Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 193.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 2 şi miercuri, 4 martie 2026; programul de lucru pentru perioada 2-7 martie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 23 februarie-2 martie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi avem dezbateri politice în cadrul Orei Guvernului, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările noastre cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observaţii. Nu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ancuţa-Florina Irimia, membră a Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea unei declaraţii politice cu ocazia Lunii Martie - Luna Internaţională de Conştientizare a Endometriozei.

Aveţi cuvântul, distinsă doamnă deputat.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Luna martie ne aduce în faţă o realitate pe care multe femei o trăiesc ani întregi fără să fie văzută cu adevărat. O realitate care începe, de cele mai multe ori, cu o durere trecută cu uşurinţă cu vederea. O durere despre care li se spune că "aşa e normal", până când normalul devine o povară purtată în tăcere.

În tot acest timp, femeile îşi continuă viaţa. Merg la şcoală, îşi dau examenele, sunt prezente la serviciu, îşi cresc copiii, îşi duc responsabilităţile până la capăt. Fac toate acestea în timp ce încearcă să nu lase suferinţa să se vadă. Îşi păstrează ritmul, zâmbetul, demnitatea.

Iar în spatele acestei forţe se află, de prea multe ori, un diagnostic pus prea târziu: endometrioza.

Este o afecţiune cronică ce atinge una din zece femei aflate la vârsta reproductivă. Afectează fertilitatea, viaţa profesională, echilibrul emoţional. Nu se vede, dar schimbă vieţi. Vieţile femeilor, ale familiilor lor, ale comunităţilor din care fac parte.

Endometrioza este o temă care ţine de felul în care privim sănătatea femeilor, de felul în care ascultăm, de cât de repede reacţionăm atunci când cineva spune "nu mai pot". Ţine de respect, de încredere, de responsabilitatea pe care o avem unii faţă de alţii.

Am făcut primii paşi în această direcţie. Primul proiect care sprijină femeile cu endometrioză a trecut de Senat, iar acum se bucură de susţinerea pe care dumneavoastră aţi oferit-o în comisiile de specialitate. Cu susţinerea dumneavoastră, am mai depus alte două proiecte. Toate acestea au un singur scop: ca femeile să nu mai fie nevoite să lupte singure.

Vorbim despre mame, despre fiice, despre colegele noastre, nu doar despre statistici. Despre femei care ţin în picioare familii, locuri de muncă şi comunităţi întregi.

Astăzi, pentru mine, este o zi care mă face să zic "nu mai pot".

Şi le mulţumesc colegilor care au ales să se implice cu adevărat, care au venit în comisii documentaţi, cu întrebări, cu dorinţa sinceră de a înţelege. Asta înseamnă responsabilitate. Asta înseamnă respect. Iar pe mine mă face să spun că mai pot, dar alături de voi.

Dacă ne dorim o Românie sănătoasă, trebuie să începem prin a proteja sănătatea femeilor. Iar primul pas este să recunoaştem ceea ce, prea mult timp, a fost ignorat.

În această lună martie, vă invit să transformăm atenţia în acţiune. Să privim cu seriozitate o realitate care nu mai poate fi trecută cu vederea. Să ascultăm, să înţelegem şi să construim politici care schimbă vieţi.

Pentru sănătate.

Pentru respect.

Pentru demnitate.

Şi, mai presus de orice, să nu mai lăsăm nicio femeie să lupte în tăcere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, potrivit art. 210 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea unor teme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială: "Responsabilitatea ministrului mediului, apelor şi pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român - cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea: 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- reprezentantul Guvernului - ministrul vizat: 5 minute, pentru a răspunde;

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea: 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

- celelalte grupuri parlamentare: câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul deputaţilor neafiliaţi: un minut, pentru a prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul Guvernului - ministrul vizat: 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

În continuare, permiteţi-mi să iau cuvântul, în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al PSD, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

(Coboară la tribună.)

Distinşi colegi,

Stimată doamnă ministru,

Ne bucurăm că, în sfârşit, aţi dat curs invitaţiei de a discuta problema barajului de la Mihăileni, judeţul Hunedoara - o problemă care nu ţine doar de administraţie, ci de siguranţa publică şi de viitorul economic al zecilor de mii de oameni din această zonă.

Din păcate, vorbim din nou despre baraje în mandatul dumneavoastră. Iar acest lucru nu este întâmplător. În singura vizită pe care aţi desfăşurat-o în judeţul Hunedoara, în data de 9 august 2025, aţi fost preocupată exclusiv de problemele legate de deşeuri, ignorând investiţiile strategice aflate în responsabilitatea directă a ministerului pe care îl conduceţi.

În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizaţiei de construire pentru barajul Mihăileni. Nu comentez decizia instanţei, însă vă cer, doamnă ministru, soluţii rapide.

Vorbim despre un proiect la care statul român lucrează de aproximativ 40 de ani, în care s-au investit 147 de milioane de lei, din cele 173 de milioane, astăzi aflându-se în proporţie de 90% finalizat.

Pentru colegii care nu cunosc foarte bine subiectul, reamintesc pe scurt că în 1984 s-a decis construirea barajului de la Mihăileni, investiţia fiind aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 243/1985 şi Decretul nr. 92/1987. Autorizaţia de construire a fost emisă în 22 aprilie 1987, conform legislaţiei vremii, fără termen de expirare, fiind valabilă până la finalizarea lucrărilor.

Lucrările au început imediat, iar în primii trei ani s-a realizat peste 60% din investiţie. După 1990, proiectul a continuat cu finanţări succesive, ajungând astăzi aproape de finalizare.

Începând cu anul 2014, în calitate de parlamentar, am folosit toate posibilităţile legale: întrebări, interpelări, solicitări oficiale către Ministerul Mediului, către Guvernele României. În octombrie 2025, v-am transmis ultima interpelare pe această temă. Atunci mi-aţi răspuns, doamnă ministru, că ministerul pe care îl conduceţi consideră că acest obiectiv trebuie să fie inclus pe lista Obiectivelor Strategice de Interes Naţional.

Am aici toate demersurile. (Arată un set de documente.)

Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă şi avea funcţiuni complexe, dintre care menţionez:

- Alimentare cu apă pentru localităţile din zonă şi apărare împotriva inundaţiilor în aval - prin atenuarea viiturilor pe Crişul Alb - pe sectorul comuna Buceş - Vaţa de Jos până la Gurahonţ, judeţul Arad. Aceasta ar proteja de inundaţii circa zeci de mii de locuitori.

Din păcate, începând cu anul 2009, a fost o serie succesivă de inundaţii care au dus nu doar la pagube materiale, inundarea locuinţelor, din păcate, chiar şi pierderi de vieţi omeneşti.

Şi o să vă las, la final, doamnă ministru, foarte multe fotografii, din păcate, de la aceste tragedii; ele sunt publice, le găsiţi şi pe Internet.

- De asemenea, barajul avea rol de a asigura necesarul de apă pentru alimentarea populaţiei şi a agenţilor economici din zonă;

- Producerea de energie electrică - energie regenerabilă - circa 1,2 gigawaţi/an.

În momentul de faţă, Consiliul Judeţean Hunedoara implementează un proiect, o investiţie europeană în valoare de 40 de milioane de euro, pentru aducţiunea reţelelor de apă şi canalizare, destinată pentru aproximativ 40.000 de locuitori din municipiul Brad şi din zona aferentă. Dar spun foarte clar: dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcţiune, riscăm să avem conducte noi, dar fără apă în ele.

Doamnă ministru, însă problemele legate de siguranţa barajelor din judeţul Hunedoara nu se opresc aici. Avem barajul Valea de Peşti, în Valea Jiului, care a fost construit în perioada 1970-1973, care asigură alimentarea cu apă pentru oraşul Uricani, oraşul Aninoasa, municipiile Lupeni şi Vulcan, şi o mare parte din municipiul Petroşani, având totodată rol esenţial în protecţia împotriva inundaţiilor.

În aprilie 2025, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară din cauza agravării infiltrărilor şi a fisurilor apărute în masca asfaltică de etanşare a barajului. Autorităţile au stabilit că este necesară reabilitarea stratului de etanşare - masca asfaltică. Pentru aceste lucrări ar fi nevoie urgent de aproximativ 10 milioane de euro, din valoarea totală a proiectului tehnic de punere în siguranţă a acestui baraj, în valoare de aproximativ 240 de milioane de euro.

Consecinţele unui scenariu în care barajul ar ceda ar fi dramatice: inundarea în aval a localităţilor din Valea Jiului şi punerea în pericol a peste 75.000 de locuitori.

Având în vedere cele expuse, vă rog să ne spuneţi:

- Intenţionaţi să includeţi în bugetul de stat suma de aproximativ 10 milioane de euro, necesară reparării urgente a măştii de etanşare a barajului Valea de Peşti, lucrare esenţială pentru punerea în siguranţă a zonei?

- Aţi verificat dacă instituţiile responsabile au acţionat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni?

- Având în vedere inaugurarea lucrărilor din anul 2022 de la barajul de la Mihăileni, cum s-a făcut această inaugurare, ce s-a întâmplat cu procesul-verbal de recepţie pe care ABA Crişuri nu şi-l mai asumă acum sau nu recunoaşte că a întocmit un astfel de document?! Aţi demarat verificările necesare?

- Având în vedere că, potrivit informării ABA Crişuri Oradea, majoritatea obiectivelor investiţiei sunt deja finalizate, iar pentru punerea în funcţiune au mai rămas doar lucrările de deviere a DN 74 Brad-Abrud, în valoare de 40,5 milioane de lei, realizarea drumului de exploatare pe malul stâng, 11,8 milioane de lei, şi linia de tensiune electrică, în valoare de 25 de milioane de lei, vă rog să ne precizaţi dacă în bugetul pentru anul 2026... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

În continuare, o invit la cuvânt pe doamna ministru Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Diana-Anda Buzoianu (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Bună ziua!

Sunt astăzi în faţa dumneavoastră cu aceeaşi deschidere şi transparenţă ca întotdeauna.

Sunt însă şi un pic îngrijorată, pentru că o minciună care a fost spusă de foarte multe ori a ajuns inclusiv în Parlament, Parlamentul României fiind astăzi în punctul în care nu mai ştie care este realitatea sau nu.

O minciună, însă, repetată obsesiv nu este şi adevăr. Aşa că haideţi să clarificăm un pic care este adevărul.

Nu suntem în faţa unei crize care este surpriză şi care nu poate să fie reparată. Nu suntem nici măcar în faţa unui conflict politic, pentru că ne dorim cu toţii acelaşi lucru, şi anume, acest baraj să fie funcţional. Suntem însă în faţa unui scandal populist, să zicem aşa, şi suntem, de asemenea, în faţa unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat, pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect de infrastructură au fost de-a lungul timpului vulnerabile juridic.

Există o singură întrebare care rămâne, şi anume, dacă România doreşte să construiască legal şi sigur sau dacă doreşte să construiască vulnerabil, de acum încolo.

În cazul acumulării de la Mihăileni, sunt trei aspecte care trebuie să fie foarte clar cunoscute de toată lumea.

În primul rând, corpul barajului este gata, finalizat, din anul 2022. (Arată o imagine.) Acesta este barajul. În 2024 şi în 2025 a oprit viituri, apă în cantitate de 5,5 milioane de metri cubi, şi a salvat 17.000 de oameni. A spune că rolul de oprire a inundaţiilor este blocat astăzi este o minciună. Şi întrebarea mea este: cui foloseşte, românii să fie minţiţi că nu va fi realizat în continuare scopul principal al acestei infrastructuri? Pentru că el va fi realizat în continuare.

Al doilea aspect. O instanţă a anulat un aviz mai vechi de 40 de ani de zile. Nu Ministerul Mediului, o instanţă!

Aş vrea să vă arăt un pic (Arată un document.) - acesta este avizul din 1987.

A spune că este o surpriză că a fost vulnerabil juridic în 2026 un aviz lansat în 1987 este cel puţin o manipulare.

Poate cumva asta îi ajută şi pe cei care sunt duplicitari şi spun în aceeaşi propoziţie - să se dea avize, pe repede înainte, să nu se respecte legislaţia, să fie totul făcut pe colţ de masă. Şi după aia, când aceste avize sunt anulate în instanţă, tot ei vin să urle că trebuiau să fie făcute lucrurile mult mai temeinic.

Răspunsul este că, într-adevăr, trebuie să fie făcute lucrurile mult mai temeinic. Iar la Mihăileni vor fi făcute lucrurile cu respectarea legii. Adică documentele vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale şi vor fi complete.

Al treilea aspect. Pentru că am tot auzit că nu se mai lucrează absolut deloc la Mihăileni. O să vă arăt o poză de vineri. (Arată o imagine.) Aceasta este o poză de vineri. După cum vedeţi, există lucrări. Pentru că astăzi, în momentul în care discutăm, sunt realizate lucrări. Da, lucrări care sunt conexe, lucrări pentru care au fost emise avize în 2024, 2025... (Vociferări.) lucrări ale căror avize nu au făcut obiectul litigiului. (Aplauze.)

Sigur, toate aceste aspecte nu exclud însă întârzieri cu privire la barajul de la Mihăileni, pentru că, într-adevăr, acesta este costul care va fi plătit de români pentru cultura de improvizaţie şi lucrările de mântuială care au fost făcute până acum pentru această lucrare. Dar noi va trebui să schimbăm cumva cum au fost gândite documentele până acum.

Şi ce a făcut ministerul după ce s-a dat decizia definitivă în instanţă?

ABA Crişuri a convocat proiectantul şi deja, în momentul de faţă, se reface studiul de fezabilitate.

ABA Crişuri împreună cu Prefectura, cu Consiliul Judeţean Hunedoara, cu Primăria Buceş şi cu Direcţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara sunt în proces de a depune toate documentele, certificatele de urbanism, ca apoi, pe baza tuturor documentelor de la nivel local obţinute, să se poată da, emite, iniţia, o hotărâre de Guvern din partea Ministerului Mediului, pentru a se reaproba indicatorii actualizaţi.

Spuneţi că aveţi nevoie de 10 milioane de euro, pe alt proiect - asta, ca o mică paranteză.

Ştiţi care a fost bugetul care a venit anul acesta la Ministerul Mediului, pe baraje, prima variantă? 50 de milioane de lei, adică 10 milioane de euro, pentru toată ţara, pentru toate lucrările.

După negocieri şi după discuţii, 150 de milioane de lei.

Adică dumneavoastră mă întrebaţi dacă anul acesta avem banii necesari pentru o singură lucrare, să punem o treime din bugetul care a fost aprobat pentru toate barajele din România. Şi problema de bază care rămâne, că nici măcar nu voiam să vorbesc despre asta, dar da, avem o problemă fundamentală, că nu sunt alocate suficient de multe fonduri pentru infrastructură critică împotriva inundaţiilor. Vom schimba asta doar în momentul în care va exista un mecanism care să poată să aducă mai mulţi bani.

Mai vreau un minut extra de la celelalte 5 minute de la final, vă rog. (Se adresează doamnei deputat Natalia-Elena Intotero, preşedintele de şedinţă.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Pe scurt, circulă în Parlament cumva o intoxicare că mediul este împotriva infrastructurii critice.

În realitate, interesul strategic pe care noi îl avem cu privire la aceste lucrări este mână în mână cu securitatea juridică.

Niciun drum, nicio autostradă, nicio construcţie, niciun baraj nu poate exista şi nu poate fi sigur dacă nu este sigur şi din punct de vedere legislativ, dacă nu are securitate juridică.

Nu alegem între mediu şi oameni, alegem să avem lucrări juridic realizate în regulă, care să nu fie vulnerabilizate ulterior, pentru oameni, pentru mediu.

La barajul Mihăileni, noi o să depunem toate documentele necesare ca acest baraj să nu mai fie vulnerabil, pe viitor, juridic. Dar întrebarea este: câte astfel de proiecte au fost blocate de-a lungul timpului, pentru grabă politică, şi apoi, când aceste proiecte sunt vulnerabilizate, cât scandal politic ar trebui să fie făcut pentru fiecare dintre ele?

Răspunsul pe scurt este că avem nevoie de lucrări făcute temeinic. Şi le vom face. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Toma Ilie, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, pentru lămuriri suplimentare - 3 minute.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cam puţin 3 minute, dar, mă rog, având în vedere că este Ziua doamnelor, vă spun şi eu la mulţi ani, şi că doamna ministru e o doamnă, nu pot să întreb foarte dur, în termenii în care mi-aş dori acest lucru.

Or, aţi vorbit despre vulnerabilitate juridică, dar dumneavoastră nu aţi fost acolo nici măcar un minut. V-au adus pozele alea cu resturile lucrărilor făcute în decursul anilor.

Îmi pare rău, nu s-au curăţat reziduurile. Dumneavoastră ştiţi cum arată un şantier? Aţi văzut barajul respectiv, măcar o dată în viaţa dumneavoastră? Nu l-aţi văzut, cu siguranţă.

E foarte uşor să vorbeşti despre vulnerabilitate juridică, dar aţi verificat dacă instituţiile responsabile au acţionat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni? Pentru că eu nu sunt convins că este aşa. Iar dumneavoastră trebuie să ne daţi un răspuns, doamnă ministru. Cu tot respectul faţă de dumneavoastră, aici este vorba despre o responsabilitate a funcţiei de ministru pe care o purtaţi.

Vulnerabilitate juridică, de două, trei ori. Păi, dacă este vulnerabilitate juridică, cum s-a făcut inaugurarea barajului în 2022? Ştiţi că acolo s-a făcut de către nişte personalităţi politice ale Hunedoarei şi de la Bucureşti, şi au arătat cu mare pompă că barajul este gata şi l-au inaugurat? Ştiţi lucrul ăsta? Dacă a fost aşa în regulă, de ce nu finalizaţi lucrările adiacente? Acolo există şi o parte de lucrări adiacente care trebuie finalizate - şosele, consolidarea barajului printr-un covor asfaltic, conducte, reţele electrice. Nu s-a făcut nimic.

Problema cea mai mare, da, sunt banii; banii care să protejeze, să nu moară oamenii.

Îmi cer scuze, eu nu vă acuz pe dumneavoastră, dar multe din lucrurile pe care le-aţi arătat în pozele astea sunt neadevărate. Oare de ce? Oare vă dezinformează cei care ar trebui să vă spună adevărul? Oare nu aţi reuşit, din timpul dumneavoastră foarte ocupat, nu ştiu, o zi, în tot mandatul ăsta, să ajungeţi până acolo, să vedeţi vulnerabilitatea barajului şi vulnerabilitatea juridică a actelor? E foarte important, pentru că sunteţi ministru şi trebuie să-i verificaţi.

Dacă aşa merg treburile în România, merg foarte rău.

Şi aş vrea să ne lămuriţi suplimentar: intenţionaţi să includeţi în propunerea bugetului pentru anul 2026 sumele necesare pentru finalizarea barajului Mihăileni, da, plus covorul asfaltic, cum v-am spus, masca asfaltică, cum se numeşte?

La barajul Valea de Peşti, 10,8 milioane de euro, da, din totalul de 240 de milioane de euro, pentru punerea în siguranţă? Ştiu că avem asemenea bani.

Deci e foarte important, dacă barajul de la Valea de Peşti, din Valea Jiului, crapă, să ştiţi că se inundă oraşele Uricani, Lupeni, Vulcan, până la Aninoasa. La calculele estimate ale specialiştilor - se ajunge şi la 3-4 metri în oraşul cel mai de jos.

Viaţa oamenilor este în pericol. Acolo sunt 70.000 de oameni. La barajul de la Mihăileni şi în oraşele pe care le alimentează cu apă şi le protejează împotriva inundaţiilor mai sunt încă aproximativ 40.000 de oameni.

Doamnă ministru, vă rog răspundeţi serios, aşa cum impune responsabilitatea funcţiei dumneavoastră de ministru.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Urmează dezbateri din partea celorlalte grupuri parlamentare.

Câte 3 minute fiecare, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are timp maxim alocat 5 minute.

Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi are timp alocat un minut.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu Ştefăniţă-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Dacă ar fi fost să respectăm votul dat de Senat pe 15 decembrie, anul trecut, în mod normal, dumneavoastră nu mai trebuia să mai fiţi în această funcţie, dar trecem dincolo de lipsa de moralitate şi de responsabilitate a Grupului USR, şi revin la subiectul de astăzi.

Pe 19 februarie, la briefingul de presă, pe care l-aţi susţinut la Guvern, aţi spus următoarele:

"Am zis de la bun început că autorizaţiile care trebuie să plece de la Ministerul Mediului trebuie să fie unele solide, care să respecte cu adevărat legislaţia, tocmai ca să nu ne mai trezim în două-trei luni sau în 20 de ani, în anumite cazuri, cu ele anulate. Dacă aş fi fost întrebată acum mulţi ani, când a început acest proiect, dacă autorizaţia era corect să se continue cu ea, având în vedere că avea zeci de ani de zile în spate, aş fi spus şi de pe atunci că ar fi trebuit să fie respectată legislaţia, ca să nu ajungem în punctul acesta, în care avem proiecte 90% aproape implementate, blocate în instanţă".

Doamnă ministru, vorbim despre acest caz, sunteţi în funcţie de aproape 8 luni de zile, dacă ştiaţi că autorizaţia reprezintă o problemă, de ce a trebuit să se ajungă în această situaţie, în care instanţa să spună punct acestui proiect? De ce aţi ales să lăsaţi lucrurile aşa?

Veniţi acum şi ne spuneţi că, după ce instanţa a decis într-o anumită direcţie, lucrurile au fost rezolvate. Ce s-a întâmplat? De ce în aceste 8 luni nu v-a interesat?

Dumneavoastră, ca ministru, în mod normal ar fi trebuit să fiţi informată de către CA-urile din subordinea dumneavoastră, cu privire la aceste procese pe care le au în instanţă. Ştiaţi de ele? Nu ştiaţi?

De asemenea, o întrebare reieşită din briefingul de presă al dumneavoastră: care era calitatea dumneavoastră acum mulţi ani, când a început acest proces? Aveaţi vreo legătură cumva cu reprezentanţii ONG-urilor de mediu care au depus acest proces în instanţă?

Şi mai este un lucru - sunteţi în această funcţie pentru a apăra interesele statului român. Aş vrea să vă întreb pe dumneavoastră, doamnă ministru: care a fost scopul întâlnirii din data de 3 februarie 2026, cu reprezentanţii Declic, cu doar câteva zile înainte ca instanţa să decidă cu privire la acest baraj?

Ar fi bine că oamenii să ştie pe cine reprezentaţi în această funcţie, dacă reprezentaţi statul român sau ONG-urile de mediu care blochează în instanţă proiecte strategice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la cuvânt pe doamna deputat Stănescu Vetuţa.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă ministru,

Intervin astăzi pentru a aduce în faţa dumneavoastră o situaţie care, pentru judeţul Hunedoara, nu este una teoretică, nu este una de birou şi nu este un simplu litigiu administrativ. Este o situaţie critică.

Barajul de la Mihăileni, din comuna Buceş, investiţie începută în 1987, ajunsă într-un stadiu avansat de execuţie, a rămas fără autorizaţie de construire, în urma unei acţiuni în instanţă iniţiată de Organizaţia Declic.

În spatele acestei hotărâri nu sunt doar hârtii şi proceduri, sunt aproape 20.000 de oameni care aşteptau finalizarea lucrării, oameni care, de ani de zile, au trăit cu promisiunea că vor avea în sfârşit protecţie reală împotriva inundaţiilor şi o sursă sigură de apă.

Acest baraj nu produce energie, nu este un proiect industrial controversat, este o amenajare hidrotehnică, menită să regleze debitul Crişului Alb, un râu care, în repetate rânduri, a produs ravagii la Buceş, Crişcior, Brad şi în alte localităţi din aval.

Pentru aceste comunităţi, fiecare episod de ploi torenţiale înseamnă teamă, înseamnă gospodării afectate, infrastructură distrusă, investiţii locale compromise, înseamnă nesiguranţă.

Finalizarea barajului înseamnă stabilitate, înseamnă protecţie, înseamnă apă potabilă, în condiţii de siguranţă. Mai mult decât atât, de această investiţie depind direct alte două investiţii esenţiale: finalizarea drumului care deserveşte populaţia şi care asigură accesul în zonă, în condiţii normale, finalizarea liniei electrice aferentă amenajării.

Blocarea barajului înseamnă blocarea în lanţ a acestor obiective. Şi nu doar atât. De punerea în funcţiune a acumulării depind investiţii majore de extindere şi modernizare a reţelelor de apă. Vorbim de proiecte care vizează creşterea accesului la apă potabilă şi servicii moderne pentru mii de oameni. Fără finalizarea barajului, aceste planuri riscă să rămână blocate sau subdimensionate.

Doamnă ministru,

După aproape patru decenii de investiţii, după sume importante cheltuite din bani publici, statul român nu-şi poate permite să lase această lucrare în aer, într-o zonă de incertitudine juridică şi administrativă.

Nu vă cer demisia, nu caut un conflict politic, dar vă cer un răspuns clar şi un angajament ferm.

Care este strategia juridică a ministerului, pentru a corecta situaţia creată?

Care sunt paşii concreţi pentru reautorizarea rapidă a lucrării?

Ce termene vă asumaţi pentru finalizarea barajului, a drumului şi a reţelei electrice?

Cum protejaţi investiţia deja realizată şi cum garantaţi că proiectul nu va fi compromis?

Pentru oamenii din Buceş, Crişcior şi Brad, şi din toată zona Crişului, acestea nu sunt dezbateri tehnice, sunt chestiuni de siguranţă şi încredere în stat. Acesta este momentul în care trebuie să demonstraţi că Ministerul Mediului nu se ascunde în spatele procedurilor, ci găseşte soluţii, apară interesul public şi duce la capăt investiţiile pentru România.

Oamenii au aşteptat prea mult. Acum e nevoie de o decizie!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, prima intervenţie, doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Doamnelor şi domnilor de la PSD,

Mă adresez vouă şi în special celor din judeţul Hunedoara, pentru că v-am văzut extrem de indignaţi, de revoltaţi, foarte moralizatori şi cerând demisii. Şi trebuie să recunosc că sunt extrem de impresionată. Sunt impresionată cum un partid care conduce de ani de zile judeţul Hunedoara, şi îl controlează, găseşte brusc vinovaţi în altă parte. Sunt impresionată cum un partid care controlează consiliul judeţean, marile primării şi mai ales toate instituţiile şi deconcentratele din judeţul nostru, caută acum să arate cu degetul în altă parte.

Pentru voi, mereu responsabilii pentru eşec sunt în altă direcţie. (Aplauze.) Iar acum alegeţi să o atacaţi pe Diana Buzoianu. Pentru ce?! Pentru anularea de către instanţă a unei autorizaţii emise încă din '87?! Sau pentru un proiect demarat în urmă cu patru decenii aproape şi care nu a fost finalizat?! Sau poate pentru o acţiune în instanţă, declanşată în 2022, adică cu foarte mulţi ani înainte ca Diana Buzoianu să preia Ministerul Mediului?

Barajul de la Mihăileni se află, într-adevăr, într-o situaţie juridică complicată, şi asta după aproape 40 de ani de blocaje, de autorizaţii neactualizate şi de date amânate tot de voi. Nu pentru că proiectul ar fi fost imposibil de gestionat, ci pentru că voi, cei care aţi condus atât ţara, cât şi judeţul Hunedoara, nu aţi fost în stare să luaţi nişte decizii, astfel încât să finalizaţi acest proiect, respectând legea.

V-aţi pierdut în pasivitate, în amânări şi nu aţi fost în stare să livraţi soluţii reale.

Şi acum, când Diana Buzoianu vine şi încearcă să pună lucrurile în mişcare, să actualizeze documentaţia, astfel încât proiectul să fie reautorizat şi barajul să fie finalizat, voi veniţi şi o atacaţi.

Mă întreb cu ce vă încurcă Diana Buzoianu, domnilor?!

Şi vreau să vă mai spun încă ceva: hunedorenii s-au săturat şi nu mai acceptă să li se livreze scandaluri politice, în loc de rezultate. Hunedorenii nu mai acceptă să li se arate cu degetul şi să li se spună că vinovaţii sunt în altă parte. Pentru că hunedorenii trăiesc nu în realitatea pe care voi vreţi să le-o transmiteţi în comunicate, prin presa aservită, ci în realitatea în care judeţul lor este unul dintre cele mai depopulate din România, din care tinerii pleacă cât văd cu ochii, unde avem printre cele mai mici salarii şi suntem mereu la coada clasamentelor naţionale, unde lipsa de perspective nu face decât să-i umilească şi să-i alunge pe hunedoreni.

Aceasta este consecinţa modelului vostru de administraţie, pentru care încercaţi să-i faceţi responsabili pe alţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Bende Sándor.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Distinşi colegi,

Deoarece vreau să evit discuţii neprincipiale legate de manevre politice şi motivaţii absconse, mă voi rezuma la lucruri evidente.

Data trecută am vorbit despre apa potabilă cu ministrul energiei, astăzi vorbim despre baraje cu ministrul mediului, ambele comportând investiţii de interes public. Reamintesc afirmaţia mea de atunci: problemele societăţii moderne sunt rareori resortul unui singur minister.

Dacă discuţia anterioară s-a axat pe demararea unei investiţii şi inacţiunea dăunătoare a administraţiei locale, astăzi, subiectul este imposibilitatea punerii în funcţiune a unei investiţii deja finalizate, cu o administraţie locală implicată activ în derularea proiectului.

Nici acum două săptămâni de zile ministrul nu a putut şi nici acum doamna ministru nu poate oferi soluţii la subiectele puse pe tapet. Iar atunci când afirm acest "nu pot", asta înseamnă că orice acţiune din partea lor ar echivala cu o ilegalitate. În cazul acumulării hidroenergetice Mihăileni, ministrul ar nesocoti o hotărâre judecătorească.

Este evident că lucrări de prevenire a inundaţiilor care provoacă pierderi materiale şi, Doamne fereşte, de vieţi omeneşti trebuie făcute. Este evident că legea din domeniul autorizării construcţiilor trebuie respectată. Este evident că vocea societăţii civile trebuie ascultată şi este evident că o hotărâre judecătorească nu poate fi ignorată.

Tocmai în navigarea printre aceste evidenţe, cu respectarea tuturor bornelor şi armonizarea intereselor tuturor părţilor implicate constă arta guvernării.

Haideţi să ne concentrăm pe guvernare şi legiferare, dragi colegi! Să invităm miniştrii în comisiile de specialitate, să prezentăm public concluzii pertinente şi să le concretizăm în norme! Că de dezbateri goale de conţinut şi fără urmări, de pretexte de risipit timpul şi de acutizare a conflictelor politicianiste s-a săturat toată lumea!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu participă la dezbateri.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Oltenaşu Sorin-George, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

România are nevoie de capacităţi de acumulare a apei, pentru protecţie împotriva inundaţiilor, pentru irigaţii, pentru susţinerea producţiei de energie, pentru alimentarea populaţiei.

Vedem o investiţie strategică transformată într-un monument al blocajului birocratic, vedem un baraj început de ani de zile cu bani publici investiţi.

Din păcate, ministerul pe care îl conduceţi pare mai preocupat de avize întârziate şi interpretări restrictive ale legii decât de găsirea unor soluţii legale pentru finalizarea acestei investiţii.

Vreau să vă întreb: există un termen clar sau această investiţie va rămâne suspendată între hârtii şi contestaţii, un monument al neputinţei celor care au condus ţara în ultimii ani?

Ministerul Mediului este depăşit.

În altă ordine de idei, aflăm de deversări ilegale la Budeşti, la Olteniţa, la Crişan, în Deltă. Ministerul este depăşit.

Aflăm, de exemplu, în Ialomiţa, de laboratoare care într-o zi măsoară valori ale hidrogenului sulfurat de peste 20 de ori mai mari decât limita legală, iar la o săptămână acelaşi laborator măsoară valori normale.

Apropo, Legea mirosurilor, aşteptată de români, încă nu are norme de aplicare! Când veţi emite aceste norme? Câte luni sau ani mai trebuie să suporte românii disconfortul şi lipsa de intervenţie?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Cea de-a doua intervenţie din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi asistăm la o scenă politică interesantă.

Ni se spune că ministrul mediului blochează o investiţie strategică, barajul Mihăileni. Dar ceea ce nu ni se spune este chiar mai important decât ceea ce ni se spune.

De ce se discută despre Mihăileni ca despre un proiect izolat, când o anumită documentaţie tehnică arată clar că acumularea Mihăileni este prevăzută ca sursă de apă pentru exploatarea minieră Rovina?

De ce se evită cuvântul "Rovina"? De ce se evită discuţia despre peste 200 de tone de aur şi 635.000 de tone de cupru?

Domnul Ilie Toma (din sală):

300 de tone de aur!

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

300 de tone!

Mulţumesc.

Pentru că, dacă Mihăileni este infrastructura de apă necesară pentru Rovina, atunci Parlamentul este pus astăzi în faţa unei false dezbateri.

Nu discutăm despre un baraj pentru comunităţi, discutăm despre o componentă a unui lanţ industrial de exploatare minieră masivă.

Şi atunci întreb: de ce prezentaţi barajul drept investiţie strategică pentru România, fără să spuneţi explicit că este legat de Proiectul Rovina?

De ce cereţi deblocarea unei infrastructuri conexe unui proiect minier, fără să aduceţi în discuţie impactul cumulativ?

De ce transformaţi respectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-o acuzaţie politică? Pentru că instanţa a constatat o problemă de legalitate.

Dar cine a împins înainte acest proiect ani la rând, în condiţii juridice vulnerabile, cine a făcut inaugurări simbolice în 2022, în timp ce existau litigii şi suspendări? Cine a emis hotărâri pentru exproprieri, în timp ce temeiul era contestat?

Ceea ce vedem este o încercare de a pune presiune politică pentru a forţa deblocarea unei infrastructuri despre care ştiţi foarte bine că este parte a mecanismului Rovina.

Parlamentul nu trebuie indus în eroare, prin omisiune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul parlamentar POT.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Doamnă ministru,

Asociaţia Declic a cerut demolarea barajului Mihăileni încă din anul 2022.

Timp de 4 ani, Asociaţia Declic nu a câştigat procesul cu Apele Române, instituţie ce se află în subordinea Ministerului Mediului.

Surpriză însă! La doar şase luni de la instaurarea unui ministru al USR la Ministerul Mediului, Apele Române, din subordinea ministerului, pierd procesul în instanţă şi se cere demolarea barajului.

În spaţiul public, Asociaţia Declic este total asociată cu partidul USR. Au existat situaţii în care membrii USR au susţinut campaniile Declic.

Declic a susţinut public cauze şi iniţiative legislative promovate de USR, şi de niciun alt partid.

Asociaţia Declic luptă pe faţă împotriva competitorilor politici ai USR. Împotriva POT, Declic a dus o campanie agresivă, unde se cerea demisia mea: "Preşedintele POT, Anamaria Gavrilă, să plece din Parlamentul României!".

Doamnă ministru,

Sunteţi în conflict de interese. Trebuie să vă daţi demisia.

Moţiunea împotriva dumneavoastră a trecut la Senat.

De ce sfidaţi Parlamentul?

Voi, USR, aţi urlat de 9 ani de zile: "Democraţie!".

Păi, democraţia a spus că dumneavoastră trebuie să plecaţi.

Iar PSD să înceteze cu ipocrizia, pentru că, dacă nu este de acord ca doamna Buzoianu să fie la Ministerul Mediului, păi, stă în puterea PSD să nu mai fie doamna Buzoianu la Ministerul Mediului.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Munteanu Valeriu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, chiar dacă Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Romsilva nu a fost adoptată în şedinţa de Guvern, paginile de Facebook ale USR publicau un clip fictiv al Dianei Buzoianu, în care doamna anunţa cu surle marea reformă. Exact ca la bolşevicii sovietici, precursorii politici ai USR-ului, când ziarul "Izvestia" anunţa, în 1940, lichidarea lui Lev Troţki, înainte ca acesta să fi fost omorât.

Ce mai contează faptele, ce mai contează realitatea, când USR şi doamna Buzoianu au de făcut propagandă?! Unicul lucrul la care se pricep cu adevărat.

Dacă pentru PSD, PNL, USR şi UDMR contau instituţiile democratice ale României, Diana Buzoianu nu mai era ministrul mediului, din momentul în care Senatul a votat o moţiune simplă împotriva acesteia. Dar PSD a votat formal această moţiune şi nu a făcut absolut niciun demers în interiorul Coaliţiei de guvernare pentru debarcarea efectivă a ministrului USR al mediului.

Faptul că PSD o cheamă astăzi pe Diana Buzoianu pentru a da explicaţii pe subiectul anulării în instanţă a autorizaţiei de construire la barajul Mihăileni este o nouă oglindire a zicalei româneşti "Hoţii strigă: «Prindeţi hoaţa!»".

Or, PSD, în ultimii 30 de ani, a avut tot confortul pentru a rezolva această problemă de la Mihăileni, şi nu a rezolvat-o. De lene!

USR poartă responsabilitatea directă pentru blocajele care afectează proiectele hidroenergetice. Prin susţinerea constantă a unei agende ecologiste radicale şi prin încurajarea activismului litigios împotriva marilor investiţii energetice, USR a contribuit la întârzierea sau la paralizarea unor obiective strategice pentru România.

Doamnă Buzoianu,

Lăsaţi filmările de propagandă, apucaţi-vă de lucru, livraţi rezultatele pe care le aşteaptă românii, nu ONG-urile finanţate din bani stră... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamnă ministru,

Pentru cei care cred că este o dispută politică, orice ministru, ca om de stat, ca demnitar al statului român, are obligaţia să vină în faţa Parlamentului şi să ofere explicaţii, să ofere răspunsuri.

Parlamentul poate să aibă date inexacte. Un ministru se presupune că nu are date inexacte. Un ministru vine şi răspunde. Nu contează că e de la USR, de la UDMR, de la PSD sau de la PNL.

Dar cu privire la subiectul de astăzi - pentru că am auzit şi colegi de la AUR, şi colega de la USR, încercând să politizeze - măi, oameni buni de la AUR, n-aţi făcut decât poze pe lângă acel baraj şi aţi lipsit de la toate dezbaterile legate de reluarea activităţii şi despre ce ne facem cu autorizaţia de construcţii.

Am auzit o voce pacifistă de la UDMR - cu respect pentru domnul Bende -, dar dacă eram ministru la mediu, în locul lui Tánczos Barna, veneam azi în Parlament, deşi e senator, pentru a-i combate pe cei care spun - domnul Tánczos Barna a inaugurat acest baraj - că totul a fost foarte vulnerabil.

Pe de altă parte, am câteva întrebări şi pentru doamna ministru.

De când a venit în funcţie, ştiind că există un proces - evident, probabil că nimeni nu şi-ar fi închipuit că odată cu venirea doamnei ministru în funcţie se va pierde acest proces, pentru că în primă fază se câştigase, în 2022 -, dar dacă au constatat că există vulnerabilităţi cu cei de la Apele Române pe această autorizaţie, de ce nu au făcut demersuri să facă o nouă autorizaţie?

O întrebare, în schimb, mai grea decât cea pe care am adresat-o acum este: care sunt acţiunile pe care le are în vedere doamna ministru pentru a cere daune tuturor ONG-urilor care au blocat, de-a lungul timpului, autostrăzi, hidrocentrale, drumuri, poate şi spitale, poate şi alte lucrări mari de infrastructură.

Unde şi când recuperăm miliardele de la cei care au blocat: pentru gândacul de Colorado, pentru gândăcelul şi molusca care au trăit în Neanderthal şi alte astfel de elemente?

Ce face Ministerul Mediului - şi nu mă refer la doamna ministru aici, ci şi la foştii miniştri - de lasă aceste lucruri fără a se cere daune pentru veniturile nerealizate de statul român, pentru costurile suportate de poporul român?

Răspunsul îl aştept de la doamna ministru. Până acum este zero şi aş vrea să nu mai fie zero.

Nu se poate să mergem să blocăm de fiecare dată, printr-o asociaţie care s-a bucurat că Burduja nu mai e ministru. "I-am spus «Pa!» lui Burduja", asta e declaraţia Asociaţiei Declic... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc.

O să fiu foarte rapid, pentru că nu avem decât un singur minut.

Stimată doamnă ministru,

Veniţi astăzi în Parlament la chemarea PSD-ului, dar problema nu este cine v-a invitat, ci ce aţi făcut, sau, mai corect spus, ce nu aţi făcut pentru Litoralul românesc.

Sunt deputat de Constanţa şi vă spun direct: Litoralul nu poate fi tratat ca un subiect de conferinţă sau ca o temă bifată în rapoarte. Eroziunea plajelor, haosul administrativ privind închirierea sectoarelor de plaje, întârzierile în lucrările de protecţie costiere şi lipsa unei viziuni coerente pun în pericol nu doar mediul, ci şi economia locală. Turismul înseamnă locuri de muncă, investiţii, contribuţii serioase la PIB, iar Ministerul Mediului gestionează defectuos aceste elemente, afectând direct mii de familii din Constanţa şi din toată zona Litoralului.

Doamnă ministru,

Protecţia mediului nu trebuie să fie o frână pentru dezvoltare, ci un partener pentru dezvoltarea acestuia.

Constanţa merită mai mult!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem o solicitare pe procedură.

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Doamnă ministru al mediului,

V-aţi lămurit cum e cu apa de la Curtea de Argeş? V-aţi lămurit dacă avem apă la Curtea de Argeş? V-aţi lămurit dacă mai durează încă trei luni, patru luni... (Rumoare.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

... v-aţi lămurit dacă avem fonduri de la Guvern? V-aţi lămurit ce treabă are USR-ul acolo?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Că ne-aţi spus peste tot că PSD şi PNL sunt că vină, dar ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule chestor,

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

...care e treaba cu USR-ul la Curtea de Argeş? (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna ministru Diana-Anda Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Pe procedură, că, dacă nu se respectă Regulamentul, poate învăţaţi să citiţi o lege. La Curtea de Argeş sunt alţi oameni care sunt responsabili.

O zi bună! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să rămâneţi la microfon, distinsă doamnă ministru, pentru că este rândul dumneavoastră pentru intervenţii la finalul dezbaterilor.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Bun!

O să iau un pic pe rând câteva dintre lucrurile care au fost spuse aici, care e necesar să fie clarificate.

O protecţie reală care trebuie să existe pentru acest baraj, care trebuie să fie un instrument împotriva inundaţiilor, împotriva viiturilor.

Trebuie să înţeleagă toată lumea: acest baraj, astăzi, îndeplineşte acest rol. A induce ideea, în continuare, că nu este folosit cu acest scop, înseamnă să minţim mii de români, iar eu nu pot să accept asta. Nu mai spuneţi că acest baraj nu este folosit pentru viituri, pentru că tocmai ce a oprit, la finalul anului 2025, viituri. Deci nu mai manipulaţi oamenii spunându-le altceva! (Vociferări.)

Al doilea. Spuneţi că nu au fost prezentate argumente în instanţă de către Ministerul Mediului, că este o întreagă conspiraţie, că până acum au fost prezentate şi, brusc, pentru că am venit eu la minister n-ar mai fi fost prezentate argumente.

Păi, doi pârâţi foarte importanţi în acest proces sunt consiliul judeţean şi preşedintele consiliului judeţean.

Dacă existau nişte argumente fantastice care n-au fost spuse de către Apele Române, să spunem că n-au fost spuse acele argumente fantastice, şi erau cunoscute de către preşedintele consiliului judeţean, care este chemat pe persoană fizică în acest proces, şi consiliul judeţean, de asemenea. Dacă existau aceste argumente fantastice, unde au fost aceşti oameni să le susţină în instanţă? Răspunsul este că n-au existat aceste argumente fantastice, dar, bineînţeles, vinovaţi sunt întotdeauna alţii.

Întrebarea: "Dacă putea să fie schimbată autorizaţia, în timp ce erau făcute lucrările?".

Nu. Răspunsul este simplu: nu. Odată ce lucrările au început, nu se putea începe o reautorizare decât dacă se blocau din nou toate lucrările. Adică, cine vine şi spune, astăzi, de ce în anii aceştia n-au fost refăcute autorizaţiile, înseamnă că nu ştie că astfel de autorizaţii nu ar fi putut niciodată să fie cerute în timp ce se făceau lucrările pe o altă autorizaţie.

Pe litoral.

Haideţi să clarificăm şi asta!

În ultimele luni de zile, Ministerul Mediului a scos de la sertar un raport care zăcea acolo de 3 ani de zile, care a arătat că au fost construite undeva la 4.000 de construcţii, cu un risc foarte mare să fie ilegale. Sigur, instanţele se vor pronunţa, dar ăsta este gunoiul care a fost ascuns sub preş ani de zile!

Haos în licitaţii publice?

Păi, pentru prima dată, la Ministerul Mediului şi la ANAR, s-au făcut licitaţii publice pe un caiet de sarcini care n-a mai fost scris de grupuri de interese, ci a fost inclusiv dezbătut public - pe lege, aşa cum spune legea!

Pentru prima dată în istoria ANAR, de când există această minunată ţară democratică şi de când ANAR îşi face această treabă, e pentru prima dată când a fost dezbătut caietul de sarcini şi n-a mai fost scris în spatele unor uşi închise, ca să poată să fie date plajele acolo unde aveau grupurile de interese toate pilele.

Haideţi să vorbim un pic şi despre construcţiile ilegale, care au început deja să fie dărâmate! Pe plajele din România, da!

În momentul de faţă avem deja 88 de construcţii care au fost dărâmate: la Năvodari, în Mamaia, în Eforie, în Tuzla, în Mangalia. 88 de construcţii ilegale! (Vociferări.)

Asta s-a întâmplat în ultimele luni de zile!

Haideţi să vorbim şi despre iazurile care au fost scoase la iveală, iazuri piscicole care erau paravan pentru balastiere, un alt fenomen de ilegalitate care a fost ascuns ani de zile!

Haideţi să vorbim şi despre reorganizarea Romsilva şi ce a însemnat... (Vociferări.) să stricăm toate şmecheriile unor mafioţi care se aşteptau să aibă protecţie pe viaţă!

Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că, în sfârşit, la Ministerul Mediului cineva respectă legea.

Şi, da, vom respecta în continuare legea! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Pe procedură, domnul Câciu Adrian, apoi domnul Tanasă. Aţi solicitat? Nu. V-aţi retras.

Vă rog. (Vociferări.)

A, domnul Toma!

Domnul Ilie Toma:

Deci, doamnă ministru, pe procedură.

Haideţi să respectăm cu acurateţe fenomenele, cum s-au întâmplat!

Cât a fost parte consiliul judeţean în acest proces - Consiliul judeţean Hunedoara a câştigat procesul.

Voci din sală:

Care e procedura?

Domnul Ilie Toma:

Vă rog să vă interesaţi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

... şi să nu mai vorbiţi dezinformată!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma:

Mersi şi eu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbaterile sunt finalizate.

Încheiem şedinţa aici.

Continuăm cu partea de întrebări, interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 2 martie 2026, o parte a şedinţei consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Haideţi să le luăm în ordine.

O să rog colegii care...

Au sosit domnii secretari de stat? Da? Cine? De la MAI? (Vociferări.)

Bun. La răspunsuri avem următoarea situaţie - atât doamna deputat Dascălu, de la Grupul AUR, cât şi domnul deputat Maricel Popa, de la Grupul PSD, cei care aveau astăzi de primit răspunsuri, au fost de acord, înţeleg, cu primirea acestor răspunsuri în scris.

O voce din sală:

Aşa este.

Domnul Cătălin Drulă:

Prin urmare...

Vă mulţumesc, domnule deputat, vă mulţumesc, doamnă deputat, pentru confirmare.

...această parte a şedinţei se încheie, fiind răspunsurile date.

O să menţionez că doamna deputat Dascălu mai avea răspunsuri de primit de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru care s-a solicitat amânare, şi de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni; la fel şi de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii; pentru celelalte s-a solicitat amânare.

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor.

Vă reamintesc că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul deputat Wiener, de la USR, dacă este prezent? Nu.

Domnul deputat Toma, de la PSD, aveţi 3 interpelări, dar Regulamentul spune că puteţi prezenta una singură, da.

Dacă sunteţi pregătit?

Domnul Ilie Toma:

Da, sunt pregătit.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi se pregăteşte doamna Porumboiu, de la POT.

Domnul Ilie Toma:

Sunt pregătit. Nu ştiam pe care s-o aleg să v-o citesc, că fiecare are aceeaşi importanţă, dar, mă rog, o să citesc către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnului ministru Darău, şi anume:

Stimate domnule ministru,

Evoluţia tehnologică la nivel internaţional impune un ritm accelerat de modernizare a aparatului administrativ. Recent, state precum Qatar au anunţat obiective extrem de ambiţioase, planificând digitalizarea a 90% din serviciile publice până în anul 2030, cu scopul de a elimina birocraţia şi de a creşte calitatea vieţii.

În acest context global, în care eficienţa statului se măsoară prin accesibilitatea serviciilor de la distanţă, România trebuie să-şi clarifice propria viziune. Deşi avem la dispoziţie fonduri semnificative prin PNRR, cetăţenii se confruntă în continuare cu o administraţie fragmentată şi procese care necesită prezenţa fizică. Este imperativ să ştim dacă obiectivele noastre sunt la fel de curajoase şi, mai ales, dacă avem capacitatea tehnică de a le atinge.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care este procentul de servicii publice care vor fi digitalizate complet şi care sunt termenele limită?

- Care este stadiul real al "Cloud-ului Guvernamental" şi când vor înceta instituţiile să mai solicite cetăţenilor documente emise de alte entităţi ale statului?

- Ce măsuri se iau pentru ca cetăţenii din zonele defavorizate sau cu competenţe digitale reduse să nu fie excluşi de procesul de digitalizare?

- Cum este protejată infrastructura digitală a statului împotriva atacurilor cibernetice tot mai complexe, având în vedere migrarea masivă a datelor cetăţenilor în mediul online?

- Există un calendar asumat prin eliminarea completă a copiilor fizice după documente oficiale şi a formularelor tipărite în relaţia cetăţenilor şi a operatorilor economici cu ministerul şi autorităţile subordonate?

Vă rog să-mi trimiteţi răspunsul verbal şi în scris.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezentă doamna Porumboiu şi doreşte să susţină interpelarea? Nu.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, este prezent?

Se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu, dacă e prezent. Şi apoi, doamna Simu.

Domnule deputat Groza, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi se referă la instituirea unor benzi speciale de control în aeroporturile din România pentru copiii sub 7 ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Creşterea traficului aerian a generat aglomeraţie în zonele de control din aeroporturi, afectând în special familiile cu copii mici şi persoanele cu dezabilităţi. Procedurile standard pot deveni dificile şi stresante pentru aceste categorii vulnerabile, limitându-le confortul şi mobilitatea.

Consider necesară instituirea unor benzi speciale de control şi un coridor dedicat, clar semnalizat, pentru copiii sub 7 ani şi persoanele cu dezabilităţi, în vederea reducerii timpilor de aşteptare, creşterii accesibilităţii şi alinierii la standardele europene.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

- Dacă aveţi în vedere elaborarea unui cadru normativ care să asigure administraţiile aeroportuare să instituie astfel de benzi şi coridoare dedicate.

- Dacă există o analiză privind impactul implementării acestor măsuri la nivelul principalelor aeroporturi din România.

- Ce măsuri concrete intenţionaţi să dispuneţi pentru creşterea accesibilităţii la infrastructura aeroportuară.

Consider că sistemul de transport modern trebuie să asigure condiţii adaptate pentru persoanele vulnerabile, iar această măsură reprezintă un pas necesar în această direcţie.

Vă mulţumesc anticipat.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Tudor Ionescu? Nu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu este prezentă? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu?

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu. Doamna deputat Monica Ionescu vine la tribună.)

Deci doamna deputat Monica Ionescu nu e prezentă, nu?

Domnul Nini-Alexandru Pascalini (din sală):

E la microfon!

Domnul Cătălin Drulă:

Doamna deputat Moş.

Doamna Monica Ionescu (de la tribună):

Sunt prezentă.

Domnul Cătălin Drulă:

A, sunteţi, îmi cer scuze, doamna Ionescu, da?

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Monica Ionescu:

Da. Mulţumesc.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, domnului Cseke Attila.

Obiectul interpelării parlamentare priveşte siguranţa marginilor de drum pe reţeaua de drumuri naţionale.

Domnule ministru,

1. Un număr semnificativ de accidente rutiere grave din România se produc pentru că şoferii ies accidental de pe carosabil şi lovesc şanţuri adânci, capete de pod neprotejate sau obstacole rigide aflate imediat lângă drum. Aceste decese ar fi evitabile dacă drumurile ar fi proiectate corect.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

Indicaţi actele normative naţionale care asigură transpunerea integrală a cerinţelor Directivei (UE) 2019/1936 în ceea ce priveşte:

- evaluarea riscurilor infrastructuri rutiere;

- limitarea severităţii accidentelor în cazul părăsirii părţii carosabile;

- analiza siguranţei zonelor laterale ale drumurilor.

Şi pentru fiecare situaţie, precizaţi: denumirea actului normativ, numărul şi articolul relevant.

2. De asemenea, vă rog să ne precizaţi dacă există în reglementările tehnice aplicabile drumurilor naţionale, judeţene şi comunale prevederi exprese privind:

- configurarea şanţurilor şi rigolelor astfel încât să nu genereze risc major la părăsirea părţii carosabile?

Răspunsul - da sau nu.

- configurarea şi racordarea diferenţelor de nivel dintre partea carosabilă şi zona laterală a drumului?

Da sau nu.

- obligativitatea utilizării sistemelor de protecţie rutieră în prezenţa capetelor de pod sau a elementelor rigide?

Da sau nu.

Şi, dacă răspunsul este "da", indicaţi actul normativ şi articolul exact.

3. Reglementările în vigoare conţin criterii tehnice privind:

- adâncimea maximă a şanţurilor sau rigolelor?

- panta taluzurilor?

- distanţa minimă faţă de partea carosabilă pentru elementele rigide?

Da sau nu.

Dacă da, indicaţi normativul şi prevederea exactă.

4. A fost realizată o evaluare oficială privind conformitatea normelor naţionale cu bunele practici europene privind proiectarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere astfel încât, în cazul erorilor umane previzibile - părăsirea părţii carosabile, de exemplu - să fie limitată severitatea consecinţelor accidentelor?

Da sau nu.

Şi, dacă da, indicaţi documentul şi anul.

Solicit răspunsul să fie concret, cu indicarea actelor normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Moş, de la PNL? Nu este.

Doamna deputat Dumitriţa Albu este?

Doamna Dumitriţa Albu (din sală):

Da.

Interpelare, da?

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Revenim, eventual.

Domnul deputat Pîclişan? Nu? Nu.

Domnul deputat Neaţă? Nu.

Domnul deputat Pascalini, aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, având ca obiect: "Clarificări privind proiectul de lege Pl-x 562/2025 referitor la sancţionarea medicilor pentru exprimări considerate «informaţii false» în spaţiul public".

Domnule ministru,

În urma unei audienţe pe care am avut-o sâmbătă, 21 februarie, în municipiul Bacău, cu reprezentanţi ai Asociaţiei Părinţilor, mi-au fost prezentate îngrijorări serioase cu privire la prevederile proiectului de lege Pl-x 562/2025, care a fost adoptat deja de Senat şi aflat în procedură la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Potrivit formei adoptate de Senat, proiectul prevede posibilitatea sancţionării medicilor, inclusiv cu excluderea din Colegiul Medicilor din România, sancţiune echivalentă cu interzicerea dreptului de liberă practică, în situaţia în care aceştia ar răspândi în spaţiul public aşa-zise "informaţii false sau contrare dovezilor ştiinţifice recunoscute la nivel naţional şi internaţional, care ar putea pune în pericol sănătatea publică".

Din discuţiile purtate, rezultă următoarele temeri legitime:

- formularea este vagă şi susceptibilă de interpretări arbitrare;

- nu există o definiţie clară şi operaţională a noţiunii de "informaţii false" sau "contrare dovezilor ştiinţifice recunoscute";

- există riscul limitării libertăţii de exprimare a medicilor, inclusiv în dezbateri ştiinţifice legitime;

- se poate ajunge la presiuni instituţionale sau politice asupra opiniilor profesionale exprimate în spaţiul public.

De aceea, vă rog să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Care este fundamentarea tehnică şi juridică exactă a introducerii unei asemenea sancţiuni extreme - excluderea din profesie - pentru exprimări publice?

- Ce mecanisme obiective şi independente vor stabili dacă o opinie exprimată de un medic este "contrară dovezilor ştiinţifice recunoscute"?

- Există o evaluare de impact privind potenţialele efecte asupra libertăţii academice şi a dezbaterii ştiinţifice?

- Cum se asigură compatibilitatea proiectului cu dispoziţiile constituţionale privind libertatea de exprimare şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului?

- A existat o consultare reală şi transparentă cu organizaţiile profesionale medicale înainte de adoptarea în Senat?

Consider că protejarea sănătăţii publice este un obiectiv legitim şi, bineînţeles, necesar. Totuşi, acesta nu trebuie realizat prin instituirea unor formulări generale şi potenţial abuzive care pot genera autocenzură în rândul cadrelor medicale şi pot afecta încrederea în sistemul sanitar.

În calitate de deputat, am primit numeroase solicitări clare din teritoriu de a analiza cu maximă responsabilitate acest proiect legislativ înainte de votul final în cadrul Camerei Deputaţilor.

Solicit răspuns scris, punctual şi documentat la toate aspectele menţionate.

Vă mulţumesc anticipat.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie este în sală? Nu.

Domnul deputat Ţiu. Nu.

Domnul deputat Teslariu. Nu.

Domnul deputat Caragaţă? Nici.

Domnul deputat Rigman nu este.

Domnul deputat Rodeanu? Nu.

Domnul deputat Baciu? Nu.

Domnul Popa Maricel? Nu mai este.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului mediului, Buzoianu.

Obiectul interpelării: "Apa - resursă strategică de securitate naţională, concesionată pe termen lung în condiţii de pierderi masive şi tarife în creştere. Cine răspunde?".

Doamnă ministru,

În România se pierde aproape jumătate din apa potabilă pe care o produce, înainte ca aceasta să ajungă la cetăţeni. Nu vorbim despre un produs oarecare, ci despre o resursă strategică, vitală pentru siguranţa naţională. Investim bani publici în captare, tratare, pompare, plătim energie scumpă, plătim fonduri europene cofinanţate din bugetul de stat, iar, la final, românii plătesc în facturi şi apa pe care o consumă şi apa care se pierde. În acelaşi timp, serviciile sunt concesionate pe zeci de ani, tarifele cresc constant, iar statul ne spune că nu poate interveni pentru că piaţa este liberalizată.

Avem, aşadar, o situaţie absurdă: o resursă de securitate naţională - pierderi uriaşe, facturi tot mai mari, dar nicio răspundere clară. Ni se spune că sunt responsabile autorităţile locale. Că tarifele ţin de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice. Că resursa este administrată de Administraţia Naţională Apele Române. Dar strategia, legislaţia, politicile publice şi condiţionalităţile pentru fonduri europene sunt coordonate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Prin urmare, nu mai vorbim despre competenţe fragmentate, ci despre obligaţia statului de a avea o viziune şi de a proteja interesul public.

Întrebarea esenţială este una simplă: cine răspunde pentru faptul că românii plătesc din ce în ce mai mult pentru un serviciu din care aproape jumătate se pierde?

Vă solicit să ne spuneţi clar:

Pe câţi ani au fost concesionate aceste servicii şi care este logica strategică a acestor durate?

Ce mecanisme are statul când performanţa nu există, dar tarifele cresc?

În cât timp veţi aduce pierderile la nivelul mediei europene şi cine îşi asumă concret această situaţie?

Pentru că apa nu este o marfă obişnuită, apa este o resursă strategică, iar accesul la apă este o chestiune de siguranţă naţională şi de drept al cetăţenilor români.

Aştept un răspuns clar, punctual şi asumat.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cojocaru? Nu este.

Domnul deputat Coarnă? Nu este.

Doamna deputat Elena-Laura Toader? Nu.

Doamna deputat Vedinaş? Nu.

Doamna deputat Intotero? Nu.

Doamna deputat Doboş? Nu.

Domnul deputat Popovici? Nu.

Doamna deputat Bruynseels? Nu.

Domnul deputat Puşcaşu? Nu.

Doamna deputat Dascălu? Nu.

Doamna deputat Grosu.

Domnul deputat Negrea.

Ciornei? Nu.

Domnul deputat Antonio-Gabi Popescu? Nu.

Doamna deputat Cîmpianu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Lista e epuizată.

Deci, dacă mai e cineva care...

Doamna Dumitriţa Albu (din sală):

Vreau să mă restrigaţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Cum vă numiţi?

Are cuvântul doamna deputat Cîmpianu.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Dumitriţa Albu.)

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Oana Ţoiu, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul interpelării: "Situaţia românilor în zonele afectate de conflicte militare din Orientul Mijlociu".

Conflictul armat dintre Israel, Statele Unite ale Americii, Iran s-a extins, prinzând în cadrul său statele aflate în imediata proximitate. Escaladarea acestuia poate duce inclusiv la ameninţarea securităţii europene, având în vedere că în acest moment inclusiv o bază britanică din Cipru a fost lovită de o rachetă iraniană.

De cealaltă parte, a Iranului, se află însă Republica Populară Chineză şi Federaţia Rusă. Declaraţiile Statelor Unite cum că acest conflict va dura până la patru săptămâni reprezintă un motiv real de îngrijorare, mai ales că în zonele afectate, în acest moment, avem, pe lângă cetăţeni români, şi un grup de copii aflaţi acolo în vacanţă, care au nevoie de ajutorul statului român, iar evacuarea acestora trebuie să fie o prioritate absolută.

Din declaraţiile publice, până în acest moment, a eşuat evacuarea lor, deşi se pare că aeroportul din Riad este singurul care mai efectuează zboruri spre Europa.

Aşadar, vă rog, doamnă ministru, în baza dreptului liberului acces la informaţie, să-mi răspundeţi la următoarea interpelare:

- Având în vedere că în zonele de conflict sunt prinşi cetăţeni români, care este strategia de evacuare pusă sau care va fi pusă în aplicare de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu statul român, şi care sunt protocoalele sau tratatele activate pentru situaţia de criză?

- Va suporta statul român costurile relocării românilor, din Fondul de rezervă al Guvernului, sau, dacă vor trebui cetăţenii însuşi să suporte costurile, cum veţi proceda cu acei români care nu dispun de posibilităţile financiare necesare evacuării zonelor de conflict?

Vă mulţumesc frumos.

Solicit răspuns scris şi oral.

Andreea Cîmpianu, SOS România.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Dumitriţa Albu.

Mai este cineva care doreşte să ia cuvântul după doamna deputat? Nu. Vom închide şedinţa apoi.

Doamna Dumitriţa Albu:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru de externe, Oana Ţoiu, şi priveşte "Situaţia actuală a activităţii consulare la Consulatul General al României la Bonn".

Stimată doamnă ministru,

În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, vă adresez următoarea interpelare privind situaţia activităţii consulare desfăşurate la Consulatul General al României la Bonn.

În ultima perioadă am primit numeroase sesizări din partea cetăţenilor români din Germania referitoare la dificultăţi majore în obţinerea programărilor consulare, timpi de aşteptare excesivi, precum şi la calitatea serviciilor oferite. Totodată, în spaţiul public, inclusiv pe platformele de recenzii online, instituţia înregistrează un număr semnificativ de evaluări negative, ceea ce afectează încrederea comunităţii în serviciile consolare. Mai mult, există informaţii potrivit cărora anumite persoane sau grupuri ar profita de dificultatea accesării serviciilor consulare la Bonn, oferind contra cost servicii de programare şi transport către Consulatul României din Bruxelles. Această situaţie ridică semne serioase privind accesul echitabil şi transparent la serviciile consulare.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

- dacă Ministerul Afacerilor Externe este la curent cu situaţia semnalată privind activitatea Consulatului General al României la Bonn;

- ce măsuri concrete au fost luate sau urmează să fie luate pentru îmbunătăţirea accesului la servicii consulare şi reducerea timpilor de aşteptare;

- dacă există o analiză internă privind posibile practici speculative legate de intermedierea programărilor consulare;

- dacă se are în vedere suplimentarea personalului consular sau reorganizarea activităţii pentru a răspunde eficient nevoilor comunităţii româneşti din zonă.

Consider că asigurarea unor servicii consulare eficiente, accesibile şi transparente reprezintă o obligaţie fundamentală a statului român faţă de cetăţenii săi din afara graniţelor.

Vă rog să-mi transmiteţi un răspuns scris în termenul legal prevăzut.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu mai este niciun deputat care doreşte să prezinte interpelarea adresată Guvernului, şedinţa este închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.28.