Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 30 martie şi miercuri, 1 aprilie 2026; programul de lucru pentru perioada 30 martie - 4 aprilie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 23 - 30 martie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Mulţumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea serviciilor specializate de gestionare a câinilor fără stăpân, organizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001; PHCD 17/2026.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva, pentru prezentarea proiectului de hotărâre, să ia cuvântul? Nu.

Domnul Pîclişan Gheorghe-Petru, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Stimaţi colegi,

Măreţia unei naţiuni se vede în felul în care îşi tratează animalele.

Dacă acesta este criteriul, atunci România de azi este într-un eşec moral profund.

Ani de zile, statul a tolerat şi a finanţat din bani publici adevărate centre de exterminare pentru câinii fără stăpân, nu ca excepţii, ci ca sistem.

În ultimele luni, au ieşit la iveală atrocităţi care nu mai pot fi negate - animale ucise fără anestezie, arse de vii, schingiuite, lăsate să moară de foame şi sete. Asta nu este neglijenţă, este barbarie organizată.

Sute de plângeri au fost ignorate, ONG-urile au fost reduse la tăcere, iar banii cetăţenilor au fost transformaţi în profit pentru aceste reţele murdare.

Mai mult decât atât, din aceste centre s-au furat substanţe care au ajuns pe străzi şi în proximitatea copiilor noştri, ceea ce transformă această problemă într-una de siguranţă publică.

Da, Ministerul de Interne a deschis mii de dosare, dar întrebarea reală rămâne: Unde a fost statul până acum, cine a protejat aceste reţele ani la rând şi de ce a fost nevoie de imagini şocante pentru a declanşa reacţia autorităţilor?

Această comisie de anchetă nu este o opţiune, este o obligaţie. Trebuie să scoatem la lumină toată reţeaua de interese, contractele, legăturile şi protecţia politică din spatele acestor centre.

Domnule Baciu,

Ştiţi foarte bine cât de putred este acest sistem, aţi lucrat pe aceste legi. Acum este momentul să vă asumaţi şi să vă convingeţi colegii să voteze.

Dragi colegi,

Nu există nicio scuză pentru aşa ceva. Nu există justificare pentru tortura finanţată din bani publici. Votaţi pentru înfiinţarea comisiei! Opriţi această mafie! Opriţi risipa! Şi demonstraţi că statul român nu mai este complice la cruzime!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări, vă aduc la cunoştinţă că proiectul de hotărâre este afişat pe site.

Începem dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă la titlul proiectului sunt obiecţii, observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La art. 1, obiecţii? Adoptat.

Articolul 2? Adoptat.

Articolul 3? Adoptat.

Articolul 4? Adoptat.

Articolul 5? Adoptat.

Articolul 6? Adoptat.

De la 7 la 10, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 14, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

La anexă? Nu. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană; PL-x 6/2026; caracter organic; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României?

Vă rog.

Domnul Ioan Turc (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Sărut mâinile, doamnă preşedinte!

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Susţinem adoptarea proiectului de lege, aşa cum rezultă din dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor din data de 17 februarie 2026, cuprinse în raportul acestei comisii, prin care se propune adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, transmis cu adresa PL-x 6 din 2 februarie 2026 şi înregistrat cu nr. 7c-13/16 din 3 februarie 2026.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare nu există solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2027 ca Anul Ilie Năstase; PL-x 126/2026; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? (Îi înmânează raportul doamnei deputat Monica Iagăr.)

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Bună ziua!

Am să vă citesc raportul comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea anului 2027 ca Anul Ilie Năstase.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea anului 2027 ca Anul Ilie Năstase, transmis cu adresa PL-x 126 din 2 martie 2026.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 februarie.

Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2027 ca "Anul Ilie Năstase", în considerarea statutului său de personalitate sportivă de referinţă la nivel internaţional şi a contribuţiei sale semnificative la dezvoltarea sportului mondial şi la promovarea imaginii României.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea anului 2027 ca Anul Ilie Năstase, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Ilie Năstase" - 2027.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Paraschiv Ciprian-Constantin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Ilie Năstase a fost primul lider mondial din istoria ATP; deţine recordul de turnee câştigate în ceea ce numim noi astăzi ATP Final Tour; se află în galeria selectă a sportivilor cu peste 100 de turnee câştigate.

John McEnroe spunea despre Ilie Năstase că a schimbat definitiv faţa tenisului mondial.

Bine, tot John McEnroe a spus că - citez - "Ilie a avut mai mare succes la fete decât mine".

Este un demers firesc, care vine în prelungirea anului 2026 -Anul Nadia Comăneci - şi îi felicit pe colegii de la PSD pentru acest demers legislativ.

Sunt multe argumente pentru care ar trebui să votăm acest proiect, dar, mai ales, pe 19 iulie, Ilie Năstase împlineşte venerabila vârstă de 80 de ani.

Acum, câteva cuvinte pentru colegii de la USR, care s-au abţinut la Senat, s-au abţinut în comisii şi probabil se vor abţine şi miercuri.

Dacă un extraterestru ar veni astăzi aici, printre noi, şi, fără să ştie nimic, ar realiza imediat cât de important este Ilie Năstase, văzând cât de mici sunt cei care se pun împotriva legendei lui.

Spre exemplu, cum să-i explici domnului deputat - pentru care mândria cea mai mare este că a participat o singură dată la "Vara Ispitelor" - că Ilie Năstase a câştigat de 4 ori Turneul Campionilor?

Cum să explici că... (Aplauze.) ...că Ilie Năstase deţine cel mai bun procentaj de victorii din istoria acestui turneu, când el, după doar un singur "set" cu Cosmina Păsărin, a plecat, a fost trimis acasă cu "racheta îndoită"? (Aplauze.)

Dragi colegi,

Haideţi să votăm Anul Ilie Năstase!

Mulţumim, Ilie Năstase. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Parlamentul face şi lucruri bune, nu numai lucruri pe care cetăţenii, oamenii de rând, beneficiarii acţiunii noastre, le critică într-un mod extrem de agresiv.

Unul dintre lucrurile bune pe care am început să le facem este acela că am iniţiat şi promovat proiecte de lege prin care cinstim valorile cât sunt în viaţă.

Vedeţi, noi, românii, avem un obicei foarte, cum să spun, condamnabil şi, în acelaşi timp, cu efecte puţin stimulatoare pentru evoluţia unui popor. De regulă, ne amintim de oamenii valoroşi atunci când trec în eternitate, când nu mai sunt, dar când sunt printre noi, nici nu-i băgăm în seamă, de regulă.

Ilie Năstase este un personaj cu totul special, nu numai pentru cele 83 de titluri pe care le-a obţinut, nu numai pentru că a dus în lume demnitatea de a fi român, ne-a făcut pe fiecare dintre noi să fim mândri că suntem români, dar şi pentru că a fost un om al cetăţii, un om care şi-a pus harul lui, dragostea de ţară, dăruirea pentru poporul lui în slujba naţiunii - şi ştiţi foarte bine că a fost membru al Parlamentului şi a înnobilat Parlamentul cu activitatea pe care a desfăşurat-o.

Aşa că suntem bucuroşi să anunţăm, Grupul SOS, că susţinem cu toată convingerea şi cu toată nădejdea acest proiect de lege.

Şi îmi exprim şi eu nedumerirea faţă de opoziţia sau măcar reţinerea unor colegi faţă de actul normativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Adrian-Miroslav Merka, din partea minorităţilor naţionale.

Cu rugămintea, pentru persoanele care au primit acces pentru a fi în plenul Camerei Deputaţilor, în timpul şedinţei - fotografi sau reprezentanţi mass-media -, să respectaţi prevederile regulamentare şi locurile pentru dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ca prezentare, din partea minorităţilor naţionale, n-o spun din răutate, vin în faţa dumneavoastră, dragi colegi, să spun că noi, minorităţile, am participat în 1918 la formarea Statului Unitar Român şi ne mândrim cu asta.

Cetăţeni loiali, ne mândrim când, din când în când, dintre aceste minorităţi mai ies în evidenţă - cultural, sportiv - anumite persoane care la un moment dat - sau personaje, cum vreţi fiecare să le spuneţi - au luptat... au luptat pentru un ideal. Să considere, stimaţi colegi, că pot să ridice steagul României pe cele mai înalte culmi. Când cânta acel imn al României, poate că dânşii, indiferent de cine au fost, au simţit într-adevăr ceea ce înseamnă să fii cu drag român.

Din păcate, noi, părinţii, sportivii de azi, încercăm încet-încet să scoatem în evidenţă poate alte valori decât au fost.

Oare câţi dintre noi au trecut în nefiinţă şi au fost vârfuri, valori la nivel mondial, şi acum nu vorbim despre ei, uităm să le pomenim numele?

Şi azi, când îi mai avem printre noi pe mulţi dintre aceştia, care într-adevăr au ridicat steagul unde trebuie să fie, încercăm să-i lăsăm în anonimat.

Stimaţi colegi,

Oare nu este greu să privim la societatea românească când vedem această delăsare?

Şi v-o spune, da, un minoritar.

Când îl văd încă pe Miodrag Belodedici că vine şi povesteşte cu drag despre vremuri trecute, înainte de 1989 şi după '90 - şi da, nu el a dorit să plece; a plecat, dar a venit înapoi.

Uitaţi, vă spuneam, unul dinspre minoritari!

Dar, cum spuneam, alături de ceilalţi colegi, Ilie Năstase poate pentru mulţi este un nume, dar pentru noi, românii, ar trebui să fie valoarea noastră, a tuturor românilor, poate şi a minoritarilor din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Radu Nicolae-Mihaiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Iată că avem din nou la vot un an - Anul Ilie Năstase, de data asta, da?

Eu vă reamintesc că anul 2026 este în acelaşi timp şi Anul Nadia Comăneci şi Anul Constantin Brâncuşi. Pentru că, nu-i aşa, ne place să declarăm fiecare an de câte vreo 3 ori, de parcă fiecare fuge cu el de acasă.

Da, Ilie Năstase a fost un mare sportiv.

Da, mă uitam împreună cu părinţii mei la meciurile lui Ilie Năstase, atunci când le juca.

Asta nu înseamnă că trebuie să dăm pentru fiecare primărie un motiv suplimentar să cheltuiască bani, acum, când nu-i avem, să cheltuiască bani să facă tot felul de chermeze şi petreceri. Că, de fapt, asta înseamnă declararea unui an.

Nu scade cu nimic, nu ştirbeşte cu nimic valoarea sportivului Ilie Năstase dacă 2027 nu se numeşte "Anul Ilie Năstase". (Vociferări.)

Nu va fi mai bine văzut în lume şi printre români Ilie Năstase dacă anul 2027 este declarat "Anul Ilie Năstase", "Doina Melinte" sau mai ştiu eu cine, ce personalităţi le punem tot în acelaşi an.

Haideţi să avem un pic de decenţă, haideţi să nu mai declarăm zile naţionale, ani şi aşa mai departe, pentru simplul motiv că ne este uşor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Este o iniţiativă, din punctul meu de vedere, corectă.

Şi ar trebui să fie mai multe iniţiative care să-i cinstească pe cei care au adus România pe cele mai înalte culmi ale gloriei.

Mi-aş dori, totuşi, ca miercuri, dacă avem acest PL-x la vot, să-l invităm pe domnul Ilie Năstase la lojă, ca un semn de mulţumire pentru ceea ce a făcut pentru sportul românesc şi pentru România.

Ilie Năstase, dincolo de a fi sportiv, este un mare patriot.

Pentru cei care vorbesc despre oameni ascunzându-se după bani, le aduc aminte că civilizaţia omenească a cunoscut imperii, iar banii au apărut la vreo 3.000 de ani după ce a apărut primul imperiu.

Societăţile s-au clădit pe valori, pe eroi şi pe modele, nu pe bani.

Cine gândeşte în termeni de bani n-o să înţeleagă niciodată ce înseamnă omul.

Întorcându-mă - omul Ilie Năstase este un model de sportiv, din punctul meu de vedere, şi un model inspiraţional pentru toţi sportivii din tenisul românesc, şi nu numai. Generaţii de copii s-au apucat de tenis văzându-l pe Ilie Năstase. Acest lucru trebuie cinstit cum se cuvine.

Nu pot, în schimb, să nu aduc în atenţia celor care vorbesc iar despre bani că Ilie Năstase, deşi general şi deşi campion, are o pensie de 1.435 de lei.

Oameni buni,

Aşa îi cinstim pe cei care ne-au adus pe culmile gloriei mondiale? Cred că nu. Cred că trebuie să facem mai mult pentru ei cât sunt în viaţă. Asta înseamnă respect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat George-Nicolae Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dumneavoastră, domnilor de la USR, aţi golit... sau şi dumneavoastră aţi contribuit la golirea de conţinut a parlamentarismului. Guvernaţi prin ordonanţe de urgenţă, nu daţi dovadă de transparenţă şi nimic din ce ţine de bunul mers al ţării nu vine pe aici, prin Parlament.

Aşa că, dacă am ajuns să avem proiecte de lege care ţin de ani omagiali, inclusiv de Anul Ilie Năstase, asta este pentru că o dată la patru ani, sau sperăm noi, mai devreme, să cadă Guvernul, ne adunăm să delegăm competenţe către Guvern în perioadele de vacanţă parlamentară, care sunt din ce în ce mai dese, nu există vot doar în plen, votează oamenii de pe tabletă, de acasă, comisii parlamentare sunt astăzi... în loc să fie la Bucureşti, sunt pe la Cluj sau prin alte părţi, şi noi suntem parlamentari, dar existăm degeaba aici.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu (din sală):

Poate voi! (Râsete.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Respectul...

Şi voi, de la USR!

Respectul pentru valorile naţionale şi dublul standard de care daţi dovadă se manifestă cel mai bine la Timişoara, unde lăudaţi primarul dumneavoastră pentru manifestări de Paşte, dar când se făceau prin alte localităţi, nu erau bune, erau considerate a fi kitsch-uri.

Banii locali e bine când merg către parade LGBT, dar când avem proiecte legislative care ţin de identitatea noastră naţională, de familia normală, de simbolurile acestui neam, nu sunt bune.

Veniţi-vă în fire! Pentru că Ilie Năstase este respectat în Franţa, pe când Preşedintele şi premierul, astăzi, sunt executanţii Franţei. Inclusiv la banii pe care îi vom împrumuta în Programul SAFE. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cred că nu ar fi trebuit să transformăm în subiect politic acest proiect de lege. Am spus asta şi în cadrul celor două comisii de raport reunite, care au dat un raport de adoptare cu mare majoritate.

Şi cred că nu suntem noi în măsură, niciunul de aici, să vorbim despre viaţa privată a unor personalităţi ale sportului românesc. Niciunul nu cred că avem această cădere.

Noi discutăm despre omul de sport, campionul României, ambasadorul României, un om care, indiferent ce s-ar spune, face parte din patrimoniul naţional sportiv al acestei ţări.

Nu cred că ne ajută ipocrizia, pentru că avem puţine momente de bucurie, am avut puţine momente de bucurie aduse de oameni care probabil se nasc o dată în viaţă, cum este Ilie Năstase, cum este Hagi, cum este Nadia, cum sunt toţi marii sportivi, doamna Lipă, chiar. Sunt mari sportivi care au adus cinste, glorie, au ridicat drapelul românesc, luptându-ne în competiţii cu cei mai mari din lume. Şi noi - o ţară cu resursele pe care le avem, cu posibilităţile pe care le avem.

Şi acum, când e să ne arătăm recunoştinţa faţă de aceşti oameni, să facem un subiect politic. Nu cred că este cazul.

Este motivul pentru care Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi orice proiect de lege care va pune la loc de cinste eroii României, marii campioni ai României, marile personalităţi ale României, pentru că de prea mult timp trăim într-o lume a kitsch-ului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Se întâmplă foarte rar, dar sunt de acord cu domnul Simion -dumnealui şi AUR chiar sunt degeaba în acest Parlament.

Ceea ce este însă foarte ciudat este modul în care a spus: "Nu ne băgaţi în seamă".

Ei, în momentele-cheie ale ţării noastre, în momentul în care Statele Unite ale Americii ne-au cerut să-i ajutăm, să le permitem să ne folosească bazele, ce-a făcut AUR? N-a votat.

Deci, în Parlament, a venit Guvernul, a venit Preşedintele cu o astfel de solicitare, AUR a dat bir cu fugiţii. (Vociferări.)

De ce mai spun că este degeaba domnul Simion şi al său AUR în Parlament? Pentru că am văzut un proiect de lege depus recent -singura preocupare a sa este să-l scape de puşcărie pe Călin Georgescu şi pe prietena dumisale, doamna Şoşoacă, pentru că a depus un proiect prin care doreşte să nu mai fie infracţiune în momentul în care faci apologia criminalilor de război.

Vreţi să protejaţi fasciştii! Vreţi să protejaţi extremiştii!

Ei bine, stimate domn, asta spune despre dumneavoastră foarte multe - şi este o concluzie clară de la care nu mai putem abdica - şi anume: sunteţi extremişti cu acte în regulă. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ioana Grosaru, neafiliat.

Doamna Ioana Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Rar o să mă auziţi vorbind, dar pentru că este domeniul meu de activitate trebuie să vorbesc. Şi mai ales trebuie să vorbesc pentru că este vorba de performanţă, de oameni speciali, de oameni care au făcut cinste şi fac cinste acestei ţări.

Deci, când vorbim de Năstase, alături de toate marile nume ale acestei ţări, trebuie să ne închinăm. De ce? Nu ne uităm la viaţa particulară a unui om, ne uităm la un sportiv care a muncit, care ne-a dus numele ţării în toată lumea.

Şi vreau să dau o replică colegului care a spus că în acest an se fac chiolhanuri. Nu se fac chiolhanuri, dragă coleg, se pot face foarte multe activităţi educative, foarte multe activităţi prin care fairplayul să fie pe primul loc, în care, într-adevăr, egalitatea de şanse, şi a noastră, a tuturor, să fie, într-adevăr, egalitate.

Şi putem face activităţi sportive, să ne mişcăm, să fim mai sănătoşi.

Deci, cam atât am vrut să vă spun.

Trebuie să avem în faţă o activitate educativă şi multele activităţi educative care se pot face cu copiii în şcoli.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dumneavoastră susţineţi că noi suntem degeaba, noi susţinem că dumneavoastră sunteţi degeaba... Astea sunt discuţii sterile, ca să dovediţi că voi, parlamentarii USR, nu sunteţi degeaba şi n-aveţi decât o ţintă, anume Călin Georgescu şi aşa-zişii extremişti din capul dumneavoastră.

Aveţi nişte proiecte pe care vi le-aţi asumat şi pe care noi le vom vota cu două mâini dacă le puneţi pe ordinea de zi.

Unele dintre ele sunt depuse ca proiecte legislative de către AUR.

300 de parlamentari, domnilor de la USR, dacă vă mai aduceţi aminte de această iniţiativă?! (Aplauze.)

AUR votează!

Alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi! (Aplauze.)

Votăm cu două mâini!

Şi mai era un proiect de lege care era pe placul tuturor şi făcea dreptate persoanelor vulnerabile - impozit zero pe venitul minim! (Aplauze.)

Haideţi să votăm!

Lăsaţi diferenţele ideologice evidente dintre noi şi puneţi aceste proiecte legislative pe ordinea de zi! Avem o oarecare majoritate în acest Parlament, pentru aceste proiecte, şi să găsim lucrurile pe care le putem face pentru români, nu ani comemorativi!

Dacă ne lăsaţi fără alte opţiuni, singura noastră metodă este de a face interpelări, ani comemorativi, 200 de proiecte de lege care sunt ţinute la sertar.

Nu ducem lipsă de activitate şi suntem ultimii care pot fi catalogaţi ca fiind leneşi. Poate avem alte defecte...

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Mie mi se pare steril să discutăm despre Ilie Năstase.

Ilie Năstase este un campion şi ceea ce a făcut el pentru România n-o să facă, probabil, în următorii ani, niciun alt sportiv în domeniul acesta.

Deci, trebuie ca şi campionii să fie iubiţi, respectaţi şi bineînţeles că o să facem tot ceea ce trebuie ca sportul de masă, şi prin ceea ce reprezintă Ilie Năstase, să fie mai răspândit în România, pentru că avem deficienţe clare în acest domeniu.

Dar, pentru un mare campion, cu toţii cred că trebuie să votăm. Şi trebuie să vă spun foarte clar: Ilie Năstase a făcut, ca ambasador al României, de 10 ori mai mult decât a făcut doamna ministru Oana Ţoiu.

De aceea, votez fără nicio rezervă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei 2026 - Momentul independenţei Europei COM (2025) 870; PHCD 93/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, invit la cuvânt...

Vă rog, doamnă Atanasiu.

Doamna Corina Atanasiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei 2026 - Momentul independenţei Europei

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de Comisia pentru sănătate şi familia, de Comisia pentru învăţământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Europene, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru principiile şi direcţiile de acţiune enunţate în programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2026;

- a sprijinit dezvoltarea industrială echilibrată, obiectivele în domeniul energetic, măsurile de răspuns la creşterea costului vieţii şi de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii şi în domeniul educaţiei;

- a cerut identificarea unor soluţii potrivite pentru calibrarea şi articularea obiectivelor climatice cu cele privind consolidarea competitivităţii;

- a subliniat importanţa pentru România a iniţiativelor anunţate în sectorul agroalimentar;

- a salutat iniţiativa privind scutul european al democraţiei;

- a susţinut îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor transatlantice şi iniţiativele în domeniul apărării, deosebit de relevante pentru statele aflate pe Flancul Estic, inclusiv pentru România;

- a salutat înfiinţarea Centrului de securitate maritimă la Marea Neagră şi a reafirmat importanţa extinderii Uniunii şi integrarea treptată a ţărilor candidate în domenii-cheie şi a apreciat angajamentul Uniunii de a continua acordarea de sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova.

Opinia a fost supusă dezbaterii la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 9 decembrie 2025 şi a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Avem o solicitare - domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând trebuie să definim ce înseamnă astăzi independenţa Europei.

Lumea în care trăim astăzi este, din păcate - îmi permit să spun -mult diferită de cea în care s-au structurat actualele instituţii europene şi în care a fost elaborată o mare parte din legislaţia europeană. Iar independenţa energetică, astăzi, cred că ar trebui să fie o prioritate, mai ales ţinând cont de ceea ce înseamnă această forţă a răului, reprezentată de argumentele militare şi geoeconomice pe care Rusia le are la dispoziţie prin intermediul şantajului gazului natural. Iar aici Europa trebuie să elaboreze - şi ar trebui să facă asta de foarte mult timp - surse alternative la ceea ce a însemnat dependenţa de gaz rusesc.

Din acest punct de vedere, România are un argument foarte important în ceea ce reprezintă rezervele pe care le are în Marea Neagră şi mă gândesc în special la pornirea exploatării zăcământului Neptun Deep, din anul 2027, ceea ce va face din România principalul jucător regional la nivelul Uniunii Europene, pe piaţa gazului, un lucru pe care ar trebui să-l gândim în perspectiva unei Românii care să aibă un cuvânt foarte important de spus la nivel european.

Totodată, Europa trebuie să-şi gândească şi conceptul de securitate, într-o lume multipolară, într-o lume măcinată de două războaie, unul în Europa de Est, iar celălalt în Orientul Mijlociu, în aşa măsură încât viziunea viitorului să fie una care să presupună un nou tip de integrare militară, atât la nivelul aliat NATO, cât şi în ceea ce priveşte capacitatea de rezilienţă a ţărilor europene, în ansamblul lor.

Europa trebuie să fie competitivă, trebuie să fie puternică şi, nu în ultimul rând, să nu-şi uite identitatea, tradiţia şi istoria.

Europa trebuie să aibă un cuvânt de spus.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Foaie de parcurs privind accesul legal şi efectiv la date pentru autorităţile de aplicare a legii COM (2025) 349; PHCD 2/2026.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi Autorităţii Naţionale pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut exploatarea unor măsuri juridice şi practice pentru accesul legal şi efectiv al autorităţilor judiciare şi de aplicare a legii la informaţiile digitale, care să ţină cont de evoluţiile tehnologice, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, cu caracter ţintit şi limitat la comunicări determinate, de la caz la caz;

- a subliniat importanţa acţiunii colective a statelor membre de a reglementa accesul la date pentru organele de aplicare a legii;

- a evidenţiat relevanţa alinierii cerinţelor de păstrare a datelor şi de rezilienţă ale infrastructurilor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi sporirea cooperării şi schimbului de informaţii şi cunoştinţe cu practicienii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice;

- a susţinut realizarea unei analize a lacunelor şi nevoilor privind criminalistica digitală, precum şi sporirea cooperării şi schimbului de bune practici între autorităţile statelor membre şi agenţiile Uniunii Europene, în particular Europol şi CEPOL, alături de formarea specifică a poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor şi a celorlalţi profesionişti;

- a sprijinit implicarea factorului uman în sistemele de inteligenţă artificială;

- a susţinut cooperarea între statele membre şi ţări terţe partenere prin acorduri bilaterale şi în cadrul tratatelor multilaterale relevante;

- şi a propus sensibilizarea publicului asupra demersurilor întreprinse în domeniu şi a motivelor care justifică aceste acţiuni din perspectiva obiectivului menţinerii siguranţei publice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 3 februarie 2026 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei de Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la comentarii de ordin general.

Domnul deputat Alin-Ilie Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem în faţă direcţia pe care Comisia Europeană ne-a propus-o în 2025, o continuare a politicii pe care Comisia ne-a propus-o şi în anii precedenţi, nu numai în 2025, privind accesul la datele din comunicaţiile private. Vorbim aici de datele pe care oamenii le schimbă folosind, în general, aplicaţii de nivel superior, în 97%, şi mai puţin mijloacele tradiţionale, prin SMS. Şi, dintre aceste aplicaţii, aproape 75% sunt criptate.

Comisia, plecând de la nişte date reale privind criminalitatea, abuzuri sexuale, terorism şi aşa mai departe, dorea un soi de filtrare în masă a acestor mesaje.

Din fericire, în perioada imediat trecută, la nivel european, printr-un vot tensionat, europarlamentarii au respins, dincolo de divergenţele ideologice, aceste încercări de a extinde sau prelungi monitorizarea în masă nediscriminatorie a chaturilor, a mesajelor, a fotografiilor private şi aşa mai departe. Şi un amendament limitează orice scanare viitoare doar la cazurile individuale motivate prin anchete judiciare.

Această reglementare pune capăt extinderii mai largi a unei derogări temporare chat control, unde Comisia, începând din 2022, a scanat generalizat mesajele private, scopul fiind procesarea lor de către sisteme de inteligenţă artificială, iar riscurile fiind, bineînţeles, un control în masă a oamenilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general, altele decât...

Da. Domnul Sorin-Titus Muncaciu, vă rog.

A doua intervenţie de la Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă aduc aminte că la Conferinţa de la Doha s-a pus problema constituirii unor partnershipuri, aşa-numite private-public, public-private. Este vorba de construirea unor infrastructuri care să favorizeze evoluţia cu inteligenţa artificială.

Scopul, de fapt, este altul. Este vorba de faptul că se constituie, în acest moment, structura care ne va urmări. Este vorba de procese care o să aibă influenţă foarte mare în ceea ce priveşte urmărirea tuturor datelor. Pentru că, dacă o să observaţi, peste tot în lume se construiesc centre foarte mari de calcul. Care este scopul acestor centre? Păi, vă spun ăia de la Doha: este vorba de faptul că doresc să aibă toate datele tuturor cetăţenilor la îndemâna serviciilor. Este vorba de constituirea unei structuri pe care noi, astăzi, o aprobăm, fără să ştim, de fapt, despre ce este vorba.

Consultaţi textul de la Doha şi o să vă lămuriţi! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia europeană privind infrastructurile de cercetare şi tehnologie COM (2025) 497; PHCD 3/2026.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene?

Doamna Atanasiu sau altcineva.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al ministrului educaţiei şi cercetării, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru obiectivele stabilite de strategia europeană privind infrastructurile de cercetare şi tehnologie;

- a recomandat consolidarea rolului Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare şi a foilor sale de parcurs în orientarea investiţiilor strategice europene;

- a atras atenţia asupra necesităţii implementării unor cadre tehnice comune pentru interoperabilitatea datelor, reutilizarea sigură a acestora şi integrarea acestor infrastructuri în ecosistemele digitale europene;

- a atras atenţia asupra necesităţii instruirii unui sistem european de acces integrat alături de un "ghişeu unic" pentru a facilita accesul cercetătorilor la platforme de cercetare actualizate şi armonizate, similar sistemelor de control şi gestiune a versiunilor distribuite "DVCS".

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 3 februarie 2026 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, AUR susţine un astfel de demers pentru dezvoltarea şi implementarea unor infrastructuri de cercetare la nivel naţional şi la nivel european, şi mai ales o folosire a acestor infrastructuri şi a strategiilor europene în comun, pentru dezvoltarea unui astfel de sector de prioritate.

Aşa îl găsesc europenii. Îl găsim şi noi în egală măsură.

Ne uităm în buget şi vedem că suntem la coada clasamentului, nu avem nici măcar cel mai mic respect pentru un aşa domeniu.

Ce să mai spunem despre astfel de infrastructuri?!

Desigur, este nevoie de a dezvolta parteneriate între universităţi, între centre de cercetare, pentru a fi complementari la nivel european, atât pentru România, cât şi pentru Franţa, Germania, Italia şi aşa mai departe, pentru a investi eficient în tehnologia de mâine.

Sunt măsuri de a dezvolta ecosisteme la nivel naţional, ecosisteme mari, pentru a veni în întâmpinarea rezolvărilor problemelor delicate cu care ne confruntăm măcar la nivel european. Şi e vorba şi de energie, şi e vorba şi de sistemul sanitar, e vorba şi de sistemul care ţine de securitatea unei ţări sau a alteia.

Şi este evident, toate acestea se înscriu ca o mănuşă, practic, într-un proiect strategic, contrat de noi la nivelul României, şi este vorba de zona roşie tehnologică, un proiect care se află acum în Parlament, pentru a dezvolta astfel de infrastructuri şi a da o mână de ajutor întregii Uniuni Europene, pentru a dezvolta o strategie la nivel european.

Salut această iniţiativă legislativă şi bineînţeles că trebuie pusă în valoare şi de România.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Şi noi vom vota, cu toată convingerea, acest proiect de hotărâre care vizează un domeniu care, în România, se află într-o fază extrem de deficitară. Mai are puţin şi sucombă.

Cercetarea românească este într-un hal de desconsiderare atât de mare, încât cercetătorii noştri, chiar de la institutele de cercetări ale Academiei, sunt plătiţi la limita subzistenţei. Nu se conştientizează faptul că, dacă nu există cercetare, nu există dezvoltare; nu există evoluţie, nu există viitor.

Regăsim în acest proiect de hotărâre obiective precum dezvoltarea resurselor umane, a parcursurilor profesionale, recomandarea privind valorificarea experienţei şi potenţialului României în cercetare.

Într-un asemenea context, că tot s-a vorbit aşa, într-un mod incriminator, despre nu ştiu ce propuneri legislative, să ştiţi, dragii mei, că se află înregistrate proiecte de legi, la noi, la Parlamentul României, prin care se doreşte desfiinţarea tuturor academiilor, cu excepţia Academiei Române.

Deci, să desfiinţăm şi Academia de Ştiinţe Medicale, şi de Ştiinţe Agricole... toate să se ducă, să plece! Da?

Ei, într-un asemenea context, noi suntem extremiştii, noi cei care vrem să mai apărăm, să mai salvăm ceva din ce a mai rămas din pustiul ăsta de ţară!

Eu cred că extremişti nu suntem noi, extremişti sunt cei care vor să aducă România la sapă de lemn!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În încheierea şedinţei, daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 207 alin. (3) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 501/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Declar închisă prima parte a şedinţei.

Urmează şedinţa pentru primirea de răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 30 martie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Vă reamintesc că ministrul sau secretarul de stat răspunde la interpelarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute.

Autorul interpelării, dacă doreşte, are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare.

Şi ministrul sau ministerul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

La Ministerul Justiţiei este o interpelare din partea domnului deputat Ţiu, de la Grupul SOS.

Tema interpelării este "Va face Justiţia lumină în privinţa reţelei Epstein în România?".

Iar răspunsul va fi prezentat de domnul secretar de stat Ioan Turc.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Turc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a interpelării dumneavoastră adresată ministrului justiţiei, la rândul nostru, Ministerul Justiţiei, am solicitat clarificări din partea Ministerului Public.

Răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este că în acest moment DIICOT nu are în lucru dosare care fac obiectul infracţiunii de trafic de persoane în legătură cu faptele săvârşite de Jeffrey Epstein.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat Ţiu doreşte să mai ceară lămuriri suplimentare? Nu.

Prin urmare, trecem la Ministerul Mediului, unde avem o interpelare din partea doamnei deputat neafiliat Simu, cu tema: "Clarificări privind gestionarea debitelor şi situaţia inundaţiilor din zona UAT Cetate, judeţul Dolj".

Domnule secretar de stat Cosmin Butuza, aveţi cuvântul.

Trei minute pentru răspuns.

Şi apoi dacă doreşte doamna deputat să ceară lămuriri suplimentare.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 1090B/2026, menţionez că în perioada 27-28 ianuarie 2026, conform datelor hidrologice oficiale, a fost depăşită doar cota de atenţie, + 90 cm, fără depăşirea cotei de inundaţii. Nu a fost efectuată nicio evacuare controlată a apei, deoarece atât pe UAT Cetate, cât şi în amonte nu se află nicio acumulare. De asemenea, nu există niciun curs de apă cadastrat cu numele "Reca".

Menţionăm că există un raport informativ despre circa 200 de hectare inundate din cauza unei breşe create ilegal într-un dig ce aparţine UAT Salcia din judeţul Mehedinţi, apa râului Drincea revărsându-se şi inundând terenuri agricole.

În anul 2022, Administraţia Bazinală de Apă Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, a creat lucrări de decolmatare şi reprofilare a albiei râului Drincea, în parteneriat cu UAT Cetate, tocmai pentru reducerea riscului de inundaţii.

Menţionăm încă o dată că nu a fost efectuată nicio evacuare controlată a apei, deoarece atât pe teritoriul UAT Cetate, cât şi în amonte nu se află nicio acumulare.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru orice informaţii suplimentare.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Dacă doamna deputat doreşte să ceară lămuriri suplimentare? Nu.

Trecem la următoarea interpelare.

Tot pentru Ministerul Mediului, din partea domnului deputat Maricel Popa, cu tema: "Utilizarea fondurilor publice pentru programul de instalare a gardurilor electrice destinate prevenirii conflictelor om - urs".

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul şi, dacă se poate, să vorbiţi puţin mai clar şi mai aproape de microfon.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza:

Stimate domnule deputat,

În conformitate cu art. 2 din Ghidul de Finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 827/2023, obiectul programului îl reprezintă acordarea finanţării nerambursabile din Fondul pentru mediu, astfel:

1. achiziţia, instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice destinate reducerii conflictelor om - animal;

2. efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice la limita culturilor sau aşezărilor aflate în zone populate cu animale din specii de faună sălbatică.

Scopul programului îl reprezintă protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau montajul de dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege.

Conform art. 25 din prezentul Ghid, întreaga responsabilitate pentru întocmirea documentaţiei de achiziţie publică revine beneficiarului.

La stabilirea condiţiilor contractelor de achiziţie, beneficiarul finanţării trebuie să aibă în vedere faptul că AFM va proceda la decontarea/stingerea avansului doar pentru cheltuieli eligibile.

Lista solicitanţilor şi sumele propuse pentru finanţarea contractelor se regăsesc pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Conform prevederilor art. 26 din prezentul Ghid, monitorizarea finanţării acordate în cadrului programului se face de AFM pe o perioadă de un an de zile de la data depunerii raportului de finalizare.

Beneficiarii au următoarele obligaţii pe perioada de monitorizare:

- să utilizeze şi să conserve bunurile achiziţionate prin program;

- să menţină în funcţiune echipamentele electrice/electronice achiziţionate prin program;

- să nu înstrăineze imobilul pe care este implementat proiectul;

- să permită reprezentanţilor AFM accesul la amplasamentul proiectului.

Demararea programului, cât şi alte informaţii utile vor fi publicate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru orice detalii suplimentare.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

O să urmeze o interpelare pentru Ministerul Transporturilor, din partea domnului deputat Ionescu, de la SOS.

E vorba despre "Situaţia pasarelei pietonale de pe DN 1 (km 88+610), comuna Băneşti, judeţul Prahova - blocaj administrativ şi risc major pentru siguranţa publică".

Şi răspunsul este dat de domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu, căruia îi dau cuvântul.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca urmare a evenimentului rutier produs în luna ianuarie 2025, din care a rezultat deteriorarea pasarelei pietonale aflate pe DN 1, km 88+610, în zona localităţii Băneşti, a fost efectuată o inspecţie a structurii acesteia, prin care s-a ajuns la soluţia de demolare a suprastructurii pasarelei şi consolidarea infrastructurii acesteia.

După finalizarea achiziţiei, CNAIR, prin unitatea subordonată, respectiv Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti, a emis ordinul de începere şi punere în siguranţă a pasarelei de pe DN 1, km 88+610. În această perioadă, antreprenorul a avut obligaţia de a obţine avizul de restricţii de trafic în vederea demontării suprastructurii pasarelei.

Menţionăm faptul că, în acest moment, confecţionarea pasarelei pietonale este aproape finalizată.

De asemenea, vă comunicăm că, la data prezentei, se execută lucrările pentru demontarea vechii suprastructuri şi se execută lucrările necesare pregătirii infrastructurii pentru montarea celei noi.

În funcţie de condiţiile meteo, lucrările vor fi finalizate, iar obiectivul va fi redat traficului pietonal.

De asemenea, facem menţiunea că lucrarea este semnalizată în conformitate cu avizul IGPR.

Vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim, la rândul nostru, o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Ministerul Apărării, dar înţeleg că domnul deputat Toma Ilie va primi răspunsul în scris şi că a fost de acord cu acest lucru.

Prin urmare, trecem la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, unde avem o interpelare din partea domnului deputat Ţiu.

Dacă domnul deputat este în sală?

Am uitat să spun că în procedură aveţi şi un minut înainte să vorbească cei de la minister.

Dacă doriţi să readuceţi aminte tema interpelării într-un minut?

Dacă nu, trecem direct la răspuns.

Este prezent domnul Marian Daragiu, subsecretar de stat.

Şi, eventual, dacă aveţi dumneavoastră nevoie de lămuriri suplimentare, puteţi veni la microfon ulterior.

Aveţi cuvântul, domnule subsecretar de stat.

Domnul Marian Daragiu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Ţiu,

În luna august 2024 a fost aprobat Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, prin Hotărârea Guvernului nr. 1065/2024, conform prevederilor art. 65 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.

Planul naţional de combatere a violenţei şcolare conţine măsuri pe 4 direcţii de acţiune:

1. Prevenirea violenţei, promovarea stării de bine şi a coeziunii comunităţii şcolare;

2. Reducerea cazurilor de violenţă în mediul şcolar;

3. Managementul cazurilor de violenţă din mediul şcolar şi gestionarea eficientă a resurselor, în vederea susţinerii victimelor, a reabilitării autorilor actelor de violenţă şi revenirii la condiţia unui mediu sigur în şcoală;

4. Îmbunătăţirea competenţelor personalului şcolilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei, în vederea menţinerii unui mediu sigur, favorabil proceselor de învăţare şi atingerii reuşitei şcolare.

Măsurile din Planul naţional de combatere a violenţei şcolare cuprind şi aspectele legate de comportamentul personalului unităţii de învăţământ atât în relaţiile cu preşcolarii, respectiv, elevii, cât şi cu părinţii, colegii şi partenerii şcolii.

În luna septembrie 2025 a fost finalizat primul raport de implementare a Planului, din care rezultă o implicare reală a unităţilor de învăţământ şi a Poliţiei în prevenirea şi combaterea violenţei şcolare.

În perioada noiembrie 2023 - iulie 2025 s-a desfăşurat în toate judeţele ţării şi în municipiul Bucureşti Programul de prevenire a violenţei şi infracţiunilor în mediul şcolar denumit "Împreună prindem curaj!", cu finanţare din Mecanismul Naţional de Susţinere a Prevenirii Criminalităţii prevăzut în Legea nr. 318/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Acest program a fost implementat în baza a trei ordine de ministru, aprobate periodic, în funcţie de sumele disponibile în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu această destinaţie. Programul se concentrează pe sprijinirea şcolilor pentru crearea unui mediu sigur şi propice învăţării şi are la bază prevederile legale din documentele specifice sistemului de învăţământ.

Conform datelor raportate de inspectoratele şcolare, implementarea programului se prezintă astfel:

- Număr de proiecte implementate: 1.440;

- Număr de elevi implicaţi: 431.259;

- Număr de cadre didactice implicate: 28.755;

- Bugetul total alocat: 6.159.473 de lei;

- Iar bugetul total cheltuit: 5.056.102 lei - circa 82% din bugetul alocat.

Preşcolarii, elevii şi membrii personalului şcolii beneficiază de servicii de consiliere, în condiţiile legii, în cadrul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ preuniversitar.

Răspunsul este mai lung, îl am în scris, dacă doriţi, domnule deputat, vi-l pot înmâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doriţi lămuriri suplimentare, domnule deputat? Nu. În regulă.

Atunci, voi da citire interpelărilor pentru care se solicită amânare.

La Ministerul Finanţelor - o interpelare de la domnul deputat Coarnă, cu tema: "Lămurirea cadrului legal al desfăşurării misiunilor de menţinere a păcii sub egida ONU şi a cheltuirii fondurilor de la bugetul de stat".

E de fapt o interpelare comună, adresată şi Ministerul Afacerilor Externe - pentru care se solicită amânarea răspunsului - formulată de doamna deputat Cîmpianu, cu tema: "Situaţia românilor în zonele afectate de conflicte militare din Orientul Mijlociu".

Pentru Ministerul Finanţelor, domnul Toma Ilie - "Sistemul RO e-Factura pentru profesii liberale".

De la domnul deputat Ţiu, o interpelare cu tema: "Ce măsuri propuneţi pentru a reduce fiscalitatea excesivă pe muncă? Stop sclaviei moderne! Respectaţi drepturile românilor pentru un trai decent!".

Tot domnul deputat Ţiu are o interpelare pentru Ministerul Finanţelor: "Cum se va reduce deficitul bugetar fără tăierea pensiilor speciale, eliminarea sinecurilor şi impozitarea multinaţionalelor".

Pentru Ministerul Economiei, domnul deputat Toma: "Strategia de digitalizare a serviciilor publice".

Pentru Ministerul Muncii, o interpelare de la domnul deputat Ţiu, cu tema: "Câţi muncitori din afara UE există în România în acest moment şi până când intenţionează Guvernul României să importe forţă de muncă asiatică, în detrimentul propriilor cetăţeni, forţaţi la un exil economic?".

Din partea doamnei deputat Intotero - două interpelări pentru Ministerul Muncii.

Una este cu tema: "Solicitare clarificare vârstă de pensionare energeticieni".

Şi cealaltă: "Solicitare punct de vedere modificări legislative Legea nr. 448/2006".

Şi, în fine, tot domnul deputat Ţiu, pentru Ministerul Energiei: "De ce angajaţii de la C.E.O. nu au primit tichete de masă? Vor fi ele achitate în anul 2026? Cum veţi recompensa oamenii care nu au primit tichete de masă pe anul 2025?".

Pentru toate aceste interpelări se solicită amânare din partea Guvernului.

Având în vedere că am epuizat lista interpelărilor, declar şedinţa închisă şi vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.