Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Hristos a înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi aflaţi în evidenţe, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 185.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Vă informez că, la data de 12 aprilie 2026, a încetat din viaţă colegul nostru, domnul deputat Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad.

În memoria lui, vă propun să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Dumnezeu să-l odihnească!

Şi condoleanţe familiei!

În temeiul art. 70 din Constituţie şi al art. 7 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, am luat act de încetarea acestui mandat.

Hotărârea de vacantare a locului respectiv de deputat urmează să fie întocmită de Comisia juridică şi supusă spre dezbatere şi adoptare plenului.

În continuare, potrivit prevederilor art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi au fost afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 14 aprilie şi miercuri, 15 aprilie 2026; programul de lucru pentru perioada 13-18 aprilie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 7-14 aprilie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Conform programului de lucru, astăzi, până la ora 17.00, dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar apoi continuăm lucrările şedinţei cu primirea răspunsurilor la interpelări.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să salut prezenţa alături de noi, la balcon, a unui grup de 13 tineri, alături de profesorul îndrumător al echipei de robotică "Velocity", Colegiul Naţional "Gheorghe Munteanu-Murgoci" de la Brăila.

Dânşii vor reprezenta România la etapa mondială a competiţiei de robotică din Statele Unite, în data de 26 aprilie, şi sunt prezenţi alături de noi la invitaţiei colegei deputat Ciocan Doiniţa şi a domnului deputat Priceputu Vasilică, de asemenea, a domnului senator Moise Sorin, Grupul parlamentar al PSD, de la Brăila.

Bine aţi venit, dragi tineri! (Aplauze.)

Şi mult succes la competiţie!

Felicitări pentru tot ceea ce faceţi!

Mulţumim.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; Pl-x 350/2019.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei raportoare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat Marian Cruşoveanu.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, transmisă Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 350 din 10 septembrie 2019

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 4 septembrie 2019.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, în sensul ca administratorul drumului să poată construi panouri publicitare turistice, pe care să le concesioneze sau să le închirieze, în condiţiile legii, iar sumele încasate să se vireze la bugetul de stat.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; Pl-x 152/2018; caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor doreşte să intervină un coleg sau o colegă? Nu.

Invit la cuvânt, pentru prezentarea raportului, tot Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Vă rog, domnule deputat Cruşoveanu.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, transmisă Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, spre dezbatere pe fond, cu adresa Pl-x 152 din 26 martie 2018

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 20 martie 2018.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, în sensul trecerii sectoarelor de drumuri naţionale şi judeţene aflate în administrarea consiliilor locale ale municipiilor, respectiv, ale oraşelor, în administrarea Ministerului Transporturilor, respectiv, a consiliilor judeţene.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Aceasta rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor; PL-x 257/2019; caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare sau Comisia juridică, vă rog.

Doamna deputat Matichescu, Comisia pentru apărare.

Vă rog.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Bună ziua!

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, trimis cu adresa PL-x 257/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004, în sensul exceptării de la obligaţia absolvirii unui curs de instruire teoretică şi practică, organizat de o persoană juridică autorizată, în vederea obţinerii autorizaţiei de procurare a armelor letale, a demnitarilor, magistraţilor, diplomaţilor, militarilor şi poliţiştilor, pe perioada cât sunt în activitate şi după încetarea activităţii, pensionare, trecere în rezervă sau retragere, cu excepţia situaţiei în care aceştia şi-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25.09.2019.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; raportul preliminar de respingere al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; raportul comun de respingere dat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; de asemenea, raportul preliminar suplimentar de respingere, cu amendamente respinse şi punctele de vedere negative ale Guvernului.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 10 martie 2020 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un raport preliminar de respingere a proiectului de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 28 ianuarie 2021 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere, cu un amendament respins.

În şedinţa din data de 9.03.2021, plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimiterea proiectului de lege, spre reexaminare, celor două comisii, în vederea întocmirii unui nou raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au redezbătut proiectul de lege în şedinţa online din 28 aprilie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională un raport preliminar suplimentar de respingere, cu amendamente respinse, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

La lucrările comisiei, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au redezbătut proiectul de lege în şedinţa din 22 mai 2023 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de respingere, cu amendamente respinse cuprinse în anexă, care este parte integrantă a raportului, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 14 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

La lucrările comisiei, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Adrian Voican, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

4. Proiectul de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri, transportului naţional de persoane şi construcţiilor; PL-x 412/2020; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Potrivit prevederilor art. 118, câte o intervenţie pentru fiecare grup parlamentar, dacă vor fi solicitări.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Din partea Comisiei pentru...

Doamna Doiniţa Ciocan (din sală):

...administraţie publică.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...administraţie publică, doamna deputat Ciocan Doiniţa.

Doamna Doiniţa Ciocan:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri, transportului naţional de persoane şi construcţiilor

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 412/2020 din 29 iunie 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri, transportului naţional de persoane şi construcţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 23 iunie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea temporară, până la data de 31 decembrie 2020, inclusiv, a unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri şi construcţiilor, prin scutirea utilizatorilor de la obligaţia plăţii tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, reglementate prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor trei comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din data de 22 februarie 2022.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 6 decembrie 2022.

La lucrările comisiei au participat deputaţii conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 23 mai 2023.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri, transportului naţional de persoane şi construcţiilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere; Pl-x 608/2022; caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt intervenţii? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru transporturi.

Comisia pentru transporturi, domnul deputat Marian Cruşoveanu.

Vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, transmis Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 608/2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 20 iunie 2022 a respins propunerea legislativă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011. Potrivit iniţiativei, se urmăreşte, în principal, reglementarea activităţilor conexe transportului rutier, respectiv: autorizarea utilizării autogărilor şi staţiilor publice pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate, reglementarea serviciilor regulate de transport rutier de persoane, prin autorizarea din partea autorităţii competente, prin emiterea autorizaţiei de transport naţional, clarificarea unor aspecte esenţiale ce ţin de procedura acordării autorizaţiei de transport naţional şi de documentele ce trebuie depuse, crearea posibilităţii ca serviciile de transport rutier de persoane să poată fi prestate şi prin intermediul unui subcontractor ori al unui asociat al operatorului de transport, clarificări privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de transport persoane în regim de cabotaj.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Aceasta rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, precum şi a Legii nr. 176/2018 privind internshipul; PL-x 245/2019; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doresc să intervină colegi? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei raportoare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Hristos a înviat!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, precum şi a Legii nr. 176/2018 privind internshipul - PL-x 245/2019

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, precum şi a Legii nr. 176/2018 privind internshipul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 78/2014, precum şi a Legii nr. 176/2018, urmărindu-se instituirea posibilităţii pentru birourile parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor de a permite desfăşurarea activităţilor de voluntariat şi internship, în condiţiile legilor menţionate, în calitate de organizaţii-gazdă, pe durata mandatului parlamentar.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă deputat Ana Rinder.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 213/2021; caracter organic.

Din partea iniţiatorilor?

Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru învăţământ.

Vă rog, doamnă vicepreşedinte.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Hristos a înviat!

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 - PL-x 213/2021

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, prin adresa PL-x 213/2021, în data de 19 mai 2021, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, în sensul suspendării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, în situaţia săvârşirii de către acestea a unor fapte penale contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau orice alte fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 17 mai 2021.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a proiectului de lege, întrucât dispoziţiile referitoare la modificarea/suspendarea contractului individual de muncă al unui cadru didactic nu mai fac obiectul Legii nr. 1/2011, aceasta fiind abrogată prin aprobarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv, Legea învăţământului superior nr. 199/2023.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

8. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 492 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2023; PL-x 132/2022/2023; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru constituţionalitate.

Vă rog, domnule preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

În temeiul dispoziţiilor art. 138 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu Legea pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 492 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2023, trimisă cu adresa PL-x 132/2022/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Dragi colegi,

Am ţinut să ies la tribună pentru că proiectul acesta de lege vizează un aspect din activitatea noastră care încet-încet tinde să se transforme într-un fenomen. Negativ, evident.

Un mare profesor de drept, francez, mă refer la Georges Vedel, spunea că în Constituţia României voi aveţi trei Camere, aveţi... de aici, trei categorii de adoptări: una în care este Camera Deputaţilor decizională, una în care e Senatul şi alta în care se adoptă prin reunirea celor două Camere.

Iată că o practică neadecvată, ca să mă exprim şi să mă menţin în termeni eleganţi, a creat o a patra modalitate: aceea a legilor care pleacă de la o Cameră într-o anumită formă, ajung la cealaltă Cameră, care le schimbă fundamental conţinutul, care le introduce amendamente pe care prima Cameră nu le-a analizat şi care, chiar în acest proiect de lege, practic, transformă... Camera Deputaţilor a transformat legea într-o altă lege, care nu mai avea decât o vagă legătură cu legea de la care se plecase.

Este evident că în acest fel s-a încălcat în mod grav principiul bicameralismului, motiv pentru care Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională.

Sper să învăţăm din aceste decizii ale Curţii, din această practică negativă sancţionată de Curtea Constituţională şi să nu o mai repetăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu este prima dată când vă atrag atenţia că trebuie să înceteze acest fotbal cu ariile protejate.

Aici este vorba despre hidrocentrale care nu pot să intre în funcţiune din cauza unor legi de tipul acesta şi a unor tehnicalităţi. Aici este vorba despre investiţii, este vorba despre banii oamenilor. Nu putem să profităm energetic de pe urma acestor hidrocentrale, pentru că unii joacă fotbal cu ariile protejate.

Şi vă aduc aminte că, în ultimele două zile ale domnului Barna la Ministerul Mediului, acesta a schimbat ariile protejate.

Ce înseamnă fotbalul ăsta?

Cazul judeţului Neamţ este semnificativ. Erau 40.000 de hectare şi când a plecat domnul Barna, s-au transformat în 150.000 de hectare. Şi, dacă vă uitaţi pe hartă, o să vedeţi că aceste hectare sunt în zonele populate. Adică ce se întâmplă? Prin fotbalul ăsta, blocaţi dezvoltarea acestor zone populate din judeţul Neamţ.

Terminaţi odată cu fotbalul ăsta!

Nu se mai poate ca soarta acestui popor să fie decisă de un ministru sau, şi mai rău, de un consilier.

Această lege este tipică pentru ce aţi făcut cu industria.

Nu se poate ca nişte principii pe care le aveţi, din astea, de mediu, să împiedice dezvoltarea acestei ţări!

Terminaţi odată cu fotbalul cu ariile protejate! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea legii.

9. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România; PL-x 208/2022.

Din partea iniţiatorilor nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia juridică, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică". (Vociferări.)

Comisia juridică? Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Am înţeles!

Ooo! M-am şi împiedicat de atâta înţelepciune!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege şi a avizat negativ, conform avizului nr. 101/07.02.2022.

Consiliul Economic şi Social a analizat proiectul de lege şi a emis un punct de vedere, prin care reprezentanţii părţii patronale şi reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor nonguvernamentale ale societăţii civile au avizat favorabil proiectul de act normativ, cu observaţii, iar reprezentanţii părţii sindicale au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin adresa nr. 1.640 din 18.03.2022, potrivit opiniei transmise, a apreciat că soluţia care poate fi luată în considerare nu este retragerea dreptului de şedere în România a străinilor de către instanţa învestită cu soluţionarea cererii de emitere a ordinului de protecţie, ci reglementarea posibilităţii acestei instanţe de a sesiza autoritatea competentă potrivit dreptului comun.

Guvernul României a transmis un punct de vedere, cu nr. 6.754 din 26 august 2025, prin care nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică" şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Se vorbeşte mult despre violenţa domestică, foarte mult chiar, se acţionează, în general, asupra efectelor, nu asupra cauzelor. Însă constat că uneori chiar stânga culturală, intenţionat sau nu, spune adevărul.

Cu această ocazie vreau să felicit iniţiatorii - chiar dintre ei am văzut că face parte doamna secretar Oana Murariu. Aş fi vrut să o văd apărându-şi iniţiativa legislativă, pentru că eu consider că este foarte bună. De ce? Identifică una dintre cauzele - şi cred că pe termen lung - una dintre marile cauze ale creşterii violenţei domestice.

Şi, în acest caz, se identifică foarte bine în importul masiv de lucrători străini extracomunitari din nişte culturi şi credinţe, ţări caracterizate de o violenţă foarte mare, de o lipsă de intoleranţă foarte mare. Şi ei propun ca instanţa, atunci când se emite un ordin de protecţie, să poată decide retragerea dreptului de şedere pentru aceşti muncitori străini care, după cum ştiţi, ne sunt prezentaţi ca singura modalitate prin care noi putem să creştem demografic. O aberaţie, evident!

Deci, consider că este foarte oportună o asemenea posibilitate şi îmi pare foarte rău că avem un raport de respingere, şi nu unul de adoptare, tocmai atunci când, repet, stânga culturală reuşeşte să spună adevărul, intenţionat sau nu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că trebuie făcute câteva clarificări.

Nimeni, sub nicio formă, nu-şi propune să gestioneze politicile sociodemografice ale României, mizând pe importul de muncitori din ţări terţe, din afara comunităţii europene şi - cum s-a afirmat anterior - din alte spaţii, să spunem, de cultură sau din alte regiuni ale Globului. Cred că sunt două lucruri complet diferite aici. Şi eu, după cum ştiţi, întotdeauna am militat pentru ceea ce înseamnă readucerea acasă a românilor plecaţi în diaspora şi a capacităţii României de a nu-şi uita niciodată fiii, oriunde s-ar afla în lume.

Deci, pe chestiunea cu privire la aceste fapte grave făcute de persoane care locuiesc, lucrează temporar pe teritoriul României, provenind din ţări terţe, eu cred că statul român trebuie să aibă fermitate, fără doar şi poate.

Cred că nu este admisibil, sub nicio formă, să existe fenomene de violenţă care să derive din importul de forţă de muncă din afara spaţiului comunitar.

De aceea, eu cred că toate aceste lucruri trebuie gestionate cu maximă atenţie şi cred că România are obligaţia, înainte de a se gândi la importul masiv de forţă de muncă de pe alte continente sau din spaţii geografice şi culturale, care presupun un grad destul de dificil de integrare în România şi în Europa, în general, România trebuie să se gândească la românii plecaţi în afara graniţelor şi la fraţii noştri care nu sunt astăzi în România.

Aşadar, cred că aici trebuie să existe fermitate şi echilibru, în acelaşi timp.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Am sperat că ce spunea domnul Coleşa e ceva dintr-un stand-up comedy, dacă n-ar fi foarte tragic. Adică, vor să ne spună colegii de la AUR că vin nepalezii şi ne bat nouă nevestele? Adică, nu ştiu, ultimul caz care îmi vine în minte este primarul PSD de la Mitocu Dragomirnei, care şi-a bătut iubita şi pe fiica acesteia o noapte întreagă. După mult timp, autorităţile l-au băgat la puşcărie.

Nu cred că problema noastră este că vin nepalezii şi ne învaţă pe noi cum să ne comportăm sălbatic cu femeile.

Avem, din păcate, un consum de alcool, ca o cauză principală pentru violenţă. Doar în Suceava, vă spun, că în şapte luni, în 2025, au fost peste 1.632 de acte de violenţă. Niciuna nu vine din partea unui străin.

Creaţi o temă falsă. Eu ştiu, ultima ştire era un individ foarte, foarte patriot în suflet, zicea el, care a bătut pe stradă un nepalez. Un român de-al nostru a bătut pe stradă un om care a venit aici să lucreze în mod cinstit. Eu am văzut pe stradă aceste familii foarte OK, linişte şi pace.

Haideţi să fim patrioţi cu adevărat şi să vedem ce probleme avem noi! Nu străinii sunt cei care au venit în ţara noastră cu violenţa, nu ei ne sunt un model greşit! Din păcate, pe statisticile pe care le avem, noi suntem, din păcate, un model foarte greşit pentru ei. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Hristos a înviat!

Cred că domnul Ungureanu este chiar rupt de realitate.

Să-i aduc aminte că în Cluj-Napoca, în oraşul în care dânsul locuieşte, o tânără a fost agresată sexual de doi asiatici, nepalezi... sau nu contează.

Dar cred că... cazurile izolate nu reprezintă, într-adevăr, măsura lucrurilor. Noi trebuie să ne raportăm la realităţi existente.

Iar aceste realităţi existente ne arată că în ţările de obârşie a acestor lucrători cu care nu avem nimic - şi ei sunt egali în faţa lui Dumnezeu, ca şi noi -, dar ei vin din nişte ţări din care, nu doar în mod cultural, ci în mod instituţional, sunt oprimate libertatea de exprimare, libertatea religioasă şi violenţa se regăseşte într-o formă, într-un mod de manifestare foarte des întâlnit. Uitaţi-vă doar pe ştirile din ultimele luni sau cel mult ani. Avem de-a face cu violenţa extremă.

Iar, ştiu cazuri în care, da, oameni veniţi din Nepal - că dânsul a vorbit despre nepalezi -, convertiţi la creştinism, se temeau să fie în România fotografiaţi sau înregistraţi în vreun fel, pentru că, dacă mergeau acasă, familia i-ar fi linşat. Nu doar sistemul, ci familia din care proveneau i-ar fi linşat. Şi este o practică generalizată, adică, o practică foarte des întâlnită în acele ţări.

Ei, din acele ţări ne importăm noi muncitorii, cu sutele de mii, şi nu facem nimic pentru ca acele sute de mii de români care pleacă anual, fiind înlocuite de ei, să rămână în ţară. Şi nu facem nimic pentru ca familia să fie întărită, iar românii să nască şi să crească, să educe în mod bun copiii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Într-adevăr, tema acestui proiect este una gravă şi sensibilă -protecţia victimei violenţei domestice şi reacţia statului atunci când agresorul este cetăţean străin.

La nivel de mesaj, proiectul pare unul ferm, în realitate însă, soluţia juridică este discutabilă. Nu orice reacţie severă este şi o reacţie corect construită în drept.

Avem aici un amestec între două materii distincte: ordinul de protecţie, care trebuie să asigure urgent siguranţa victimei, şi regimul juridic al străinilor, care are propriile autorităţi şi propriile proceduri.

Instanţa care emite ordinul de protecţie are rolul de a stabili măsurile urgente şi proporţionale pentru siguranţa victimei, dar şi competenţa efectivă de a produce consecinţe directe asupra dreptului de şedere transformă o procedură de protecţie într-un mecanism cu efecte de imigraţie, ceea ce este competenţial şi procedural discutabil. Mai mult chiar, în contextul actual, în care Camera Deputaţilor ar lucra recent pe materia violenţei domestice, problema nu mai este doar una de intenţie, ci una de coerenţă legislativă, iar noi nu mai avem nevoie de texte care creează reacţii spectaculoase, care pot deveni vulnerabile procedural, contestabile sau greu de pus în aplicare.

Aşadar, nu discutăm o simplă întărire a protecţiei victimei, ci o soluţie legislativă vulnerabilă, care poate crea probleme de competenţă şi aplicare exact acolo unde legea trebuie să fie clară şi sigură.

Victima, bineînţeles, trebuie protejată ferm, dar fermitatea statului trebuie să fie şi corectă juridic, nu doar spectaculoasă politic.

Din aceste motive, Grupul parlamentar SOS România va vota pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mădălin-Laurenţiu Făget, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ceea ce avem astăzi pe ordinea de zi nu este o activitate legislativă.

Am aşteptat să plece acei copii din sală, pentru că ceea ce facem aici este o operaţiune de cosmetizare a incompetenţei administrative.

Acest proiect se referă la o lege organică. Această iniţiativă trebuia să fie discutată şi analizată în Parlament. Dar ce a făcut Parlamentul? A ţinut-o la sertar.

De ce spun aceasta? Pentru că această iniţiativă a fost trimisă în Parlament în decembrie 2021. În şase luni a obţinut toate avizele, iar apoi, nimic. A stat 3 ani şi două luni pentru ca Guvernul să trimită un aviz. I-a trebuit 3 ani pentru o hârtie! Asta nu este democraţie, nu este birocraţie, este blocaj deliberat. Este o dovadă că mecanismul statului nu funcţionează sau, mai grav, nu vrea să funcţioneze.

De aceea, propun ca aceste documente să le trimitem rapid.

Văd că deja s-a ajuns la punctul nouă.

Nimeni nu va ieşi, de la putere, să le dezbată, pentru că ştie că vor fi respinse. A fost un motiv să iasă acum domnul Ungureanu. Mă gândeam că poate o susţine pe colega care a susţinut acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna secretar Oana Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte în şedinţă.

Sincer, nu am vrut să intervin la acest proiect, însă unele discursuri ale antevorbitorilor mei fac necesară această intervenţie.

Sincer, îmi este greu să stau în Parlament şi să aud cum vorbim, cu ură faţă de alţii, faţă de alţii care nu sunt ca noi. Nu ştiu de ce împărţim în categorii - noi şi ei; noi suntem buni, ceilalţi sunt violenţi, au probleme în societăţile lor, la ei acasă, în ţara lor.

Şi doar vă citesc o ştire de acum câteva zile.

O secundă!

"Violul de la Şcoala de vară AUR. (Vociferări.) Trei bărbaţi au fost trimişi în judecată. Au profitat. Fata de 17 ani era vulnerabilă".

Nu trebuie să ne uităm la alţii.

În primul rând, să ne uităm în curtea noastră! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări, reamintesc că, prin raportul comisiilor sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Acesta rămâne pentru votul final.

10. Reexaminarea Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 648 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.032 din 5 noiembrie 2020; PL-x 209/2020/2021.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru constituţionalitate sau Comisia pentru cultură.

Doamnă vicepreşedinte Lidia Vadim, vă rog.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Raport comun asupra Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 648 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României din 5 noiembrie 2020, transmisă cu adresa PL-x 209/2020/2021.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 648 din 24 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România sunt neconstituţionale în ansamblul său.

În urma reexaminării legii şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi ai Comisiei de constituţionalitate au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, întocmirea unui raport preliminar de respingere a Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii privind meşteşugarii tradiţionali din România.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Adrian-Felician Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervin pentru că am simţit nevoia ca un astfel de proiect, deşi este propus pentru respingere, să nu treacă cu aşa uşurinţă şi cred că este nevoie, în viitor, să adoptăm o astfel de prevedere. O iniţiativă binevenită, dar mai ales una care trebuie să devină o prioritate, şi anume, meşteşugarii tradiţionali din România.

Vorbim despre identitatea noastră naţională, despre rădăcini şi despre acei oameni care, prin munca lor, ţin vie tradiţia românească.

Nu este un subiect abstract pentru mine, pentru că vin din Satu Mare, din Ţara Oaşului, în Ţara Codrului, zone în care avem adevărate tezaure umane vii, oameni care ştiu ce înseamnă să coşi o ie, să modelezi lutul sau să ducă mai departe un meşteşug transmis din generaţie în generaţie.

Ştiu cât de greu este să păstrezi tradiţii. Nu vorbim doar de un talent, ci despre ani de muncă, sacrificiu şi o luptă cu lipsa de sprijin, cu presiunea pieţei moderne şi, uneori, cu nepăsarea autorităţilor.

Tocmai de aceea, această lege este păcat că este propusă spre respingere, şi nu doar că ar fi oportună, ci şi necesară şi urgentă. Ea oferă recunoaştere, protecţie şi un cadru coerent, prin care meşteşugarii pot fi sprijiniţi, promovaţi şi valorificaţi aşa cum merită.

Dacă nu acţionăm acum, riscăm să pierdem iremediabil aceste comori vii ale României, iar odată pierdute, nu vor mai putea fi recuperate.

Susţin ferm că o astfel de lege trebuie să fie o prioritate legislativă. Este o datorie morală faţă de cei care ne-au păstrat tradiţiile şi o responsabilitate faţă de generaţiile viitoare.

Cred că este răspunderea noastră, a tuturor, să facem... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

La acest proiect, dincolo de toate complicaţiile juridice şi de toate blocajele prin care a trecut această iniţiativă, ideea de fond rămâne una bună şi necesară.

România are nevoie de o lege serioasă pentru meşteşugarii tradiţionali, pentru oamenii care păstrează vii meserii vechi, tehnici manuale, forme autentice de cultură populară şi o parte din identitatea noastră naţională.

Nu vorbim despre un moft legislativ, nici despre o temă marginală, ci, dimpotrivă, vorbim despre oameni care duc mai departe tradiţii, pricepere şi muncă autentică, dar care au fost lăsaţi prea mult timp fără un cadru clar de recunoaştere şi sprijin.

Ştim foarte bine că acest proiect a avut probleme, ştim că a fost lovit de controlul de constituţionalitate şi că forma lui nu a fost una suficient de bine aşezată juridic.

Dar tocmai aici este marea vină a statului şi a majorităţilor care au tratat superficial această temă, pentru că, în loc să vină rapid cu o soluţie nouă, clară şi constituţională, au lăsat ani întregi această categorie profesională într-o zonă de incertitudine, în care toată lumea recunoaşte valoarea meşteşugarilor tradiţionali în discursuri, dar foarte puţini o susţin printr-un cadru real legal.

Noi, ca opoziţie, nu credem că ar trebui să întoarcem spatele unei idei bune doar pentru că Parlamentul şi Guvernul nu au fost capabile să o ducă la capăt cum trebuie. Dimpotrivă, uneori, votul pentru este şi un semnal politic că există o nevoie reală, că există o categorie care merită protejată şi sprijinită şi că statul român nu mai poate amâna la nesfârşit o soluţie legislativă serioasă pentru meşteşugarii tradiţionali.

Faptul că, după acest proiect, au continuat să apară alte propuneri pe aceeaşi temă arată clar nevoia de reglementare şi arată clar că nevoia de reglementare nu a dispărut.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Continuăm intervenţiile asupra acestei legi în şedinţa de mâine, 15 aprilie.

În încheierea şedinţei de astăzi, permiteţi-mi să dau citire iniţiativei legislative înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României; Pl-x 565/2025.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Vă mulţumesc.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Hristos a înviat, stimaţi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 14 aprilie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Voi începe cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR, a formulat o interpelare cu titlul "România bate pasul pe loc de 20 de ani în cazul competenţelor elevilor români evaluate în sistem PISA. Ce faceţi pentru creşterea competenţelor elevilor români?"

Domnul secretar de stat Radu Antohi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, programul "Programme for International Student Assessment - PISA" este iniţiat de OCDE şi este un studiu de referinţă utilizat pentru evaluarea competenţelor elevilor de 15 ani în domenii-cheie precum lectura matematica şi ştiinţele. În România, studiul este coordonat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care funcţionează ca Centru Naţional PISA şi asigură organizarea şi desfăşurarea tuturor etapelor conform metodologiilor internaţionale.

Datele obţinute sunt valorificate în cadrul unor iniţiative naţionale, de exemplu, Proiectul "Mecanisme de intervenţie pentru alfabetizare funcţională în învăţământul preuniversitar (MIAF)", pentru fundamentarea şi implementarea intervenţiilor integrate în domeniile: lectură, matematică, ştiinţă, educaţie civică şi educaţie digitală.

Proiectul MIAF vizează dezvoltarea eficientă a acestor competenţe absolut necesare unui absolvent pentru solicitările actuale ale pieţei muncii, în cadrul complex al societăţii contemporane şi în perspectiva evoluţiei şi învăţării pe parcursul întregii vieţii. Acestea sunt reprezentate de competenţe în domeniul matematicii, al ştiinţelor, competenţe de lectură, digitale şi civice. Din această perspectivă, MIAF este într-o relaţie de coordonare şi sincronie cu iniţiativele europene lansate cu un an în urmă - "The Union of Skills".

Proiectul se fundamentează pe dovezi provenite de la studiile internaţionale, precum: TIMSS - evaluarea competenţelor în domeniul matematicii şi ştiinţelor; PIRLS - evaluarea competenţelor de bază la lectură; PISA - evaluarea elevilor de 15 ani; ICILS - evaluarea competenţelor digitale şi ICCS - evaluarea competenţelor civice.

Pe parcursul celor patru ani de proiect, 12.650 de elevi cu risc de analfabetism funcţional din 176 de şcoli, selectate din toate cele opt regiuni, vor participa la activităţi de învăţare care vizează ameliorarea competenţilor în domeniul matematicii, ştiinţelor, lecturii, precum şi a competenţelor civice şi digitale.

De asemenea, Legea învăţământului preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA şi pentru a îmbunătăţi competenţele elevilor în aceste domenii.

Câteva măsuri sunt: standardizarea evaluărilor naţionale, formarea dedicată a cadrelor didactice, creşterea numărului de burse şcolare şi a cuantumului acestora şi Programul "Învăţare remedială", care este sprijin pentru elevii cu dificultăţi de învăţare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

Interpelare adresată de către domnul deputat Petreţchi Nicolae- Miroslav, Grupul minorităţilor naţionale, adresată Ministerului Educaţiei.

Domnule subsecretar de stat Radu Antohi, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Este în regulă, aţi primit răspunsul, domnule deputat. OK.

Interpelare adresată de către domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.

Dacă este prezent? Nu este.

Acelaşi domn deputat, Ion Nicolae-Mirel. Nu este prezent.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliaţi? Nu este prezent.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, a adresat o interpelare către Ministerul Finanţelor.

Şi am să-l rog pe domnul subsecretar de stat György Attila să comunice răspunsul.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Stimate domnule deputat,

Astfel cum este prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, instituţia noastră aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul finanţelor publice, actualul Program de guvernare pentru perioada 2025-2028 fiind aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În ceea ce priveşte domeniul finanţelor, acesta prevede ca şi obiectiv general reaşezarea politicii fiscale şi bugetare pe baze echilibrate, predictibile şi transparente, precum şi faptul că direcţiile de acţiune ale Ministerului Finanţelor, în vederea îndeplinirii acestor măsuri, se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu Pactul de stabilitate şi creştere şi cu obiectivele de convergenţă economică stabilite la nivel european.

Potrivit Planului Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu - 2025-2031, agreat de Comisia Europeană, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar, începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale.

De asemenea, menţionăm că în Programul de guvernare este prezentat un plan concret de măsuri, cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte, cum ar fi măsurile care vizează creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi consolidarea fiscală.

Cu titlu general, precizăm că politica publică în domeniul fiscal trebuie să asigure un nivel ridicat de predictibilitate, cu rol în stimularea creşterii economice şi dezvoltarea sustenabilă a economiei, iar orice modificare de taxe şi impozite este supusă procesului de dezbatere publică, fiind în prealabil discutată şi cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienţei principalelor impozite şi taxe avute în vedere la modificare.

În ceea ce priveşte regimul fiscal aplicabil veniturilor persoanelor fizice, perspectivele fiscale pe termen mediu şi priorităţile politicii fiscale converg îndeplinirii angajamentelor de reformă fiscală din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Planului Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu - 2025-2031, având ca obiectiv revizuirea cadrului fiscal prin care se urmăreşte alinierea sistemului de impozitare cu actuala şi viitoarea etapă de dezvoltare economică a României prin îmbunătăţirea structurii veniturilor fiscale.

Vă mulţumim.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, ca o concluzie, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Vă rog, transmiteţi domnului ministru Nazare, domnului premier Bolojan că România ar trebui să prezinte şi măsuri concrete pentru forţa de muncă, nu doar vorbe.

V-am întrebat concret dacă intenţionaţi să reduceţi fiscalitatea pe forţa de muncă.

Am văzut din Programul de guvernare că intenţionaţi să reduceţi impozitul pe cifra de afaceri de la 0,5 la 0.

Deci, pentru multinaţionale se poate, dar pentru forţa de muncă din România, taxaţi cu 44%.

Haideţi să fim obiectivi, vorbeaţi de legislaţia europeană, uitaţi-vă în Franţa, uitaţi-vă în Germania şi o să vedeţi că pentru un venit minim, impozitul este 0. Acelaşi lucru se poate implementa, cu voinţă politică, şi în România, nu doar în Franţa, nu doar în Germania, nu doar în Spania.

Haideţi să aducem legislaţia europeană şi în România.

Dacă nu o puteţi face dumneavoastră, mergeţi acasă, venim noi şi o putem realiza.

Am să revin spre dumneavoastră, pentru că astăzi nu mi-aţi răspuns concret la întrebare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, vom merge la punctul 8, interpelarea adresată de către domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent.

Punctul 9. Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - o interpelare adresată Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Se solicită din partea Guvernului amânare la această interpelare.

De la Justiţie înţeleg că aţi primit răspunsul, domnule deputat?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

În scris.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În scris?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Şi e aici cineva din partea ministerului?

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Nu este nimeni din partea Ministerului Justiţiei.

Deşi îmi apare numele secretarului de stat, se pare că nu a ajuns. (Vociferări.)

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Voi reveni în scris.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Dacă doriţi, o să revenim, să vină să prezinte răspunsul pentru următoarea şedinţă.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu (din sală):

Vă rog frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă rog să menţionaţi - pentru următoarea şedinţă. (Se adresează staffului tehnic.)

Mulţumesc.

În continuare, voi da citire interpelărilor depuse la care Guvernul solicită amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, PSD, interpelarea nr. 1197B - amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1203B - se solicită o amânare.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul Toma Ilie, PSD: "Activarea mecanismului european rescEU"; 1205B.

Ministerul Afacerilor Externe, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1233B.

Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1172 B.

Ministerul Afacerilor Interne, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1295B.

Ministerul Agriculturii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1308B.

Ministerul Apărării Naţionale, doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliaţi, interpelarea nr. 1260B.

Ministerul Apărării Naţionale, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1206B.

Ministerul Apărării Naţionale, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1235B.

Ministerul Culturii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1300B.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, domnul deputat Toma Ilie, interpelarea nr. 1202B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1304B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1204B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Finanţelor, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1234B.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1080B.

Ministerul Energiei, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliaţi, interpelarea nr. 1294B.

Ministerul Energiei, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1302B.

Ministerul Energiei, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1307B.

Ministerul Energiei, Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1314B.

Ministerul Energiei, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1132B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1296B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1299B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1301B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Toma Ilie, PSD, interpelarea nr. 1208B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Toma Ilie, interpelarea nr. 1079B.

Ministerul Finanţelor, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, SOS România, interpelarea nr. 1134B.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, Grupul parlamentar al PSD, interpelarea nr. 1198B.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, doamna deputat Adomnicăi Mirela Elena, PSD, interpelarea nr. 1199B.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, interpelarea nr. 1207B.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1309B.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, SOS România, interpelarea nr. 1136B.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, interpelarea nr. 1155B.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, interpelarea nr. 1156B.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1305B.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1311B.

Ministerul Sănătăţii, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România, interpelarea nr. 1196B.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România, interpelarea nr. 1298B.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD, interpelarea nr. 1271B.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, domnul deputat Răducea Gheorghe-Valentin, Grupul parlamentar POT, interpelarea nr. 1210B.

Acestea fiind spuse, nefiind alte interpelări înscrise pe ordinea de zi, stimaţi colegi, vă doresc o după-amiază frumoasă şi vă mulţumesc tuturor pentru buna cooperare.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.25.