Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 222.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 7, şi miercuri, 8 aprilie 2026; programul de lucru pentru perioada 6-11 aprilie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 30 martie - 7 aprilie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, astăzi, dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 17.00, apoi continuăm lucrările noastre cu primirea răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint următoarele informări scrise:

- domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar POT şi va activa ca deputat în cadrul Grupului parlamentar al PSD; (Aplauze.)

- domnii deputaţi Csillag Andrei, Groza Călin-Florin şi Pîclişan Gheorghe-Petru ne aduc la cunoştinţă că îşi încetează activitatea ca deputaţi neafiliaţi şi vor activa ca deputaţi în cadrul Grupului parlamentar POT. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viziunea Uniunii Europene asupra climei şi energiei la nivel mondial: asigurarea rolului competitiv al Europei pe pieţele mondiale şi accelerarea tranziţiei curate JOIN (2025) 25; PHCD 7/2026.

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect de hotărâre.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 1 aprilie 2026.

Din partea grupurilor parlamentare, au luat cuvântul reprezentanţi ai Grupului parlamentar AUR: domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui şi domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Şi din partea Grupului parlament al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Întreb dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor de ordin general?

Domnul Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui proiect de hotărâre care, deşi este formulat într-un limbaj tehnic şi aparent echilibrat, ascunde o realitate îngrijorătoare: asumarea, aproape necondiţionată, a unei viziuni europene care riscă să afecteze direct interesele economice şi sociale ale României.

Grupul parlamentar SOS România nu poate susţine această abordare.

În primul rând, acest proiect pleacă de la premisa că direcţiile stabilite la nivelul Uniunii Europene trebuie preluate şi susţinute fără o analiză critică, serioasă, la nivel naţional. Se vorbeşte despre aliniere, despre consolidare, despre accelerarea tranziţiei curate, însă nu se spune nimic concret despre costurile reale pe care această tranziţie le va impune României.

Stimaţi colegi,

Cine va plăti aceste costuri? Românii, economia românească, industria românească.

În al doilea rând, proiectul abundă în formulări generale, dar lipseşte cu desăvârşire o evaluare a impactului asupra sectoarelor strategice din România.

Se vorbeşte despre competitivitate, dar ignorăm faptul că multe state membre pornesc de la niveluri complet diferite de dezvoltare.

În aceste condiţii, tranziţia verde riscă să devină un dezavantaj major pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv pentru România.

Mai mult, deşi la punctul 6 se vorbeşte despre o tranziţie etapizată şi echitabilă, acest principiu rămâne pur declarativ.

Nu există garanţii reale că economia românească va fi protejată de şocuri majore, creşteri de preţuri la energie, pierderi de locuri de muncă sau relocarea industriilor.

Un alt aspect problematic este accentul excesiv pus pe rolul Uniunii Europene, ca actor global.

România nu trebuie să fie doar un executant al unor politici externe ambiţioase, ci un stat care îşi apără propriile interese strategice.

Din păcate, acest proiect conţine suficiente referiri la priorităţile naţionale concrete.

De asemenea, susţinerea unor mecanisme precum taxarea globală a emisiilor de carbon... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Mai văd o solicitare din partea domnului Sorin-Titus Muncaciu.

E o greşeală?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aţi accesat? (Vociferări.)

Bun.

Am înţeles.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea...

Domnul Allen Coliban (din sală):

Ba da!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da?

Nu aveţi cartela.

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ca de atâtea ori când avem de aprobat o comunicare dinspre Parlamentul European, avem o parte a sălii profund nemulţumită. (Arată spre partea stângă a sălii.) Dar din nou fac dovada că nu au citit aceste documente.

Am auzit o intervenţie care făcea trimitere la necesitatea cercetării. Probabil că aţi sărit exact peste punctul 2 al acestei comunicări, care spune foarte clar: "Uniunea Europeană trebuie să rămână un exportator net de tehnologii «zero net»".

De asemenea, pentru domnul care se luptă cu energia nucleară şi cu gazul, nu a citit punctul 7 - domnul Muncaciu. Nu aţi citit că: "Sublinierea rolului energiei nucleare, inclusiv al tehnologiilor nucleare avansate, precum şi al gazului natural, ca elemente esenţiale pentru asigurarea stabilităţii şi flexibilităţii sistemului energetic".

Încă o dată veniţi cu o retorică dinspre Kremlin, să atacaţi orice este o iniţiativă bună, la nivel european.

Toate aceste puncte, pe care dacă le-aţi citi atent, se potrivesc cu viziunea României şi cu susţinerea sistemului energetic naţional, dumneavoastră veniţi, la tribuna Parlamentului, să le demontaţi, deşi sunt în interesul naţional.

Poate că ar trebui să ne uităm şi la punctul 17: "Necesitatea ca Uniunea să îşi consolideze cooperarea internaţională privind dezinformarea şi informarea greşită legate de climă şi energie", lucru pe care dumneavoastră îl faceţi cu prisosinţă de la această tribună.

Europa are nevoie de o viziune pentru climă.

Noi vom vota pentru această foaie de parcurs, pentru că se potriveşte interesului naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul Sorin-Titus Muncaciu.

Drept la replică.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Eu nu ştiu de unde aţi început-o cu energia nucleară, că nu acesta a fost subiectul.

Subiectul este următorul: noi acum ne confruntăm cu o criză economică, din cauza combustibililor, hidrocarburilor şi gazului natural.

Deci, acum aţi înţeles, în fine, deşi foarte greu, că energia este baza civilizaţiei şi această energie este petrol şi gaze.

Acum, dumneavoastră veniţi şi ne spuneţi că energia verde este şi ne spuneţi şi nişte etape în care veţi da... (Vociferări.)

Păi, voi aţi pornit cu boii înainte, pentru că întâi aţi închis minele, după aceea aţi oprit grupurile electrogene bazate pe energie fosilă şi acum vă treziţi că nu mai aveţi energie. Asta este ce aţi făcut!

În ceea ce priveşte certificatele verzi, sunteţi de acord cu ele, adică cu această inepţie, care se numeşte amprenta de carbon. Este o prostie ştiinţifică - ştiţi foarte bine lucrul ăsta! -, dar continuaţi cu această prostie, pentru că vine de la Bruxelles.

Aflaţi că nu există nicio raţiune pentru care cei de la grupul din Valea Jiului să plătească 90 de milioane de euro pentru nişte certificate verzi şi după aceea voi să declaraţi că sunt insolvabili. Asta este tâmpenia pe care o faceţi! Şi voi, împreună cu miniştrii voştri, pentru că ei au fost acolo! Pe de o parte.

Pe de altă parte, nu aţi dat niciodată nicio atenţie biomasei. Asta dovedeşte cât de ipocriţi sunteţi, când e vorba de energie.

Mai departe, la punctul 17, această directivă introduce cenzura.

Ce înseamnă aia dezinformare? Cine stabileşte care este dezinformarea? Numai ipocrizia voastră este aceea care pune acest punct. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Voiam să-i informez pe toţi colegii care se ceartă în această şedinţă că au înflorit cireşii.

Şi cred că ar trebui să ne preocupe mai mult când discutăm despre energie, ceea ce minţi luminate din această ţară, copii fiind, elevi, inventează sau minţi luminate de adulţi inventează. Şi ar trebui să ne preocupe acele invenţii şi acele proiecte.

Pentru cei care nu ştiu şi vă mai sfădiţi mult - până la urmă poate o să deveniţi colegi, că înţeleg că vă susţineţi unii pe alţi în comisii, că vreţi să votaţi guverne minoritare împreună, AUR şi USR - vă informez că un elev de 16 ani a inventat şi a luat un premiu pe o baterie cu energie nucleară care poate alimenta 50 de ani cu energie un cartier rezidenţial.

Şi v-aş ruga, dragi colegi, ca înainte să ne preocupe această dezbatere sterilă, din punctul meu de vedere, despre clima din Europa şi despre ce priorităţi are Europa, să ajutăm inventica românească şi cercetarea românească să se transforme în realitate şi să producem energie curată aici, la noi acasă.

Cât timp avem producţie de energie, indiferent ce decide altcineva în afară, nu ne poate afecta.

Dacă n-avem, să nu ne întrebăm.

Aşa că, vă rog frumos să depunem o iniţiativă legislativă, să sprijinim acea invenţie a elevului din Mehedinţi, a elevului de 16 ani, cu această baterie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să salut prezenţa, alături de noi, a unui grup de 41 de elevi din judeţul Dâmboviţa. (Aplauze.) Dânşii sunt prezenţi alături de noi la invitaţia domnului lider Enache Mihai-Adrian şi a domnului deputat Valeriu Munteanu. (Aplauze.)

Bine aţi venit!

Solicitările Comisiei juridice cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenelor constituţionale de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a următoarelor propuneri legislative:

- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 592/2025;

- Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 290 din Legea nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 567/2025.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Urmează să ne pronunţăm asupra acestor solicitări, la şedinţa de vot final de mâine.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; PL-x 559/2018; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Invit la cuvânt, din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică, domnul preşedinte Bende Sándor.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege - PL-x 559/2018, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, proiectul de lege, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bende Sándor:

Propun două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute - propunerea de timp pentru dezbaterea pe articole.

Să înceapă votul!

210 voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (din sală):

Nu acum! La amendamente.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, deci nu la dezbateri generale.

Bun!

Nu există solicitări de intervenţii pentru dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem cinci amendamente admise.

Aici doriţi?

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă refer la marginal 5.

Este un amendament prin care, practic, se propune scoaterea din sfera beneficiilor care sunt limitate la două indemnizaţii anual a anumitor categorii de cheltuieli, şi anume, cazare, transport, reprezentare.

Problema este legată de faptul că scoaterea acestor categorii de cheltuieli va permite să nu mai fie o limită în ceea ce priveşte aceste categorii de cheltuieli, pentru că situaţia este foarte clară. Aceste cheltuieli pot să fie beneficii doar dacă sunt primite direct de către director, de către administrator, fără să fie indicată motivaţia concretă pentru care se face acea cheltuială.

În rest, toate cheltuielile de transport se fac direct de către societate.

Deci, practic, prin acest amendament, se deschide, din punctul meu de vedere, calea cheltuielilor suplimentare în cadrul companiilor deţinute de stat. Aceasta este o problemă ce ţine de oportunitate.

Însă acest proiect are şi probleme ce ţin de constituţionalitate şi de tehnică legislativă.

Pe de o parte, aprobarea acestui amendament şi aprobarea legii în această modalitate are o problemă ce ţine de bicameralism. Este încălcat principiul constituţional al bicameralismului, pentru că la Senat nu s-a discutat acest amendament.

Doi la mână. Avem acest alineat 5, care este introdus, care este contrazis flagrant de alineatul 2 din acelaşi articol.

Deci, practic în ceea ce priveşte previzibilitatea legii avem probleme serioase cu privire tot la constituţionalitate.

Şi atunci, rugămintea mea este, stimaţi colegi, să resupunem la vot acest amendament şi să pice.

Repet, se deschide atât calea posibilităţii de a fi cheltuite sume considerabile în ceea ce priveşte beneficii viitoare pentru administratori şi pentru directori şi totodată sunt şi probleme flagrante ce ţin de constituţionalitate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Tot aici!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt probleme mari legate de constituţionalitate.

Tocmai dumneavoastră, care aţi anulat nişte alegeri perfect valabile, vorbiţi?

O voce din sală:

Turul 2, înapoi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Turul doi, înapoi! - ziceţi dumneavoastră?

Asta-i reacţia dumneavoastră? (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala!

Domnul George-Nicolae Simion:

Dumneavoastră, care închideţi televiziuni şi puneţi pumnul în gură, exact Constituţiei şi călcaţi în picioare...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun.

Domnule preşedinte...

Domnul George-Nicolae Simion:

... libertatea de exprimare, aveţi tupeul... (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... haideţi să...

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, s-a închis Realitatea... (Vociferări.) şi voi aţi închis-o! Voi aţi închis-o! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun!

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supunem la vot amendamentul marginal 5.

Să înceapă votul!

Din 224 de colegi prezenţi, 115 voturi pentru, 105 împotrivă, o abţinere, 3 colegi care nu votează.

Dacă sunt intervenţii până la marginal 5? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Vă mulţumesc.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 592/2025; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Nu doreşte...

(Domnul senator Nicolae Vlahu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi?

Vă rog.

Domnul Nicolae Vlahu (senator):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre o lege care eficientizează mecanismul de atragere a răspunderii magistraţilor, conform prevederilor actuale.

Am adus câteva modificări privind această eficientizare, în sensul că, în eventualitatea în care există şi s-a constatat o eroare judiciară comisă de magistrat, constatată printr-o hotărâre definitivă a instanţei, am creat mecanismul pentru a interveni obligativitatea statului de a solicita şi a exercita acţiunea în regres împotriva magistratului care a comis acea eroare judiciară gravă.

În prezent nu este prevăzută această obligaţie de acţiune pentru ca statul să acţioneze magistratul pentru a recupera acea sumă de bani şi, repet, aici nu este vorba despre vreo anumită interpretare a legislaţiei sau o anumită soluţie, ci vorbim deja despre o judecată unde există o soluţie definitivă, prin care s-a constatat că acel magistrat este vinovat de acea eroare judiciară gravă.

În cadrul acestor erori judiciare am introdus, de asemenea, nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale şi a recursurilor în interesul legii, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, pentru a veni şi în sprijinul profesioniştilor, am prevăzut, în cadrul proiectului legislativ, şi posibilitatea ca să existe o asigurare profesională a acestora, astfel încât să nu fie nevoiţi să suporte din propriul buzunar aceste cheltuieli.

Încă o dată, fac precizarea că nu m-am atins în niciun fel de independenţa justiţiei.

Aşadar, vă rog să susţineţi această modificare. Este vorba despre o eficientizare a unui mecanism aflat deja în vigoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei raportoare, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Vergina Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Această propunere legislativă încearcă să facă viabilă o prevedere constituţională care există încă din 1991. Este vorba despre art. 52 alin. (3), care prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile săvârşite. Iniţial, în 1991, se spunea: "erorile în materie penală". În 2003, s-a revizuit textul şi s-a spus: "pentru erorile judiciare", fără să se mai facă diferenţă între penale sau nepenale. După care textul adaugă: "Răspunderea statului se exercită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care au acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Deci, iată că avem, de 35 de ani, textul iniţial şi de 23 de ani, câţi sunt, textul revizuit al unei norme constituţionale care n-a prins niciodată viaţă. Neprimind viaţă, în contextul în care Constituţia spune că această răspundere se exercită în condiţiile legii, iar legea - fosta şi actuala - privind statutul magistraţilor nu conţine nicio prevedere, este clar că problema trebuie rezolvată.

Nu ştiu dacă soluţia găsită de colegii noştri este cea mai bună.

Eu cred că este o problemă foarte serioasă, care trebuie asumată cu responsabilitate, astfel încât, pe de o parte, să nu afectăm independenţa puterii judecătoreşti, dar, pe de altă parte, să nu-i dăm prea multă libertate şi sentimentul că nu răspunde, indiferent ce soluţii pronunţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative. Aceasta rămâne pentru votul final.

9. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - O strategie europeană pentru inteligenţa artificială în ştiinţă - Pregătirea terenului pentru Resursele pentru ştiinţa IA în Europa (RAISE) COM (2025) 724; PHCD 8/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene, da, doamna Rozália Biró, vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - O strategie europeană pentru inteligenţa artificială în ştiinţă - Pregătirea terenului pentru Resursele pentru ştiinţa IA în Europa (RAISE) COM(2025) 724

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:

- Şi-a exprimat susţinerea pentru obiectivele stabilite de strategia europeană pentru inteligenţa artificială în ştiinţă;

- A susţinut tranziţia de la cercetare la aplicaţiile practice prin încurajarea companiilor emergente care dezvoltă soluţii bazate pe inteligenţa artificială;

- A susţinut consolidarea colaborării dintre mediul academic, sectorul privat şi administraţiile publice în dezvoltarea aplicaţiilor ştiinţifice ale inteligenţei artificiale;

- Şi a recomandat implementarea unor proceduri riguroase de evaluare a impactului modelelor de inteligenţă artificială asupra scenariilor de producţie, prin simulări, teste pentru identificarea eventualelor efecte neaşteptate şi optimizarea performanţelor sistemelor înainte de utilizarea lor operaţională.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 17 februarie şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, distinsă colegă.

Comentarii de ordin general.

O invit la cuvânt pe doamna Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

(RAISE) COM (2025) 724 - PHCD 8/2026 este un document strategic, prin care Uniunea Europeană încearcă să recupereze un decalaj real faţă de Statele Unite şi China, în domeniul inteligenţei artificiale aplicate cercetării ştiinţifice.

Iniţiativa este, fără doar şi poate, ambiţioasă - colaborare strânsă cu sectorul privat, atragerea de talente, crearea unei giga-fabrici de inteligenţă artificială cu investiţii de peste 600 de milioane de euro şi un cadru de monitorizare a performanţei.

Susţinem această strategie, dar cu 3 condiţii:

În primul rând, Europa trebuie să dezvolte o inteligenţă artificială etică, explicabilă şi sigură, centrată pe factorul uman. Lipsa transparenţei în dezvoltarea marilor modele este un risc real, ştiinţific şi demografic.

În al doilea rând, investiţiile în capacităţile de calcul şi brevete trebuie să reducă efectiv decalajul competitiv, nu doar să îl constate.

În al treilea rând, monitorizarea trebuie să se bazeze pe indicatori clari, măsurabili şi publici.

Grupul AUR va vota pentru, deoarece România are nevoie de acces la infrastructură, la talente şi la cercetarea de vârf, dar excelenţa tehnologică nu poate fi separată de responsabilitatea etică, de democraţie şi de interesul public.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, vorbim despre inteligenţa artificială ca unealtă pentru dezvoltarea unor tehnologii, le numim noi, "de mâine".

De departe, acest comunicat se referă la ştiinţă, la modul cum se folosesc astfel de tehnologii în ştiinţă, deopotrivă, în fizică, în chimie, dar, mai ales, în medicină - un alt exemplu.

Sunt probleme ce ţin de dezvoltarea acestor infrastructuri, fie că vorbim despre supercomputere, fie că vorbim despre sisteme de gestionare a unui volum imens de date, fie că vorbim despre infrastructuri de comunicare la viteze foarte, foarte mari, fie că vorbim despre accesul cercetătorilor la astfel de infrastructuri, în mod liber. Şi mai mult, să fie respectaţi şi să poată să dezvolte alte tehnologii noi. Pentru că, aceasta din urmă, această tehnologie de inteligenţă artificială, aşa cum o numim noi, reprezintă o rampă de lansare imensă, pe care o avem la dispoziţie pentru a crea ştiinţă, rigoare şi a avea o resursă în plus.

Dar e nevoie să acordăm cu atât mai mult atenţie acestor domenii, pentru a le folosi în scop ştiinţific şi cu rigoare.

Noi votăm pentru asemenea dezvoltări, cu atât mai mult cu cât acestea se integrează ca o mănuşă, am mai spus-o şi o spunem a câta oară, într-un program naţional, Programul Zonei Roşii Tehnologice din Iaşi.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Constat că încă suntem într-o zonă în care noi suntem la partea de declaraţii.

Vreau să vă informez că, în zona privată, de peste doi ani de zile, sunt aplicaţii de inteligenţă artificială, în România, inclusiv proiecte pe care le-au dezvoltat antreprenori români, care funcţionează, dar noi suntem încă la partea de declaraţii, ceea ce nu mi se pare în regulă şi este clar că există o diferenţă clară între ceea ce spunem noi aici şi ceea ce se întâmplă în realitate.

În acelaşi timp, o chestiune foarte importantă - Uniunea Europeană garantează, prin Tratat, libera circulaţie - mărfuri, servicii, capital şi forţă de muncă. Noi avem nevoie şi de libera circulaţie a cunoaşterii. Suntem o ţară în care investiţiile în partea de cercetare sunt nesemnificative. Dacă am avea această libertate de cunoaştere garantată, cu siguranţă că ceea ce se întâmplă bun în Europa ar putea fi aplicat şi în România.

În acelaşi timp, avem o chestiune legată de ceea ce se numeşte inovaţie şi partea de implementare a inovaţiei în scalare. La noi, în România, şi în Europa, în general, nu există acest principiu al scalării, funcţional, în acest moment. De aceea, China şi America ne-au depăşit.

De când discutăm sau de când acest raport este depus în Parlament, să ştiţi că deja în America sunt câteva brevete de invenţii nou înregistrate pe inteligenţă artificială.

Deci cred că ar trebui să ne aplecăm serios în această direcţie, iar în bugetul de anul viitor, statul român, în special pentru zona privată, să cuprindă sume de bani şi facilităţi, astfel încât acolo să avem tehnologii care să aducă progres în viitor. Este singura noastră şansă, pentru că, cu siguranţă, doar din zona de privat o să avem acces la cunoaştere serioasă pe inteligenţă artificială.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Voi vota pentru acest proiect, pentru că recunoaştem rolul inteligenţei artificiale în ştiinţă şi mai ales că noi - ca şi membru fondator al unui partid care foloseşte inovaţia, Partidul UNIT - Uniunea Naţională pentru Inovaţie şi Tradiţie - suntem singurul partid din România care folosim inteligenţa artificială, deci, cu atât mai mult, vom vota pentru acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 27/2026; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Doamna deputat Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Mult prea mulţi părinţi primesc, în România, anual, un verdict tulburător - "Copilul dumneavoastră va fi diferit de ceilalţi. Nu va fi niciodată la fel ca ceilalţi". Copilul a fost diagnosticat cu o tulburare de spectru autist sau cu Sindromul Down.

Din păcate, nu vorbim despre cazuri izolate. Incidenţa este foarte mare. Institutul Naţional de Sănătate Publică ne spune că 14,3% din copiii de şcoală primară sunt diagnosticaţi cu tulburări de spectru autist, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne spune că un copil din o mie este afectat de Sindromul Down. În spatele acestor cifre sunt zeci de mii de familii care duc o bătălie pe mai multe fronturi - medical, social, emoţional, birocratic şi nu întotdeauna statul le este aproape şi îi sprijină cu adevărat.

Statul poate să facă mult mai mult. Părinţii aceştia se confruntă de foarte multe ori cu anxietate, depresie, epuizare şi un consult psihologic adecvat poate să îi facă pe aceşti părinţi să ofere copilului echilibrul şi stabilitatea de care are nevoie.

Legea pe care v-o propun astăzi - şi pe care sper să o votaţi - prevede ca un părinte care este sprijinit să poată să fie aproape emoţional şi terapeutic pentru copilul său.

Şi, de asemenea, oferim familiilor - nu de puţine ori marginalizate - sprijin şi stabilitate, incluziune socială.

Astfel, părinţii şi tutorii copiilor cu Sindrom Down sau cu tulburări de spectru autist vor putea beneficia gratuit de şedinţe de consiliere psihologică în unităţi specializate.

Această lege este despre empatie, echilibru, solidaritate, este despre un stat care alege să fie partenerul celor în nevoie.

Mulţumesc colegilor din Comisia pentru sănătate, care au votat în unanimitate, şi Ministerului Sănătăţii, care a dat aviz favorabil.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot la iniţiatori, doamna deputat Éva-Andrea Csép, Grupul parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimaţi colegi,

Ce credeţi despre părinţii acelor copii care, de exemplu, strigă cu voce tare într-un autobuz? Despre părinţii acelor copii care, de exemplu, nu ştiu cum să se comporte pe stradă şi, eventual, se aruncă pe jos? Ce credeţi despre părinţii acelor copii care nu ştiu cum trebuie să se comporte la şcoală, care muşcă, dau cu piciorul în bancă, de exemplu, sau chiar îi ciupesc pe ceilalţi? Ce credeţi despre aceşti părinţi? Că nu şi-au educat copiii la timp, n-au acordat timp şi atenţie suficientă pentru a creşte acel copil într-un mediu sănătos.

Şi totuşi, vedeţi, stimaţi colegi, suntem dispuşi cu toţii să stigmatizăm. Pentru că viaţa de zi cu zi a unui părinte care are un copil cu Sindrom Down sau un copil cu tulburări de spectru autist nu este una la fel ca a unui părinte care îşi creşte copilul sănătos. Aceşti părinţi sunt stigmatizaţi aproape în fiecare zi. Aceşti părinţi, în ciuda faptului că au stigma aceasta pe ei, totuşi poartă responsabilitatea de a creşte acel copil.

Iniţiativa legislativă, pe care colega noastră a iniţiat-o şi pe care, cu toată deschiderea, putem să o sprijinim şi suntem alături de ea, chiar vizează un sprijin pentru aceşti părinţi, ca să poată să aibă parte de sprijin psihologic şi acesta să nu fie doar o problemă de bani, ci să oferim un real ajutor acestor părinţi, să-i sprijinim, să fie trataţi ca şi ceilalţi părinţi şi să nu se consume, pentru că astfel putem să prevenim instituţionalizarea acestor copii, putem să prevenim celelalte boli care tot se leagă de viaţa de zi cu zi a unei familii din aceasta.

Aşa că, stimaţi colegi, vă invit să susţineţi acest proiect legislativ care chiar îi ajută, în viaţa de zi cu zi, pe acei părinţi pe care, din când în când, poate că îi stigmatizăm.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă rog.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin adresa Pl-x 27/2026 din 2 februarie 2026.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006, în sensul introducerii unor măsuri de sprijin psihologic, destinate părinţilor şi tutorilor legali ai copiilor cu Sindrom Down sau cu tulburări de spectru autist, în mod gratuit, prin decontarea integrală a acestor servicii din fondurile sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de aprobare a propunerii legislative cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Potrivit Notei înaintate de către Departamentul Legislativ, se impun două modificări de tehnică legislativă, respectiv:

- La numărul curent 6 din raport, Art. II, se introduce fără partea dispozitivă.

- Şi la acelaşi număr curent, la Art. II alin. (2), propunem înlocuirea sintagmei "de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I", cu sintagma "de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Este vorba despre îndreptarea unei erori materiale?

Doamna Rodica Nassar (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. În regulă.

Dezbateri generale, domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Vom vota pentru acest proiect legislativ, dar, în termeni chirurgicali, e un fel de pansament pe o rană deschisă. Şi vă spun şi de ce. Pentru că noi ne confruntăm cu o adevărată epidemie de autism, care este echivalentă a bolilor infecto-contagioase. De ce? Pentru că avem 2.000 de copii, în fiecare an, diagnosticaţi cu autism.

Mai mult decât atât, conform unor statistici, sunt peste 40.000 de copii şi adulţi, în acest moment.

Faptul că la vârsta adultă doar 1% din ei sunt integraţi în societate este un lucru extrem de grav.

Din păcate, Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor nu au făcut nimic ca să oprească această epidemie. Nu ştim etiologie, nu ştim cum funcţionează. Pentru că eu vă spun ce s-a întâmplat când eu m-am dus la şcoală, în anii '70, era un copil la 30.000; acum este mult sub această cifră. Campion este statul California, care are un copil autist la 20 de naşteri. Nu se poate aşa ceva!

Mă bucur foarte tare că Departamentul american a luat problema în mână şi au început să introducă bani serioşi, pentru a studia această problemă. Şi tot ce vor afla ei voi aduce în faţa dumneavoastră, pentru că nu se poate să rămânem indiferenţi la această rană, în domeniul sănătăţii publice din România. Ignorăm un lucru extrem de grav - autismul. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

La această oră, în România, avem, cam din 100 de copii, unul cu autism sau cu neurodivergenţe.

Am auzit un lider politic numindu-l pe preşedintele ţării autist. Sentimentele pe care le are un părinte care are un copil special, atunci când aude că se vorbeşte batjocoritor despre produsul iubirii lor, este fantastic. Sunt şi acum oameni care consideră că un olimpic, una dintre minţile strălucite ale ţării, nu are Bacalaureatul, pentru că unii pun egal între autist şi defect. Un copil cu neurodivergenţe poate fi un copil cu Sindrom Asperger, care poate fi geniu. Sunt studii făcute, extinse pe aceşti copii a căror lume trebuie să o înţelegem. Noi, cei care consideraţi... sau cei care se consideră normali faţă de ei, de fapt, nu înţeleg că poate ceea ce considerăm noi că este normalitate, în lumea lor, este ceva diferit şi nu neapărat în sensul bun.

Am avut o luptă de dus în Mureş, cu un copil cu Asperger care a fost alungat din vreo patru şcoli.

Părinţii care au asemenea copii au nevoie de suport. De aceea, în contractul cu Casa - şi vom mai vorbi despre asta - ar trebui să avem şi finanţare pentru aceşti părinţi care au nevoie de suport.

Nu mai folosiţi cuvântul "autist" în sens negativ, fiţi oameni! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul lider Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă propun să supuneţi votului planului prelungirea programului de lucru, pentru că vorbitorii care mai sunt de venit aici, la tribună, nu se vor încadra în timpul lăsat, până la ora 17.00.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci - prelungirea programului de lucru, până la finalizarea dezbaterii acestei iniţiative legislative.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată propunerea.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

De mai bine de 15 ani, sunt alături de copiii cu Sindrom Down, de tinerii şi de copiii care suferă de autism, sunt alături de părinţii lor. De cele mai multe ori sunt provocări foarte mari, pentru că, atunci când ţi se naşte copilul, nu te aştepţi să ai astfel de provocări.

De aceea, am semnat cu toată încrederea şi o felicit pe colega mea pentru această iniţiativă, pentru că statul va oferi consiliere psihologică părinţilor sau tutorilor legali ai acestor copii cu Sindrom Down sau cu tulburări de spectru autist. Orice suport moral acordat de profesionişti va veni ca o gură de aer proaspăt pentru aceşti părinţi. Şi ei au nevoie de grija noastră, au nevoie de atenţia noastră, pentru că, uneori, provocările şi oboseala chiar îşi spun cuvântul şi au nevoie de o vorbă de încurajare, de îndrumare profesionistă pentru a fi nişte părinţi prezenţi.

Vă invit să susţineţi această iniţiativă legislativă, prin votul dumneavoastră, ca să venim cu măsuri pentru promovarea sănătăţii mintale, precum şi servicii de consiliere psihologică, decontate de stat, acordate părinţilor copiilor cu Sindrom Down sau cu tulburări de spectru autist, în unităţi sanitare şi comunitare.

Vă mulţumesc anticipat. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătăţii, mai avem, spre fericirea noastră, medici, mai avem asistenţi medicali, infirmiere şi întreg personalul, cărora le spunem mulţumesc. Şi este foarte puţin.

Referitor la acest proiect, şi anume, Pl-x 27/2026 - cu alte cuvinte, iniţiatorul - felicit pe această cale iniţiatorul - dar... intenţia este foarte bună. De fapt, se mută acel "se poate" spre "se acordă efectiv", pentru că forma actuală a legii este prevăzută în Hotărârea de Guvern - şi ne spune şi Consiliul Legislativ - şi anume, nr. 521/2023. Însă aplicarea acestei iniţiative este foarte greoaie, pentru că, ce să vedeţi, că vine iarăşi la Guvern, pentru că trebuie stabilite pachetele, trebuie stabilite normele metodologice, contractele cu serviciile, cu psihologii şi cu centrele, şi mai avem bugetul care este insuficient alocat, deoarece cunoaştem cu toţii că, în acest an, s-a tăiat, ca de obicei, de la sănătate şi de la învăţământ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Ancuţa-Florina Irimia, Grupul parlamentar POT.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este un proiect bun, care vine în sprijinul părinţilor ai căror copii sunt cu nevoi speciale, dar nu este suficient.

Şi ştiu că sunt colegi în sală care au copii - sau în familiile lor - copii cu nevoi speciale. Îi rog să iasă la microfon şi să ne povestească cum e viaţa părinţilor având copilaşi cu nevoi speciale.

Aşa cum eu vorbesc despre endometrioză, pentru că o ştiu, o am şi o simt, aşa vreau ca şi dumneavoastră să ne spuneţi prin ceea ce treceţi sau prin ceea ce trec apropiaţii dumneavoastră.

E nevoie de mai mult pentru aceşti părinţi.

Şi am să mă raportez la primul caz care îmi vine în minte - o familie cu copilaş cu Sindrom Down. Tatăl munceşte de dimineaţă până seara. Mama, de dimineaţă până seara, stă cu copilaşul, cu Maria, o minune de copil. Mămica ei nu stă o secundă, iar tot ceea ce face este cu Maria alături. Şi nu mai discutăm despre nevoile financiare, despre terapii. Mămica, o minunăţie de om, într-o fugă continuă. Să vă mai spun că mai au un copilaş? Femeia aceea nu mai are viaţă.

Aşadar, este nevoie de mai mult pentru aceşti părinţi.

POT va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

Continuăm cu sesiunea - întrebări, interpelări.

În prima fază, răspunsurile pentru întrebările şi interpelările care au fost adresate de parlamentari şi, ulterior, întrebări care vor fi adresate astăzi.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 aprilie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpretărilor adresate membrilor Guvernului.

Pentru Ministerul Culturii...

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar AUR, ne informează că a primit răspunsul din partea Ministerului Culturii. Nu doreşte alte intervenţii.

Avem o întrebare adresată ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, din partea domnului deputat Alecu Robert.

Sunteţi în sală, da?

Am să rog reprezentantul Guvernului.

Deci, reprezentantul Guvernului, vă rog.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, facem următoarele precizări.

Analiza sistemului de pensii constituie una dintre măsurile asumate şi aprobate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, Ministerul Muncii a propus reforma sistemului de pensii, inclusă la momentul elaborării PNRR în cadrul Componentei 8 - Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, componentă care cuprinde o serie de reforme şi investiţii menite să abordeze principalele provocări cu care se confruntă sistemul public de pensii.

Potrivit celor angajate prin acest document strategic naţional, sistemul de pensii este reformat, refăcut şi pus pe baze solide, prin intermediul unui cadru legislativ care să corecteze inechităţile din sistemul de pensii, care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului şi care să respecte principiul contributivităţii, în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.

În acest sens, a fost elaborat Proiectul de Lege privind sistemul public de pensii, adoptat de Parlamentul României, care este, în prezent, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1.089 din 4 decembrie 2023, care a intrat în vigoare, în integralitate, la data de 1 septembrie 2024.

Referitor la noua Lege a pensiilor precizăm faptul că, în vederea eliminării inechităţilor din sistemul public, întărirea principiului egalităţii şi al contributivităţii, aceasta reglementează o formulă de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, astfel încât să fie corectate mare parte din inechităţile sistemului public de pensii, prin eliminarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit.

Astfel, a fost înlocuită vechea formulă de calcul care cuprindea utilizarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit în raport de data naşterii şi condiţiile de muncă şi care, în timp, au condus la mari decalaje între cuantumurile pensiilor stabilite în sistemul public de pensii.

Ca elemente de noutate, în cuprinsul Legii nr. 360/2023 a fost introdus principiul stabilităţii asigurării la sistemul public de pensii, definit la art. 2 lit. j) din lege, care se referă la faptul că, pentru stagiul de cotizare contributiv realizat pentru o perioadă mai mare de 25 de ani se acordă un număr suplimentar de puncte, fiind stimulată rămânerea în activitate a asiguraţilor şi prelungirea vieţii active a acestora.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Timpul a expirat.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, colega noastră, mai are încă 10 interpelări. Ne aduce la cunoştinţă că a primit răspunsurile.

Domnule Alecu, vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Timpul atribuit pentru a oferi răspunsul la întrebarea mea nu a fost suficient pentru a atinge punctele esenţiale din întrebarea adresată ministrului muncii.

Am întrebat de ce perioadele suplimentare pentru muncă în condiţii deosebite şi speciale, recunoscute de lege ca stadiu de cotizare, în art. 15 din Legea nr. 360/2023, nu sunt tratate ca stagiu contributiv la acordarea punctului de stabilitate.

În aceeaşi întrebare, am întrebat ministrul cum justifică faptul că, prin normele metodologice - că de fapt aici apare problema, Hotărârea de Guvern nr. 181/2024 - aceste perioade sunt valorificate diferit faţă de formula din lege, deşi legea nu face această distincţie.

Şi am mai întrebat dacă există intenţia de a corecta acea hotărâre de Guvern, astfel încât anii lucraţi în condiţii grele, pentru care s-au plătit contribuţii suplimentare, să fie luaţi în calculul corect al pensiei, inclusiv la punctele de instabilitate... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ministerul Afacerilor Interne...

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Patru aţi primit?

Sunteţi mulţumită, doamnă Dascălu?

Deci, vizavi de întrebările şi interpelările adresate ministrului afacerilor interne, doamna deputat ne aduce la cunoştinţă faptul că a primit răspunsurile şi este suficient.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - tot o interpelare din partea doamnei Dascălu Cristina-Emanuela.

De la Ministerul Agriculturii?

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Aţi cerut şi răspuns oral? Nu.

Atunci, o să primiţi răspunsul în scris.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.)

Două aveţi dumneavoastră... trei, pentru Ministerul Agriculturii... patru, cinci.

Ministerul Finanţelor - o interpelare adresată din partea domnului Popa Maricel, de la PSD.

Nu-l văd în sală pe domnul deputat.

Atunci, interpelarea rămâne în scris.

Ministerul Educaţiei, o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Am primit.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aţi primit-o, sunteţi mulţumită.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - o interpelare din partea domnului deputat Robert Alecu, neafiliat.

O interpelare la Ministerul Mediului.

Da, îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimate domnule deputat,

Zona Carasuhat se suprapune cu Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, fiind situată în bioregiunea stepică.

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl "Natura 2000" Mahmudia s-a realizat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007.

La baza desemnării acestui sit "Natura 2000" s-au aflat mai multe specii faunistice.

Prin Decizia nr. 750/2024, pronunţată de Tribunalul Tulcea, la data de 19.12.2024, în Dosarul nr. 2003/327/2017, rămasă definitivă prin Decizia Curţii de Apel Constanţa nr. 129/C/06.11.2025, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în solidar cu unitatea administrativ-teritorială Mahmudia şi Consiliul Local Mahmudia, judeţul Tulcea, a fost obligată să refacă digul realizat prin Proiectul post-mediu - "Reconstrucţia ecologică a terenurilor aparţinând domeniului public al Consiliului Local Mahmudia, în cadrul incintei agricole Carasuhat, din Delta Dunării", cu respectarea tuturor exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa digurilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

De asemenea, solidar cu unitatea administrativ-teritorială Mahmudia, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost obligată ca, până la refacerea digului realizat în cadrul proiectului menţionat anterior, să închidă de îndată canalul care traversează amenajarea agricolă Carasuhat, atât spre Braţul Sfântu Gheorghe, cât şi dinspre Braţul Litcov.

Menţionăm că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu a fost parte în Dosarul nr. 2003/327/2017.

Precizăm că proiectul de reconstrucţie ecologică în baza căruia a fost realizat digul de protecţie a fost implementat de către unitatea administrativ-teritorială Mahmudia, în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În legătură cu aceste hotărâri judecătoreşti, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a formulat contestaţii la executare.

Precizăm că în prezent nu există o evaluare oficială privind costurile reconstrucţiei digurilor, în raport cu evaluarea despăgubirilor care ar putea fi necesare în cazul rezilierii concesiunilor agricole.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Mai avem o solicitare din partea doamnei Dascălu Cristina-Emanuela, pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. De fapt, trei interpelări. Dânsa le-a primit în scris şi este mulţumită.

Ministerul Transporturilor - de asemenea, avem trei interpelări din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

A primit răspunsul acestora în scris, e mulţumită.

Şi mai avem ...

Întreb dacă este în sală domnul deputat Mîndrescu Nicolae, de la AUR? Nu este în sală.

Două interpelări pentru Ministerul Transporturilor.

Va primi răspunsul acestora în scris.

Ministerul Justiţiei - avem o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, AUR.

Va primi răspunsul în scris, nefiind în sală.

Ministerul Sănătăţii - de asemenea, o interpelare din partea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Va primi acest răspuns în scris, nemaifiind în sală.

Tot Ministerul Sănătăţii - avem o interpelare din partea doamnei deputat Ghorghiu Alina-Ştefania. Nu este în sală.

Va primi răspunsul în scris.

Ministerul Sănătăţii - domnul Ungureanu, doamna Dascălu - două, de fapt, trei, doamna Dascălu. Trei solicitări, trei interpelări din partea doamnei deputat Dascălu şi o interpelare din partea domnului deputat Ungureanu. Aici avem solicitare de amânare, tot din partea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Afacerilor Externe - avem mai multe întrebări/interpelări şi la toate văd că se solicită amânare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - de asemenea, avem mai multe întrebări/interpelări, unde se solicită amânare.

La fel şi de la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului - se solicită amânare la întrebările/interpelările formulate.

Aceeaşi solicitare de amânare şi din partea Ministerului Energiei, pentru întrebările/interpelările formulate.

La fel şi din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor europene.

Şi la fel şi de la Cancelaria prim-ministrului - se solicită amânare.

Deci, am finalizat cu răspunsurile întrebărilor şi interpelărilor.

Continuăm şedinţa cu solicitări şi colegi care s-au înscris pentru ordinea de zi de astăzi, pentru a prezenta interpelări.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Este în sală? Nu.

Doamna Elena-Laura Toader, tot SOS România? Nu este în sală.

Ioan Lăzăroi? Nu este în sală.

Patricia-Simina-Arina Moş? Nu este în sală.

Ana-Marcela Baş?

Vă rog, aveţi două interpelări.

Vă ascultăm.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Interpelare adresată ministrului energiei, domnului Bogdan-Gruia Ivan.

Obiectul întrebării - "Preţurile carburanţilor, o povară insuportabilă pentru familiile româneşti".

Stimate domnule ministru,

În fiecare dimineaţă ne uităm cu îngrijorare şi suferinţă la preţul carburanţilor. Cu aceeaşi înfiorare ne vom uita şi la preţurile facturilor la gaze. Aceste preţuri reprezintă o povară insuportabilă pentru familiile româneşti.

România este o ţară binecuvântată cu resurse naturale. Zăcămintele noastre de petrol şi gaze naturale ne plasează printre cele mai înzestrate naţiuni din Europa Centrală şi de Est. Şi, totuşi, cetăţenii români plătesc la pompă preţuri care depăşesc cu mult puterea lor de cumpărare - preţuri formate, în mare parte, sub influenţa unor mecanisme de piaţă internaţională, care nu ţin seama de realităţile noastre naţionale. Această situaţie ridică o întrebare fundamentală de politică publică, la care Guvernul trebuie să răspundă cu claritate şi celeritate.

Prin urmare, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

- Când va elabora Executivul o strategie naţională clară pentru extragerea şi valorificarea urgentă a rezervelor naturale de hidrocarburi, în beneficiul direct al cetăţenilor români?

- Ce măsuri concrete are în vedere Guvernul pentru investiţii în capacităţile de rafinare de pe teritoriul naţional, astfel încât România să nu mai depindă de procesarea externă a propriilor resurse?

- Cum intenţionează statul român să protejeze economia locală şi regională de efectele distorsionate ale unor interese economice externe care subminează competitivitatea şi coeziunea noastră internă?

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian-Alexandru Popa, Grupul parlamentar POT.

Aveţi două interpelări.

Vă rog să susţineţi una dintre acestea.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare privind sălile de sport aparţinând Ministerului Educaţiei.

Domnule ministru Mihai Dimian,

Înţelegem importanţa uriaşă a sportului, la nivel naţional.

Prin activităţi sportive, copiii şi tinerii stau departe de consumul de droguri, alcool şi alte dependenţe.

Sportul pentru toţi este o pepinieră, în acelaşi timp, pentru sportul de performanţă.

De aceea, sălile de sport din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar joacă un rol esenţial pentru susţinerea sportului românesc.

Prin aceasta, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. Câte săli de sport aparţinând instituţiilor de învăţământ există la nivel naţional?

2. Câte săli de sport aparţinând instituţiilor de învăţământ se află în proces de reabilitare-renovare?

3. Pentru câte dintre ele există solicitări privind derularea unor lucrări de reabilitare-renovare?

Şi 4. Ce posibilităţi de finanţare a sălilor de sport au fost puse la dispoziţie instituţiilor interesate, de către Guvernul României, prin fonduri naţionale sau europene?

Având în vedere importanţa sportului românesc care începe în şcoală, vă solicit respectuos un răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu? Nu este în sală.

Domnul Florin Caragaţă? Nu este în sală.

Mihai-Adrian Ţiu? Nu este în sală. (Vociferări.)

Este?

Vă rog. (Vociferări.)

Da, o singură interpelare.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Finanţelor, domnului ministru Alexandru Nazare.

Obiectul interpelării - "Povara fiscală excesivă pe forţa de muncă şi lipsa totală de sprijin pentru familii".

Stimate domnule ministru,

România continuă să fie una dintre ţările cu cea mai mare fiscalitate pe forţa de muncă din Europa, în timp ce state membre precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria aplică politici fiscale mai echilibrate, menite să păstreze, să stimuleze şi să echilibreze piaţa forţei de muncă.

Astăzi, în România, munca este pedepsită, nu încurajată. Angajatul şi angajatorul sunt sufocaţi de taxe, iar rezultatul este unul evident: românii aleg să muncească în alte ţări, unde sunt respectaţi şi sprijiniţi.

În acelaşi timp, Guvernul Bolojan continuă să ia decizii care ridică serioase semne de întrebare.

A redus impozitarea pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5%, diminuând veniturile statului, fără o strategie clară de compensare.

De asemenea, permite, în mod tacit, "liberalizarea" externalizării profitului generat în România, fără a impune mecanisme reale de reinvestire în economia naţională.

Domnul premier, de asemenea, pentru 2027 va elimina impozitul pe cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, taxăm munca românilor la maximum, dar permitem capitalului să plece liber din ţară. Şi, din păcate, nu este totul.

De aceea, domnule ministru al finanţelor, doresc să vă întreb următoarele:

- Când intenţionaţi să reduceţi concret povara fiscală pe forţa de muncă din România?

- Ce măsuri aveţi în vedere pentru a opri migraţia forţei de muncă, cauzată direct de ridicarea taxării pe forţa de muncă?

- De ce nu există politici fiscale reale de sprijin pentru familiile cu copii, în contextul unei crize demografice evidente?

- Ce măsuri concrete veţi lua pentru a obliga sau stimula reinvestirea profitului realizat în România, în locul liberalizării externalizării profitului?

- Cum justificaţi reducerea impozitării pe cifra de afaceri, în paralel cu menţinerea unei fiscalităţi sufocante pe muncă?

România nu mai poate continua pe acest drum. Dacă nu reduceţi urgent taxarea muncii şi nu construiţi politici reale pentru familii şi pentru capitalul românesc, vom rămâne fără oameni, fără contribuabili şi, în final, fără economie.

Vă solicit public să precizaţi românilor când intenţionaţi să reduceţi povara fiscală pe forţa de muncă în România.

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris şi, desigur, aici.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Aveţi două interpelări.

Vă rog să susţineţi una.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

O întrebare şi o interpelare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O întrebare şi o interpelare.

Aici îmi este semnalat că aveţi două interpelări.

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

E o eroare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

E în regulă, deci, o întrebare şi o interpelare.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Ambele forme, proceduri, pe care le susţin în faţa domniilor-voastre au ca obiect problema costului vieţii şi inflaţia - inechităţi între venituri şi cheltuieli.

În ceea ce priveşte întrebarea, aspectele pe care le punem în discuţie şi la care solicităm răspunsuri sunt următoarele:

Care sunt motivele concrete pentru care Guvernul a ales creşterea taxelor, în locul reducerii cheltuielilor inutile?

Ce măsuri de reformă structurală au fost implementate?

Cum estimează Guvernul impactul acestor creşteri de taxe asupra mediului de afaceri şi investiţiilor?

De ce deficitul bugetar rămâne ridicat, în ciuda majorării veniturilor prin taxe?

Ce garanţii oferă Guvernul că nivelul de trai al populaţiei nu va fi afectat negativ?

Ce măsuri legislative intenţionează Guvernul să adopte pentru corelarea veniturilor cu rata inflaţiei?

De ce România nu aplică mecanisme similare celor din alte ţări, cum ar fi Belgia, privind indexarea automată?

Care este poziţia Guvernului faţă de recomandările Comisiei Europene privind protejarea puterii de cumpărare?

Şi ultima:

Dacă există o evaluare oficială a impactului inflaţiei asupra gospodăriilor vulnerabile?

În ceea ce priveşte interpelarea, am pornit de la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în care se subliniază necesitatea unor măsuri proporţionale şi eficiente pentru protejarea cetăţenilor.

În acest sens, interpelarea este făcută în contextul unei crize evidente a echilibrului dintre venituri şi cheltuieli.

Prima problemă:

Cum explicaţi absenţa unor mecanisme de ajustare automată a veniturilor?

De ce cetăţenii români sunt expuşi riscului de sărăcie mai mare decât ceilalţi cetăţeni europeni?

Solicităm să se prezinte un plan concret şi calendarul măsurilor pe care Guvernul le va adopta pentru a corecta aceste inechităţi şi să se explice de ce România nu aplică principiile de protecţie socială recunoscute la nivel european, astfel încât nivelul de trai al românilor a scăzut într-un mod dramatic.

Solicităm răspuns scris şi oral.

Am indicat adresa de e-mail la care ni se poate răspunde.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu - o interpelare.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ - două interpelări.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, SOS România - o interpelare.

Domnul deputat Brian Cristian, USR - o interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat - o interpelare.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale.

Subiectul - "Protecţia copilului sau bifarea procedurilor - despre evaluări care pot pune copiii în pericol".

Protecţia copilului nu este o formulă declarativă şi nici un exerciţiu birocratic. Este o obligaţie fundamentală a statului.

În practică, apar situaţii în care evaluarea persoanelor care solicită plasament sau adopţie se limitează la declaraţiile acestora şi la interviuri formale, fără o verificare reală a informaţiilor relevante privind comportamentul anterior.

Vă aduc în atenţie un caz concret, în care Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Bucureşti, Sectoarele 2 şi 6, au fost sesizate cu privire la comportamente abuzive anterioare ale unei persoane implicate într-o procedură de plasament. Un copil biologic major al persoanei evaluate s-a prezentat la instituţie şi a relatat abuzuri trăite direct, pe o perioadă îndelungată, până la vârsta de 19 ani.

Răspunsul primit a fost iniţial că instituţia nu este organ de anchetă, fiind trimis către Poliţie. Ulterior, i s-a permis doar depunerea unei declaraţii, fără nicio garanţie că aceasta va conta efectiv în evaluare. Or, Protecţia Copilului nu poate funcţiona doar după logica - există condamnare sau nu există condamnare.

Dacă evaluarea garanţiilor morale prevăzute în Legea nr. 272/2004 nu include analiza reală a unor astfel de semnale, atunci vorbim despre un mecanism golit de conţinut.

În acest context, domnule ministru, vă solicit răspunsuri clare la următoarele întrebări:

Consideraţi acceptabil ca evaluarea unui solicitant de plasament să se bazeze, în esenţă, pe propriile declaraţii ale acestuia şi pe interviuri formale?

Este DGASPC obligată sau nu să analizeze efectiv declaraţiile privind comportamente abuzive depuse de terţi în cadrul procedurii de evaluare sau aceste declaraţii pot fi ignorate, în lipsa unui dosar penal?

Cum justificaţi faptul că o persoană care reclamă abuzuri trăite direct este trimisă la Poliţie, în loc ca informaţiile furnizate să fie utilizate preventiv în evaluarea unui posibil plasament?

În absenţa unei condamnări definitive, ce valoare reală au în evaluarea garanţiilor morale semnalele venite din partea copiilor biologici sau a altor persoane apropiate solicitantului?

Ce măsuri concrete veţi lua pentru a elimina caracterul formal al acestor evaluări şi pentru a vă asigura că informaţiile relevante, chiar şi în lipsa unui dosar penal, sunt analizate efectiv?

Vă atrag atenţia că ignorarea unor astfel de semnale nu înseamnă neutralitate administrativă, ci asumarea riscului ca statul să plaseze un copil într-un mediu abuziv. Interesul superior al copilului nu poate fi invocat selectiv. Dacă sistemul ignoră tocmai vocile celor care au trăit abuzul, atunci nu mai vorbim despre protecţie, ci despre o gravă vulnerabilitate instituţională. (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini are 21 de interpelări.

Vă rog să susţineţi una.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătăţii, Alexandru Rogobete, cu obiectul - "Măsuri concrete pentru depistarea timpurie, diagnosticarea şi accesul la servicii pentru persoanele cu tulburări de spectru autist".

În contextul Zilei Internaţionale de Conştientizare a Autismului, marcată anual pe 2 aprilie, şi al necesităţii trecerii de la acţiuni simbolice la intervenţii publice măsurabile, sunt necesare clarificări privind capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura depistarea timpurie, diagnosticarea şi orientarea rapidă către servicii adecvate pentru copii şi adulţi cu tulburări de spectru autist.

În practică, numeroase familii reclamă întârzieri în evaluare şi diagnostic, acces dificil la specialişti, diferenţe majore între judeţe în privinţa serviciilor disponibile şi costuri ridicate pentru intervenţiile necesare, ceea ce generează inechităţi şi reduce şansele unei recuperări sau integrări cât mai bune.

În aceste condiţii, consider utilă prezentarea unei situaţii clare privind infrastructura existentă, resursele umane, serviciile decontate şi calendarul unor măsuri concrete care să transforme tema autismului dintr-o preocupare declarativă într-o prioritate de politică publică.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

Câte unităţi sanitare publice din România asigură în prezent servicii de evaluare şi diagnostic pentru tulburări de spectru autist, defalcat pe judeţe şi pe categorii de vârstă?

Care este timpul mediu de aşteptare pentru evaluare şi diagnostic în sistemul public şi ce diferenţe semnificative există între judeţe sau regiuni?

Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul pentru introducerea sau extinderea screening-ului de dezvoltare şi a mecanismelor de trimitere rapidă, prin medicina de familie, pediatrie şi alte servicii de asistenţă medicală primară?

Ce servicii medicale şi conexe pentru persoanele cu tulburări de spectru autist sunt decontate în prezent din fonduri publice şi ce extinderi de pachet sunt avute în vedere pentru perioada următoare?

Ce plan are Ministerul pentru creşterea numărului de specialişti implicaţi în evaluare şi intervenţie, inclusiv prin formare profesională pentru medici de familie, pediatri, psihologi pediatrici, psihologi clinicieni şi alte categorii relevante?

Există un registru naţional, o bază de date sau un mecanism unitar de raportare privind numărul persoanelor diagnosticate, distribuţia teritorială şi accesul efectiv la servicii, iar dacă nu există, în ce termen poate fi instituit un astfel de instrument?

Care este calendarul şi ce alocări bugetare sunt avute în vedere pentru înfiinţarea sau extinderea unor centre regionale ori judeţene capabile să asigure trasee integrate de evaluare, diagnostic şi orientare către intervenţie?

Am menţionat unde poate să fie transmis răspunsul în scris.

Şi vă mulţumesc anticipat.

Nini Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels - 11 interpelări.

Eduard-Virgil Koler, tot de la Grupul parlamentar AUR - 4 interpelări.

Domnul Cosmin Hristu, Grupul parlamentar AUR - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Obiectul interpelării mele vizează "Concesionarea sectoarelor de plajă de pe litoralul românesc în lipsa infrastructurii de bază şi blocajele majore apărute în procesul de autorizare a activităţilor economice".

În urma procedurilor recente de atribuire a sectoarelor de plajă de pe litoralul românesc, au fost concesionate suprafeţe semnificative către operatori economici, în baza unor licitaţii publice, la valori considerabile - în unele cazuri 180.000 de euro pentru circa 6.000 m˛.

Cu toate acestea, în spaţiul public şi în mass-media locală au fost semnalate în mod repetat situaţii în care operatorii economici nu îşi pot desfăşura activitatea, în special în ceea ce priveşte beach barurile, din cauza lipsei utilităţilor esenţiale - apă, canalizare şi energie electrică.

Această situaţie generează un blocaj administrativ major, întrucât obţinerea avizelor sanitare de la Direcţia de Sănătate Publică şi respectarea cerinţelor impuse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor sunt condiţionate de existenţa acestor utilităţi.

Mai mult decât atât, au fost semnalate inclusiv riscuri de mediu generate de lipsa infrastructurii, existând suspiciuni privind utilizarea unor soluţii improvizate pentru evacuarea apelor uzate, cu potenţial impact asupra mediului marin şi sănătăţii publice.

De asemenea, atribuirea acestor sectoare de plajă a avut loc în contextul absenţei unui Plan Urbanistic Zonal costier, actualizat şi funcţional, ceea ce creează incertitudine juridică şi dificultăţi suplimentare în procesul de autorizare.

Menţionez că preţul de pornire al licitaţiilor pentru închirierea sectoarelor de plajă a fost majorat de aproximativ patru ori faţă de nivelul practicat în 2016. Cu toate acestea, această creştere semnificativă a costurilor nu a fost însoţită de o îmbunătăţire a condiţiilor oferite agenţilor economici, în special în ceea ce priveşte accesul la utilităţi esenţiale.

În mod inevitabil, aceste costuri suplimentare sunt transferate către piaţă. Hotelierii, în contextul necesităţii de a asigura accesul la plaje pentru clienţi şi de a menţine standardele serviciilor oferite, vor include aceste cheltuieli în preţul cazării, iar operatorii independenţi vor reflecta costurile în tarifele pentru şezlonguri şi produsele oferite pe plajă.

Această situaţie creează un efect în lanţ care va afecta direct turiştii, conducând la creşterea generală a preţurilor pe litoral şi, implicit, la o posibilă scădere a duratei şederii sau chiar a numărului de turişti. În aceste condiţii există... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trebuia să fiţi mai operativ.

Domnul Cosmin Hristu (fără microfon):

Şi întrebarea?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, citiţi, dacă vreţi, dar timpul a expirat, sistemul s-a întrerupt, conform programării.

Oricum, o să rămână în scris întrebarea dumneavoastră.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru - o interpelare.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, stimate coleg.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Interpelare adresată domnului Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării - "Modul deficitar şi superficial de soluţionare a demersurilor parlamentare de către ministerele de resort".

Stimate domnule prim-ministru,

Constituţia României şi Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului consacră dreptul inalienabil al parlamentarilor de a adresa întrebări şi interpelări membrilor Guvernului, acesta reprezentând unul dintre cele mai importante instrumente ale controlului democratic.

Vă aduc în atenţie, în acest context, modul profund superficial şi deficitar în care reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice aleg să trateze aceste obligaţii constituţionale şi regulamentare.

La data de 9 februarie, în conformitate cu prevederile art. 31 şi ale art. 64 alin. (1) din Constituţia României, precum şi ale art. 198 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, am adresat Ministerului Finanţelor Publice întrebarea scrisă nr. 3977A, solicitând, în mod explicit, la nivelul ministerului, date esenţiale privind stadiul finanţării a 11 obiective de investiţii aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2025. Scopul principal al acestui demers a fost obţinerea unei evidenţe clare şi transparente asupra stadiului acestor alocări financiare, care sunt indispensabile pentru dezvoltarea infrastructurii de bază, a educaţiei şi a sănătăţii în comunităţile vizate. Pe lângă acest obiectiv fundamental de monitorizare a execuţiei bugetare, demersul era menit să clarifice şi anumite contradicţii apărute la nivel local, unde unii reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale susţineau că nu au beneficiat de fondurile aprobate. O informare oficială şi asumată din partea ministerului era, aşadar, necesară pentru a demonstra cetăţenilor că deciziile Parlamentului produc rezultate reale.

Cu toate acestea, răspunsul formulat de minister a reprezentat un exemplu clasic de eschivare instituţională. Pe lângă faptul că nu a fost asumat de ministrul de resort, ci de un subsecretar de stat, răspunsul s-a limitat la prezentarea exclusivă a unor trimiteri generale la legislaţia incidentă.

Din păcate, domnule prim-ministru, această atitudine nu reprezintă o excepţie sau un caz administrativ izolat, ci o practică sistemică, de-a dreptul sfidătoare la adresa Parlamentului. Precizez că, în 2025, m-am confruntat cu un blocaj instituţional similar. Prin interpelarea nr. 165B din 25 martie 2025 privind obiectivele de investiţii finanţate prin legile bugetului de stat pentru anii 2023 şi 2024, răspunsul iniţial al ministerului, comunicat de acelaşi subsecretar de stat, a fost la fel de superficial şi lipsit de fond. Informaţiile pertinente au venit abia după ce am revenit la întrebare.

Având în vedere cele prezentate, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia oficială a Guvernului cu privire la cele menţionate, precizând ce măsuri va întreprinde Executivul pentru corectarea şi îmbunătăţirea modului de comunicare dintre Guvern şi Parlament.

Asigurându-vă de tot respectul, stimate domnule prim-ministru, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Maricel Popa - o interpelare.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, SOS România - 3 interpelări.

Doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu - o interpelare.

Domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, USR - o interpelare.

Doamna deputat Veronica Grosu, AUR - două interpelări.

Domnul deputat Florin-Cornel Popovici, AUR - o interpelare.

Domnul deputat Dan-Cătălin Artimon - o interpelare.

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu - o interpelare.

Oana Matache - o interpelare.

Şi domnul Dan-Mihai Nicolae, de la POT - o interpelare.

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Şi eu, Călin Groza?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu...

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Călin-Florin Groza.)

Chiar dacă nu sunteţi înscris pe ordinea de zi, vă rog, spuneţi interpelarea şi apoi să o transmiteţi şi în scris.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea este adresată Ministerului Transporturilor.

Autostrada A7 este un proiect important pentru legătura dintre regiuni şi pentru dezvoltarea economică, mai ales pentru zona Moldovei. În ultima perioadă, au apărut informaţii cum că există riscul de a se pierde o parte din finanţarea europeană din PNRR, din cauza întârzierilor. Aceste întârzieri pot afecta finalizarea lucrărilor, cât şi folosirea banilor europeni. În acelaşi timp, pot afecta şi încrederea partenerilor europeni în capacitatea României de a duce la capăt aceste proiecte.

Având în vedere termenele stabilite prin PNRR, este important ca lucrările să fie realizate la timp, pentru a evita pierderi de fonduri.

Întrebări:

Care este stadiul lucrărilor pentru fiecare tronson şi ce fel de întârzieri există?

Care este riscul de pierdere a finanţărilor şi de unde a apărut?

Ce măsuri veţi lua pentru a grăbi lucrările?

Există un plan de rezervă, dacă unul dintre tronsoane nu este finalizat la timp?

Cum colaborează instituţiile şi constructorii pentru a evita întârzierile?

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, declar închisă şedinţa de astăzi.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.46.