul deputat Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Dragi colegi,

Am iniţiat această lege, alături de colegul de la UDMR, domnul deputat Levente Vass, căruia îi mulţumesc pentru această propunere, pentru că modificarea Legii drepturilor pacientului aduce sistemul medical mai aproape de standardele europene şi, mai ales, mai aproape de nevoile cetăţenilor.

Orice pacient, în faţa unui diagnostic grav sau a unei intervenţii chirurgicale majore, se simte vulnerabil. A doua opinie medicală nu va mai fi un privilegiu al celor care îşi permit clinici private, ci un drept decontat de sistemul de asigurări de sănătate. Reducem riscul erorilor, evităm intervenţiile chirurgicale inutile şi economisim resurse pe termen lung.

Vă invit, dragi colegi, să votăm pentru această lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi ultima persoană de la iniţiatori, dar nu cea din urmă, doamna deputat Stoica Diana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ne-am alăturat şi noi, ca iniţiatori, la acest proiect propus de colegii noştri de la UDMR, pentru că prin acest proiect de lege punem în sfârşit pacientul în centrul sistemului, aşa cum spunem că facem, dar nu reuşim mereu.

Ce face acest proiect de lege? Ştim cu toţii - avem prieteni, avem oameni din familia noastră care suferă de boli grave - dacă vorbim de cancer sau de alte afecţiuni cronice, cel mai important pas este diagnosticarea. Şi într-un sistem medical atât de greu navigabil, cum este cel din România, pacienţii au nevoie de acest sprijin. Au nevoie de sprijinul medicului pentru a se asigura că au un diagnostic corect şi au dreptul, aşa cum bine a spus şi colegul nostru, să aibă şi o a doua opinie, pentru care să nu plătească bani suplimentari, să aibă acces la toate investigaţiile de imagistică, în momentul în care se duc la a doua opinie, şi să se asigure că, în momentul în care încep tratamentul, acesta este cel corect, pentru afecţiunea corect diagnosticată.

De asemenea, bineînţeles, şi USR va vota pentru acest proiect şi sper să reuşim să-l adoptăm astăzi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă deputat, doamnă lider al Grupului parlamentar al USR.

În continuare, permiteţi-mi să-l invit la cuvânt pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie, domnul deputat Alexandru Rafila, pentru prezentarea raportului.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

În primul rând, mă bucur că în sfârşit avem un proiect de lege care reuneşte consensul tuturor grupurilor parlamentare.

Mulţumesc domnului deputat Vass pentru iniţiativă şi pentru preocuparea ca acest proiect de lege să fie aprobat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2003. Potrivit expunerii de motive, intervenţiile legislative preconizate sunt argumentate prin faptul că, prin introducerea alin. (2) la art. 4 din lege, se instituie obligaţia medicului curant de a direcţiona şi programa pacientul la următoarea consultaţie sau investigaţie necesară. Totodată, prin completarea legii cu prevederea care garantează pacienţilor asiguraţi dreptul la o a doua opinie medicală, se urmăreşte consolidarea încrederii în actul medical şi sprijinirea unei decizii informate privind diagnosticul şi opţiunile terapeutice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care propun aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-adevăr, avem consens, în acest sens, privind dreptul pacienţilor de a cere o nouă investigaţie medicală în procesul de aflare a unui diagnostic sau de confirmare a lui, sau, mă rog, de identificare a unei suferinţe. Asta, până la urmă, dacă suntem cinstiţi, presupune încă un rol proactiv al pacientului în a-şi cere dreptul, lucru pe care, de multe ori, persoanele aflate în suferinţă nu-l mai au.

Aş vrea ca medicii, în ciuda surmenajului, a încărcăturii şi a birocraţiei să aibă ei această iniţiativă şi să trimită pacienţii, în continuare, la investigaţii.

Nu poţi să nu taxez, în acest context, afirmaţia prim-ministrului, care spune că absolvenţii, medicii care ies de pe băncile facultăţii şi de la rezidenţiat ar trebui să stea în ţară măcar 2-3 ani de zile sau mai mult, fiind datori ţării.

Vă spun că tocmai guvernările din ultimii 35 de ani au distrus statutul medicilor, ei neavând practic unde să lucreze; asta este problema. Ei ar dori să stea în ţară, dar nu au unde să lucreze. Iar în anumite cazuri, cum este cel al absolvenţilor de medicină dentară, s-a creat un surplus de medici pe piaţă, încât nu doar în marile centre urbane, ci chiar şi în cele mai îndepărtate locuri nu mai sunt suficienţi oameni, raportat la numărul de medici.

Vă spun din experienţa propriei mele soţii, care merge în cel mai îndepărtat sat, în cel mai îndepărtat cătun şi îi este ruşine să le mai ceară oamenilor bani, pentru că, pe lângă faptul că nu mai sunt oameni, ei nu mai au nici măcar bani.

Sunt foarte multe de zis în această direcţie, dar nu putem să nu taxăm o asemenea afirmaţie scandaloasă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea... (Vociferări.)

Domnul Munteanu doreşte să intervină?

Poftim? (Vociferări.)

N-am înţeles!

Doriţi să interveniţi la acest proiect? (Vociferări.)

N-am înţeles!

Bun. Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Domnul Valeriu Munteanu (de lângă tribună):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură?

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 132 şi art. 133 din Regulamentul Parlamentului, vrem să sesizăm din nou o situaţie extrem de complicată în care, în Camera Deputaţilor, spre deosebire de Senat, şedinţele au loc în regim mixt, cu prezenţă fizică foarte mică, din câte vedem, şi cu şedinţă cu prezenţă online.

Zeci de deputaţi stau acasă, pe cuptor, şi primesc bani...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ziceţi care e procedura, domnule deputat!

Domnul Valeriu Munteanu:

În aceste condiţii, solicităm să faceţi apel nominal pentru parlamentarii care sunt în online, ca să vedem dacă ei muncesc sau stau pe cuptor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Munteanu:

Mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule Andronache, tot pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Vă rugăm să ignoraţi solicitarea anterioară pentru că, pe formă, a invocat Regulamentul Parlamentului, nu al Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare - IDA21; PL-x 571/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.)

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă rugăm să fiţi de acord cu participarea României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, respectiv runda IDA21, printr-o contribuţie de 5,8 milioane de dolari, ce va fi plătită în trei tranşe.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond.

Pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Huţucă, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege, transmis cu adresa PL-x 571/2025.

Obiectul de reglementare îl reprezintă aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, o subscripţie voluntară în valoare de 5,8 milioane de dolari, pentru perioada 1 iulie 2025-30 iunie 2028.

Plata aferentă subscripţiei se asigură în tranşe inegale: în cursul anului 2026 - 1,93 milioane dolari; în 2027 - 1,93 milioane dolari şi în 2028 - 1,94 milioane de dolari şi se asigură anual de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanţelor, în limita sumelor aprobate prin legea bugetară anuală.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Acest proiect aprobă participarea României la suplimentarea fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare, printr-o contribuţie financiară multianuală.

Problema nu este existenţa unui mecanism internaţional de sprijin, ci momentul, contextul şi priorităţile statului român.

România nu se află astăzi în postura unui stat cu excedent bugetar, ci într-o situaţie în care spitalele sunt subfinanţate, infrastructura este incompletă, iar comunităţile sunt lăsate în urmă.

La nici 150 de kilometri de Bucureşti, în Curtea de Argeş, oamenii nu au nici până astăzi apă potabilă şi s-a transmis că nu sunt bani pentru a soluţiona problema.

Ieri peste o mie de primari au venit aici pentru a cere socoteală. Li s-a transmis că nu mai sunt bani, România nu are bani şi se împrumută.

Când românii solicită o păsuire, un ajutor, li se răspunde că nu sunt bani.

În acest context, a cere României să direcţioneze 6 milioane de dolari în afara graniţelor este o decizie discutabilă şi profund dezechilibrată.

Responsabilitatea unui parlamentar este în primul rând faţă de contribuabilul român. Investiţiile trebuie făcute în România, şi nu în altă parte.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Veronica Grosu.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbim astăzi despre un proiect care solicită aprobarea participării României la IDA21 cu o contribuţie de 5 milioane de dolari. Suma pare modestă în realitate, dar contextul şi lipsa de transparenţă ridică întrebări serioase.

Avem un context fiscal dificil, trebuie să fim realişti despre situaţia în care ne aflăm.

Deficitul bugetar de peste 8% din PIB-ul României a ridicat o procedură de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană, iar obligaţia de reducere de 3% este până în anul 2028.

În paralel, 23% din populaţia României trăieşte în risc de sărăcie, sistemul de sănătate este subfinanţat cronic, iar infrastructura este deficitară.

În acest context, stimaţi colegi, fiecare ban cheltuit trebuie justificat transparent. Într-adevăr, cifrele vorbesc de la sine. România a contribuit cu 93 de milioane de dolari în runda anterioară IDA20, iar acum propune doar 5 milioane de dolari pentru IDA21, adică o reducere semnificativă, spunem noi, de 94,6%.

Dar dacă am putut reduce cu aproape 95%, ce ne împiedică să reducem la zero, până rezolvăm criza fiscală internă?

Documentaţia care ni s-a oferit nu ne oferă niciun răspuns. De ce exact 5 milioane, de ce nu 3, de ce nu zero, până ne stabilizăm bugetul?

Este adevărat, stimaţi colegi, că avem o obligaţie faţă de aceste asociaţii internaţionale, că suntem ţară membră UE, că suntem ţară membră NATO, dar în primul rând avem o obligaţie faţă de poporul român. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Botez Mihai-Cătălin, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

E o vorbă românească care spune: "Din bucata mea de pâine am hrănit un om şi-un câine". Şi asta arată ce simte poporul ăsta, de fapt, care este creştin şi care ar ajuta pe oricine.

Şi mă uit la colegii din partea stângă - SOS, POT, AUR - care sunteţi toată ziua cu crucile şi cu icoanele în frunte: "Domnule, să ajutăm, noi suntem creştini!". De ce nu puneţi şi în practică aceste credinţe ale dumneavoastră, da?!

Cum puteţi să treceţi pe lângă un om care este în nevoie şi să nu îl ajutaţi?

România o să intre anul acesta, o să adere la OECD, o să fie printre cele mai dezvoltate ţări din lume. Putem să rupem o fărâmă din bucata noastră de pâine şi să dăm pentru cei mai puţin... (Vociferări.) cei care sunt mai în nevoie din lumea asta. Putem să facem chestia asta! (Vociferări.)

Puneţi-vă dumneavoastră în locul acelor... (Vociferări.) Ar trebui să daţi, poate, unui vecin care este în nevoie. Gândiţi-vă: aţi trece total nepăsători, aţi face lucrul ăsta? Atunci ce fel de creştini mai sunteţi dumneavoastră?! (Vociferări.)

Gândiţi-vă la treaba asta, înainte să veniţi la acest microfon şi să aruncaţi cu noroi în toate demersurile creştine, umane pe care putem să le facem.

Dacă vrem o lume mai bună trebuie să ne uităm şi la cei din jurul nostru. Nu putem să trăim într-o lume mai bună, într-o Românie mai bună, dacă nu ne ajutăm unii pe alţii.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat. (Gălăgie.)

Vă rog să respectăm colegul care doreşte să aibă o intervenţie şi să păstrăm liniştea în sală!

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trebuie să felicit, în primul rând USR-ul, că a devenit un partid creştin! (Râsete. Aplauze.)

Important este ce reprezintă această asociaţie internaţională pentru dezvoltare, pentru că vorbim, dăm bani, dar haideţi să vedem unde se duc!

Practic, la această asociaţie, România a contribuit până acum cu suma de 10,5 milioane de dolari.

Însă această asociaţie este parte a Băncii Mondiale, creată în 1960, iar în cei 66 de ani de existenţă a sprijinit financiar, prin credite cu dobândă mică sau fără dobândă, 78 de ţări dintre cele mai sărace din lume, cu suma totală de 155 de miliarde de dolari.

Întrebarea mea este de ce nu au ieşit acele ţări din statutul de ţară săracă, având în vedere acea sumă de bani?

Însă România nu are bani, iar Guvernul alege să-i cheltuiască prost, adică să dea 5,8 milioane de dolari către nu ştim unde. În timp ce se adoptă ordonanţe prin care nu se indexează pensiile, în timp ce le spunem seniorilor că nu sunt resurse, acelaşi Guvern găseşte bani pentru a-i trimite în afara ţării. Aceasta nu este politică, este cinism.

Le spunem pensionarilor să aştepte, că încă nu avem banii necesari. Mai grav, nu avem o analiză serioasă despre ce se întâmplă în acea instituţie internaţională. Nu ştim eficienţa, nu ştim rezultatele concrete, nu ştim ce câştigă România. Ni se cere să votăm pe încredere, pe întuneric.

În expunerea de motive, cu toate că am avut raportul Comisiei pentru finanţe, nu apare că ar exista un impact bugetar, nu există acest impact. Dar acest impact se vede în buzunarul românilor.

Această decizie trebuie respinsă, acest PL-x.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final. (Vociferări.)

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; PL-x 108/2024; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României?

Vă rog, domnule secretar de stat.

(Discuţii la prezidiu cu membri ai Grupului parlamentar AUR.)

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Se modifică Legea ceremoniilor oficiale pentru demnitarii statului român...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule secretar de stat, vă rog frumos, puţin!

Am rugămintea la chestori să mă ajutaţi, să veniţi să eliberaţi prezidiul.

Iar celor care doriţi să interveniţi pe procedură, vă dau cuvântul, dar în timpul în care sunt colegi care au intervenţii, vă rog eu frumos, nu mai veniţi aici, pentru că noi nu auzim ce se discută! (Vociferări.)

O să vă dau cuvântul, da? (Vociferări.)

(Discuţii la prezidiu.)

Bine, reveniţi!

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi raportul. (Vociferări.)

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Săpunaru?

Domnul Nini Săpunaru:

Bună ziua!

Se constituie un comitet de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică, coordonat de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Vă rugăm să aprobaţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Roman, vă rog, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, transmis cu adresa PL-x 108/2024 din 4 martie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 215/2016, în sensul constituirii Comitetului de organizare a funeraliilor de stat, structură fără personalitate juridică, coordonată de şeful Cancelariei prim-ministrului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, şi ale art. 75 din Constituţia României, republicată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2024 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Baş Ana-Marcela.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ aflat în discuţie este prezentat ca fiind unul tehnic, administrativ, menit să clarifice proceduri.

În realitate, însă, el ridică o problemă de fond: cine gestionează simbolurile statului şi în ce limite?

Nu vorbim aici doar despre organizarea unor ceremonii, vorbim despre memoria naţională, despre recunoaşterea meritelor excepţionale, despre modul în care statul român îşi onorează personalităţile şi momentele istorice. Vorbim despre simboluri naţionale, nu despre simple proceduri administrative.

În forma propusă, proiectul transferă organizarea funeraliilor de stat sub controlul direct al Executivului. Această abordare ridică întrebări legitime privind echilibrul instituţional şi riscul politizării unor acte care ar trebui să rămână deasupra ciclurilor politice şi deasupra intereselor guvernamentale de moment.

Demnitatea naţională nu trebuie gestionată de guverne vremelnice. Demnitatea naţională trebuie protejată prin mecanisme instituţionale stabile, echilibrate şi cât mai puţin expuse influenţei politice conjuncturale.

Există riscul ca în lipsa unor garanţii clare, criteriile de acordare a funeraliilor de stat să devină flexibile, decizia să fie concentrată excesiv într-o singură zonă de putere executivă, simbolurile statului să fie asociate direct sau indirect cu agenda politică a momentului.

Pe de altă parte, nu putem ignora faptul că există nevoia unei clarificări legislative în domeniu.

De aceea, poziţia de abţinere reflectă tocmai această dualitate.

Recunoaştem necesitatea reglementării, dar considerăm că actuala formă nu oferă suficiente garanţii privind neutralitatea instituţională şi protejarea caracterului naţional al acestor ceremonii.

Considerăm că un astfel de cadru ar trebui să includă mecanisme de consultare instituţionale extinse, criterii transparente de stabilitate, un echilibru clar între... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În orice naţiune care ştie să se respecte pe sine există această instituţie a fostului şef de stat, iar funeraliile de stat, funeraliile naţionale, la cel mai ridicat rang protocolar, fac parte din această componentă esenţială sub aspectul respectului pentru acele valori constituţionale, democratice şi naţionale pe care statul are obligaţia de a le cultiva şi susţine.

În democraţiile consolidate, peste tot această componentă a fostului şef de stat, ca persoană-reper, este esenţială, atât din perspectiva vieţii publice, cât şi din perspectiva memoriei istorice.

În România, după Revoluţia din decembrie 1989, am avut funeralii la cel mai ridicat nivel. Iar funeraliile din România care au reuşit să strângă cei mai mulţi oameni au fost cele destinate unui fost şef de stat, cap încoronat, Regelui Mihai I al României, celui care, în mod firesc, după Revoluţia din 1989, ar fi trebuit să i se redea drepturile de suveran al României, pentru că a fost înlăturat printr-o lovitură de stat orchestrată de Rusia şi de regimul criminal comunist instaurat prin forţa Armatei Roşii.

Iar următoarea dată-reper pe care o văd eu, deşi nu a fost şef de stat - unii l-au supranumit "preşedinte moral" al României - nu a fost nici preşedinte, nici prim-ministru, este reprezentată de funeraliile lui Corneliu Coposu, erou anticomunist şi personalitate-reper a României contemporane.

Aşadar, să reînvăţăm să respectăm România, respectând însăşi instituţia fostului şef de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

După organizarea şi instituirea Comitetului pentru organizarea funeraliilor de stat, cred că este de-a dreptul urgent şi necesar să organizăm Comitetul pentru deplasarea pe covorul roşu, care să-l ajute pe preşedintele Nicuşor Dan (Aplauze. Râsete.) să înţeleagă să ţină dunga covorului roşu atunci când merge la ceremoniile oficiale.

Dacă şi-a luat mai mulţi consilieri care l-au sfătuit cum să-şi ascundă sursele de finanţare ale campaniei electorale, facem un efort să luăm un consilier, să-şi ia domnul preşedinte Nicuşor un consilier care să-l înveţe cum să meargă drept pe covorul roşu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Timpul fiind expirat, declar închisă şedinţa dezbaterilor proiectelor de pe ordinea de zi.

Ne vedem la 11.30, la vot final.

Mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colegi şi stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Să înceapă votul!

234 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Înainte de a îi da cuvântul domnului lider Enache, pe procedură, vreau să spunem la mulţi ani domnului deputat Angel Tîlvăr şi să-i urăm multă sănătate, din partea noastră, a tuturor! (Aplauze.)

Vă rog, domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am o solicitare, în temeiul art. 126 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Aşa cum v-au anunţat câţiva colegi, atât din Grupul AUR, cât şi de la neafiliaţi, avem colegi deputaţi care nu deţin la dânşii cartelele de vot, iar în art. 126 alin. (2) ni se spune că: "Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice, ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup".

De aceea, vă rog să supuneţi la vot plenului să le permitem celor patru colegi să îşi exprime votul, fie prin ridicarea mâinii, fie prin apel nominal.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun la vot propunerea făcută de domnul lider Enache.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Din 271 de colegi prezenţi, 98 de colegi - pentru, 16 - împotrivă, 152 se abţin, 5 colegi care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Începem votul.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură, doamnă preşedinte, că am cerut de la şedinţa trecută!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură a cerut domnul lider şi i-am dat cuvântul.

Suntem în vot, vă rog frumos. (Vociferări.)

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European... (Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu vine la prezidiu. Vociferări.) Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs pentru încetarea importurilor de energie din Rusia COM (2025) 440; PHCD 98/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii colegilor prezenţi.

Să înceapă votul!

242 de voturi pentru, 15 împotrivă, 26 de abţineri, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Pe procedură, domnule Velcescu, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Încerc să fiu cât se poate de politicos şi calm şi relaxat, să transmit următorul mesaj - în temeiul art. 211, referitor la "Ora prim-ministrului", şi având în vedere ceea ce ne-a comunicat domnul Andronache în momentul dezbaterilor de la şedinţa trecută, constat cu stupoare că, în plenul Camerei Deputaţilor, Regulamentul a devenit opţional, chiar şi acolo unde se indică termeni precum "obligatoriu".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care este...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mai devreme...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...procedura?

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Articolul 211.

Mai devreme, domnul Andronache ne-a sugerat că nu se respectă forma unei propuneri pe care a avut-o domnul Munteanu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă forma...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...a fost făcută...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...nu este respectată...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...o propunere...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...şi dumneavoastră aţi ţinut cont de formă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...am votat-o.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...ce mai vorbim...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...despre Regulamentul Camerei Deputaţilor, de ce îl mai avem, de ce avem termeni precum "obligatoriu" în el?

Dacă la formă ne împiedicăm, la "obligatoriu" ce mai facem? (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem câteva solicitări pentru explicarea votului.

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Pentru că după ce am vorbit eu, un coleg, la dezbateri generale, mi-a spus că nu ştiu ce e REPower EU, aş vrea totuşi să spun un lucru, apropo de această opinie.

Ceea ce i-am reproşat este faptul că nu există bani, în Uniunea Europeană, pentru investiţii în infrastructura de gaze şi că solicit ca noi să ne luptăm să obţinem bani, în coeziune, pentru lucrările în infrastructura de gaze.

Pentru stimatul coleg, îi aduc aminte că cel care a negociat REPower EU pentru România este Adrian Câciu, când era ministru de finanţe; România având alocate iniţial 700 de milioane de euro şi, în urma negocierilor, am obţinut 1,4 milioane de euro.

Dar REPower este pentru energie regenerabilă, iar noi discutăm aici de gaz.

Avem gaz, dar trebuie să avem şi bani să facem conductele prin care acest gaz să ajungă la toată lumea şi, mai ales, în economie.

Asta am reproşat.

Şi eu cred că pentru asta trebuie să ne luptăm cu toţii.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Gazul rusesc este de fapt cel mai scump gaz, deşi pe hârtie pare a fi cel mai ieftin, pentru că el vine cu preţul libertăţii celor care depind de acest gaz.

Din fericire, România nu este în situaţia asta. Suntem cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, încă de anul trecut, când, pe mandatul meu, Romgaz a reuşit să-şi crească semnificativ producţia.

Mai mult decât atât, am început forajul la Neptun Deep. Cu toată opoziţia unor aşa-zise ONG-uri, cum este Greenpeace, proiectul merge înainte şi, de anul viitor, vom avea dublul cantităţii de gaz - de unde astăzi, practic, ne acoperim consumul din producţie per total an, de anul viitor vom avea de două ori mai multă producţie.

E foarte bine că Uniunea Europeană renunţă la ipocrizie. E foarte bine că anumite state membre ale Uniunii Europene sunt practic forţate să renunţe la această dependenţă de gazul rusesc, care, repet, nu vine doar cu o vulnerabilitate economică, ci şi cu o vulnerabilitate critică în plan geopolitic şi strategic.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru colegii neafiliaţi - reamintesc că dumneavoastră aveţi posibilitatea să aveţi intervenţii pentru explicarea votului la finalul şedinţei.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 176/2025; lege ordinară.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

227 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri, 48 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În numele Grupului USR, vă mulţumesc pentru acest vot favorabil.

De acum, Agenţia Naţională pentru Mediu va fi obligată să înfiinţeze un registru al operatorilor autorizaţi pentru deşeuri.

Acest proiect este important, în contextul în care mafia deşeurilor ne costă sume colosale în fiecare an. Şi nu mă refer aici doar la preţul pe care îl plătim pentru salubrizare, ci şi la penalităţile europene pentru depozitarea neconformă a acestora. Mă refer aici şi la sănătatea românilor, mai ales la sănătatea românilor, dar şi la grave implicaţii de mediu.

Aceasta este doar una dintre măsurile bune pe care USR şi ministrul Diana Buzoianu le iau când vine vorba de acest subiect important, pentru că avem, anual, tone, sute de tone de deşeuri care sunt fie depozitate ilegal, îngropate, practic, cu concursul autorităţilor locale sau al operatorilor neautorizaţi, şi, mai ales, avem foarte multe situaţii în care aceste deşeuri sunt arse, ceea ce reprezintă un pericol real pentru sănătatea românilor.

Şi aceste măsuri nu se referă doar la acest registru. Avem proiecte-pilot prin care camioanele cu deşeuri ilegale care vor fi importate în România vor putea fi scanate la vamă.

De asemenea, anul trecut au fost aplicate amenzi record în ceea ce priveşte depozitarea şi, mai ales, gestiunea greşită a deşeurilor, iar multe dintre acestea au fost deja achitate.

Şi, tocmai de aceea, haideţi să continuăm împreună să luptăm împotriva mafiei ilegale a deşeurilor şi să venim cu proiecte bune pentru sănătatea românilor şi pentru protecţia mediului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aurora-Adela Geamănu, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a avut ca iniţiatori şi pe colegii noştri din Partidul Social Democrat.

Acest proiect de lege - PL-x 176/2025 - vizează completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 17/2023, prin instituirea unor obligaţii clare, în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate.

Concret, se introduce obligaţia publicării şi actualizării permanente a listei operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de gestionare a deşeurilor.

Măsura răspunde unei necesităţi practice, legate de transparenţă, trasabilitate şi control administrativ, într-un domeniu cu impact semnificativ asupra mediului.

Iniţiativa contribuie la îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare a autorităţilor competente şi la asigurarea unui cadru concurenţial corect, fără a institui sarcini administrative disproporţionate sau costuri bugetare suplimentare relevante.

În prezent, Ministerul Mediului, prin unităţile sale subordonate, este responsabil de emiterea autorizaţiilor pentru operaţiunile de gestionare a deşeurilor şi va gestiona completarea şi va stabili responsabilitatea de transparenţă post-emitere.

Astfel, modificarea se integrează firesc în rolurile existente ale acestor autorităţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

3. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Tratatul de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976, precum şi la Protocolul adoptat la Manila, la 15 decembrie 1987, la al doilea Protocol adoptat la Manila, la 25 iulie 1998 şi la al treilea Protocol, adoptat la Hanoi, Vietnam, la 23 iulie 2010, de modificare a Tratatului de prietenie şi cooperare în Asia de Sud-Est, adoptat la Denpasar, Bali, la 24 februarie 1976; PL-x 462/2025; lege ordinară.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

282 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abţineri, 4 colegi care nu votează.

Adoptat.

Domnul Samuel-Virgil Miclău (de lângă tribună):

Explicarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, n-am cum să vă dau cuvântul pentru explicarea votului!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (de la prezidiu):

N-a votat!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îmi pare rău!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (de la prezidiu):

Păi, n-a votat! Cum să explice?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îmi pare rău!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (de la prezidiu):

N-a votat!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, nici n-aţi votat, cum să...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Nu are cartelă! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Mihai-Adrian Enache merge la prezidiu.)

Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Daţi-i voie să-şi explice votul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu mai urlaţi! Calm!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Daţi-i voie să-şi explice votul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Calm, domnule lider!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Daţi-i voie să-şi explice votul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu sunteţi un om agresiv!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Are voie să-şi explice votul?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Are dreptul să-şi explice votul? Răspundeţi-mi, vă rog!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ce vot să explice?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Votul grupului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care vot al grupului?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Votul grupului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Avem dreptul să ne desemnăm un...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Citiţi Regulamentul cu atenţie şi nu mai urlaţi!

Vă rog să vă calmaţi!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Doamnă preşedinte, are dreptul să explice votul în numele grupului?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

E păcat să vă enervaţi!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Răspundeţi-ne, vă rog!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Chiar e păcat!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Răspundeţi-ne! Are dreptul să explice votul?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, v-am explicat! Nu a votat!

Mulţumesc. (Aplauze.)

(Discuţii la prezidiu cu membri ai Grupului parlamentar AUR.)

Explicaţi dumneavoastră, care aţi votat!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Este desemnat domnul Miclău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu are cum să fie desemnat.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Explică votul!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Daţi-ne voie să continuăm!

Domnul Mihai-Adrian Enache (din faţa prezidiului):

Explică votul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu vă mai enervaţi! Chiar nu vreau să vi se întâmple ceva! Văd că vă înroşiţi, vă enervaţi foarte tare! (Vociferări.)

Bun.

4. Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la cea de-a 13-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Interguvernamentale privind Transporturile Internaţionale Feroviare (OTIF), desfăşurată la Berna în perioada 25-26 septembrie 2018, la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF) şi anexele E (CUI), G (ATMF) şi H (EST), semnată la Berna la 9 mai 1980; PL-x 543/2025; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

281 de voturi pentru, o abţinere, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Velcescu Florin-Bogdan.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Vino-ncoace! (Se adresează domnului deputat Samuel-Virgil Miclău.)

Inventăm!

Inventăm!

Dacă nu ne permiteţi să folosim acest microfon regulamentar, inventăm!

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Protestez ferm împotriva faptului că mi se ia...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos.

Închideţi!

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

... dreptul la vot... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; PL-x 331/2025; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul! (Vociferări.)

284 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă bucur că măcar mie mi-aţi dat acest drept elementar de a ieşi la microfon să explic, poate votul meu sau poate votul grupului, lucru pe care nu l-aţi făcut colegului meu.

Da, noi am votat pentru această iniţiativă legislativă care sperăm că va deveni lege în cel mai scurt timp, pentru un drept al pacientului de a cere o a doua părere, o a doua investigaţie în demersul de confirmare sau de aflare a unui diagnostic.

Dar tot cu această ocazie cer, fac un apel la medicii români să iasă în stradă mâine la ora 12.00, să-şi ceară drepturile, să taxeze...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... afirmaţiile prim-ministrului...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice au fost până la ora 10.00!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... care spune că ar trebui ţinuţi în ţară...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...un minim de ani, când ei ar dori să... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la următorul punct.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare - IDA21; PL-x 571/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

195 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 69 de colegi se abţin, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Doamnă ministru,

Cu tot respectul, ce faceţi dumneavoastră este cenzură. Nu puteţi să băgaţi pumnul în gură deputaţilor doar pentru că nu spun ceea ce este pe placul dumneavoastră...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să explicaţi votul!

Domnul Dan Tanasă:

Faceţi chestiunea asta... Exact acum faceţi şi cu mine!

Nu puteţi să...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să explicaţi votul dumneavoastră!

Domnul Dan Tanasă:

Poate ne daţi şi hârtia - ce să explicăm, cum să explicăm!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu vă dau eu lecţii!

Domnul Dan Tanasă:

Mandatele noastre sunt egale, doamnă ministru! Şi al meu, şi al dumneavoastră şi al tuturor celor din sală!

Este timpul nostru, putem să explicăm!

Nu puteţi să ne băgaţi pumnul în gură, să ne tăiaţi, să ne spuneţi că...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicaţi votul!

Domnul Dan Tanasă:

Vă atrăgeam atenţia că comiteţi un abuz!

Eu înţeleg că sunteţi preşedinte de şedinţă şi trebuie să conduceţi şedinţa...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

.... dar nu puteţi pretinde...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă nu faceţi referire la proiectul pe care l-am votat, vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR, explicarea votului. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule deputat Dumitriu, vă rog, aveţi cuvântul! (Vociferări.Gălăgie.)

Domnule Dimitriu, vă rog! (Vociferări.Gălăgie.)

V-am dat cuvântul, distinse coleg! N-aţi făcut referire la proiectul pe care l-aţi votat. (Vociferări. Gălăgie.)

Scrie foarte clar: explicarea votului pentru proiectul de lege care a fost votat. Da? Dumneavoastră aţi venit cu declaraţii politice.

Vă mulţumesc frumos.

Domnule deputat Dimitriu, doriţi să interveniţi?

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (de lângă tribună):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Grupul USR a votat pentru acest proiect. Este normal să fim în organizaţii internaţionale care sunt benefice pentru România.

Un scurt comentariu aş vrea să fac în legătură cu procedura de vot.

Regulamentul este foarte clar. (Gălăgie.) După ce se exprimă votul este posibil să... (Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Numai puţin, domnule Dimitriu!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

... iei cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos pentru intervenţie!

Doamna deputat Vedinaş Verginia, explicarea votului.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Noi am votat împotrivă. Suntem singurul grup parlamentar care ne-am asumat votul, ştiind că riscăm să fim din nou calificaţi extremişti, împotrivă, izolaţionişti, putinişti şi aşa mai departe, pentru nişte considerente care au fost exprimate de colegul meu, la care aş mai adăuga câteva.

Aş începe cu prestaţia reprezentantului Guvernului. Aţi putut observa că reprezentantul Guvernului a venit la microfon şi ne-a rugat: "Vă rugăm să votaţi!". Asta a fost susţinerea lui în ceea ce priveşte acest proiect de lege.

Oameni buni, ne rugăm la biserică, ne rugăm în alte locuri! Dar când un reprezentant al Guvernului, care Guvern e controlat de Parlament, vine şi se roagă de noi să votăm, fără să aibă capacitatea să spună un argument, de ce trebuie să votăm, mă îndrituieşte să spun că nu numai activitatea noastră ca Parlament, prin conţinut şi procedură, s-a deteriorat, dar şi reprezentanţii Guvernului procedează astfel, beneficiind de clemenţa noastră, să aibă o conduită în afara comportamentului firesc.

Mă aşteptam ca reprezentantul Guvernului să ne spună ce avantaje ne aduce, care sunt lucrurile care s-au întâmplat, minunate pentru România, în ultima perioadă, aşa cum un coleg de-al nostru a făcut un istoric etcetera.

Deci, pentru toate aceste considerente, pentru că ţara asta cade pe noi, nu mai avem bani pentru mame, nu mai avem bani pentru handicapaţi, dar avem bani să dăm la nişte organizaţii, care nu ştiu ce bine au adus acestei Românii vreodată, votul nostru a fost negativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Respingeri

7. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, în ceea ce priveşte instituirea mecanismului permanent de audit extern în domeniul securităţii cibernetice şi al activităţii financiare; Pl-x 426/2025; lege organică.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

199 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 70 de abţineri, un coleg care nu votează.

Aprobată respingerea propunerii legislative.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Mitrea Dumitrina, explicarea votului.

Doamna Dumitrina Mitrea (din sală):

Explicarea era la celălalt!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Este câte un reprezentant pentru fiecare grup parlamentar.

A fost domnul Tanasă.

Mulţumesc.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 427/2025; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

222 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, abţineri - 14, 2 colegi care nu votează.

Aprobată respingerea acestei iniţiative legislative.

Explicarea votului, neafiliaţi, doamna deputat Vârgă Mariana.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu vreau să explic abţinerea la Proiectul de Hotărâre 98/2025, în sensul că nu putem să fim de acord cu recunoaşterea explicită a zăcământului offshore de gaze naturale "Neptun Deep", ca punct de interes strategic european.

Este vorba de un proiect prin care România devine independentă energetic şi este foarte bine ca acest proiect să fie unul românesc, să putem să stabilim noi redevenţe, taxe, condiţii ale contractului şi să creăm locuri de muncă.

Resursele naturale ale României reprezintă monopol de stat. Statul trebuie să deţină monopol pe bogăţiile sale, şi nu pe cetăţeni. Statul deţine acum, prin guvernanţii săi, monopol pe cetăţeni şi exploatează în fiecare zi câte puţin.

Dacă doriţi să vă arătaţi puterea, faceţi acest lucru! Menţineţi rezervele naturale ale României în ţară!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Explicarea votului, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Colegii se grăbesc...

Îmi pare rău!

Ar trebui să ne pese tuturor despre educaţie, despre faptul că ce se întâmplă acum în educaţie este foarte, foarte grav.

Dar nu voi vorbi acum despre dezastrul din învăţământ, nu doresc să mi se taie microfonul.

Strict explicarea votului.

Reforma educaţiei româneşti seamănă tot mai mult cu un fel de experiment, un fel de experiment de alchimie medievală, în care aruncăm formulări abstracte în cazanul legislativ, sperând să iasă un fel de elixir al cunoaşterii.

Or, Legea învăţământului preuniversitar, deşi adoptată cu mari aşteptări, a generat, în practică, tensiuni, confuzii, dezechilibre, mai ales în şcolile din mediul rural. Dar aceste degrevări sindicale nu sunt capricii, până la urmă, sunt nişte garanţii constituţionale. Codul muncii garantează... (Vociferări.) Codul muncii garantează...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala!

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Lăsaţi-mă să vorbesc, doamnă deputat, eu v-am lăsat pe dumneavoastră, nu v-am întrerupt! (Se adresează doamnei deputat Corina Atanasiu.)

Deci degrevarea nu e o chestiune de administraţie, e o chestiune a independenţei sindicale, iar în momentul în care statul zice "Eu aprob cine vorbeşte pentru voi!", acel moment se numeşte dictatură.

Or, AUR nu va aproba niciodată legi care zdruncină garanţiile constituţionale, sub pretextul reformei. Degrevarea rămâne ceea ce a fost, o protecţie legală, nu un privilegiu de negociat.

Şi, în general, AUR susţine amendamente care pun interesul elevului, demnitatea profesorului, viitorul educaţiei româneşti mai presus de interese administrative.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Atanasiu Corina, Grupul parlamentar al USR, explicarea votului.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum spuneam şi acum o oră, repet: e foarte bine să venim să vorbim de la acest pupitru, dar e şi mai bine dacă citim proiectele de lege înainte.

Nu este vorba de a ataca degrevarea de normă a liderilor de sindicat. Este vorba despre acei lideri de sindicat care nu mai prestează nici măcar o oră în şcoli, sunt plătiţi full-time de sindicatele naţionale şi nu mai prestează nicio oră în şcoală. Deci, neprestând nicio oră în şcoală, ei în continuare primesc salariu şi de la sindicat full-time şi primesc salariu şi de la şcoală, ceea ce este anormal, este împotriva Legii dialogului social, este împotriva Codului muncii şi este o situaţie tolerată de ani de zile de către Ministerul Educaţiei, fără nicio justificare legală.

Deci, nu este vorba de a ataca mişcarea sindicală, de a închide gura sindicaliştilor, dimpotrivă, mişcările sindicale trebuie susţinute, dar acestea, sindicatele din învăţământ, trebuie să respecte aceleaşi reguli pe care le respectă toate sindicatele din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.03.