Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.07.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 aprilie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Ştiţi foarte bine, declaraţiile nu pot depăşi 3 minute şi avem acel algoritm aprobat de Comitetul liderilor, pe grupurile parlamentare.

Aşadar, începem cu 4 deputaţi din partea Grupului PSD.

Şi îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Cotîrleţ.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este: "Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?".

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă dificilă. Se vede şi o simţim cu toţii. Nu spun asta ca introducere retorică, o spun pentru că o văd în fiecare zi, în cifrele de pe facturi, în discuţiile cu oamenii, în întrebările pe care mi le pun părinţii, când vorbesc despre viitorul copiilor lor.

Tocmai de aceea, consider că cetăţenii merită un răspuns sincer şi complet la întrebarea care circulă tot mai des.

Am rămas, pentru că ştiam exact ce urmează dacă plecam.

Şi iată, concret, ce s-ar fi întâmplat.

O familie obişnuită, doi părinţi care muncesc, cu unul sau doi copii acasă, ar fi resimţit imediat creşterea TVA la 24%. Fiecare cumpărătură din supermarket, fiecare plin de combustibil, fiecare factură ar fi costat mai mult.

Preţurile la alimente, fără plafonare, ar fi crescut nestingherit.

Inflaţia, care deja a pus presiune pe gospodăriile româneşti, putea depăşi 20%, ceea ce înseamnă că leul din buzunar valorează din ce în ce mai puţin, iar economiile oamenilor se erodează simţitor.

Profesorul care predă copiilor voştri ar fi primit un salariu mai mic; la fel, medicul de familie, asistenta din spital, militarul care veghează graniţele ţării.

Salariul minim ar fi rămas îngheţat... fără creşterea de la 1 iulie, care înseamnă, pentru sute de mii de români, diferenţa dintre un trai decent şi o lună imposibilă.

Bunicii cu pensii mici ar fi fost loviţi de CASS, un impozit suplimentar pe sumele deja modeste cu care supravieţuiesc.

Copiii din familii vulnerabile, persoanele cu dizabilităţi - toţi ar fi rămas fără programele de sprijin pe care le-am apărat cu fermitate.

Pe deasupra, s-ar fi introdus taxe noi pe tranzacţiile bancare, adică pe fiecare plată pe care o faci cu cardul, şi pe solarii, adică pe munca fermierilor şi grădinarilor care ne hrănesc, chiar şi pe coteţele din curţile gospodarilor.

Investiţiile în localităţi, în drumuri, în şcoli şi spitale ar fi fost tăiate masiv.

Toate acestea au fost blocate, nu prin discursuri, ci prin negocieri dure, prin voturi şi prin asumarea unui cost politic real.

Dar nu mă opresc la trecut, pentru că România are nevoie de o viziune. Cred într-o Românie în care statul investeşte în oameni înainte să îi taxeze, în care un copil născut într-un sat din Moldova sau din Oradea are aceleaşi şanse ca unul din Bucureşti, în care munca cinstită este răsplătită şi bătrâneţea este trăită cu demnitate. Aceasta este direcţia pentru care luptăm şi aceasta este direcţia pe care o vom impune în orice guvernare în care participăm.

Un lucru rămâne cert. România nu trebuie să fie guvernată împotriva propriilor cetăţeni, nici acum, nici în viitor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cotîrleţ.

Se pregăteşte domnul deputat Chirilă.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia politică de astăzi priveşte consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar şi cooperare strategică.

Relaţiile dintre România şi Muntenegru evoluează într-o direcţie pozitivă, fiind susţinute de un dialog parlamentar constant, deschis şi orientat spre rezultate. Discuţiile recente purtate cu partenerii muntenegreni confirmă nu doar disponibilitatea reală pentru aprofundarea cooperării bilaterale, ci şi existenţa unei viziuni comune, fundamentate pe iniţiative concrete şi obiective clare, menite să genereze beneficii reciproce.

În acest context favorabil, demersurile întreprinse la nivel parlamentar capătă o relevanţă sporită, contribuind în mod direct la consolidarea relaţiilor economice, culturale şi instituţionale dintre cele două state. Astfel, am conturat o serie de direcţii prioritare care vizează, în primul rând, stimularea cooperării economice, prin organizarea Clubului de Business Româno-Muntenegrean în judeţul Neamţ, eveniment ce va oferi un cadru adecvat pentru dezvoltarea de parteneriate şi identificarea unor noi oportunităţi de investiţii.

De asemenea, un alt pilon important îl reprezintă schimbul de bune practici în domeniul cultural, în special în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Experienţa acumulată la nivel local poate constitui un model relevant pentru partenerii noştri, contribuind la dezvoltarea unor proiecte culturale sustenabile şi la valorificarea patrimoniului comun european. Totodată, consolidarea dimensiunii culturale a relaţiei bilaterale va fi evidenţiată prin participarea Muntenegrului, în calitate de ţară invitată de onoare, la Târgul de Carte din Piatra Neamţ, un eveniment care va facilita promovarea valorilor culturale şi apropierea dintre comunităţile noastre.

În acelaşi timp, pentru a asigura coerenţa şi eficienţa acestor iniţiative, consider imperativă operaţionalizarea Comisiei mixte România-Muntenegru pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică, prevăzută în acordurile bilaterale existente. Funcţionarea acestui mecanism instituţional ar permite o mai bună coordonare a eforturilor comune, ar facilita dialogul direct între autorităţile competente şi ar contribui la valorificarea deplină a potenţialului economic bilateral, încă insuficient exploatat.

În concluzie, toate aceste demersuri reflectă angajamentul nostru ferm de a transforma dialogul politic într-un instrument eficient de cooperare şi dezvoltare, în beneficiul cetăţenilor şi al consolidării relaţiilor dintre România şi Muntenegru.

Vă mulţumesc.

Paul-Claudiu Cotîrleţ, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Chirilă.

Se pregăteşte domnul deputat Lăpuşan.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Amânarea programelor de stimulare economică, lipsa protecţiei pentru persoanele vulnerabile, blocarea măsurilor de susţinere a fermierilor şi punerea în pericol a vieţii pacienţilor cronici reprezintă doar o parte dintre problemele grave semnalate de PSD. Actualul premier nu doar că nu a fost interesat să le rezolve, ci, din contră, le-a acutizat.

De aproape trei luni, prim-ministrul Bolojan blochează în Guvern Ordonanţa de urgenţă iniţiată de ministrul PSD al sănătăţii, care prevede scutirea mai multor categorii de pacienţi de la plata primei zile de concediu medical. Deşi scopul declarat al măsurii guvernamentale este descurajarea concediilor fictive, există numeroase categorii de pacienţi pentru care concediul medical este vital, pentru a-şi putea urma tratamentele medicale obligatorii.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul scutirii de CASS pentru mame şi pensionari, măsură introdusă chiar de actualul premier, dar care nu a mai fost adoptată, forţându-ne să depunem un proiect de lege în Parlament, pentru a o salva.

Totodată, Proiectul "Motorină ieftină pentru agricultură", care are impact zero asupra bugetului de stat, stă pe masa premierului de aproape o lună, în timp ce preţurile alimentelor cresc de la o zi la alta.

Ultimul anunţ al premierului pune în pericol interesele strategice ale ţării, prin intenţia de a vinde grăbit, în plină criză şi la preţuri derizorii, cele mai valoroase companii de stat din energie, transporturi şi domeniul financiar. În acest timp, majoritatea statelor europene caută soluţii pentru răscumpărare.

Reforma nu trebuie să însemne tăieri, concedieri, creşteri de taxe sau amanetarea resurselor profitabile. Toate aceste motive ne obligă să adoptăm un nou tip de management la conducerea Executivului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Lăpuşan şi apoi trecem la Grupul AUR, domnul Velcescu.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Dezechilibrele generate în educaţia nonformală".

Deciziile privind reducerea cheltuielilor de personal, în sectorul public, inclusiv aplicarea unei reduceri de 10% la nivelul unor instituţii aflate în subordinea ministerelor, generează efecte grave în sistemul educaţional, în special în zona activităţilor nonformale. Deşi educaţia ar trebui protejată de astfel de măsuri, anumite instituţii educaţionale sunt încadrate administrativ ca "unităţi conexe", ceea ce le include automat în aceste reduceri, deşi rolul lor este unul esenţial în formarea şi dezvoltarea copiilor.

Această abordare birocratică produce dezechilibre majore între nivelul central şi restul ţării, deoarece, pentru a evita reduceri la nivel central, acestea sunt transferate în teritoriu, unde afectează direct accesul copiilor la educaţie nonformală, la activităţi gratuite şi la programe esenţiale pentru dezvoltarea lor. Reducerea numărului de posturi didactice nu înseamnă doar o reorganizare administrativă, ci duce direct la desfiinţarea cercurilor educative, fiecare post eliminat însemnând, în medie, între 80 şi 100 de copii care nu mai pot participa la activităţi, generând astfel un efect în lanţ - reducerea personalului duce la reducerea programelor, iar reducerea programelor duce la excluderea copiilor.

Un exemplu concret al acestor efecte este situaţia de la Palatul Copiilor din Cluj, unde, în urma aplicării acestor măsuri, se preconizează desfiinţarea mai multor norme didactice, peste zece, atât la nivelul municipiului Cluj-Napoca, cât şi la nivelul judeţului. Este important de subliniat că această instituţie funcţionează deja sub normativele de personal, cu un număr limitat de posturi, în urma unor măsuri de eficientizare, prin care resursele au fost direcţionate cu prioritate către activităţi dedicate copiilor, însă, cu toate acestea, sunt impuse noi reduceri care afectează direct desfăşurarea programelor educative.

Activitatea Palatului Copiilor din Cluj implică aproximativ 7.700 de copii din întreg judeţul. În urma aplicării acestor reduceri, practic cel puţin 1.000 de copii o să fie afectaţi, într-un fel sau altul.

Trebuie subliniat faptul că aceste activităţi există şi funcţionează datorită implicării cadrelor didactice şi a accesului gratuit, iar în momentul în care aceste programe sunt reduse sau împinse spre zona privată, accesul copiilor devine condiţionat de posibilităţile financiare ale familiilor, ceea ce creează inechităţi majore.

Consider că este necesară o intervenţie pentru corectarea acestei situaţii, existând soluţii clare: fie recunoaşterea acestor instituţii ca unităţi de învăţământ, ceea ce le-ar exclude de la aplicarea acestor reduceri, fie transferul lor în administrarea autorităţilor locale, cu asigurarea unei finanţări adecvate.

Educaţia nonformală nu este un beneficiu opţional, ci o componentă esenţială a formării copiilor, iar deciziile administrative nu trebuie să sacrifice viitorul unei generaţii, pentru a atinge obiective bugetare pe termen scurt.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Velcescu.

Se pregăteşte domnul Muşat.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă mai crede cineva că Nicuşor Dan este cel votat de LGBT, de liberali, de progresişti, am o veste proastă pentru voi - vă înşelaţi amarnic! El a fost capturat încă din prima zi de către PSD şi de-abia acum se văd efectele. Ce mi se pare fascinant este că a fost foarte clar, prin numirea acelor procurori, ceea ce va urma, şi anume, aşa-numita criză a ceea ce vedem zilele astea.

Dar am o curiozitate legată de ceea ce se discută astăzi în laboratoarele puterii.

A început goana după AUR!

Păi, ce facem, fraţilor, nu mai suntem extremişti?! Nu mai suntem destabilizatori de ţară?! Nu mai suntem putinişti, rusofili?!

Dar, OK, înţeleg! În ceea ce ne priveşte pe noi mai e cum mai e, dar ce faceţi voi cu Călin Georgescu?! Cum vă gândiţi voi că vreţi să-l băgaţi la puşcărie, dar el trebuie să fie prim-ministru?! Că altă soluţie nu e! Pentru că, dacă noi vom ajunge să definitivăm acele discuţii, evident dacă veţi trece acele 3, 5, 7, 10 proiecte pe care AUR le cere, va trebui să treceţi peste ultima barieră. Să vedem cum o să-l puneţi voi prim-ministru pe Călin Georgescu!

Dacă nu se poate şi nu se poate, nu e nicio problemă - mergem înapoi la votul poporului, nu?! Despre asta e democraţia - despre anticipate... Că nu ştiu cum să vă spun, dar în Bulgaria s-au făcut 10 alegeri în 5 ani. Care e problema?!

Evident, problemele sunt pentru aceia care vor să-şi păstreze acele sinecuri călduroase, gustoase, care vor să-şi păstreze acele influenţe, când vine vorba despre TVA-ul nerambursat, despre datoriile neachitate sau eventual care joacă pe Bursă. Înţeleg, Bursa, în general, este un instrument foarte bun, dar e bun când este accesibil pentru toţi, nu doar pentru unii.

Dacă vreţi să faceţi listări de pachete minoritare la burse - 5, 7, 10, 20% - foarte bine, e în regulă, dar să fie pentru toată lumea, nu doar pentru nişte şmecheri cu fonduri de investiţii!

Parcă văd că în fondurile alea de investiţii acţionari majoritari vor fi ucrainenii, nu-i aşa? Pentru că, în ultima perioadă, se pare că ucrainenii o duc foarte bine, din punct de vedere economic şi se pare că vor să investească în România. Culmea! Adică semnalul este clar, că ne îndreptăm spre o vasalizare, şi nu către Germania şi Franţa, că acolo, înţeleg, e deja pecetluit, dar, culmea, şi către Ucraina! Cum vine asta, fraţilor?

Haideţi să ne gândim un pic, totuşi, la ce urmează, pentru că se pare că prea multă stabilitate nu va fi! Dar poate aveţi deja planul făcut şi ăsta e un circ, ca de obicei!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul domnului Muşat.

Se pregăteşte domnul Tilea.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pământul nostru gaze poartă, noi cerşim din poartă-n poartă"

De la lovitura de stat din ’89, toate Guvernele României, cu mici excepţii, au fost antiromâneşti pe toate planurile. În 36 de ani de democraţie şi capitalism sălbatic, în care au vândut sau au distrus toată industria, resursele, companiile strategice şi ne-au îndatorat cu 230 de miliarde de euro, astăzi, în anul 2026, aproape 60% din populaţia României nu este conectată la reţeaua de gaze, deşi România este printre ţările cele mai bogate în această resursă din întreaga UE.

Ce se întâmplă cu gazul nostru atunci, dacă la populaţie nu ajunge şi nici industrie petrochimică nu mai avem?

Un răspuns ni l-a oferit, în 2018, un oficial maghiar, un anume Kristóf Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, care efectiv a scuipat pe tot statul român şi pe toţi politicienii de carton care au condus ţara când, la o conferinţă despre gazele româneşti din Marea Neagră, a spus aşa, citez: "Ce să faceţi voi cu gazul din Marea Neagră, un foc mare?".

Se pune întrebarea evidentă: oare Austria şi Ungaria, ţări unde se tranzacţionează şi care beneficiază cel mai mult de resursele noastre, vechiul şi noul Imperiu Austro-Ungar, nu şi-au pus la conducerea României cozi de topor care să le facă jocurile, în detrimentul României? Cel mai recent exemplu este reprezentat de prelungirea pe ascuns, anul trecut, de către Ilie Bolojan, a licenţelor de exploatare ale celor de la OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, în continuare pentru cele mai mici redevenţe, acţiune pentru care, sper eu, Bolojan să şi plătească, la un moment dat, penal.

Revenind la gazele noastre şi, ca urmare a unor întâlniri cu primari din judeţul Sălaj, vreau să vă dau un exemplu care susţine supoziţia mea, că gazul românesc nu trebuie să rămână în România, ci trebuie să ajungă în Ungaria şi Austria.

Începând cu anul 2020, comunele Boghiş, Camăr, Carastelec, Halmăşd, Ip, Măerişte, Nuşfalău, Plopiş, Valcău de Jos s-au unit într-un demers însumând 9.878 de branşamente şi 383.594 de metri de conducte, pentru a aduce reţeaua de gaze în comunităţile lor. Au făcut toate demersurile, iar cererea de finanţare a fost înregistrată la Ministerul Dezvoltării, în 22.04.2022, cu un buget total de aproximativ 73 de milioane de euro, cu TVA inclus. De 4 ani, atâtor mii de oameni li se refuză gazul românesc, pentru că întreg Guvernul României şi Consiliul Judeţean Sălaj nu găsesc 70 de milioane de euro.

De ce ar mai trebui respectivii oameni să plătească impozite pe locuinţe, dacă statul nu e capabil să le ofere condiţii de secol XXI? În acest sens, am depus, săptămâna trecută, o lege care exonerează de la plata impozitelor pentru locuinţe unde nu există, cumulat, gaze, apă şi canalizare. Poate aşa mai forţăm acest stat obez să mai şi facă ceva pentru români!

Somez instituţiile statului să dea curs acestei cereri de finanţare (Arată documentul.) şi anunţ că voi fi lângă acele comunităţi sălăjene, în toate demersurile lor pentru a li se face dreptate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tilea.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu voi schimba un pic, nu voi critica.

Declaraţia mea politică se numeşte "Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român".

Cu această ocazie, le urez la mulţi ani, tuturor celor care mâine îşi serbează ziua, în special domnului preşedinte George Simion.

Stimaţi colegi,

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin, celebrată în fiecare an, pe 23 aprilie.

Sfântul Gheorghe a fost un soldat roman de origine capadociană, care a trăit în secolul al III-lea, în timpul Împăratului Diocleţian. A devenit cunoscut pentru refuzul de a renunţa la credinţa creştină şi a fost martirizat în anul 303.

El este considerat protector al militarilor, simbol al curajului şi al credinţei, ocrotitor al multor ţări şi oraşe, precum Anglia şi Georgia. Cea mai cunoscută legendă îl prezintă pe Sfântul Gheorghe omorând un balaur pentru a salva o prinţesă şi un oraş, lucru care simbolizează victoria binelui asupra răului şi credinţa asupra păgânismului.

În România, sărbătoarea are atât semnificaţii religioase, cât şi populare. Mulţi români îşi sărbătoresc onomastica şi se spune că este începutul verii pastorale, scoţându-se animalele la păşunat. În această zi, gospodarii pun ramuri verzi la porţi, la grajduri sau la case, pentru protecţie, şi în unele zone oamenii se spală cu roua dimineţii, pentru sănătate. Se spune că în această zi nu este bine să dormi, pentru că vei fi somnoros tot anul şi roua dimineţii acestei zile are puteri vindecătoare.

În zona mea din Teleorman - Turnu Măgurele, Alexandria şi localităţile învecinate - Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este marcată prin tradiţii populare vechi, legate de agricultură şi protecţie.

Pentru că Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul turmelor, în această zonă se practică afumarea grajdurilor, stropirea animalelor cu apă sfinţită; uneori se leagă nişte fundiţe roşii la coarnele animalelor, pentru protecţie.

În sudul ţării, inclusiv în Teleorman, ziua marchează începerea păşunatului. În popor se spune că "se deschide vara". Ciobanii scot oile la câmp şi încep mulsul regulat.

Pentru comunităţile de romi, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu este doar o sărbătoare religioasă, ci şi una care marchează viaţa comunităţii, libertatea şi continuitatea tradiţiilor. În unele regiuni se aprind focuri ritualice cu rol de purificare, oamenii se adună în familie sau comunitate pentru mese festive, se fac urări de sănătate şi prosperitate.

În concluzie, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este un moment religios deosebit pentru creştinătate şi ocupă un loc important în calendarul religios al românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Teleorman.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Foarte interesantă declaraţie!

Dau cuvântul domnului deputat Ciornei.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

România trece printr-o criză politică gravă, iar ceea ce vedem în aceste zile, din partea PSD şi a celorlalte partide care au girat actuala conducere, nu este guvernare, ci un joc obositor, lipsit de sinceritate şi de respect faţă de români.

PSD joacă, din nou, un teatru politic ieftin. Până mai ieri erau la aceeaşi masă cu ceilalţi - PNL, USR, UDMR. Au făcut parte din mecanismul guvernării. A susţinut decizii şi oameni, dar în acelaşi timp ieşea public şi se delimita prin declaraţii critice, ca şi cum nu ar fi avut nicio răspundere pentru situaţia în care a ajuns ţara.

Astăzi, PSD nu spune limpede că vrea să iasă definitiv de la guvernare, ci transmite că ar rămâne, dar numai în anumite condiţii, numai dacă nu mai este Ilie Bolojan premier. Aici este, de fapt, jocul lor: nu vor să rupă sistemul, nu vor să schimbe direcţia, ci vor doar să schimbe prim-ministrul, ca să poată rămâne în continuare la putere, dar fără să deconteze politic.

Această situaţie nu face decât să prelungească instabilitatea şi să adâncească neîncrederea românilor în clasa politică. Iar peste acest joc de culise vine şi poziţia preşedintelui Nicuşor Dan, care, în loc să caute o formulă cu adevărat reprezentativă şi deschisă dialogului, refuză din start participarea AUR la guvernare. O asemenea abordare nu reduce criza, ci o agravează. Nu poţi pretinde că vrei stabilitate şi reconciliere naţională, dar să excluzi din ecuaţie o forţă politică importantă, susţinută de milioane de români.

Dacă PSD, PNL, USR şi ceilalţi, care au produs acest blocaj, nu mai sunt în stare să guverneze, atunci să înceteze circul şi teatrul politic. Să aibă curajul să spună adevărul şi să lase poporul să decidă. Soluţia corectă, democratică şi legitimă este întoarcerea la votul românilor, prin alegeri anticipate, bineînţeles.

AUR este pregătit să guverneze. Avem voinţă, avem oameni şi avem soluţii.

România are nevoie de claritate, de curaj şi de o schimbare reală, nu de o rotaţie de decor în aceeaşi piesă proastă, jucată de aceiaşi actori!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Ţiplea.

Şi se pregăteşte domnul Gal.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Administraţie liberală înseamnă eficienţă, performanţă şi respect pentru banii publici"

Nu este nicidecum întâmplător faptul că municipiul Oradea şi judeţul Bihor sunt date frecvent ca exemplu de bună practică administrativă şi ca model de bune practici în întreaga ţară. De asemenea, nu este niciun secret că aceste performanţe sunt legate de numele Partidului Naţional Liberal, de vechile noastre principii şi de modelul liberal de a face administraţie publică în interesul oamenilor. Vorbim despre o administraţie bazată pe seriozitate, pe respect pentru oameni, pe chibzuinţă pentru banii publici şi pe transparenţă în toate acţiunile.

Performanţele modelului liberal de a face administraţie pentru oameni se văd nu doar în judeţul meu, Bihor, ci şi la Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu, Constanţa sau oriunde întâlneşti un primar sau un preşedinte de consiliu judeţean liberal. Mai mult decât atât, o administraţie publică eficientă aduce cu ea o economie locală solidă, capabilă să genereze locuri de muncă bine plătite şi bunăstare pentru întreaga comunitate.

Stimaţi colegi,

În contrast cu modelul liberal performant de administraţie şi de a gestiona o comunitate, se află un model bazat pe risipă de resurse, pe nepotisme, pe lucruri făcute de mântuială, pe rezistenţă la schimbare şi pe lipsă totală de transparenţă. Este modelul falimentar socialist, care a luat României şansa la dezvoltare de peste 36 de ani şi a irosit nenumărate oportunităţi pentru ţara noastră.

Aşa se explică situaţia incomodă în care s-au simţit colegii din PSD în cadrul Guvernului, mai ales în ultimele 9 luni, cu un prim-ministru reformator. Ori de cât ori aceştia au auzit cuvinte precum reformă sau transparenţă, au intrat în panică. Ori de câte ori s-a pus problema opririi risipei de bani, s-au simţit trădaţi. Ori de câte ori a fost nevoie de măsuri pentru modernizarea ţării, şi-au simţit interesele afectate şi au ameninţat că ies de la guvernare. Părăsirea guvernării nu este doar un act de laşitate politică, ci şi demonstraţia clară că PSD nu-şi trădează vechile metehne.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gal.

Şi apoi, probabil, vom trece la Grupul USR, că văd că nu mai sunt colegi de la PNL.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Ajunge, PSD! Până aici!"

Decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Bolojan va figura, cu siguranţă, în topul deciziilor politice cele mai iresponsabile din România postdecembristă.

PSD nu ţine cont de contextul global extrem de dificil în care ne aflăm şi aruncă România într-o criză politică şi economică cu consecinţe grave pentru viaţa de zi cu zi a românilor.

O criză politică prelungită generează inflaţie, un curs valutar ridicat, dobânzi mai mari pe pieţele financiare, neîncredere din partea investitorilor.

Criza politică creată de PSD duce la întârzieri în implementarea jaloanelor PNRR, riscând suspendarea plăţilor şi pierderea de fonduri esenţiale pentru investiţii.

Cu un război la graniţă şi altul în desfăşurare în Orientul Mijlociu, în plină criză a carburanţilor, capacitatea de reacţie a statului român este afectată grav fără un guvern stabil. Criza politică va costa România, iar cei care vor avea de suferit vor fi românii!

Retragerea de la guvernare nu este doar o decizie iresponsabilă, ci şi de o laşitate fără precedent.

Toate măsurile adoptate în cele 10 luni de guvernare sunt din Programul de guvernare semnat inclusiv de PSD, în 2025. Toate măsurile adoptate în această perioadă au fost asumate de PSD şi de miniştrii săi.

Au fost măsuri necesare, care au permis reducerea risipei bugetare, eliminarea privilegiilor şi a sinecurilor, prioritizarea investiţiilor.

Prin urmare, nu direcţia de guvernare este problema pentru PSD, ci premierul Bolojan, care a făcut ordine în cămara statului.

Acest lucru a deranjat baronii PSD! De ce?

Ilie Bolojan i-a decuplat de la banul public, i-a obligat să reducă cheltuielile inutile, le-a trasat indicatori de performanţă în ministere şi le-a redus personalul pe plan local.

În ADN-ul PSD nu există cuvântul reformă, ci populism şi dispreţ faţă de cheltuirea banului public.

Momentul adevărului este altul pentru PSD - îşi doreşte un prim-ministru marionetă, care să-i permită acces nelimitat la resurse, perpetuarea privilegiilor şi a clientelei în funcţii publice.

Ajunge, PSD! Până aici! Aşa nu se mai poate!

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat, Circumscripţia Bihor.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL nu mai sunt în acest moment deputaţi, cred, aşa că, trecem la Grupul USR şi dau cuvântul domnului deputat Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Când PSD nu mai poate fura liniştit, declanşează criză politică"

Stimaţi colegi,

PSD a decis să arunce România într-o criză politică, Nu pentru români, nu pentru stabilitate, nu pentru economie, ci pentru putere. După luni de atacuri, de denigrări şi de sabotaj constant împotriva miniştrilor USR, după moţiuni votate cot la cot cu AUR, după promisiuni încălcate şi înţelegeri ignorate, PSD a ales, în final, să dea foc mesei la care încă stăteau.

PSD nu provoacă această criză pentru că îi doare de români. O provoacă pentru că îi doare că nu mai pot face ceea ce au făcut ani de zile - să transforme statul într-o anexă de partid, într-un depozit de funcţii şi într-o conductă de bani publici direcţionaţi politic. Şi toate acestea într-un moment fragil, când România are de atras miliarde din PNRR şi SAFE, când dobânzile sunt sub presiune, când economia are nevoie de stabilitate.

Dar pe cei de la PSD nu-i interesează consecinţele. Pentru că adevărata miză este alta - să creeze haosul, şi apoi să revină la butoane, să întoarcă România la era lor de glorie Ciolacu-Ciucă, în care statul era împărţit, nu administrat.

Stimaţi colegi,

Când PSD nu mai poate băga mâna până la cot în buget, vine cu scandal. Vine cu aceeaşi piesă veche, că "ţara este în pericol". Nu, domnilor, nu ţara este în pericol, ci sistemul vostru este în pericol!

De ani de zile, România a fost pentru PSD o cămară politică din care s-au servit organizat: cu reţele de baroni locali, cu oameni înfipţi în funcţii, cu bani publici căpuşaţi, o reţea unsă perfect, în care influenţa se măsoară în contracte, iar loialitatea în acces la buget.

Însă România nu este puşculiţa PSD. Nu este moşia lui Grindeanu. Dacă PSD vrea să plece, să plece cu totul. Luaţi-vă miniştrii, secretarii de stat, prefecţii, şefii de instituţii şi întreaga reţea de pile mufate la funcţii! Pentru că România nu poate fi ţinută ostatică de un partid care, atunci când nu mai poate controla banii, încearcă să creeze haos.

În memoria publică, PSD nu a rămas cu imaginea reformei. A rămas cu imaginea cutiilor de pantofi, a portbagajelor cu bani, a ceasurilor de lux purtate cu aerul omului care confundă politica cu prăduiala. A rămas cu imaginea acelui sistem gras, obraznic şi autosuficient, care s-a înfipt în banul public ca rugina în fier.

USR nu va gira întoarcerea la vechiul sistem. USR va rămâne acolo unde trebuie: de partea reformelor, de partea stabilităţii, de partea românilor care s-au săturat să plătească nota de plată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul minorităţilor, dar nu este nimeni.

Atunci, Grupul SOS România.

Doamna Vedinaş? Nu.

Domnul Tudor Ionescu?

Domnule Ţiu, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Domnule premier Bolojan, cine sunt «şobolanii» şi cine i-a ţinut în cămara statului atât timp?!"

Românii aud din nou lecţii despre "reforme", de la premierul României, căruia mă adresez astăzi, direct:

Domnule premier Bolojan, aţi declarat public că aţi deschis "cămara statului" şi aţi descoperit "şobolani care rod proviziile". Este o afirmaţie gravă, dar, în acelaşi timp, o dovadă clară de ipocrizie politică. De ce nu aveţi curajul să spuneţi cine sunt aceşti "şobolani"?

Românii vor să ştie, concret, cine sunt "şobolanii" despre care vorbiţi. Vor să ştie cine i-a tolerat în "cămara statului" şi cine i-a protejat până astăzi. Românii nu mai sunt naivi şi nu mai pot fi păcăliţi cu metafore, în timp ce taxele cresc zi de zi.

Vă transmit public că românii au înţeles că problema nu este doar în "cămară", ci la cei care astăzi ţin cheile şi au permis "şobolanilor" să stea acolo. Pentru că nu există "şobolani" fără un sistem politic care i-a crescut, i-a tolerat şi, bineînţeles, i-a folosit. Guvernul Bolojan, cu susţinerea PSD, PNL, USR şi UDMR, este responsabil de rezultatul managementului din companiile de stat.

Mai mult, veniţi astăzi şi spuneţi că trebuie vândute la bursă acţiuni din marile companii de stat. Însă companii precum Romgaz sau Hidroelectrica au demonstrat că statul român poate fi performant şi au avut profituri solide. De ce vreţi să diminuaţi controlul românesc asupra unor companii strategice profitabile?

Domnule Bolojan, de ce le spuneţi românilor adevărul doar cu jumătate de gură? Cine a numit managementul din companiile de stat şi cine a permis pierderi şi risipă? De ce alegeţi să deschideţi calea către interese care externalizează profitul din România, în timp ce românii sunt taxaţi tot mai mult?

Adevărul este unul dureros - românii sunt sufocaţi de taxe şi de scumpiri. Aceasta este adevărata "reformă" pe care o resimt românii, nu declaraţiile şi metaforele dumneavoastră!

Nu puteţi vorbi astăzi despre "risipă", fără să vorbiţi şi despre responsabilitate politică. Nu puteţi veni acum să pozaţi ca un salvator în faţa românilor, când aţi fost parte din sistemul pe care îl criticaţi. Dacă PNL, PSD, USR şi UDMR au fost ani de zile la guvernare, cine a creat, domnule prim-ministru, sistemul despre care astăzi vorbiţi?

Domnule premier Bolojan, vreţi într-adevăr să curăţaţi sistemul sau doar îl rearanjaţi? Un stat puternic nu îşi vinde ultimele active strategice şi profitabile şi nu apasă pe umerii cetăţenilor.

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat al SOS România de Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă, dintre deputaţii neafiliaţi, doamna Simu?

Prezentă?

Da.

Şi apoi revenim la Grupul PSD.

Doamnă Simu, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Coaliţia guvernamentală se împăunează că e singura "proeuropeană" şi doar vieţuitoarele politice instalate în cămara ţării sunt capabile să aplice modelul occidental de politică şi de guvernare. Până acum doar au chiţăit sloganuri şi tâmpenii ideologice.

Acum trebuie să dovedească prin fapte că sunt pro-europeni, aplicând şi în România modelul occidental prin care statele din Vest şi-au securizat marile companii energetice şi activele strategice, ca să reziste la criza energetică provocată de războaiele din Iran şi Ucraina.

Franţa e modelul, dar şi Germania şi Austria.

Statul francez a răscumpărat în 2023 cele 16% din acţiunile gigantului EDF, deţinând acum controlul total.

Statul german a naţionalizat în 2022 gigantul UNIPER, cel care asigură gazul industriei şi caselor germane.

Statul austriac şi-a asigurat controlul total asupra Companiei Wien Energie, pentru a garanta securitatea energetică a companiilor şi familiilor austriece.

Acesta e modelul occidental pentru occidentali, însă, nu şi pentru asasinii economici şi agenţii genocidului social instalaţi în birourile din Palatul Victoria.

Sunt informaţii tot mai multe că EDF-ului francez i se va da 10% din Hidroelectrica - cea mai importantă şi profitabilă companie de stat a României.

Tot cu EDF s-a făcut aranjamentul să preia controlul asupra Complexului de la Tarniţa-Lăpuşteşti, vital pentru echilibrarea sistemului energetic naţional.

La rândul lor, austriecii şi germanii au acaparat deja o parte consistentă din rezervele de gaz din Marea Neagră.

Văzând toate acestea, majoritatea absolută a românilor consideră această guvernare că este una antiromânească şi pe guvernanţi îi văd ca pe nişte incompetenţi, ticăloşi şi trădători.

Românii sunt întemeiaţi să simtă astfel, întrucât guvernanţii, când vorbesc despre înstrăinarea unor pachete de acţiuni ale companiilor strategice, îi au în vedere doar pe străini.

Niciodată nu se gândesc şi nu spun că aceste acţiuni ar fi bine să fie deţinute de investitori români, ca şi cum nu investitorii români redeschid combinate siderurgice închise de cei străini sau dezvoltă cu succes proiecte energetice vitale.

Toate manualele occidentale de guvernare şi de politici economice interzic, cu desăvârşire, înstrăinarea resurselor vitale, a companiilor energetice şi industriale strategice, precum a reţelelor de distribuire a energiei, întrucât acestea garantează independenţa şi securitatea naţională.

Vă cer ferm vouă, marionete proeuropene, să aplicaţi acest model occidental şi să nu mai îndrăzniţi să comiteţi vreun atentat la securitatea noastră energetică!

Cred că aţi înţeles!

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj, preşedinte UNIT.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, de la Grupul PSD.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Cele mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică confirmă declinul calităţii vieţii întregii societăţi, declanşat imediat după preluarea portofoliului de premier de către Ilie Bolojan. Această degradare economică accentuată, concertată de decidenţii PNL şi ai USR din Guvern, nu denotă doar amatorism decizional grav şi urmări sociale greu de reparat pe termen lung. Ea vine şi ca un avertisment extrem de serios privind acei politicieni promovaţi în ochii poporului drept "lideri providenţiali" care ar scoate imediat ţara la liman şi în mâna cărora ar trebui să ne lăsăm liniştiţi destinele.

"Experimentul Bolojan" ne dovedeşte tuturor că astfel de aşteptări sunt profund eronate. La fel şi celălalt "experiment" celebru, Călin Georgescu. Austeritatea impusă cu sila, în locul măsurilor de redresare economică, confirmă şi ea că România nu are nevoie de lideri prezentaţi ca providenţiali pentru popor, construiţi artificial în jurul unor promisiuni salvatoare. România are nevoie de oameni competenţi, ancoraţi în realitate, care înţeleg nevoile şi aşteptările cetăţenilor şi acţionează concret pentru binele public.

În actualele contexte internaţionale, extrem de complicate şi coercitive, redresarea economică şi apoi progresul nu rezultă din imaginea sau din retorica vreunui lider politic, fie el preşedintele ţării sau premierul, ci vin din muncă susţinută, din profesionalism şi responsabilitate deja probate în folosul tuturor românilor.

Conducerea Guvernului, redusă la interviuri instigatoare şi la sesiuni de replici faţă de măsurile propuse de PSD, urmate şi de războaie, prin postări incitatoare la ură şi la dezbinare pe reţelele de socializare, nu poate ţine locul politicilor publice eficiente, ce pot genera rezultate, şi nu divizare continuă în întreaga societate.

Pentru PSD a fost şi a rămas o certitudine că majoritatea cetăţenilor nu mai caută salvatori, ci soluţii de supravieţuire în faţa constrângerilor asfixiante, impuse de Ilie Bolojan şi de miniştrii liberali şi USR-işti. Oamenii nu mai vor promisiuni grandioase, ci spitale funcţionale, şcoli moderne, locuri de muncă stabile şi instituţii care lucrează în interesul lor.

Românii au nevoie de un premier cu viziune strategică, cu o abordare proactivă şi preventivă, un şef de guvern implicat activ în luarea deciziilor croite pentru toată lumea. Cu toţii avem nevoie de un prim-ministru profesionist şi adaptabil, cu o echipă guvernamentală în care competenţa să fie dovedită, iar deciziile să aibă la bază expertiza şi dialogul real cu societatea.

România se poate dezvolta prin echipe solide, prin specialişti dedicaţi, aşa cum a impus întotdeauna PSD în cabinetele sale, şi nu prin păcăleli despre mitul salvatorului politic.

Viitorul României nu mai trebuie clădit pe astfel de basme ticluite în jurul unui singur om, ci prin efortul colectiv al unor profesionişti care înţeleg că politica este, înainte de toate, despre responsabilitate şi rezultate.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Linia invizibilă dintre viaţă şi moarte: finanţarea corectă a ATI este o obligaţie morală, nu o opţiune politică"

Există un loc în fiecare spital, care nu apare în fotografii festive şi nu este subiect de discursuri, dar care defineşte, poate mai mult decât orice altă secţie, capacitatea reală a unui sistem de sănătate de a salva vieţi. Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă este spaţiul unde medicina nu mai este doar ştiinţă, ci devine luptă directă cu limitele umane, unde fiecare decizie este critică şi fiecare resursă poate face diferenţa între un pacient care pleacă acasă şi unul care nu mai are această şansă.

În acest context, modificarea şi completarea mecanismului de finanţare pentru aceste secţii nu reprezintă o simplă intervenţie tehnică, ci o reformă care atinge esenţa funcţionării sistemului medical. Deoarece, pentru prea mult timp, performanţa în ATI a fost pusă în pericol nu de lipsa profesionalismului, ci de limitările financiare, de lipsa unor mecanisme flexibile şi de incapacitatea sistemului de a răspunde în timp real nevoilor din teren. Acum, avem ocazia să corectăm aceste dezechilibre şi să construim un model de finanţare care reflectă realitatea dură din spitale.

Noua abordare propusă aduce o schimbare de paradigmă, pentru că nu mai tratează finanţarea ca pe un exerciţiu contabil, ci ca pe un instrument vital pentru susţinerea actului medical. Prin extinderea tipurilor de servicii şi intervenţii care pot fi finanţate, prin asigurarea accesului la medicamente şi consumabile esenţiale şi prin adaptarea mecanismelor la complexitatea reală a cazurilor tratate în ATI, sistemul începe să se apropie de ceea ce trebuie să fie - un sprijin real pentru medici şi pacienţi.

Această schimbare va fi transpusă în practică, în mod concret, prin faptul că intervenţiile nu vor mai fi amânate din lipsă de resurse, medicii vor putea acţiona fără compromisuri, iar pacienţii vor beneficia de tratamentele de care au nevoie, atunci când au nevoie. În noile circumstanţe, se va reduce presiunea asupra personalului medical şi vom crea condiţii mai bune pentru performanţă, într-un domeniu vital, în care fiecare detaliu contează, iar viaţa bolnavilor este crucială.

Mai mult decât atât, această reformă are şi o dimensiune profund socială, deoarece contribuie la reducerea inegalităţilor din sistem. Într-o ţară în care diferenţele dintre spitale sunt încă semnificative, un mecanism de finanţare corect şi adaptat va aduce echilibru şi va oferi pacienţilor şanse mult mai apropiate, indiferent de locul în care ajung să fie trataţi.

Responsabilitatea noastră, ca decidenţi, este să înţelegem că nu putem construi un sistem de sănătate solid, fără a investi acolo unde miza... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

Atunci, revenim la Grupul AUR.

Domnul deputat Ionel Gheorghe?

Şi se pregăteşte domnul deputat Coman.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernarea care sufocă antreprenoriatul românesc!".

Stimaţi colegi,

România de astăzi este condusă de o coaliţie care vorbeşte despre stabilitate, dar produce haos. PSD, PNL, USR şi UDMR au reuşit performanţa de a transforma mediul de afaceri într-un câmp de supravieţuire, nu de dezvoltare.

Antreprenorii români nu cer privilegii. Cer doar să fie lăsaţi să muncească, cer reguli clare şi un stat care să nu le stea permanent în cale. În schimb, primesc exact opusul: birocraţie sufocantă şi controale excesive.

Astfel, Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR demonstrează, din nou, că nu înţelege nevoile reale ale economiei româneşti. În loc să sprijine antreprenoriatul autohton, această coaliţie contribuie activ la slăbirea lui.

Pentru un tânăr care vrea să îşi deschidă o afacere în România, drumul nu începe cu o idee, ci cu un zid de taxe şi hârtii. Pentru un antreprenor care deja există, fiecare lună aduce o nouă teamă: ce se mai schimbă, ce taxă mai apare, ce control mai vine.

Aceasta este realitatea pe care o produce guvernarea actuală. Noi, AUR, credem că lucrurile pot fi făcute altfel. Statul trebuie să înceteze să mai fie un obstacol şi să devină un partener.

Asta înseamnă, în primul rând, o debirocratizare reală, simţită în fiecare interacţiune dintre antreprenor şi instituţii. Înseamnă reducerea poverii fiscale asupra muncii şi asupra companiilor româneşti, astfel încât munca cinstită să nu mai fie penalizată.

Înseamnă oprirea abuzurilor: controale mai puţine, dar corecte, şi eliminarea celor care sunt folosite ca instrumente de presiune.

Şi, nu în ultimul rând, înseamnă să le oferim românilor din diaspora un motiv real să revină şi să investească acasă. Astăzi, statul îi ignoră. Mâine, ar trebui să îi sprijine.

Fără aceste schimbări, vom continua să pierdem exact acei oameni de care avem cea mai mare nevoie: oameni care muncesc, care creează, care construiesc.

Din păcate, această guvernare nu oferă niciuna dintre ele.

De aceea, este timpul pentru o schimbare reală.

Împreună reconstruim România!

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Coman.

Nu este?

(Domnul deputat Dragoş-Florin Coman vine la tribună.)

Şi se pregăteşte domnul Negrea.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

De 36 de ani, Guvernele României au vândut la preţ de nimic tot ceea ce a avut ţara noastră mai valoros. S-au vândut pădurile, s-a vândut sistemul bancar, s-a vândut industria petrolieră, s-a vândut industria la fier vechi, s-au vândut pământurile roditoare, s-a vândut tot ceea ce putea să fie în avantajul poporului nostru. De aceea, astăzi, stăm cu mâna întinsă ca să cumpărăm carburanţi scumpi, alimente proaste şi scumpe, şi produse industriale pe care, cu ani în urmă, le produceam în ţară.

Stimaţi colegi,

Listarea pe bursă a companiilor de stat este prezentată astăzi drept o soluţie modernă, eficientă şi inevitabilă. În realitate, riscă să devină una dintre cele mai costisitoare erori strategice ale României.

Nu contest principiul pieţei de capital şi nici nevoia de transparenţă. Dar întrebarea esenţială este alta: în ce condiţii listăm şi pe cine avantajează, cu adevărat, acest proces? Pentru că, atunci când vinzi participaţii în companii profitabile, într-un context volatil şi sub presiune bugetară, nu faci reformă, faci lichidare de active.

Statul român riscă să piardă de două ori.

Prima dată, prin subevaluare, când vinde ieftin ceea ce produce profit constant.

Şi a doua oară, pe termen lung, când dividendele şi controlul strategic se mută în afara interesului public.

În sectoare precum energia, transportul sau infrastructura, pierderea controlului, chiar şi parţial, nu este doar o decizie economică, ci una de securitate naţională. Într-o Europă marcată de crize succesive, de la energie la geopolitică, a slăbi capacitatea statului de a interveni este nu doar riscant, ci şi imprudent.

Mai mult, listarea nu garantează performanţă. Guvernanţa slabă nu se rezolvă prin vânzare, ci prin reformă internă, profesionalizare şi responsabilitate managerială. Altfel, doar mutăm problema, fără să o rezolvăm. Şi, mai grav, reducem sumele de bani la bugetul de stat.

România nu duce lipsă de active valoroase. Dimpotrivă! Întrebarea este dacă avem şi înţelepciunea de a le administra în interes naţional.

Pentru că, dacă transformăm companiile strategice, precum Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Portul Constanţa, în simple instrumente de echilibrare bugetară pe termen scurt, riscăm să descoperim prea târziu că am câştigat lichiditate, dar am pierdut controlul.

Iar în economie, ca şi în politică, controlul pierdut nu se recuperează uşor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Negrea, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna Priescu.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a înviat!

Înainte de a prezenta declaraţia politică, doresc să adresez tuturor celor care îşi serbează ziua onomastică, sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cele mai calde urări şi la mulţi ani.

"Hidroelectrica nu este de vânzare"

Stimaţi colegi,

Guvernul pregăteşte listarea unor pachete din companiile de stat, sub eticheta "reformei" şi a "modernizării". Între aceste companii se află şi Hidroelectrica - cea mai profitabilă companie a României şi unul dintre puţinele instrumente reale prin care statul poate proteja cetăţenii în faţa exploziei preţurilor la energie.

Ni se spune că este o decizie strategică. În realitate, ceea ce vedem este o decizie care slăbeşte poziţia statului, într-un domeniu esenţial. Iar când reduci controlul asupra energiei, într-un moment de instabilitate, nu mai vorbim despre reformă, ci despre o vulnerabilizare directă a securităţii naţionale.

Hidroelectrica produce energie ieftină, dintr-o resursă internă sigură, şi aduce anual miliarde la buget. Este exact tipul de companie pe care un stat responsabil o consolidează, nu o fragilizează prin cedări succesive de participaţii.

La noi, este pusă pe listă, în timp ce alte state procedează exact invers. Franţa, spre exemplu, a cumpărat acţiunile de la investitorii privaţi pentru a-şi controla integral compania naţională de energie. Este clar că această diferenţă de abordare, susţinută de ani de zile de USR, care promovează listarea companiilor de stat, este păguboasă şi ridică reale semne de întrebare.

Întrebarea este directă: de ce alte state îşi întăresc controlul asupra companiilor energetice, iar România vrea să îl reducă?

Hidroelectrica nu este un activ de tranzacţionat, este un avantaj strategic şi un instrument de stabilitate economică.

A trata această companie ca pe o soluţie de moment pentru probleme bugetare înseamnă să transferi costul acestor decizii către viitor. Şi acel cost va fi plătit de fiecare român.

România are nevoie de responsabilitate şi decizii care să întărească statul, nu să-l îngenuncheze.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Priescu. Nu este?

Poate domnul Silviu Gurlui? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De peste 15 ani, DN28 sau E583, care leagă Târgu Frumos, Podu Iloaiei de Iaşi, a devenit un calvar, un infern. Practic, a devenit artera nr. 1 în România, în privinţa aglomerării şi a pericolului, mai ales prin capacitatea, prin numărul, prin transportul greu. 30% din transport este aici spre Republica Moldova.

Cu atât mai mult, sunt 35.000 de maşini, zilnic, care traversează acest sector de drum, la orele de vârf sunt peste 3.600 de maşini pe oră şi cozile însumează peste 10 km.

Sunt 600 de tiruri pe oră, în orele de vârf, care tranzitează această secţiune.

A devenit un calvar, iar guvernele, ce s-au perindat până acum, au tratat cu indiferenţă sau deloc prioritar acest proiect al Autostrăzii A8 -Moldova.

Sunt peste 15 ani de tărăgănări, de amânări, de proiecte strâmbe, de fonduri identificate sau părăsite, sau care nu au fost, în cele din urmă, aduse pentru acest proiect, licitaţii care nu s-au încheiat sau atâtea decizii care au făcut să diminueze importanţa acestui proiect strategic pentru Moldova.

Asistăm zilnic la peisaje şi la un calvar în zona Podu Iloaiei. Nimeni nu măsoară gradul de poluare şi cât de mult aceste toxine din atmosferă influenţează sănătatea oamenilor din zona Podu Iloaiei, şi nu numai, şi a acelora care rămân în trafic ore întregi, în orele de vârf.

Pentru toţi cei care au tranzitat zona Podu Iloaiei, Târgu Frumos, Iaşi, spre Republica Moldova, spre exemplu, dacă aţi asistat la orele de vârf, aţi remarcat în ce calvar trăiesc moldovenii din zona Iaşiului, zi de zi. Acest lucru este limpede că este o contribuţie şi, cumva, o amprentă a calităţii politicienilor şi a guvernanţilor care au făcut să ajungem la un aşa peisaj trist pentru Iaşi.

Iaşiul a fost mereu marginalizat.

Iaşiul, un centru universitar de calibru şi de cultură, a fost adus într-o aşa stare, printr-un aşa transport.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O ţară devine vulnerabilă atunci când cetăţenii ei sunt expuşi zilnic, de zeci sau sute de ori, la ameninţări invizibile, care pun o presiune constantă asupra felului în care gândeşte şi reacţionează un popor.

Am un exemplu recent din mediul online, unde şarlatani care mizează pe emoţie şi simboluri naţionale întind capcane românilor, iar riscul ca fiecare utilizator să fie jefuit de datele personale este uriaş. O pagină de Facebook, pe care e inflaţie de mesaje încărcate emoţional despre mândria de a fi român, livrează propagandă fals naţionalistă, la pachet cu un site care, pentru a fi accesat, cere acordul pentru stocarea şi procesarea datelor de către 210 companii străine. Nu una, nu două - 210!

Sub culorile drapelului naţional ajung datele românilor să fie colectate, stocate, procesate şi vândute de platforme globale media, de publicitate şi de analiză, inclusiv din Rusia şi China, unele dintre ele fiind interzise sau strict monitorizate de statele europene.

De fiecare dată când deschid site-ul unei astfel de publicaţii, utilizatorii au două opţiuni: fie aleg varianta cea mai simplă, adică îşi dau consimţământul pe loc, cu un click, fie au de parcurs un "contract" kilometric, în care sunt nevoiţi să selecteze categorii de companii cărora le dau acordul să folosească datele personale. Este evident că un cititor grăbit îşi dă consimţământul din reflex. Adică îşi cedează identitatea online către o piaţă globală, unde fiecare persoană devine un produs, iar comerţul cu date înseamnă profit şi influenţă.

Dragi colegi,

Există pieţe întregi unde, în acest moment, datele personale ale românilor - traseul lor digital, preferinţele, reacţiile, timpul petrecut pe un site, informaţii despre obiceiuri personale, despre sănătate, despre viaţa privată - sunt colectate, corelate şi vândute mai departe către sute şi mii de companii. Au existat cazuri documentate în care traseele auto ale unor pacienţi către clinici medicale au fost vândute unor producători de medicamente.

În aceste condiţii, solicit CNA să extindă monitorizarea către conţinutul online care foloseşte identitatea naţională ca instrument de captare a traficului şi, implicit, a datelor acelor persoane.

De asemenea, solicit ANCOM să impună standarde mai stricte pentru limitarea practicilor care induc în eroare utilizatorul. Mai exact, să introducă etichetarea vizibilă pentru site-urile care implică mai mulţi parteneri în procesarea datelor şi să iniţieze campanii publice de informare, în care să explice diferenţa dintre "necesar" şi "accept total".

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisin e prezent? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte apoi doamna deputat Moş.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Stadiul absorbţiei fondurilor europene 2021-2027 din politica de coeziune - analiză şi direcţii de consolidare".

Politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care România poate recupera decalajele de dezvoltare şi poate investi în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie. În acest context, transparenţa şi evaluarea corectă a absorbţiei fondurilor europene devin absolut necesare.

Datele oficiale, actualizate la data de 14 aprilie 2026, adică săptămâna trecută, prezentate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, arată faptul că România a făcut paşi foarte importanţi în această direcţie. La nivel naţional sunt înregistrate peste 8.300 de proiecte finanţate, dintre care 287 sunt proiecte de importanţă strategică.

Totodată, valoarea plăţilor validate în acest exerciţiu financiar a depăşit 40 de miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro. Aceste cifre demonstrează clar că există interes, capacitate de contractare şi o mobilizare reală în atragerea fondurilor europene.

Cu toate acestea, dincolo de aceste progrese, trebuie să privim cu realism situaţia actuală. Ritmul absorbţiei efective rămâne sub potenţialul României, iar diferenţa dintre proiectele contractate şi cele implementate în mod concret este încă semnificativă.

Mai mult, analiza teritorială evidenţiază unele dezechilibre.

Şi anume, Bucureştiul se situează pe primul loc, cu peste 37 de miliarde de lei atrase, urmat de judeţul Cluj, cu aproape 10 miliarde de lei, şi de judeţul Dolj, cu peste 9 miliarde de lei. Aceste rezultate arată că există zone în care administraţia funcţionează foarte eficient şi reuşeşte să valorifice oportunităţile europene.

Dar, în acelaşi timp, aceste date scot în evidenţă faptul că nu toate regiunile au reuşit să acceseze în mod egal aceste fonduri, unul dintre motive fiind insuficienta implicare a tuturor autorităţilor administraţiei publice de la nivel local şi judeţean.

România nu duce lipsă de proiecte şi nici de resurse. Provocarea reală este viteza de implementare şi capacitatea administrativă de a transforma aceste proiecte în rezultate concrete pentru cetăţeni.

Fiecare întârziere înseamnă dezvoltare amânată, investiţii blocate şi şanse pierdute pentru comunităţile noastre.

De aceea, este necesar să acţionăm în mod ferm pentru simplificarea procedurilor de accesare, reducerea birocraţiei, sprijinirea autorităţilor locale şi accelerarea proceselor de evaluare şi plată.

În încheiere, consider că România are toate premisele pentru a deveni un exemplu de bună practică în absorbţia fondurilor europene. Dar acest lucru depinde de capacitatea noastră de a transforma cifrele în rezultate concrete şi echitabile pentru toate regiunile ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul doamnei deputat Moş.

Se pregăteşte domnul deputat Ciobotaru.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre reformele lui Ilie Bolojan, nu trece nimeni pe sub radar!

Noi ştim asta, la Oradea, au aflat-o şi cei de la Bucureşti, şi acum s-au convins şi PSD-iştii.

De aici toată supărarea. De asta şi-a asumat PSD să arunce oficial România în criza politică!

Regret că PSD nu vrea să înţeleagă că este o mare eroare să vorbească doar despre problemele interne de partid, în loc să fie preocupaţi de problemele ţării, despre cum vrea să scape de reformele lui Bolojan, ca să fie totul cum a fost până acum, să îşi păstreze membrii partidului-stat privilegiile cu care au fost obişnuiţi, să trăiască fără grija zilei de mâine, chiar dacă n-au rezultate.

Despre asta este vorba, de fapt, despre un partid care nu mai are un mesaj pentru oameni, pentru că nu-i interesează oamenii, care nu mai are un proiect pentru ţară, care nu mai are idei, şi care a intrat în panică, precum se vede, din cauza sondajelor de opinie.

Mandatul Guvernului Bolojan este acela de a pune ordine în finanţele ţării, de a reduce risipa, de a eficientiza statul şi de a atrage fonduri europene. Noi ştim, la Oradea, că fondurile europene schimbă vieţi. Este singura soluţie pentru prosperitatea ţării. Ele trebuie să meargă mai departe - proiectele pentru oameni -, pentru că astfel asigurăm stabilitatea ţării.

PNL va merge pe drumul său, cel al stabilităţii, al reformelor şi al respectului faţă de români.

Ce va face PSD, sincer, nu am de unde să ştiu. Dar, până acum, concluzia este una singură: partidele nereformate nu au cum produce reforme. Ele eşuează, exact cum a făcut PSD luni!

Mulţumesc, dragi colegi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O să facem o mică schimbare de ordine.

Înţeleg că au discutat domnii deputaţi.

Şi atunci îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan Bouda, de la Grupul minorităţilor.

Şi revenim apoi la domnul Ciobotaru.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Dezastrul ecologic de la Moldova Nouă, o ameninţare iminentă la adresa sănătăţii populaţiei".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervin astăzi pentru a aduce în atenţia Parlamentului o situaţie de o gravitate extremă care afectează comunitatea din Moldova Nouă şi localităţile limitrofe. Nu vorbim doar despre un declin industrial, ci despre un pericol real şi constant la adresa sănătăţii a mii de oameni - poluarea cu praf de la iazurile de decantare a materialelor sterile.

De ani de zile, ori de câte ori condiţiile meteorologice sunt nefavorabile, nori masivi de praf silicios, încărcat cu metale grele, sunt ridicaţi de vânt din depozitele de steril, acoperind oraşul şi trecând chiar peste graniţa cu Serbia. Această ceaţă toxică nu este doar o problemă vizuală, este o otravă pe care cetăţenii o respiră zilnic.

Este inacceptabil ca în anul 2026 să asistăm la o astfel de pasivitate instituţională!

Solicit, prin urmare, o mobilizare urgentă pentru:

- finalizarea şi întreţinerea sistemelor de umectare; praful de steril trebuie controlat prin soluţii tehnice moderne care să împiedice spulberarea acestuia pe timp de secetă;

- ecologizarea definitivă a iazurilor; nu putem miza doar pe soluţii temporare, avem nevoie de un plan de închidere şi de acoperire a acestor zone cu strat vegetal, pentru a neutraliza sursa poluării;

- monitorizarea constantă a calităţii aerului. Comunitatea are dreptul să ştie în timp real ce respiră, prin staţii de monitorizare funcţionale şi date transparente.

Zona Moldova Nouă a oferit resurse imense economiei naţionale. Este timpul ca statul să întoarcă datoria morală faţă de aceşti oameni, garantându-le dreptul fundamental prevăzut de Constituţie, dreptul la un mediu sănătos.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Ciobotaru.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Declaraţia mea politică este mai mult un manifest împotriva deciziei iresponsabile a celor de la PSD.

Într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate, mai mult ca oricând, PSD a ales să retragă sprijinul Guvernului condus de Ilie Bolojan şi să se ascundă sub fusta ipocriziei.

În loc să rămână în Guvern şi să continue reformele esenţiale pentru o economie predictibilă, pentru salvarea fondurilor europene, pentru reducerea risipei sau pentru desfiinţarea sinecurilor, au ales calea uşoară, ca nişte laşi.

Nimic din ce a fost adoptat în ultimele 10 luni nu a fost adoptat fără acordul lor. Era imposibil: fără PSD, Coaliţia nu ar fi avut majoritate. Toate măsurile luate au fost convenite, iar PSD şi-a dat acordul. Şi-a dat acordul pentru că nu era altă soluţie. După cheltuielile din anul 2024, când s-au exagerat pomenile electorale - şi nu neapărat că a fost ceva rău, pentru că a creşte pensiile în România era nevoie, însă s-a exagerat -, au crescut pensiile cu 30%, din banii pe care nu-i aveam. Şi Ciolacu, la momentul respectiv, probabil s-a gândit că nu va mai conta, că el va ajunge la Cotroceni.

Oamenii s-au bucurat, şi e normal să se bucure, pentru că le-au crescut pensiile, în special cei nevoiaşi, însă ştiau că România nu are acei bani şi rezultatul alegerilor din decembrie 2024 a făcut ca şi PSD, şi PNL să rămână în afara finalei. De aceea vă spun că românii nu sunt proşti şi văd ceea ce faceţi, şi această decizie este extrem, extrem de delicată.

Să ieşi acum, pentru că vezi că scazi în sondaje, şi să pui tot ce s-a făcut în cârca prim-ministrului este josnic. Mai dureros este că decizia lor va afecta şi mai tare viaţa românilor.

Cu toţii aşteptam depăşirea acestei perioade, pentru că nu este una uşoară. Cu toţii ne doream ducerea până la capăt a reformelor.

Dureros este că au fost de acord cu măsurile care au afectat oamenii din ţara aceasta, iar acum, când în sfârşit s-a ajuns şi la ce contează, au ales să dea bir cu fugiţii. Mă refer aici la reformarea companiilor de stat, la tăierile din administraţia centrală, la reorganizarea şi desfiinţarea unor instituţii ticsite de pile sau inutile. Şi de aceea nu au mai rezistat. Probabil, de aici şi sloganul lor: "Ajunge, până aici!".

Urmează o perioadă şi mai dificilă.

Cine mai crede că PSD a făcut un bine românilor se va convinge că este exact invers, în perioada următoare.

Ilie Bolojan rămâne prim-ministru până la găsirea unei alte majorităţi şi va continua, cu aceeaşi energie, să facă tot ce îi stă în putinţă pentru România şi pentru români. Iar noi suntem în spatele lor.

Cât despre PSD... ruşine!

Vă mulţumesc.

O zi frumoasă!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, de la Grupul USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Ion Iliescu, reload? Oare chiar este nemuritor?".

Asistăm în aceste zile la un spectacol grotesc pe scena politică, provocat de către specialiştii şi socialiştii de caviar ai PSD.

Ei se dau acum de ceasul morţii cum că le pasă aşa tare de cetăţean, dar dovedesc că suferă de amnezie, uitând că au guvernat mai toată perioada de dup㠒89, uitând cine căra banii cu portbagajul prin Vaslui, uitând cum picau banii ciolăciţi din sacoul preaşcolitului Nordis Premier, uitând de banii tranzacţionaţi prin cimitire şi lifturi de către fugarul doctor Oprescu, uitând de tablourile lui Darius Vâlcov, fost ministru PSD al finanţelor, uitând de mai actualele cutii de pantofi pline cu bani ale fostului şef de cabinet al lui Grindeanu.

Şi am amintit numai o parte mică din toate cazurile în care şi-au demonstrat PSD-iştii grija faţă de cetăţean.

Sorin Grindeanu invocă acum un slogan al mentorului lor etern, nemuritorul Ion Iliescu, acel: "Nu ne vindem ţara!", din anii ’90. Oare ne-am întors în timp? Sau poate că Ion Iliescu nici nu a murit şi a fost doar o înscenare, căci altfel nu mai înţeleg această argumentaţie numită "Iliescu Reload"!

Mai nou, Grindeanu vrea să-i resusciteze pe toţi balaurii politici din PSD care au nenorocit această ţară, se gândeşte el că asta îşi doresc românii. A aflat de la lecţia pe care au primit-o la ultimele alegeri prezidenţiale şi vrea să readucă în peisaj 3 personaje care au fost cele mai nocive din istoria României de dup㠒89: Adrian Năstase, Ponta şi Dragnea. Cam asta este reforma la care s-a gândit Grindeanu, şi bineînţeles că vinovat este Ilie Bolojan, că nu înţelege aceste viziuni reformatoare.

Au tot încercat să trântească miniştrii USR, pentru că erau vocali şi le deranjau sinecurile cu reformele implementate. Au văzut că nu reuşesc cu miniştri USR, s-au hotărât acum să atace la cap, direct la premierul Bolojan.

PSD, de fapt, vrea la fel de tare să plece şi USR, căci le deranjează încrengăturile şi combinaţiile, mai ales acum cu banii mulţi care vor veni prin Programul SAFE.

A... şi era să uit de Olguţa, Olguţʾ şi Câciʾ, care suferă cumplit de sărăcie din cauza reformelor lui Bolojan, dar vedem că au case de milioane de euro şi maşini luxoase.

A... şi pentru Olguţa am o dedicaţie specială: piesa "Oglinda" a trupei rock "Omul cu Şobolani"!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doamna Vedinaş este prezentă? (Vociferări.)

Da?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, sunt Verginia Vedinaş, deputat al SOS de Vrancea, şi voi prezenta declaraţia intitulată - metaforic, evident - "Opriţi ultimul tun!".

Am în vedere decizia luată de Guvernul aflat încă în exerciţiu de a scoate la vânzare părţi din puţinul care ne-a mai rămas din avuţia naţională.

Încearcă să ne consoleze guvernanţii invocând faptul că e vorba de părţi minoritare din bunuri, că statul român continuă să rămână majoritar, să controleze etc.

Dragii mei,

Greu e primul pas, ca tot ce facem în viaţă.

Elementele esenţiale sunt două.

Primul - că este vorba despre întreprinderi publice profitabile. Atunci, de ce se vând?

Al doilea - este vorba despre domenii strategice: energie, CEC, Salrom.

Dragi români,

CEC-ul s-a înfiinţat în 1864, printr-o lege a luminatului domnitor Cuza. Ideea i-a aparţinut lui Costache Bălcescu, fratele lui Nicolae Bălcescu. Are o istorie de peste 160 de ani şi este un simbol al identităţii poporului român.

O tentativă de privatizare a CEC a mai avut loc în 2005. Eram senator la vremea aceea şi, împreună cu colegii din Partidul România Mare, am oprit acea nelegiuire, a cărei repetare se doreşte.

Au urmat apoi alte demersuri de privatizare, parţială deocamdată, cum mărturisea fostul prim-ministru ilustru liberal Florin Cîţu. Şi aceea a eşuat. Să sperăm că şi cea iniţiată în prezent de Ilie Bolojan şi armata sa de terminatori va eşua din nou.

Ne propunem să facem scut pentru ca CEC-ul, Compania Naţională Aeroport Bucureşti, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz să rămână în integralitate în proprietatea poporului român.

Suntem ademeniţi cu banii pe care îi câştigă România din vânzarea acestor active. Dar ce-a făcut România cu peste 230 de miliarde de euro, datorie externă pe care o înregistra la începutul anului 2026? Dar cu miliardul şi jumătate împrumutat în ultimele două luni? Şi până când o să trăim din împrumuturi?

Sunt întrebări retorice, la care răspunsul nu îl reprezintă minciunile, aburelile chiar aş îndrăzni să spun, ale guvernanţilor. Răspunsul trebuie să-l dea poporul român!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Vârgă este prezentă? (Vociferări.)

(Domnul deputat Tudor Ionescu solicită să ia cuvântul.)

Păi, nu, aveţi o singură intervenţie... (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Tudor Ionescu.)

Doamna Vârgă, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema zilei, subiectul principal, astăzi, este, într-adevăr, listarea la Bursa de Valori a companiilor statului român şi de aceea s-au spus astăzi atât de multe lucruri aici, şi înţelegem cu toţii că este un subiect de importanţă strategică, nu doar de interes naţional, pentru că este şi de interes european.

Eu astăzi am să vorbesc doar despre Constituţia României, despre Legea fundamentală a ţării, legea care stă la baza organizării statului român şi a funcţionării instituţiilor statului.

Şi pentru că s-au spus deja foarte multe lucruri despre interdicţia de listare la Bursa de Valori a companiilor de stat profitabile sau mai puţin profitabile, mesajul meu este pe aceeaşi idee:

"Noi nu vindem România şi bogăţiile sale la bursă şi nu vindem ţara la bucată!"

Ca deputat al Parlamentului României, vreau astăzi să solicit referendum naţional, un referendum naţional obligatoriu, decizional, nu doar consultativ, pentru că discutăm despre o problemă de interes naţional în care poporul trebuie să fie consultat.

Poporul român trebuie să se exprime şi să spună astăzi dacă Constituţia României mai este valabilă, dacă bogăţiile solului şi subsolului României mai sunt monopol de stat şi mai aparţin statului român, dacă doresc să devină cei mai săraci din Europa sau poate din lume, dacă românii sunt de acord ca noi să vindem aceste companii profitabile pentru care Constituţia României interzice acest lucru.

Articolul 90 din Constituţia României somează Preşedintele României să organizeze referendum naţional în această situaţie.

Trebuie, în regim de urgenţă, să organizăm această consultare populară şi cer poporului român să fie alături de noi în acest demers.

O să amintesc de art. 136 din Constituţia României, care interzice vânzarea bogăţiilor României. Ele nu pot fi vândute, nu pot fi garantate pentru datorii, nu pot fi listate la Bursa de Valori, nu pot fi înstrăinate în niciun fel.

Articolul 136 din Constituţie obligă statul român să folosească toate aceste resurse în interes naţional, pentru creşterea nivelului de trai. Pentru că noi nu putem, chiar dacă cuvântul suveranitate deranjează, nu putem să eliminăm sau să diminuăm suveranitatea economică înstrăinând aceste valori, pentru că nu este vorba doar de participaţiuni reduse sau de cote mici de acţiuni, vor fi vândute în procent de peste 50%, şi statul român, aşa este, dragi colegi, va pierde controlul. Nu ne dorim acest lucru. Vrem ca România să prospere, nu să sărăcească.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mîndroc.

Şi, dacă este prezent, se pregăteşte domnul deputat Moiseev.

Şi, vă rog, puţin mai multă linişte în sală!

Domnule Mîndroc, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Decizia Partidului Social Democrat de a pune capăt guvernării în forma actuală este un răspuns al solicitărilor românilor, care vor o schimbare a direcţiei de guvernare. Este un răspuns la cererea cetăţenilor, ca Partidul Social Democrat să nu mai susţină o guvernare care a dus România în recesiune şi a provocat cea mai mare inflaţie din Europa.

Nu ne-am propus să rupem Coaliţia, dar suntem hotărâţi să facem o schimbare în actul de guvernare.

Românii nu mai vor să continuăm la fel ca până acum. Şi chiar dacă "boţii" unora ni se împotrivesc, online sau în viaţa reală, noi vom face ceea ce ne cer românii, oamenii reali care trăiesc în această ţară şi ne spun zi de zi că aşa nu se mai poate.

PSD a răspuns astfel îngrijorărilor antreprenorilor care resimt puternic scăderea investiţiilor - minus 12 miliarde de lei! -, scăderea consumului - care este mai mare decât cea din pandemie! -, creşterea taxelor şi a costurilor de producţie.

Partidul Social Democrat a răspuns celor 54.000 de angajaţi cu normă întreagă, care au rămas fără locuri de muncă şi fără perspectiva unei noi angajări - şi aici vă pot da câteva exemple: Dacia Mioveni, Sidex, Azomureş, CE Oltenia. Şi exemplele pot continua.

Ar fi trebuit să luăm cu mai mult timp în urmă această decizie. Am încercat să evităm conflictul, în speranţa că vom asigura o guvernare stabilă, funcţională. Nu s-a putut.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev este? Nu.

Atunci, trecem la Grupul AUR, a mai rămas doamna deputat Priescu.

Aveţi cuvântul.

Şi apoi revenim la deputaţii înscrişi care nu au luat încă cuvântul.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernul României a abandonat ideea unei dezvoltări durabile a sectorului energetic din România şi, din păcate, ne-a aruncat într-un dezastru şi într-o criză din care nu credem că vom ieşi prea uşor.

Din păcate, amorţeala şi lipsa de reacţie a statului român şi a Guvernului României ne pun în situaţia în care o companie privată reuşeşte să cumpere una dintre cele mai mari reţele de distribuţie din România. Este vorba despre Compania de Distribuţie Energie Oltenia, care operează, în acest moment, una dintre cele mai mari reţele de distribuţie, care se întinde pe 80.000 de kilometri şi care deserveşte aproximativ 1,5 milioane de consumatori. Este o reţea care a fost construită în timp şi pe a cărei construcţie au finanţat-o inclusiv tarifele plătite de consumatori.

Cu toate acestea, Guvernul României nu a găsit nici resursele, nici voinţa politică de a achiziţiona acest element din reţeaua strategică naţională. Această entitate tocmai a fost vândută unei companii private pentru suma de 700 de milioane de euro. Dar trebuie menţionat un aspect care este deosebit de îngrijorător: această companie nu are bani în propriile conturi, ci această companie a pornit discuţii cu o instituţie financiară pentru o posibilă emisiune de obligaţiuni.

Ne întrebăm şi este normal să ne întrebăm: de ce statul român nu a făcut acelaşi lucru ca această companie privată? De ce statul român renunţă la o companie care are venituri garantate şi o companie care beneficiază de un veritabil monopol? De ce statul român nu face această achiziţie? Această întrebare capătă şi mai multă greutate, şi mai mult sens în contextul general din sistemul energetic.

Vedem cum Guvernul României a dezamăgit şi vedem cum Guvernul României a condamnat la şomaj lucrătorii din energie.

Statul român demonstrează că nu este capabil să aducă o strategie durabilă... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la Grupul PNL. Dacă mai e cineva? Nu.

USR? Nu.

De la SOS România, domnul Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Guvernul condus, încă, de domnul Bolojan anunţă vânzarea unor pachete suplimentare de acţiuni Hidroelectrica şi Transgaz - între 5% şi 10% din Hidroelectrica şi 5% din Transgaz. Acest demers deschide uşa unei politici periculoase de înstrăinare a acestor două companii, care reprezintă pilonii principali ai sistemului energetic românesc.

Sub masca "eficientizării" şi a unor aşa-zise reforme impuse, Guvernul pregăteşte şi cedarea controlului asupra unui număr de 22 de companii strategice din energie, transport, resurse minerale şi industria de apărare. Printre acestea se numără nume grele precum: Minvest, Romaero, Avioane Craiova, OIL Terminal, ELCEN, CFR Marfă, CFR Călători, Metrorex sau TAROM, din domenii în care niciun stat responsabil nu ar renunţa la control fără a-şi compromite siguranţa economică şi naţională.

Guvernul Bolojan invocă pierderile înregistrate de unele din aceste companii de stat. Însă omite deliberat cauza reală: propria incompetenţă. Managementul politic, numirile pe criterii de partid şi lipsa unei strategii coerente au adus aceste companii de stat în dificultate. Nu companiile sunt, deci, problema, ci modul în care au fost administrate. Statul le-a sabotat, iar acum încearcă să le vândă sub pretextul salvării.

Guvernul Bolojan vorbeşte despre "listări minoritare" la Bursa de Valori Bucureşti şi "restructurare", dar românii ştiu foarte bine cum începe şi cum se termină acest proces. Istoria recentă a demonstrat că în urma privatizărilor grăbite, statul a pierdut controlul asupra unor sectoare strategice.

Companii vândute sub valoarea reală, sute de mii de locuri de muncă distruse, industrii întregi eliminate, acesta este bilanţul real al "reformelor" promovate de guvernele socialiste, liberale şi UDMR-iste din ultimii 35 de ani.

Astăzi, România riscă să repete aceleaşi greşeli, cu consecinţe grave pe termen lung. Statul nu trebuie să devină un simplu broker de active, iar reforma trebuie să însemne investiţii, profesionalizare şi eficienţă reală.

Companiile strategice trebuie să rămână în proprietatea statului, iar controlul în domenii vitale, precum energia, transportul şi infrastructura, nu poate fi cedat. Orice proces de reorganizare trebuie să protejeze interesul naţional, iar deciziile majore trebuie dezbătute transparent, aici, în Parlament, nu impuse netransparent.

România are nevoie de suveranitate economică, nu de lichidarea resurselor sale. Iar suveranitatea nu este negociabilă şi nu poate fi listată la Bursă!

Cer, deci, Guvernului să oprească imediat orice demers de înstrăinare a companiilor strategice şi să prezinte o strategie naţională reală, construită în interesul românilor, nu al grupurilor de interese străine. Rolul statului este să întărească aceste companii vitale, nu să renunţe la ele!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Doamna Dumitriţa Albu?

Aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Guvernul României face tot ce poate ca să distrugă economia ţării"

M-am săturat să văd cum încă acest Guvern ignoră poporul român şi tratează cu dispreţ munca oamenilor care ţin în viaţă această ţară. Cazul Azomureş nu este o întâmplare. Este dovada clară că acest Guvern face tot ce poate ca să distrugă economia României.

Acest combinat este unul dintre ultimele repere ale unei industrii pe care aţi demolat-o sistematic. Din zeci de combinate chimice, România a ajuns să mai aibă unul relevant. Şi pe acela îl lăsaţi să se închidă. Nu pentru că nu există soluţii, ci pentru că nu există voinţă. Azomureş nu este doar un combinat. Este baza agriculturii româneşti. Este locul de unde pleacă producţia care ţine fermele în viaţă. În momentul în care îl pierdeţi, pierdeţi controlul asupra unui sector esenţial. Fermierii sunt obligaţi să cumpere mai scump din afara ţării, iar românii plătesc diferenţa în fiecare zi, la raft. Asta înseamnă politicile voastre: dependenţă, preţuri mai mari şi o economie slăbită. De luni de zile aveţi toate datele pe masă. Există evaluări, există soluţii, există discuţii despre implicarea Romgaz.

Nu lipseşte nimic în afară de decizie.

Domnule ministru Bogdan Ivan, v-am solicitat o audienţă şi nu aţi răspuns. Nu pentru că nu aţi avut timp, ci pentru că aţi ales să ignoraţi această problemă. La moţiunea simplă m-am abţinut pentru că ştiam că vina nu vă aparţine. Dar astăzi, la 10 luni de mandat, nu aţi făcut nimic. Aţi avut timp. Nu aţi avut voinţă. Între timp, România pierde. Pierde locuri de muncă, pierde industrie, pierde capacitatea de a se susţine singură. În loc să producem, ajungem să depindem. În loc să apărăm, cedăm. Iar asta nu mai este o greşeală.

Este o direcţie care face doar rău poporului român, pentru că îl face mai slab şi, implicit, mai sărac.

Istoria să vă judece!

Dumitriţa Albu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

De la PNL? Nu.

De la USR? Nu.

De la SOS România, domnul Goidescu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Goidescu:

Dragi colegi parlamentari,

Criza politică actuală nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al acţiunii aceloraşi cercuri de putere care, de peste trei decenii, au exploatat sistematic statul român. După 30 de ani, realitatea a rămas aceeaşi: resursele ţării au fost împărţite între grupuri de interese, iar dezvoltarea reală a fost constant amânată.

Astăzi, aceiaşi actori politici se prezintă drept salvatori, dar de fapt se luptă între ei pentru ce a mai rămas de împărţit. Nu este o criză autentică generată de nevoile ţării, ci un conflict alimentat de orgolii, calcule politice şi dorinţa de control.

Partidele de la guvernare - PNL, PSD, USR, UDMR - au demonstrat, în diferite forme, acelaşi tipar: prioritizarea intereselor proprii, protejarea clientelei politice şi lipsa unor reforme reale.

Între timp, cetăţenii sunt cei care plătesc preţul: instabilitate, nesiguranţă şi un nivel de trai care rămâne sub potenţialul real al ţării. În loc de viziune şi responsabilitate, scena politică oferă conflicte sterile şi promisiuni fără acoperire.

Românii au nevoie de stabilitate, predictibilitate şi siguranţă - lucruri esenţiale pentru orice societate funcţională. În forma actuală, scena politică nu reuşeşte să ofere aceste garanţii. Conflictele repetate, deciziile incoerente şi lipsa unei direcţii clare alimentează percepţia că partidele aflate la guvernare sunt mai preocupate de propriile interese decât de binele public.

Pentru mulţi oameni, această situaţie nu mai pare doar o problemă de incompetenţă sau neînţelegere, ci una de lipsă de respect faţă de cetăţeni. Când instabilitatea devine regulă şi promisiunile nu se concretizează, sentimentul că "îşi bat joc de români" nu mai este doar o reacţie emoţională, ci o concluzie la care ajung tot mai mulţi români.

Realitatea este tot mai apăsătoare: costuri în creştere, incertitudine economică, presiune pe mediul de afaceri şi sentimentul că direcţia este greşită. Antreprenorii se luptă să supravieţuiască, oamenii obişnuiţi îşi ajustează constant nivelul de trai, iar încrederea în viitor scade. În paralel, cei aflaţi la conducere sunt rupţi de această realitate, preocupaţi mai degrabă de negocieri politice şi jocuri de putere decât de soluţii concrete.

Ceea ce se vede astăzi nu este doar o criză politică, ci o criză de responsabilitate. Nu este doar o lipsă de competenţă, ci şi o lipsă profundă de asumare. În timp ce ţara are nevoie urgentă de direcţie, coerenţă şi reforme reale, cei care ar trebui să le ofere par să trateze guvernarea ca pe un joc, în care miza principală nu este românul sau România, ci conservarea puterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev? Nu.

Atunci, la SOS România, doamna Macovei Ilie?

Cred că este ultimul vorbitor.

Aveţi cuvântul.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Nu vă atingeţi de memoria României!"

Stimaţi colegi,

Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat din Copoul Iaşiului.

Aceasta este fapta despre care discutăm astăzi. Rece. Vizibilă. Ruşinoasă prin felul în care s-a produs.

Dar cine şi-a arogat dreptul de a scoate România din propria ei memorie?

Pentru că astăzi a fost înlăturat un bust. Mâine se cere schimbarea numelui unei biblioteci. Poimâine, a numelui unei străzi. Apoi vor urma alte nume, alte statui, alte repere şi alte simboluri. Până când, încet-încet, metodic, birocratic, ni se va cere să privim tot ce este românesc cu suspiciune, cu frică şi cu ruşine.

Dreptul unui popor de a nu-şi vedea memoria administrată prin presiune, intimidare şi epurare simbolică trebuie apărat!

Octavian Goga nu este doar un bust. Nu este doar un nume. Nu este doar un pretext.

Octavian Goga este o parte din literatura, cultura şi drama istorică a acestei naţiuni.

Poţi să-l citeşti critic. Poţi să-l judeci istoric.

Poţi să-l aşezi în context. Dar nu avem dreptul să transformăm istoria românilor într-o listă de obiective de eliminat.

Pentru că aici este miza reală.

Nu se mută doar statui. Se mută sensuri. Repere. Limite. Se mută chiar linia dincolo de care un popor începe să nu se mai recunoască pe sine.

Astăzi ni se spune ce bust trebuie ridicat.

Mâine ni se va spune ce nume trebuie şters.

Poimâine, ce autor trebuie evitat.

Iar într-o zi ni se va spune şi ce avem voie să citim, ce avem voie să cităm, ce avem voie să admirăm şi ce avem voie să gândim fără să fim puşi la zid.

Iar aceasta nu mai este administrare.

Aceasta devine disciplinare a memoriei.

Cine decide aceste lucruri? În baza cărui act? Cu ce competenţă? Cu ce legitimitate? Şi cu ce răspundere? Şi mai ales: până unde?

Până unde veţi merge cu această amputare simbolică?

Până unde veţi împinge frica în instituţiile statului?

Până unde veţi testa laşitatea administraţiei şi răbdarea poporului român?

Pentru că un popor nu este cucerit numai atunci când îi sunt încălcate hotarele.

Un popor este cucerit şi atunci când este despărţit de reperele lui.

Când este dezvăţat să-şi mai apere numele.

Când este învăţat să-şi suspecteze înaintaşii.

Când este obligat să-şi poarte identitatea ca pe o vină.

O naţiune fără memorie devine o populaţie uşor de manevrat.

Un popor fără repere devine o masă uşor de condus.

O ţară care îşi ascunde trecutul îşi pregăteşte îngenuncherea în viitor.

Noi refuzăm această logică.

Refuzăm ideea că România trebuie golită de simboluri ca să fie acceptabilă.

Refuzăm ideea că neamul românesc trebuie reeducat prin ştergere.

Refuzăm faptul că memoria naţională poate fi tratată ca un dosar de lichidat.

Aşadar, nu vă atingeţi de memoria României!

Pentru că atunci când atingeţi memoria unui popor, îi atingeţi demnitatea.

Când îi loviţi simbolurile, îi loviţi coloana vertebrală.

Când îi goliţi trecutul, îi slăbiţi viitorul.

Iar când îi cereţi să uite cine este, îi cereţi, de fapt, să capituleze.

Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat.

Dar să nu lăsăm să fie înlăturată, odată cu el, şi conştiinţa românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Constat finalizată lista vorbitorilor care s-au înscris pentru declaraţii susţinute oral şi, atunci, dau citire declaraţiilor depuse în scris.

De la Grupul PSD, deputaţii: Toma, Ciucă, Cojocaru, Budăi, Tomoescu, Furtună, Bara, Samoilă şi Lungu.

De la Grupul AUR, deputaţii: Păunescu, Avrămescu, Lovin, Biro, Muncaciu, Munteanu, Radu, Guşă, Puşcaşu, Doboş, Vadim- Tudor, Dascălu şi Vulpoiu.

De la PNL, deputaţii: Roman, Balan, Cadar, Cruşoveanu, Stănescu, Mocanu, Muraru, Matei, Huţucă şi Pistru-Popa.

De la Grupul minorităţilor, deputaţii: Ganţ şi Pambuccian.

De la SOS România, deputaţii: Lăzăroi, Toader, Nagy, Caragaţă, Oltenaşu, Pascalini şi Cîmpianu.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi: doamna deputat Enachi.

Declar această parte a şedinţei închisă.

Urmează, de la ora 10.00, dezbateri.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 210.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colegi şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii.

Avem o solicitare din partea...

Domnul Allen Coliban (din sală):

Nu acum.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu?

Domnul Allen Coliban (din sală):

După...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Deci, nu există observaţii.

Intrăm în ordinea de zi.

Dar înainte permiteţi-mi să îi spunem la mulţi ani colegului nostru, domnului deputat Florin-Claudiu Roman.

La mulţi ani, să fiţi sănătos! (Aplauze.)

Continuăm dezbaterile asupra Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză - COM (2025) 903; PHCD 15/2026.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 20 aprilie 2026.

Din partea grupurilor parlamentare au luat cuvântul reprezentanţii:

- Grupului parlamentar al USR - domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu;

- Grupului parlamentar al PNL - domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean şi doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş;

- Grupului parlamentar AUR - domnii deputaţi Dan Tanasă şi Silviu-Octavian Gurlui.

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din nou discutăm în plenul Parlamentului, dezbatem o iniţiativă care transpune, care vine să transpună nişte principii şi nişte strategii europene la nivel naţional. Şi n-aş fi intervenit dacă n-aş fi auzit, din nou, neadevăruri spuse de la acest microfon.

În cazul acestei iniţiative românii trebuie să ştie că avem bani de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea căilor ferate şi pentru reabilitarea materialului rulant.

Am văzut întrebări, din partea colegilor, cumva retorice, cu privire la cât şi de ce avem nevoie de aceste investiţii.

Vă spun că în tot programul, în PNRR plus programul de transport, sunt aproximativ 15-20 de milioane de euro pentru modernizare şi reabilitare de căi ferate. Este un mijloc de transport eficient, rapid şi care stimulează economia, în primul rând, nu doar susţine mobilitatea cetăţenilor României.

Pe de altă parte, prin proiectul aferent PNRR-ului au fost reabilitate 75 de locomotive şi 139 de vagoane. Aceasta este ţinta finală.

Dintre acestea - îi spun antevorbitorului meu - că 35 vor fi reabilitate doar la Braşov, cu un număr de 1.300 de locuri de muncă. De ce la Braşov? Pentru că reprezentăm Braşovul în Parlamentul României amândoi.

Acest domn, pe care nu-l voi numi, spunea mai devreme de ce şi pe cine va transporta CFR-ul.

Va transporta români, stimate domn, pentru că dacă aţi face exerciţiul să vă uitaţi în oglindă, inclusiv cu trenurile cu care veniţi la Bucureşti, vă veţi da seama de ipocrizia pe care o prezentaţi atunci când veniţi să luaţi cuvântul de la acest microfon şi să criticaţi absolut orice vine de la Uniunea Europeană.

Ei bine, asta trebuie să ştie românii: două miliarde de lei evaluarea proiectelor de reabilitare de material rulant ale CFR-ului şi 20 de miliarde de euro sunt banii pe care Europa îi bagă în infrastructura noastră de cale ferată.

20 de miliarde de euro - de două ori mai mult decât întregul tezaur furat de... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Artimon Dan-Cătălin; PHCD 21/2026.

Pe ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Artimon Dan-Cătălin.

În conformitate cu prevederile art. 240 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

În continuare, îl invit pe domnul preşedinte Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Voi da citire acestui proiect de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Având în vedere decesul domnului Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, în temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) şi ale alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 240 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad din partea Alianţei pentru Unirea Românilor, începând cu data de 12 aprilie 2026.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 aprilie 2026, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Vreau să vă anunţ că, în urma înţelegerii liderilor grupurilor parlamentare, vom vota acum acest proiect de hotărâre.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Prezenţi 188, pentru - 188, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Adoptat.

14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE - COM (2025) 690; PHCD 18/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a reafirmat beneficiile geostrategice ale extinderii Uniunii Europene, în special în regiunea Mării Negre, şi a reamintit că perspectiva de a deveni membru al Uniunii Europene motivează reformele şi promovează reconcilierea;

- a solicitat instituţiilor europene deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova şi Ucraina, alături de un parcurs clar şi predictibil al aderării;

- a susţinut măsurile de integrare treptată a ţărilor candidate în politici şi programe ale Uniunii;

- a propus intensificarea acţiunilor de combatere a dezinformării şi ameninţărilor hibride şi a ingerinţelor externe în ţările candidate;

- a subliniat importanţa consolidării legitimităţii democratice a procesului de extindere şi a informării cetăţenilor din statele membre şi din cele candidate;

- a susţinut implicarea mai mare a parlamentelor naţionale în procesele de extindere şi în cooperarea interparlamentară cu statele candidate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 24 martie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general?

Invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru noi, pentru Partidul Naţional Liberal, extinderea Uniunii Europene către Est este nu doar o prioritate strategică, ci face parte din ceea ce înţelegem noi că trebuie să fie pentru toţi românii un deziderat naţional, un deziderat al unităţii naţionale a tuturor românilor, într-o singură naţiune europeană, democratică şi liberă.

Revenind la acest COM, cred că cu toţii suntem de acord că extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest şi către Ucraina şi, în primul rând, pentru noi, românii, către cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, este extrem de importantă astăzi, nu doar din această perspectivă a dezvoltării, a cooperării, a prosperităţii, a bunăstării şi a unui spaţiu comun european, ci şi din perspectiva păcii, apărării şi din perspectiva asigurării securităţii în spaţiul balcanic, în Europa de Est şi la Marea Neagră, în contextul teribil legat de declanşarea, în 2022, a războiului de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei.

Încă un lucru foarte important.

Întotdeauna am spus că integrarea europeană a Republicii Moldova şi reîntregirea sunt două chestiuni complementare şi două chestiuni care nu pot fi separate.

Tocmai din acest context vin să vă spun astăzi că eu şi noi considerăm că, de departe, integrarea europeană şi unitatea naţională a celor două maluri româneşti ale Prutului trebuie privite într-un sens integrat.

Şi vă spun acum concluzia mea simplă. Cel mai scurt drum pentru Republica Moldova către Uniunea Europeană este revenirea la ţara-mamă, la România.

Că vorbim de reunire, că vorbim de reîntregire, aceasta ar trebui să fie prioritatea numărul 1 a României, astăzi.

Şi cred că, în 2026, toată lumea de aici, din acest Parlament şi din viaţa publică, ar trebui să înţeleagă că obiectivul naţional al României este reîntregirea şi revenirea Republicii Moldova, democratic, în graniţele... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Stimaţi colegi,

Proiectul pe care-l discutăm astăzi reafirmă un principiu fundamental. Întotdeauna extinderea Uniunii Europene va fi şi a rămas unul dintre cele mai importante instrumente pe care le avem în ceea ce priveşte stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în Europa.

România a susţinut constant această direcţie, iar acum, că vorbim de vecinii noştri, de Republica Moldova şi de Ucraina, şi vorbim şi de statele din Balcanii de Vest, această aderare nu este doar în interesul acestei ţări, ci devine un interes strategic pentru România.

Progresele realizate de aceste state, în pofida unor provocări fără precedent, arată că atunci când aderarea este o miză reală vin şi reformele.

Însă, vedeţi dumneavoastră, noi discutăm despre stabilitate în exteriorul Europei, însă ar trebui să discutăm şi despre instabilitatea internă pe care o avem acum, provocată de această criză politică.

Şi ar trebui să ne uităm inclusiv la pieţele financiare.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră v-aţi uitat pe Bursa de Valori Bucureşti şi realizaţi ce înseamnă scăderea aceea de 2%.

Scăderea aceea de 2% înseamnă un miliard de euro pentru companiile capitalizate ale statului român.

Se susţine că vor să se apere companiile de stat.

Printr-o singură mişcare politică aduceţi instabilitate politică şi faceţi ca statul român, într-o singură zi, să piardă un miliard de euro.

România are nevoie de un guvern proeuropean, are nevoie de stabilitate şi de reforme prin PNRR. Nu are nevoie ca cetăţenii acestei ţări să piardă bani şi să sufere din cauza costurilor pe care un partid din această coaliţie de guvernare le face doar pentru un spectacol politic.

Haideţi să ne revenim, că oamenii adevăraţi de stat ai acestei ţări ar trebui să se uite şi să nu-i mai pună pe români la costuri inutile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Foarte bine, să se extindă Uniunea Europeană până în China sau până pe Lună! Nu e nicio problemă!

Atâta timp cât toate ţările vizate de această extindere vor respecta reformele şi vor trece prin traumele prin care a trecut România pentru a se integra şi pentru a respecta nişte... 700 de jaloane, 700 de reforme, foarte bine, e în regulă! Dar nu vreau să aud de procese de aderare accelerate pentru ţări care nu au un sistem funcţional - poate juridic, poate legislativ, poate de anchetă -, că am înţeles că la noi a fost o mare prigoană în ceea ce a însemnat sistemul de anchetă.

Nu vreau să văd Ucraina că intră într-o noapte, sau peste noapte, în Uniunea Europeană, fără nici cea mai mică reformă.

Le-am dat bani, le-am dat armament, le-am dat ajutor umanitar şi acum le dăm pe masă, gratis, şi Piaţa Europeană, şi le mai dăm şi tot ce înseamnă acces la fondurile europene.

Dar nu vi se pare un pic jenant să forţăm această extindere a Uniunii Europene doar de dragul de a integra mofturile lui Zelenski? Nu vi se pare un pic jenant că noi ne-am chinuit atâţia ani? Vă aduc aminte de acel MCV. Mai ţineţi minte acel MCV?

Haideţi să-l vedem şi în Ucraina, haideţi să vedem şi cum funcţionează treaba aceasta şi pentru alte ţări, nu doar pentru România, că parcă prea ne-aţi luat de proşti! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dumneavoastră nu vi se pare jenant că nu vă uitaţi în istorie, să vedeţi cum arăta România înainte să fie integrată în Uniunea Europeană? (Vociferări.)

Nu vi se pare jenant să spuneţi că ar trebui să trecem prin nu ştiu ce transformări şi să le daţi o conotaţie peiorativă, în condiţiile în care România o duce de zeci de ori mai bine decât o ducea atunci?

Nu vi se pare jenant să nu realizaţi că o integrare accelerată, în sensul de a avea mai multe ţări Uniunea Europeană, generează pace. Dar problema este că dumneavoastră nu vă doriţi pace!

Uitaţi-vă în istorie! Este pentru prima dată când, de 70 de ani, în Europa, nu există război între ţări europene. Rusia nu e ţară europeană, este pe sfert europeană şi nu o luăm în calcul.

Vedeţi foarte bine că nu au mai fost astfel de războaie. De ce? Pentru că există o conlucrare în Europa, între ţările din Europa, există legături economice, iar legăturile economice fac imposibil un război. Aceasta a fost piatra de temelie a Uniunii Europene, aceasta este piatra de temelie a Uniunii Europene, în continuare, şi aceasta va fi piatra de temelie şi în continuare. Oricât v-aţi dori dumneavoastră să opriţi această expansiune a Uniunii Europene, ea se va realiza. De ce? Pentru că aduce bunăstare. Şi, de fiecare dată când bunăstarea asta se instalează într-o ţară, oamenii din acea ţară nu o mai vor plecată.

Oricât încercaţi dumneavoastră să dezinformaţi, nu veţi reuşi să faceţi acest lucru, pentru că noi suntem aici, suntem şi vom rămâne aici, să le explicăm românilor că este bine să fii în Uniunea Europeană, că este de datoria noastră să le spunem că trebuie să fie mândri că sunt în Uniunea Europeană şi să nu-şi dorească niciodată să se întoarcă cu faţa spre Rusia, acolo unde dumneavoastră vă doriţi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Pentru colegul, da, e şi apă fiartă aici, dacă vreţi, (Râsete.) că am înţeles că sunteţi aici...

Extinderea Uniunii Europene este un beneficiu pentru toate ţările care sunt în Europa. Şi pentru România, cel puţin, a însemnat o creştere a valorii economiei noastre şi a bunăstării cetăţenilor.

Din păcate, politicienii, de-a lungul timpului, cel puţin în ultimii 7 ani, 74% premieri PNL au condus "cămara" ţării şi i-au sărăcit pe români.

Dar haideţi să... de ce am venit la microfon? Pentru că punctajul de partid al unora vorbeşte despre Bursa de Valori Bucureşti, aşa cum am văzut că punctajul de partid al altora vorbeşte despre dobânzile la care se împrumută România, astăzi.

Vă rog eu frumos, luaţi un pix şi o hârtie, studiaţi Bursa de Valori şi o să vedeţi că astăzi Bursa de Valori are creşteri, mai ales pe partea de companii de stat, între 1% şi 2% (Vociferări.), BET-ul este în creştere cu 1,2% şi vă informez că dobânzile la care se împrumută România sunt mai mici cu 4% faţă de acum un an... (Vociferări.)

Luaţi, mă, şi învăţaţi, că vă învăţ meserie!

... în timp ce Germania se împrumută mai scump cu 23%, faţă de acum un an!

Deci, când mai vreţi să minţiţi, faceţi-o frumos, ca în filme!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să stau departe de circul politic zilnic, de aici, şi o să subliniez ceea ce am subliniat şi în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene.

Susţinem aderarea Balcanilor de Vest, dar habar nu avem ce înseamnă Balcanii de Vest!

Balcanii de Vest înseamnă Kosovo, iar alături de alte patru state România nu recunoaşte Kosovo.

Deci mi se pare absolut jenant să votăm după deget, fără să gândim şi să vedem cum România susţine lărgirea Uniunii Europene asupra unui stat pe care nu-l recunoaşte.

Deci, înainte de discursuri politice şi punctaje, vă repet încă o dată ce am mai repetat de foarte multe ori de la acest microfon: nu tot ceea ce vine de la Uniunea Europeană este sănătos pentru România şi, vă rog frumos, înainte să veniţi la microfon, să vorbiţi pe vreun COM venit din această direcţie, să vă informaţi, să vedeţi ce votaţi.

Votaţi lărgirea Uniunii Europene asupra unui stat pe care România nu-l recunoaşte!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Uniunea Europeană este cel mai de succes proiect de pace din istorie. Toţi din sala aceasta trebuie să înţelegem acest lucru. Şi când văd că unii "pacifişti" pun sub semnul întrebării acest proces de extindere, acest lucru îmi demonstrează doar dublul discurs, dublul limbaj, doar pentru a atrage anumite voturi dintr-un demers populist.

Cred că trebuie să citim cu atenţie documentele pe care le punem - extinderea Uniunii Europene, atât în Balcanii de Vest, cât şi către Republica Moldova şi Ucraina, este în interesul naţional al României, aduce mai multă securitate şi stabilitate la graniţele noastre şi, evident, elimină din influenţa rusă pe care unii o susţin în continuare la graniţele Uniunii Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor-DigitalJustice@2030 COM (2025) 802; PHCD 19/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - DigitalJustice@2030

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Consiliului Superior al Magistraturii şi Autorităţii pentru Digitalizarea României, fişa de informare elaborată de Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de obiectivul strategiei, şi anume intensificarea utilizării tehnologiilor digitale în sistemele judiciare din statele membre ale Uniunii Europene până în 2030;

- a subliniat că digitalizarea sectorului judiciar trebuie să fie centrată pe oameni, să sporească eficacitatea sistemelor judiciare şi să faciliteze accesul la justiţie şi creşterea calităţii actului de justiţie;

- totodată, Comisia a solicitat asigurarea accesului deplin la justiţie al persoanelor care nu dispun de mijloacele sau de competenţele digitale necesare pentru garantarea drepturilor fundamentale;

- a recunoscut potenţialul sistemelor de inteligenţă artificială pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemelor judiciare, însă Comisia atrage atenţia asupra riscurilor pe care le poate genera utilizarea inteligenţei artificiale şi a subliniat imperativul implicării factorului uman deplin în utilizarea sa;

- a atras atenţia asupra riscurilor pe care le poate atrage deschiderea datelor din domeniul justiţiei.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 24 martie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor această opinie, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Da, pe hârtie lucrurile stau bine, dar dacă coborâm în teren lucrurile stau altfel.

Vorbim, în acest proiect, de interoperabilitate între instituţiile europene şi cele române. Avem aşa o operabilitate în România, între instituţiile din România?

În acest proiect se vorbeşte despre securitate. Avem o aşa implementare şi aşa tehnologii în acest domeniu, în România, în aşa instituţii?

În acest proiect se vorbeşte foarte puţin, spre deloc, de investiţii, investiţii care sunt necesare atât de mult în România, în aşa instituţii.

În acest proiect nu se vorbeşte despre suveranitate tehnologică. Pentru că vorbim de digitalizare, sau chiar şi de IA, vorbim despre o infrastructură care trebuie să aibă un loc fizic şi o protecţie a datelor din aceste instituţii.

Vorbim, de asemenea, de IA, foarte vag în acest proiect, dar să nu uităm că nu vorbim de cutii negre în astfel de instituţii, ci vorbim de oameni, vorbim de o contribuţie finală a omului în gestionarea acestor resurse. Şi nu este nici pe departe limpede cum se va face acest lucru, într-un asemenea proiect de lege.

Şi este evident că vorbim de multe generalităţi şi de riscuri, aşa cum aţi precizat înainte, iar acestea, dacă nu sunt gestionate cu rigoare, vom trage consecinţele acestui proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Datele noastre personale, atunci când vine vorba de sisteme din acestea complexe, sunt în pericol, pentru că noi nu avem niciun fel de control asupra acestor sisteme. Şi vă aduc aminte, pentru că probabil că toţi aţi călătorit în ultimul timp - când intraţi în aeroport, există un sistem de recunoaştere facială; eu nu-mi aduc aminte să fi semnat sau să fi votat în acest Parlament o lege care să permită unor instituţii să acumuleze aceste date.

Vă atrag atenţia, din perspectiva viitorului, pentru că până acum experienţa este foarte gravă. Aduceţi-vă aminte care era lumea înainte de 11 septembrie, când oamenii circulau liber, era un control sumar la avioane; acum, suntem trataţi ca nişte delincvenţi; oriunde ne ducem, oriunde, este un sistem poliţienesc care să ne impună în mentalitatea noastră ideea de sclav.

De aceea, atunci când adoptăm asemenea sisteme, trebuie să ne luăm... să fim siguri că avem controlul acestor sisteme.

Vreau să ştiu cine a aprobat ca la aeroporturile din România să fie recunoaştere facială şi ce se întâmplă cu aceste date. Aţi înţeles? Pentru că acum aveţi puterea de vot; mâine, nu se ştie. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea capacităţii sectorului pensiilor suplimentare al UE de a îmbunătăţi veniturile din pensii şi de a furniza capital pe termen lung economiei UE COM (2025) 839; PHCD 20/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Elena Doboş:

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Autorităţii de Supraveghere Financiară, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de obiectivul extinderii pieţei pensiilor suplimentare şi mobilizarea economiilor private pentru investiţii pe termen lung;

- a cerut luarea în considerare a diversităţii structurale a sistemelor naţionale de pensii şi a competenţelor statelor membre în organizarea lor;

- a recunoscut gravitatea efectelor induse de evoluţiile demografice şi ale pieţei forţei de muncă asupra sistemelor de pensii;

- a recomandat dezvoltarea unor instrumente suplimentare de economisire pentru pensie prin care să fie încurajate contribuţiile voluntare ale salariaţilor, cu aplicarea de scutiri fiscale fie la momentul retragerii banilor din cont, fie la momentul depunerii lor, şi cu câştiguri scutite fiscal până la pensie;

- a recomandat informarea publicului larg asupra produselor de economisire pe termen lung şi diverselor sisteme de pensii, alături de măsuri de alfabetizare financiară;

- a atras atenţia asupra necesităţii de a evita costuri mai mari pentru fondurile de pensii, susceptibile să conducă la aplicarea unor comisioane mai mari;

- a atras atenţia asupra efectelor diminuării restricţiilor pentru fondurile de pensii suplimentare de natură să crească riscul volatilităţii şi al pierderilor;

- a cerut menţinerea stabilităţii şi a randamentelor sigure;

- a recomandat un cadru strict, cu transparenţă sporită, costuri mici şi standarde prudente de administrare, în vederea protejării economiilor şi viitoarelor pensii.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 24 martie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Elena Doboş (de lângă tribună):

Eu sunt. Am prezentat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, aţi prezentat raportul. Bun.

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este un secret pentru nimeni că avem o problemă demografică. Nu este un secret pentru nimeni că trebuie să reformăm sistemele de pensii, în aşa fel încât să aducem echitate. Şi am făcut paşi importanţi în această direcţie, însă mai avem un drum lung de parcurs, şi acest drum nu poate fi făcut pe fondul unei instabilităţi politice care este cauzată de unul dintre cele mai longevive partide din acest Parlament.

Este foarte important ca România să aibă stabilitate economică, aşa cum spunea guvernatorul Băncii Naţionale, da, vorbim mult despre stabilitate economică şi politică şi poate lumea s-a plictisit, dar o să o regretăm atunci când nu o să o mai avem, pentru că România va suferi foarte mult din cauza acestei... şi deja suferă, pentru că pieţele financiare răspund rapid şi asta erodează inclusiv economiile pe care oamenii le au în fondurile de pensii.

Toate aceste lucruri trebuie să şi le asume cel care aruncă ţara în aer.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Din păcate, acest subiect este unul foarte discutat la nivelul Comisiei Europene, la Bruxelles, şi aproape ignorat la nivel naţional. Nu are legătură nici cu criza politică, are legătură cu educaţia financiară şi are legătură cu ceea ce înţelegem noi legat de un asemenea sistem.

Acest sistem este unul care vrea să echilibreze bugetul public, pentru că pe măsură ce timpul va trece, presiunea pe bugetul public va fi din ce în ce mai mare şi trebuie găsite soluţii alternative. Acest lucru doreşte să-l facă Comisia Europeană - atragerea de fonduri în zona pensiilor private, astfel încât, la un moment dat, peste 10 ani, peste 20 de ani, să scadă presiunea pe bugetul public.

Aici este vorba de un proiect care are legătură şi cu uniunea economiilor şi a investiţiilor. La nivel european, există în acest moment peste 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare - cred că ar trebui să ne intereseze aceste cifre -, iar Comisia Europeană acest lucru îl doreşte - ca aceşti bani din depozite să vină să lucreze în interesul cetăţeanului, în interesul a tot ceea ce înseamnă investiţii, bani care să producă valoare adăugată. Avem nevoie, la nivelul Uniunii Europene, de aproximativ 700 de miliarde de lei investiţii în fiecare an.

Cred că un exemplu foarte bun este cel legat de pensiile private obligatorii, unde, în acest moment, românii au în cont aproximativ 200 de miliarde de lei, iar în depozite bancare sunt 400 de miliarde de lei. Deci este un exemplu de succes şi aici cred că ar trebui noi să ne îndreptăm atenţia. Dar aici este vorba de matematică, de calcule actuariale şi de lucruri foarte serioase.

Şi cred că în ultimul ceas o să înţelegem că avem nevoie şi de aşa ceva în România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate; PL-x 147/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă; avem amendamente admise, dar şi un amendament respins.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea...

Nu avem.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Alexandru Rafila, Comisia pentru sănătate.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 147/2026 din 4 martie 2026, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, în sensul instituirii unui cadru legal clar, coerent şi predictibil privind controlul concediilor medicale, având ca scop asigurarea respectării legalităţii şi utilizării eficiente a fondurilor publice.

Se stabileşte, pentru o perioadă determinată, între 1 februarie 2026 şi 31 decembrie 2027, un mecanism de suportare a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate între angajator şi bugetul FNUASS, prin diminuarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate cu prima zi.

De asemenea, se asigură o flexibilizare a activităţii pentru ambulatoriul integrat de specialitate al spitalului, programul de activitate declarat la Casa de Asigurări de Sănătate fiind acela al cabinetului, şi nu al medicului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de aprobare a proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raportul comun.

Şi o precizare - potrivit notei înaintate de către Departamentul Legislativ, se impune o modificare de tehnică legislativă.

La nr. crt. 15 din raportul comun - art. VI alin. (3) şi (4), sintagma "în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi" se înlocuieşte cu sintagma "în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă".

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi vă îndemn să votaţi favorabil acest proiect de lege pentru că rezolvă problema cu care ne confruntăm, a plăţii primei zile de concediu medical pentru pacienţii cu boli cronice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Am luat act de modificările propuse.

Domnule preşedinte, vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole, fiind procedură de urgenţă.

Domnul Alexandru Rafila:

Două minute.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

195 de voturi pentru. Adoptat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al USR, invit la cuvânt pe domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Astăzi se repară o mare greşeală, aceea de a pedepsi pe cei care încalcă legea la un loc cu cei care sunt corecţi.

Din păcate, această pedeapsă colectivă a afectat deja foarte mulţi pacienţi cu cancer, cu boli cronice. Şi mă bucur că ministrul sănătăţii care a iniţiat această ordonanţă, domnul Rogobete, şi-a cerut scuze şi a încercat să repare.

Să fii om de stat înseamnă, la un moment dat, să spui că ai făcut un lucru greşit, poate cu o intenţie bună, şi încerci să repari lucruri.

Iată că astăzi încercăm să facem o mică reparaţie, măcar morală, faţă de pacienţii care au fost dezavantajaţi în mod nedrept.

Avem nevoie de instituţii puternice, avem nevoie de controale, avem nevoie ca medicii care dau acele adeverinţe false şi pun bugetul statului în dificultate, prin anumite şmecherii, să fie sancţionaţi aspru, dar nu putem pedepsi pe cei care sunt cu adevărat bolnavi la un loc cu cei care se prefac că sunt bolnavi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Faptul că a fost reparată printr-un amendament al doamnei Pauliuc o nedreptate făcută bolnavilor cronici - şi aici mă refer la prima zi - dar această propunere legislativă arată altceva. Pentru că am văzut pe posturile de televiziune o grămadă de dezinformări despre concediile medicale şi scopul cu care au fost acordate aceste concedii medicale.

Şi ce s-a constatat, în ultimă instanţă? În ultimă instanţă, s-a constatat ceva extrem de grav - majoritatea concediilor medicale s-au acordat pe baza codurilor oncologice.

Deci noi avem în această ţară o criză, avem un număr foarte mare de zile de concedii medicale acordate pentru diagnostice oncologice.

Asta, pentru cei care au început să spună că frauda este la baza acordării concediilor medicale - nu, domnilor, sunt coduri oncologice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Levente Vass, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

Să ştiţi că e binevenită modificarea aceasta, însă trebuie să ştim că această modificare legislativă pornită din anul trecut în principiu ajută firmele, pentru că dacă la noi se plătesc numai 5 zile de către angajatori pentru concediul medical, în statele vest-europene ajung până la 24 de săptămâni, chiar tot concediul medical este plătit de angajatori, de firme.

Deci toate aceste modificări care au făcut ordine la nivel de acordare şi de plată a concediilor medicale într-un fel duc ţara noastră către o normalitate.

E binevenită această modificare. Şi în continuare trebuie să avem grijă ca grupurile sensibile să fie ajutate, iar firmele care vor să facă într-adevăr o asigurare pe concediile medicale, voluntară, să poată să facă treaba aceasta.

Deci avem nevoie şi de alte modificări legislative pentru a proteja angajatul şi pentru a ajuta la riscuri firmele româneşti.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat, domnul preşedinte Alexandru Rafila, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aş vrea să fac o sumarizare a modificărilor care au survenit prin adoptarea amendamentelor pentru această ordonanţă de urgenţă, în legea de aprobare a ordonanţei, respectiv - sunt câteva care cred că sunt relevante - se referă în special la pacienţii oncologici: continuitatea concediului medical; adică dacă cineva primeşte un al doilea concediu medical, în continuare, nu mai este sancţionat cu neplata primei zile de fiecare dată când primeşte concediu medical.

Sunt câteva lucruri care erau preocupante.

Şi cred că lucrul cel mai important este să putem să - şi lucrul ăsta există - să întărim capacitatea de control al caselor de asigurări de sănătate, în ceea ce priveşte eliberarea de concedii medicale la medic şi să nu transformăm pacienţii sau marea majoritate a pacienţilor în infractori. Sunt oameni care au nevoie de concediu medical ca să poată să-şi urmeze tratamentele. De foarte multe ori, bolile cronice au nevoie de perioade de tratament destul de îndelungate. Şi lucrul ăsta s-a întâmplat.

Mulţumesc colegilor din Comisia pentru sănătate, pentru faptul că de data asta nu culoarea politică a prevalat, ci interesul pentru sănătatea românilor şi modul în care ei pot fi în mod decent trataţi şi respectaţi.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem 15 amendamente admise.

Dacă cineva doreşte să intervină?

Nu. Nu sunt intervenţii.

Adoptate.

Avem şi un amendament respins.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe lângă nedreptatea pe care parţial o înlătură această lege, cu plata primei zile de concediu doar în anumite cazuri, ceilalţi, până la urmă, "beneficiind" de prezumţia de vinovăţie, da, dar pe lângă acest lucru, în ordonanţă avem şi reglementări legate de finanţarea medicinei primare, de familie, astfel încât se merge tot mai mult spre decontarea serviciilor, adică 75% din sumele alocate vor fi pe baza decontării serviciilor, respectiv doar 25% pe decontare per capita, adică per pacient înscris.

Dar amendamentul meu se referă la decontarea serviciilor de medicină dentară, stomatologică. Pentru că în prezent, omul, fiecare dintre noi, plăteşte o asigurare medicală, iar când merge la dentist, la stomatolog, replăteşte totul, în total dezacord cu asigurarea pe care o plăteşte şi în total dezacord cu practica care există la nivel european, în ţări, de exemplu, precum Franţa, unde prin decontarea aproape integrală a serviciilor stomatologice, toată lumea este mulţumită.

Nu poţi să faci servicii medicale pentru populaţie fără să fie mulţumit atât pacientul, cât şi medicul. Iar amendamentul meu tocmai asta propune, ca finanţarea serviciilor de medicină dentară să se facă în raport cu media pe anul precedent a decontărilor serviciilor de medicină primară, astfel că începând cu data intrării în vigoare... se stabileşte o sumă la un nivel egal per medic cu suma medie decontată per medic de familie contractat la nivel naţional din fondul asistenţei medicale primare.

Am rezumat ceea ce am spus.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Efortul bugetar ar fi minim şi, în esenţă, ar fi o dreptate, pe de o parte.

Iar pe de altă parte, mutarea din munca la negru...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Am înţeles.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...la munca fiscalizată.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

E vorba de un amendament respins.

Şi ulterior am să invit la cuvânt pe domnul lider Csoma Botond, pe procedură.

Deci, să înceapă votul!

206 colegi prezenţi, 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 137 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în forma prezentată de comisiile raportoare.

Vă invit la cuvânt, domnule lider Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Vă solicit să fiţi de acord cu prelungirea programului plenului până să ajungem la punctele 8 şi 9 de pe ordinea de zi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aveţi consens?

Domnul Csoma Botond:

Am vorbit cu liderii, nu chiar cu toţi, dar supuneţi la vot.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun.

Domnul Csoma Botond:

Cred că şi AUR...

Dacă şi AUR este de acord, atunci...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci există consens.

Domnul Csoma Botond:

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu mai supunem la vot. În regulă.

Continuăm cu 18, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii; PL-x 222/2019; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul vicepreşedinte Ilie Toma, Comisia pentru industrii, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei dumneavoastră raportul comun asupra PL-x 222/2019 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2019; PL-x 222/2019.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Guvernul a transmis punctele de vedere, conform cărora susţine adoptarea proiectului de lege în forma transmisă de Guvern.

Propunerea de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, în sensul unificării controlului ex ante asupra procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, precum şi de concesiuni, pentru care Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice este desemnată ca unică instituţie responsabilă de control.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege şi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor liber exprimate, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur, acest proiect are o anumită vechime şi nu a fost pornit de către PNL, dar a fost susţinut şi de prim-miniştrii PNL, prin punctele de vedere ulterioare, pozitive, pentru că PNL susţine orice iniţiativă legislativă din domeniul achiziţiilor publice care vine să aducă transparenţă, integritate şi eficienţă.

De asemenea, PNL, prin miniştrii şi prim-miniştrii pe care i-a avut, a întărit şi rolul Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate, şi asta se vede în economiile rezultate în ultimii ani de zile.

Şi, de asemenea, să nu uităm de mica reformă în domeniul achiziţiilor publice, de Legea nr. 256/2022, iniţiată de parlamentari PNL, prin care s-a pus capăt numeroaselor contradicţii care existau înainte în legislaţia achiziţiilor publice, când beneficiari nevinovaţi, mai ales instituţii publice, erau sancţionaţi pentru că aplicau prevederi din legi şi nu din normele metodologice sau invers.

Toate aceste măsuri vin să demonstreze faptul că noi suntem interesaţi de transparenţă, integritate şi eficienţă în achiziţii publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mădălin-Laurenţiu Făget, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură vreau să vă spun - art. 147 alin. (3) - "La dezbaterea proiectelor de legi iniţiate de Guvern participă în mod obligatoriu, sub sancţiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul... sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul".

Motiv pentru care, dacă nu avem pe nimeni de la Guvern, vă rog frumos să retragem acest proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 126/2025; procedură de urgenţă.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului României, pentru prezentarea punctului de vedere.

Domnul Pavel-Casian Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Promovarea prezentului proiect de act normativ reprezintă iniţiativa Ministerului Energiei, din dorinţa de a eficientiza fluxurile financiare către beneficiarii schemei de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza costurilor indirecte, semnificative, urmare a solicitărilor asociaţiilor de profil a marilor consumatori industriali ai energiei şi ale sindicatelor din ramură.

Măsurile preconizate vizează creşterea eficienţei normelor stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022, ca urmare a introducerii plăţii în două tranşe a sumelor reprezentând subvenţii financiare nerambursabile anuale, respectiv protejarea competitivităţii industriilor locale electrointensive, precum şi prevenirea relocării acestor companii şi pierderea locurilor de muncă aferente. Măsura se aplică pentru acordurile de finanţare încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ, iar bugetul anual estimat pentru această formă de sprijin este de maximum 150 de milioane de euro.

Rog adoptarea.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Tilea, Grupul parlamentar AUR.

(Doamna deputat Viorica Sandu solicită să ia cuvântul.)

Da. Înainte, domnule Tilea, vă rog, un minut pentru prezentarea raportului.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 126 din 6 mai 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2025, precum şi abrogarea alin. (10) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024.

Măsurile preconizate vizează creşterea eficienţei normelor stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022, ca urmare a introducerii plăţii în două tranşe a sumelor reprezentând subvenţii financiare nerambursabile anuale, respectiv protejarea competitivităţii industriilor locale electrointensive, precum şi prevenirea relocării acestor companii şi pierderea locurilor de muncă aferente. Măsura se aplică pentru acordurile de finanţare încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ.

Bugetul anual estimat pentru această formă de sprijin este de maxim 150 de milioane de euro. Beneficiari ai acestor măsuri sunt companiile eligibile din sectoare considerate ca fiind expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră care se reflectă în preţul energiei electrice care este suportat de beneficiar.

De asemenea, se continuă sprijinul acordat de România Republicii Moldova pentru asigurarea de energie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 4 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, câte o intervenţie din partea fiecărui grup parlamentar.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

De la Grupul parlamentar AUR, prima solicitare a fost din partea domnului deputat Dumitru Tilea.

Vă rog.

Deci, domnule Muncaciu, îmi pare rău!

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl avem astăzi în dezbatere are un caracter omnibus şi vizează trei direcţii distincte: industria energointensivă, instituţiile de învăţământ superior şi spitale, precum şi reglementări pentru Biroul de Turism pentru Tineret.

Recunosc că există măsuri corecte din punct de vedere tehnic. Plata în două tranşe a ajutorului de stat pentru industria energointensivă este o măsură de bun-simţ managerial, reduce presiunea pe fluxurile de trezorerie şi evită blocajele de final de an.

Introducerea explicită a universităţilor şi a spitalelor în schema de plafonare corectează o misiune tehnică reală. Fără această corecţie multe instituţii publice riscă să aibă disfuncţionalităţi grave.

Însă am şi câteva observaţii.

Prima. Tot vorbim de ordonanţă de urgenţă pentru măsuri care sunt, în esenţă, corecţii administrative.

Unde este urgenţa extraordinară, constituţională?

Schema de ajutor de stat funcţionează din 2021. Plafonarea tarifelor este în vigoare din 2022.

Corectăm astăzi ceea ce trebuia clarificat prin procedură legislativă ordinară, cu luni în urmă.

2. Caracterul omnibus al ordonanţei ridică întrebări. Combinăm industria energetică cu învăţământul superior, cu turismul pentru tineret, într-un singur act normativ. Această tehnică legislativă complică dezbaterea şi reduce transparenţa.

3. Dependenţa de veniturile din licitaţia certificatelor de emisii.

Al 4-lea. Plafonarea la un leu pe kilowatt-oră este o măsură tranzitorie, pentru 2026.

Ce se întâmplă după 2026? Măsurile pe care le conţine sunt absolut necesare pentru competitivitatea industriei româneşti.

Deci, solicit Guvernului să înceteze utilizarea sistematică a ordonanţelor de urgenţă pentru corecţii administrative şi să vină cu strategii clare pe termen mediu pentru sustenabilitatea acestor măsuri, după 2026.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea şi funcţionarea Corpului de control al prim-ministrului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susţinerea preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile şi luarea unor măsuri în domeniul educaţiei; PL-x 319/2025; procedură de urgenţă; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului?

Nu mai avem Guvern, se pare...

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe, doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea şi funcţionarea Corpului de control al prim-ministrului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susţinerea preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic, acordate din fonduri externe nerambursabile, şi luarea unor măsuri în domeniul educaţiei, transmis cu adresa PL-x 319 din 6 octombrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2020, în sensul introducerii unui nou articol, care să cuprindă prevederi referitoare la conducerea Corpului de control al prim-ministrului.

Astfel, Corpul de control al prim-ministrului este condus de un secretar de stat, şef al Corpului de control al prim-ministrului, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului.

În exercitare atribuţiilor care îi revin, şeful Corpului de control emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

De asemenea, se modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023, în sensul prelungirii, până la data de 31 octombrie 2025, a datei până la care poate fi folosit tichetul social pe suport electronic pentru sprijin educaţional, în valoare de 500 de lei, destinat preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi, în vederea achiziţionării de materiale şcolare pentru anul şcolar 2024-2025.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea şi funcţionarea Corpului de control al prim-ministrului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susţinerea preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, a Serviciului Român de Informaţii şi a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziţioneze autovehicule necesare desfăşurării activităţilor structurilor din cadrul acestora; PL-x 460/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

O.U.G. nr. 72/2024 vizează, în principal, autorizarea structurilor instituţiilor din subordonarea Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii să încheie, în anul 2024, contracte şi acorduri-cadru ce urmează a se derula până la finalul anului 2027.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, şi Serviciului Român de Informaţii să achiziţioneze autovehicule necesare desfăşurării activităţilor structurilor din cadrul instituţiilor, în forma propusă de comisiile raportoare ale Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru apărare, vă rog, din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, a Serviciului Român de Informaţii şi a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziţioneze autovehicule necesare desfăşurării activităţilor structurilor din cadrul acestora, trimis cu adresa PL-x 460/2024 din 23 septembrie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 16 septembrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare autorizarea MAI, prin Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, a Serviciului Român de Informaţii şi a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziţioneze autovehicule necesare desfăşurării activităţilor structurilor din cadrul acestora.

Potrivit proiectului, structurile/instituţiile din cadrul/subordinea MAI şi SRI pot demara procedurile pentru achiziţia de autoturisme necesare desfăşurării în bune condiţii a misiunilor, de la data intrării în vigoare a ordonanţei şi până la data de 31 decembrie 2024.

De asemenea, aceste structuri pot încheia în anul 2024 contracte şi acorduri-cadru care se pot derula până la finalul anului 2027.

În acest sens, se instituie o derogare de la prevederile art. III alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2023 şi ale art. XVI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, aplicabile în anul 2024.

Astfel, DGPCI din cadrul MAI poate achiziţiona, în anul 2024, inclusiv în baza acordurilor-cadru existente, autovehicule cu dotări specifice, autoutilitare, autoturisme, autocamioane, autobuze şi motociclete pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor operative a structurilor/instituţiilor din cadrul/subordinea ministerului.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Nefiind solicitări pentru dezbateri generale, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice; PL-x 465/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Reprezentantul Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de lege se creează posibilitatea creşterii veniturilor la Fondul de mediu, în vederea finanţării unui număr mai mare de proiecte şi programe pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi al schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Astfel, prin proiect se implementează în legislaţia naţională termenul de impunere a penalităţii de 100 de euro/tonă de CO₂ pentru neîndeplinirea obligaţiei de conformare, respectiv ziua de 1 octombrie a fiecărui an.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine raportul, în forma adoptată de Comisia pentru mediu.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, doamna deputat Viorica Sandu, Comisia pentru buget, finanţe, pentru prezentarea raportului.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea posibilităţii creşterii veniturilor la Fondul pentru mediu, în vederea finanţării unui număr mai mare de proiecte şi programe pentru protecţia mediului şi pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Astfel, prin proiect se implementează în legislaţia naţională termenul de impunere a penalităţii de 100 euro/tonă de CO₂ pentru neîndeplinirea obligaţiei de conformare, respectiv ziua de 1 octombrie a fiecărui an, inclusiv completarea prevederilor cu extinderea aplicării penalităţii şi la companiile de transport maritim.

În consecinţă, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Şi în cazul acesta văd un proiect descoperit. Formal, pe hârtie, de asemenea am stat foarte bine, dar pe fond avem următoarele probleme.

Problema numărul 1 este că nu există un fundament ştiinţific adecvat. Lucrurile vin, sunt transpuse şi sunt executate fără a decela, fără a investiga, fără a analiza concret ce se întâmplă la nivelul ţării noastre. Este suficient să spunem despre dispersia poluanţilor şi care sunt aceste efecte în zona României şi efectele din zona adiacentă.

Iar pe partea de infrastructură, de asemenea, avem o componentă total deficitară. Nu se specifică nimic în acest proiect de lege.

De asemenea, nu-mi este limpede şi nu se vede clar care sunt acele pârghii prin care România, românii sunt avertizaţi contra sau împotriva, sau atunci când aceste fenomene meteorologice severe sunt sau urmează să se producă într-un anumit areal al ţării, respectiv atunci când acestea sunt corelate cu anumiţi compuşi poluanţi. Bineînţeles că aceste studii nu se fac sau nu sunt prognozate şi nu sunt în aceste iniţiative de lege, dar în urma cărora românii vor avea consecinţe; vom avea consecinţe dramatice. Neluând măsurile necesare, vom suporta astfel de consecinţe şi fără să ştim că trebuie să cunoaştem mult mai în profunzime cum să ne adaptăm la astfel de fenomene, şi nu neapărat să facem hârtii şi să facem astfel de sisteme care sunt birocratice, fără să aducă o componentă de bază şi esenţială pentru români.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului naţional social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 637/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Din partea Guvernului? Nici de data aceasta nu avem.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond.

De asemenea, doamna deputat Viorica Sandu, Comisia pentru buget, prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului naţional social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului naţional social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă.

Obiectivele specifice ale fondului sunt de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile şi utilizatorii de transport vulnerabili, prin sprijin temporar direct pentru venit şi prin măsuri şi investiţii menite să sporească eficienţa energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii şi a răcirii clădirilor.

În consecinţă, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea proiectului, în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind solicitări...

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Avem o solicitare!

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Este foarte bine că în aprilie 2026 aprobăm printr-o lege această ordonanţă din octombrie 2024.

E foarte trist pentru România că în 2026 nu are Planul naţional pentru climă, pe baza căruia să atragă cele 6 miliarde de euro din Fondul social pentru climă.

Au venit nişte campioni la Ministerul Fondurilor Europene, din ianuarie 2025, dar mai ales recent, în iunie 2025, care ne-au anunţat cum rup norii. Iunie 2025 - aprilie 2026! Niciun eurocent din Fondul social pentru climă nu a intrat în conturile României! 6 miliarde de euro, pentru care cei din trecut şi eu, împreună cu colegii mei din celelalte partide, ne-am luptat să le avem pentru România.

Un reprezentant care n-a fost niciodată ales politic, pentru că nici 1% n-a putut să ia, şi-a bătut joc de ele!

Dar aprobăm legea!

Poate, în viitor, vine unul mai deştept decât acel reprezentant care ne dă lecţii de politică, deşi partidul lui n-a intrat nici în Parlamentul European, nici în Parlamentul României, şi nici într-o primărie.

Sper, totuşi, ca în ceasul din urmă aceşti bani să ajungă în România!

Aprobăm şi susţinem această lege, dar ne trebuie şi oameni competenţi, nu incompetenţi, la Fonduri Europene.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 545/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise, respinse, dar şi anexe.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de lege se creează cadrul legal pentru extragerea exemplarelor de urs care se află pe teritoriul localităţilor. Astfel, se vor extrage numai acele exemplare cu comportament deviant care şi-au pierdut caracterul sălbatic, nu se feresc de om, nu sunt obişnuite să-şi procure hrana din mediul sălbatic, ci din localităţi, ocazii cu care, de cele mai multe ori, devin agresivi, atacând oameni şi animale domestice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru mediu sau pentru apărare.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc (din sală):

Comisia pentru apărare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Administraţie?

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc (din sală):

... apărare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Apărare.

Vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cele patru comisii şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 15 aprilie 2026.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 31 martie 2026.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în şedinţa din 21 aprilie 2026.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa desfăşurată în sistem mixt în ziua de 22 aprilie 2026.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

A, vă rog să propuneţi un timp pentru discutarea amendamentelor.

Stimate coleg,

Vă rog să vă întoarceţi, să propuneţi un timp pentru discutarea amendamentelor, având în vedere că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

202 voturi pentru.

Adoptat.

Dezbateri generale?

Invit la cuvânt pe domnul deputat Anquetil-Károly Kolcsár, UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Stimaţi colegi,

O măsură greşită, iresponsabilă, din 2016, a creat un dezechilibru major în mediul silvic, prin creşterea necontrolată a populaţiei de urşi, care a avut următorul bilanţ: 26 de persoane ucise, 300 de persoane mutilate, sute de animale domestice ucise, mii de hectare de culturi agricole distruse, mii de apeluri disperate la 112, suferinţă, nesiguranţă, teamă şi frustrare în rândul cetăţenilor.

Ca răspuns la această realitate, noi, UDMR, ne-am asumat şi am fost promotorii iniţiativelor pentru prevenirea şi rezolvarea acestor situaţii dramatice, în pofida presiunilor din partea unor ONG-uri.

Astfel, în mandatul domnului ministru Tánczos, în 2021 am adoptat O.U.G. nr. 81 care permitea intervenţia de necesitate în cazul atacurilor de urşi în intravilan, pe care am extins-o şi în extravilan.

În 2022 am lărgit în extravilan, în 2024 am introdus cotele de prevenţie şi de intervenţie, am demarat acţiunea de numerotare sau de numărare a populaţiei de urşi.

Iar în 2025, un proiect de lege iniţiat de noi a fost parţial preluat în O.U.G. nr. 60/2025.

Astfel, noi, UDMR, am creat instrumente legale de intervenţie, care au avut ca efect reducerea frecvenţei atacurilor de urşi şi a pagubelor produse de acestea, dar aceste măsuri sunt insuficiente şi este nevoie de acţiuni în permanenţă, din partea noastră, până la refacerea sau restabilirea echilibrului care permite convieţuirea paşnică între om şi urs.

Prezentul proiect include amendamentele noastre, care sunt în consens cu administraţiile locale, prin care facilităm intervenţia în caz de necesitate.

Mulţumesc tuturor colegilor care au sprijinit demersurile iniţiate de noi. Prin aceasta arătaţi că subscrieţi la convingerea noastră, cum că viaţa, sănătatea... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar POT.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Din nou, România merge pe crimă, şi nu pe prevenţie, cum ne-am obişnuit.

Avem aici 26 de oameni omorâţi, în 20 de ani. Ce statistică interesantă, nu?!

Şi mai avem şi eliminarea principiului de gradualitate.

Oare mamele, cu puiuţii, n-au dreptul să trăiască?

Ce prevenţie a luat Guvernul?

De ce, în momentul de faţă, se elimină, prin această lege, Directiva nr. 16 a Uniunii Europene? Cine răspunde pentru infringementul care se poate crea? Pentru că tot românii plătesc incompetenţa din această instituţie.

Nu e posibil aşa ceva, să nu citiţi! (Vociferări.)

Şi, vă rog frumos, nu întrerupeţi o doamnă când vorbeşte la un microfon!

Să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Sunt şocat să aud încă colegi care poartă mesajul unor ONG-uri care nu au contact cu realitatea din teritoriu, unde românii din gospodării sunt terorizaţi la propriu de prezenţa tot mai mare a urşilor în arealul în care trăiesc comunităţi umane. Sunt oameni terorizaţi, care nu îşi mai pot apăra gospodăriile, fermele. Sunt mulţi români din mediul rural care se tem să îşi mai lase copiii să meargă singuri la şcoală.

Este incredibil cum nu putem accepta nişte lucruri cât se poate de simple.

România are cea mai mare populaţie de urşi din Uniunea Europeană. România are o populaţie de urşi de trei-patru ori mai mare decât poate suporta habitatul natural din România.

Drept urmare, cred că intervenţia promptă se impune şi salutăm această iniţiativă. Nu putem decât să facem ceea ce am promis pentru cetăţeni, să punem siguranţa cetăţenilor mai presus de orice interese ale unor ONG-uri sau ale unor animale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Haideţi să fim sinceri cu noi înşine şi să spunem pe faţă -Uniunea Europeană vrea să protejăm ursul în România, vrea să facem sanctuar de urşi în România. Foarte bine!

Dar totuşi haideţi să ne gândim că avem milioane de români care suferă de pe urma atacurilor, de pe urma pagubelor provocate. Nu mai vorbesc de faptul că controlul populaţiei de urşi nu a fost făcut în ultimii ani. Şi ştim foarte bine care este interesul. Interesul este ca bogaţii Europei să vină să vâneze trofee de urs brun în România.

Iar dacă Uniunea Europeană vrea să protejăm ursul şi organizaţiile, ONG-urile şi asociaţiile de protejare a mediului - protejarea ursului brun, să vină să ne ofere subvenţii şi finanţare, să construim ţarcuri în parcurile naţionale, dacă doresc să protejăm, în aşa fel încât românii să nu fie prejudiciaţi.

De aceea, eu consider că trebuie să ne gândim la fermierii români care produc hrană românească şi să susţinem acest proiect.

Cu toate că - îi salut pe colegii de la UDMR - cotele de urs pentru a-i reduce - sunt mai mulţi în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş; într-adevăr, acolo sunt atacuri şi sunt pagube mai mari.

Eu consider că totuşi trebuie să ne aplecăm şi să avem o strategie naţională de protejare a românilor de ursul brun, dar şi un control şi o gestiune mai bună.

S-au alocat în jur de 6 milioane de euro pentru un studiu de studiere genetică a ursului brun, unde am participat, la Braşov, în decembrie anul trecut, şi în urma acestui studiu, nici măcar nu s-a stabilit cu exactitate câţi urşi avem. Cercetătorii ne spuneau că avem între 8.000 şi 12.000.

Este inacceptabil ca să cheltuim 6 milioane de euro şi să nu putem să numărăm efectiv urşii în România.

Noi, neafiliaţii, vom vota acest proiect de lege, pentru că românii sunt mai importanţi ca urşii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat Allen Coliban, doriţi să interveniţi la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să intervin scurt şi la susţinerea unui amendament.

Există necesitatea legiferării şi clarificării cadrului prin care acele echipe de intervenţie, repet, intervenţiile de urgenţă atunci când urşii vin în intravilan. Foarte mulţi primari au cerut clarificarea acestui cadru. Sunt printre primarii care au făcut şi pândă, au făcut şi relocări, am mers de nenumărate ori, undeva la peste 30 de ori în 3 ani şi jumătate de mandat, pentru intervenţiile în aceste situaţii.

Este important să avem un cadru predictibil, un cadru care să pună la decizia administraţiilor locale responsabilitatea intervenţiei şi felul în care se face această intervenţie.

În ordonanţă sunt prevăzute mai multe praguri.

Un singur lucru - pe care l-am semnalat şi pe care îl voi susţine şi ca amendament - este felul în care gradualitatea intervenţiei este descrisă de forma ordonanţei. Practic, e o problemă de formă, nu una de fond.

Problema de formă este cea - pentru ce tipuri de risc definim intervenţia directă prin împuşcare.

Şi, cum spuneam, o să revin la acest microfon, pentru a explica amendamentul şi pentru a-l susţine.

Este o ordonanţă care pune preţ pe viaţa oamenilor, care prioritizează şi fundamentează metodele de intervenţie, dar care cred că poate fi îmbunătăţită la nivel de formă.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Gheorghe Nacov.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Nu aveam de gând să intervin, dar intervin pentru a face câteva precizări.

În niciun caz în această iniţiativă legislativă nu se vorbeşte despre vânătoare de urs brun; se vorbeşte despre intervenţia în cazul unor atacuri. Iar în cazul unui atac, respectarea strictă a gradualităţii poate duce la pierderi de vieţi omeneşti.

Sunt convins că nu toţi colegii sunteţi familiarizaţi cu ce presupune o asemenea acţiune. Pentru că în momentul în care un urs care nu are frică de om intră în intravilan, nu putem pune în sarcina comisiei, a primarului sau a vânător... primarul, de fapt, despre el vorbesc, că sunt din Comisia pentru administraţie şi am fost primar timp de 12 ani, această decizie a primarului să fie tot timpul luată sub presiunea că îi va fi făcută plângere penală de vreun ONG obscur şi aşa mai departe.

În momentul în care un urs este în intravilan, fie că este construit sau neconstruit, este un urs periculos. Sigur, comisia decide la faţa locului, dar haideţi să dăm acest instrument de protejare a vieţii acestei comisii care lucrează sub presiune; vorbim de un animal periculos, sunt mai multe persoane implicate; nimeni nu ia această decizie de dragul deciziei. Nu este vorba de hobby, nu este vorba de distracţie, nu este vorba de trofee; este vorba de apărarea vieţii şi integrităţii corporale a românilor.

Vă rog frumos să ţineţi cont de acest lucru când votaţi şi să votaţi în forma propusă în raportul de adoptare.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Am auzit tot felul de luări de poziţie, mai mult sau mai puţin emotive, cu privire la înlăturarea urşilor care intră în intravilan.

Trebuie să subliniez, aşa cum a spus şi colegul Nacov, că nu este vorba de vânătoare. Înlăturarea urşilor care intră în localităţi este o măsură de protecţie a populaţiei şi a bunurilor, să fim foarte bine înţeleşi asupra acestui aspect.

Acum, sunt tot felul de discuţii, dar eu vă pot spune câteva lucruri din experienţa personală. Eu, personal, am văzut în mijlocul staţiunii Poiana Braşov, acolo unde e lacul cu restaurantul, un urs matur umblând două nopţi la rând printre populaţie şi copii, fugind încoace, încolo. Un singur copil, dacă iese în calea acelui urs, poate fi sfâşiat dintr-o lovitură de labă. Ce le spunem părinţilor acelui copil? Că am respectat directiva Uniunii Europene, cum spunea colega de la... antevorbitoare? Ce îi spunem copilului al cărui tată a fost rupt de urs în lanul de porumb? Că n-avea ce căuta tatăl lui în lanul de porumb?

Eu, personal, mi-am dus un prieten la spital, care a fost atacat pe raza comunei Şelimbăr, exact în satul Mohu. L-am dus la spital. A venit o ursoaică cu pui, nişte câini s-au repezit spre ea; ursoaica l-a identificat pe el ca primejdie şi l-a apucat şi i-a rupt mâna, i-a sfâşiat muşchiul. Noroc că au venit mai mulţi câini şi oameni şi au reuşit s-o îndepărteze.

Care sunt măsurile prin care statul român îşi apără populaţia?

Pentru că este uşor să stăm la tribuna Parlamentului şi să ne transformăm în apărătorii urşilor şi să spunem: "Dom'le, trebuie protejaţi".

Sunt de acord. Departe de vânători sau de noi sau de mine gândul de a, ştiu şi eu, vătăma specia urs, în ansamblul ei, dar exemplarele care intră în intravilan trebuie înlăturate imediat, nu există măsuri de prevenţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 25 de amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Avem şi o anexă... mai multe, de fapt.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Avem 9 amendamente respinse.

Domnul Allen Coliban, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Marginal 4.

Este un amendament care vine să clarifice gradualitatea despre care se vorbea. Pentru că da, această ordonanţă spune că poţi să treci direct la împuşcare dacă ursul e habituat, adică dacă revine repetat în intravilan; poţi să treci la împuşcare dacă atacă şi dacă pune în pericol viaţa echipei de intervenţie.

Este art. 5 alin. (3) lit. c) formulată în felul următor - "c) dacă siguranţa şi securitatea persoanelor sau a bunurilor de orice fel... sunt puse în pericol concret şi imediat".

Cred că "a bunurilor de orice fel" - asta lasă totală posibilitate de împuşcare, indiferent de ce se întâmplă. Şi atunci amendamentul propus restrânge această formulare la: "c) dacă siguranţa şi viaţa persoanelor sau animalelor domestice sunt puse în pericol concret şi imediat".

Cred că este importantă clarificarea aceasta, tocmai pentru a nu ajunge la interpretări diferite şi la posibile dosare penale - ce spunea şi domnul Nacov mai devreme.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

46 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 169 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Dacă mai există un alt coleg/colegă ce doreşte să susţină alte amendamente? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final aşa cum a fost prezentat în raportul comisiilor sesizate.

Şi ultimul punct.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; caracter ordinar.

Avem şi aici amendamente admise, dar şi respinse; avem şi anexe.

Invit la cuvânt reprezentantul iniţiatorilor.

Nu doreşte nimeni să intervină.

Atunci, invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru agricultură, domnule preşedinte Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost analizat şi dezbătut în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021, prin reducerea efectivelor de urs brun cu 859 de exemplare, în scopul reducerii surplusului demografic, al diminuării presiunii asupra habitatelor naturale, precum şi al scăderii fluxului de urşi către localităţi.

Membrii celor patru comisii mai devreme menţionate au hotărât ca acest proiect de lege să fie transmis plenului Camerei Deputaţilor şi au întocmit în acest sens un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexele nr. 1 şi 2 la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Csaba Könczei, UDMR.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Protejarea vieţii umane şi a activităţilor agricole depind de gestionarea creşterii populaţiei de urşi. În ultimii ani, numărul de incidente om-urs a fost în creştere. Totodată, pagubele materiale au fost în continuă creştere. Nivelul actual al numărului de exemplare de urşi depăşeşte de trei ori pragul optim, care a fost stabilit la aproximativ 4.000 de exemplare, raportat la suprafaţa de circa 69.000 km² de habitat adecvat.

Astfel, pentru a preveni atacurile asupra populaţiei umane şi pagubele materiale cauzate de urşi, am propus dublarea numărului de urşi care pot fi extraşi anual.

În toţi aceşti ani, UDMR a contribuit şi a susţinut protejarea vieţii umane şi a bunurilor cetăţenilor prin: introducerea intervenţiei imediate în cazul urşilor periculoşi, acordarea de sprijin pentru achiziţionarea gardurilor electrice, plata despăgubirilor pentru pagubele produse de urşi, realizarea unei evaluări ştiinţifice a populaţiei şi reintroducerea vânătorii.

Adoptarea proiectului va conduce la scăderea incidentelor om-urs, la reducerea deceselor, diminuarea pagubelor materiale asupra bunurilor persoanelor.

UDMR a susţinut şi va susţine în continuare toate iniţiativele care vin la soluţionarea problemei urşilor, în scopul protejării vieţii omeneşti, a bunurilor acestora, a activităţii agricole şi a fermelor, motiv pentru care vom vota proiectul de lege.

Pentru motivele expuse mai sus, vă invit să votaţi prezenta propunere legislativă.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar POT.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Da, am observat cum acest proiect de lege are ca obiect dublarea cotelor, în special în Harghita şi Covasna. Dar ceea ce nu ne spuneţi este faptul că se vizează aici trofeele României. Acest aspect nu-l menţionaţi sub niciun fel de formă. Vorbiţi doar despre nişte atacuri fictive şi despre nişte aspecte care nu ar trebui să fie prevăzute într-un proiect de lege.

Degeaba râdeţi, domnule deputat.. (Se adresează domnului deputat Csoma Botond.) pentru că ne-am cam săturat să vă bateţi joc, de 35 de ani, da, de tot ce ţine de România, da?

În primul şi în primul rând... (Vociferări.)

În primul şi în primul rând, acest aspect privind cotele este datorat ministrului mediului, nicidecum... unui proiect iniţiat de domnul Tánczos Barna, pentru dublarea cotelor.

Nu este posibil aşa ceva.

Gândiţi-vă în primul şi în primul rând la toate aspectele, înainte de a lua o decizie, şi analizaţi foarte bine acest proiect! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mă număr printre iniţiatorii acestei legi şi mă bucur să constat că din aproape toate grupurile parlamentare avem iniţiatori ai acestui proiect de lege, unul care va aduce un plus de normalitate sau un pas mare spre normalizarea relaţiei om - urs brun, care, în ultima perioadă de timp nu a fost caracterizată decât de conflicte.

Din păcate, grija acestei specii minunate a fost luată din grija vânătorilor în 2016 şi aţi văzut care au fost efectele - morţi, mutilaţi, pagube, urşi braconaţi.

Unicul protector al ursului brun suntem noi, vânătorii.

Cota propusă este una cât se poate de rezonabilă, chiar prea mică, din punct de vedere ştiinţific. Dacă sporul natural la specia urs brun este acceptat ca fiind minimum 10%, în condiţiile în care avem 12.000-14.000 de urşi, această cotă este sub sporul natural, ceea ce nu va duce prea curând la reducerea numărului de urşi în România, dar este un pas.

Vă rog frumos să susţineţi acest proiect de lege, nu numai în interesul oamenilor, ci şi în interesul speciei de urs brun, pentru a opri degenerarea acesteia. Vorbim de urşi habituaţi, adică de urşi debili, care intră în mod repetat în contact cu omul, au pierdut frica de om. Prin extragerea acestui număr de exemplare de pe toată piramida acestei populaţii, vom regla cât de cât raportul dintre categoriile de vârstă, raportul dintre sexe, astfel încât exemplarele de urs brun să rămână în habitatul lor natural. Pentru că urşii care coboară în localităţi coboară tocmai de acolo, de sus.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule preşedinte Ionel Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege reglementează diminuarea efectivelor de urs brun în ţara noastră, diminuând în acest fel şi cazurile de prezenţă a acestor animale pe străzile unor localităţi din România, în curţile oamenilor, în intravilanul localităţilor şi, nu în ultimul rând, la fermele zootehnice.

Specialiştii în domeniu ne arată că habitatul propice pentru ursul brun în ţara noastră este de aproximativ 69.000 km", ceea ce înseamnă că pe acest habitat ar putea trăi o populaţie de aproape 4.000 de urşi bruni.

Din măsurătorile noastre, şi ale specialiştilor, desigur, măsurători pe care le-am primit la Comisia pentru agricultură, efectivele existente astăzi în ţara noastră sunt de aproape 13.000 de exemplare.

Statul trebuie să intervină nu doar în situaţii critice, nu doar atunci când fermele zootehnice sunt decimate sau, mai grav, atunci când oamenii sunt mutilaţi sau chiar ucişi de aceste animale.

Cred că mai importantă decât orice specie de animale este specia din care facem parte, este specia umană. Şi acest proiect de lege diminuează într-o mare măsură atacurile ursului brun asupra speciei umane.

Trebuie să iubim toate speciile de animale, desigur. Şi vă spune asta un medic veterinar. Şi mi-am ales această profesie tocmai pentru că iubesc animalele, dar cred că cea mai importantă este, dintre toate speciile de animale, specia umană.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Nu am fi ajuns să votăm un asemenea proiect de lege dacă statul român şi-ar fi făcut treaba în ultimii ani, astfel încât să ţină cotele de urşi la un nivel cât de cât acceptabil, astfel încât să nu existe pierderi de vieţi omeneşti, astfel încât să nu fie ameninţate toate comunităţile montane.

Vorbesc astăzi nu în calitate de vânător, nu în calitate de activist de mediu, nu în calitate de parlamentar, ci o fac în calitate de om născut şi crescut în zonele montane, în zonele montane din Buzău, acolo unde, la ora actuală, după ora 8.00 seara îţi este teamă să ieşi pe stradă; oamenilor le este teamă să meargă în livezi din cauză că s-ar putea întâlni cu ursul.

Am ajuns într-o situaţie critică, într-o situaţie în care avem ONG-uri fictive care au birouri la etajul 10, în Bucureşti, care ajung să dicteze care ar trebui să fie politica statului român, care ajung să intimideze instituţiile statului român.

Aşa am ajuns să avem cea mai mare populaţie de urşi, aşa am ajuns să avem victime în rândul oamenilor.

Să ajungi în situaţia în care în zonele montane din România, copiilor să le fie teamă să meargă la şcoală, pentru că s-ar putea întâlni cu ursul pe stradă, nu este ceva normal.

Cei care pun viaţa urşilor pe primul loc, în loc să pună viaţa oamenilor pe primul loc, greşesc şi ar trebui să se gândească de două ori atunci când vor vota împotriva acestui proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am mai dezbătut acest subiect, cred că în urmă cu aproximativ două luni, pe marginea unui proiect de lege al domnului Nacov, dacă nu mă înşel, care anula suspendarea ordinelor de recoltă, pentru că trecea perioada de vânătoare, şi am ajuns la această lege care cât de cât face un pic de dreptate.

Şi eu, de asemenea, consider că nu este suficientă, pentru că numărul urşilor a fost scăpat de sub control; în încercarea de a proteja această specie, pur şi simplu statul nu a mai făcut nimic şi a interzis orice fel de intervenţie şi s-a ajuns în acest moment nu doar la atacuri în gospodării, la stâne, la ferme şi aşa mai departe, s-a ajuns la atacuri la oameni şi la teama oamenilor, în special în zona de munte.

Şi în judeţul Vrancea, ca şi la Buzău, e aceeaşi problemă - le e frică să mai meargă la livezi, să mai meargă să-şi muncească terenurile, pentru că ursul este o prezenţă constantă şi în număr prea mare.

Evident că această lege cât de cât corectează şi îndreaptă. Pentru că dacă Fondul Forestier Naţional al României poate susţine 5.000 de urşi şi noi avem 15.000, normal că ajung în sate şi în zona urbană, în zona locuită.

Acest conflict între urs şi om nu poate fi rezolvat decât dându-i dreptate omului.

Şi trebuie să punem în regulă aceste lucruri, pentru că guvernele României care s-au succedat de 10 ani, de când nu mai e intervenţie la urs, au făcut şi o laşitate - au mutat responsabilitatea la primari şi i-au făcut responsabili pentru tot ce se întâmplă în ceea ce priveşte atacurile la urs. Sunt şefii comisiilor de intervenţie şi vă daţi seama că oamenii ăia nu sunt specialişti, nu au nicio treabă cu fauna şi nu ştiu ce au de făcut.

De aceea, este un prim pas în rezolvarea acestei probleme.

Sper cu toţii să votaţi această lege, pentru că în urmă cu două luni am văzut că era agreat acest subiect, şi să trecem peste acest prim pas, încercarea de a diminua numărul urşilor. şi să revenim la normalitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am ascultat atent intervenţiile anterioare.

Dacă vorbim despre siguranţa oamenilor, aceasta se rezolvă prin ordonanţa adoptată anterior, prin legea de aprobare a ordonanţei, pentru că acolo putem să eliminăm, putem să împuşcăm oricât de mulţi urşi pun în pericol direct atât oamenii, cât şi bunurile de orice fel, aşa cum aţi votat dumneavoastră.

De data aceasta vorbim despre vânătoare. Şi vânătoarea are nişte cote, numite "cote de prevenţie", care în mod normal sunt stabilite ştiinţific şi beneficiază şi de un aviz al Academiei.

Ce vreau să atrag atenţia este că această formă de legiferare nu are un aviz al Academiei Române, aşa cum a avut în fiecare an.

Academia Română şi spune, de altfel, că nu este pentru legiferarea în forma actuală.

Suma de 859 de exemplare este dublul oricărei cote maximale adoptate în anii anteriori.

Am înţeles argumentele. Avem într-adevăr un studiu de la care putem porni, e un studiu care ar trebui să fie însuşit şi să avem o opinie şi ştiinţifică din partea Academiei Române. Doar că anul acesta pare că trecem peste toate aceste etape şi venim să legiferăm direct în Parlament.

Mai am o problemă cu forma de legiferare şi o să susţin unul dintre amendamentele respinse, pentru că pentru prima oară se stabileşte un prag, dar nu doar ca prag, ci şi ca derogare de la acel prag.

Până acum se pornea de la principiul că acei urşi mari, acei urşi care îşi domină teritoriul nu reprezintă pericolul pentru populaţie, nu ei cauzează problemele în intravilan, nu ei vin să viziteze intravilanul, ci urşii care nu au loc de aceşti urşi mari şi de aceea se stabilea un prag de vânătoare la trofeu, peste care acei urşi cu medalie de aur nu erau împuşcaţi, erau protejaţi, fiind materialul genetic cel mai valoros.

Ei bine, acum se stabileşte acest prag superior faţă de 350 - valoarea anterioară, se stabileşte la 400, şi se face şi o derogare - acolo unde avem judeţe care pot să împuşte mai mult de un urs, pot să împuşte şi urşi medalie de aur.

Voi susţine amendamentul contra... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi ultima intervenţie, doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, viaţa şi siguranţa cetăţenilor sunt vitale. Şi a bunurilor, bineînţeles. Pentru că asta este important, ca cetăţenii României să se simtă în siguranţă. Cu toate acestea, ne spuneţi că 26 de oameni au fost ucişi de urşi în 20 de ani.

Între 2.000 şi 3.000 de oameni au murit de infecţii nosocomiale.

Vă place?

N-aţi făcut nimic!

1.293 de fraţi, surori, copii şi mame au murit în accidente rutiere în 2025. 807 copilaşi au murit în 2025.

Vă interesează?

Nu cred! Sunteţi ipocriţi.

De fapt, vreţi să faceţi bani, să ucideţi. Că asta ştiţi să faceţi, să ucideţi câini, să ucideţi animale, să ucideţi oameni, să vă ucideţi propriii cetăţeni. Politici PNL, PSD, USR, UDMR! Nu faceţi prevenţie, aţi eliminat principiul gradualităţii, aţi venit cu cote de 859, cote de prevenţie.

De unde faceţi cotele astea de prevenţie de 859? Dintr-un studiu pe care, conform Ministerului Mediului, este plătit, deşi, citez: "Beneficiarul final nu ştim cine este, pentru că noi nu avem acces să putem transparentiza baza de date genetice din spate, deoarece acest lucru nu a fost trecut în contract. Deci, toţi oamenii care au întrebări, pe bună dreptate, nu pot verifica studiul, pentru că institutul care a câştigat acea licitaţie refuză să facă acest lucru". Citat din Diana Buzoianu.

Dragilor, luaţi unii 6.000 de euro pentru aceşti urşi. 6.000 de euro pentru un urs. Unde merg banii? De ce nu faceţi prevenţie? De ce nu le implantaţi trackere la toţi urşii, să ştim exact câţi avem, nu să minţiţi, făcând nişte studii la care nu are nimeni acces, şi să vedem exact unde sunt urşii ăia, să ştim de la 2-3 km că se apropie de o gospodărie sau de un UAT? Pentru că preferaţi să luaţi banii, să-i băgaţi în buzunare şi să mai faceţi nişte vânători din astea cu zeci de mii de euro.

Vă place să ucideţi - oameni, urşi, câini, orice. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Mai avem o solicitare, din partea colegei noastre, doamna deputat Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Stimaţi colegi,

Argeşul este de ani de zile sub teroarea urşilor. Cel puţin jumătate din localităţile judeţului Argeş, în special din nordul judeţului, sunt localităţi în care atât viaţa omului, cât şi bunăstarea sa sunt, din păcate, în fiecare zi, în pericol, din cauza urşilor.

Opinia mea este că va trebui să fim fiecare dintre noi mai responsabil cu privire la legislaţia pentru gestionarea populaţiei de urs, fiindcă este evident că e nevoie de management cinegetic. Pe de o parte, fiindcă astăzi, când noi discutăm, avem conflict între urs şi om, avem conflict între urs şi celelalte specii, dar şi conflict urs-urs, existând din cauza suprapopulării cu urs, a densităţilor prea mari, necesitatea reducerii densităţilor de urs, astfel încât acest conflict să nu mai existe.

Prin urmare, rugămintea pe care o am la dumneavoastră este să ne întoarcem la Constituţie, care spune în mod clar că suntem unica autoritate legiuitoare a ţării şi, prin urmare, este atât dreptul, dar şi obligaţia noastră constituţională să o respectăm, astfel încât viaţa omului să fie primordială pentru noi.

Vă mulţumesc din tot sufletul.

Eu consider că este un pas înainte.

Iar eu, în calitate de deputat, dar mai ales în calitate de deputat de Argeş, voi vota pentru acest proiect de lege, plecând de la realitatea imediată din judeţul Argeş, unde vă invit pe fiecare să vedeţi că urşii nu sunt fictivi, ci sunt reali şi reprezintă o ameninţare reală la viaţa omului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem amendamente admise - 10.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Avem şi o anexă.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptată.

Avem 10 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. (Vociferări.)

Da, vă rog, domnule Adrian Giurgiu, din partea USR.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

La marginal 9.

USR susţine protejarea vieţii oamenilor. Asta înseamnă că extragerea celor aproape 900 de urşi, cât a considerat iniţiatorul, USR consideră că trebuie să se facă pe baza unor studii, să se facă exact de acolo de unde vieţile oamenilor sunt în pericol.

Dacă vânătoarea este privită ca ştiinţă şi susţinem ca acest lucru să fie adevărat, atunci intervenţiile trebuie să se bazeze pe studii - şi avem deja studiul gata făcut, nu susţinem alte amânări -, dar pe baza studiului, trebuie să vedem şi să intervenim acolo unde sunt probleme, nu unde nu sunt probleme.

La marginal 9 avem amendamente care exact asta fac -localizează acele cote exact unde vieţile oamenilor sunt în pericol.

Fără acest amendament pe care îl propun, zeci, poate chiar sute de urşi vor fi vânaţi din zone unde nu pun în pericol viaţa oamenilor. Asta înseamnă că exact acelaşi număr de urşi care fac probleme vor rămâne lângă comunităţile de oameni şi vor face pericole.

Viaţa oamenilor poate fi pusă în pericol dacă acest amendament nu trece.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Amendament respins.

Să înceapă votul!

47 de voturi pentru, un vot împotrivă, 180 de colegi/colege se abţin.

Amendamentul rămâne respins.

Domnule Allen Coliban, doriţi să susţineţi un alt amendament?

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc.

Susţinerea amendamentului de la marginal 5.

Este vorba despre pragul de la care... sau până la care se poate face intervenţia. Am considerat că medaliile de aur ar trebui să fie exceptate de la tipul acesta de prevenţie prin reducerea populaţiilor. Ele constituie patrimoniul genetic al României, sunt cele mai valoroase exemplare.

Prin urmare, în linie cu ce s-a legiferat anterior, stabilirea unui prag şi să nu existe derogări, vă rog să susţineţi marginal 5.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

De asemenea, amendament respins.

Să înceapă votul!

44 de colegi au votat pentru, 5 împotrivă, 183 de colegi se abţin, un coleg nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Declar închisă şedinţa dezbaterilor proiectelor de lege pentru astăzi.

Vă propun să avem o pauză de 20 de minute.

Ne vedem la 12.40, pentru votul final.

Până atunci, rog colegii să reseteze sistemul de vot şi, în egală măsură, reamintesc colegilor din Biroul permanent că avem o şedinţă online.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Pentru început, vă propun să facem un vot de control.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum.

Mulţumesc.

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii? Nu.

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat (validarea mandatului de deputat al domnului Ciprian-Nicolae Vărşan); PHCD 23/2026.

Invit la cuvânt pe domnul vicepreşedinte Moisin, din partea Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia de validare a luat la cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a decesului domnului Artimon Dan-Cătălin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor, în alegerile din 1 decembrie 2024.

Potrivit prevederilor art. 233 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, "Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport.".

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Alianţei pentru Unirea Românilor, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Vărşan Ciprian-Nicolae, din Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, candidat pe lista Alianţei pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat, prevăzută în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii cu privire la raportul comisiei? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot, pentru acest proiect de hotărâre.

Să înceapă votul!

239 de colegi au votat pentru, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor, deputaţii depun în şedinţa Camerei jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna şi încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Jurământul se poate depune şi fără formula religioasa, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

Invit la tribună pe domnul deputat Vărşan Ciprian-Nicolae.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Nicolae Vărşan:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Ciprian-Nicolae Vărşan, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Felicitări, domnule deputat, şi mult succes!

Avem o solicitare din partea unui coleg de la Grupul parlamentar al USR.

Nu?

O voce din sală:

Nu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu. E o greşeală.

Bun.

Proiectul de hotărâre privind validarea unei mandat de deputat - tocmai ce a fost adoptat.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia pentru reînnoirea generaţiilor în agricultură COM (2025) 872; PHCD 12/2026.

Se adoptă cu votul majorităţii colegilor prezenţi.

Să înceapă votul!

250 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 2 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin proiectul supus votului dumneavoastră, plenului Camerei Deputaţilor, se doreşte creşterea procentului de tineri fermieri sub 40 de ani, de la un procent de 12%, cât este astăzi în Uniunea Europeană, la 24% până în anul 2040.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă o garanţie în plus pentru siguranţa şi securitatea alimentară, o garanţie în plus pentru vitalitatea în mediul rural.

România rurală nu mai trebuie să rămână un spaţiu fără oportunităţi, ba dimpotrivă. Satul românesc trebuie să redevină un spaţiu al oportunităţilor, pentru că viitorul României depinde, în mare măsură, de ceea ce se construieşte sau nu în satele româneşti.

În această logică a lucrurilor am votat pentru acest proiect de hotărâre şi gândindu-mă, desigur, şi la faptul că, prin această reglementare, Comisia Europeană doreşte transformarea sectorului agricol dintr-un sector mai îmbătrânit astăzi, într-un sector modern, digitalizat şi atractiv.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune pentru industria chimică europeană COM (2025) 530; PHCD 14/2026.

Să înceapă votul!

204 voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, 2 colegi care se abţin.

Adoptat.

Explicarea votului, Mihai-Cosmin Pascariu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul nostru, Grupul AUR a votat împotriva acestui proiect de hotărâre, din câteva motive.

În primul rând, datorită ambiguităţii acestui proiect, care nu ştim cum se va aplica la ţara noastră şi avem dubii că va fi în folosul românilor.

De exemplu, crearea acestei Alianţe pentru substanţele chimice critice, care va fi subordonată Comisiei Europene, dar de fapt nu ştim cine o va controla şi nu ştim cum ne va recomanda nouă, ce ne va recomanda, cum, unde, ce şi când să închidem şi ce să producem în domeniul substanţelor chimice.

În al doilea rând, e vorba de acest paşaport digital, care iarăşi este menţionat doar o singură dată în proiectul de hotărâre şi nu avem niciun fel de referinţe. Nu ştim ce va conţine, nu ştim modul de implementare şi cel mai probabil că va afecta IMM-urile şi industria chimică mai puţin modernizată şi va favoriza doar companiile mari.

Şi, în al treilea rând, bineînţeles că nu putem susţine această tranziţie climatică şi decarbonizare accelerată, care, în general pentru industria Europei de Est, a fost dezastruoasă şi cu atât mai mult pentru România, când se traduce, în general, prin închiderea capacităţilor de producţie, prin şomaj, prin faliment şi prin criză socială şi economică.

De aceasta noi nu am votat acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză - COM (2025) 903; PHCD 15/2026.

Să înceapă votul!

270 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, un coleg se abţine.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a Uniunii Europene - COM (2025) 690; PHCD 18/2026.

Să înceapă votul!

254 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 7 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - DigitalJustice@2030 COM (2025)802; PHCD 19/2026.

Să înceapă votul!

201 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 62 de colegi se abţin.

Adoptat.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea capacităţii sectorului pensiilor suplimentare ale Uniunii Europene de a îmbunătăţi veniturile din pensii şi de a furniza capital pe termen lung economiei Uniunii Europene COM (2025) 839; PHCD 20/2026.

Să înceapă votul!

259 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

7. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa; PL-x 494/2025; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

258 de voturi pentru, un vot împotrivă, 15 abţineri.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Sportului Paralimpic; PL-x 368/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tineret şi sport propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

274 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate; PL-x 147/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

264 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abţineri.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2019 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii; PL-x 222/2019; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

213 voturi pentru, 58 împotrivă, 8 colegi se abţin.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 126/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 34 de colegi se abţin, 52 de colegi nu votează.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea şi funcţionarea Corpului de control al prim-ministrului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susţinerea preşcolarilor şi elevilor dezavantajaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile şi luarea unor măsuri în domeniul educaţiei; PL-x 319/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

208 voturi pentru, un vot împotrivă, 15 abţineri, 55 de colegi care nu votează.

Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2024 pentru autorizarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, a Serviciului Român de Informaţii şi a Consiliului Superior al Magistraturii să achiziţioneze autovehicule necesare desfăşurării activităţilor structurilor din cadrul acestora; PL-x 460/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

209 voturi pentru, un vot împotrivă, 15 abţineri, 54 de colegi care nu votează.

Adoptat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice; PL-x 465/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

205 voturi pentru, 22 de colegi se abţin, 54 nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce prevede această ordonanţă de urgenţă pe care noi n-am votat-o?

În primul rând, totuşi, un lucru bun, prevede ca din Fondul pentru mediu să poată fi finanţate reţelele de distribuţie a gazului, a Transelectrica, un lucru foarte bun. Reţineţi că acest lucru nu s-a putut face din fonduri europene sau de către Banca Europeană de Investiţii, pentru că n-au vrut - un lucru foarte grav.

În al doilea rând, este vorba de un lucru rău, dar este preluată o directivă care prevede ca orice certificat pentru emisii de gaze cu efect de seră pe care industria îl cumpără, "îl foloseşte", adică emite, şi totuşi uită, din orice motive, administrative, de exemplu, intră în insolvenţă, trebuie să îl plătească suplimentar cu 100 de euro per certificat.

În sine, acest sistem de comercializare a gazelor cu efect de seră prin emiterea unor certificate este un sistem demonic care ne-a distrus industria.

Cantitatea de certificate pusă la licitaţie pe piaţă a scăzut înainte de 2020, între 2013 şi 2020, cu 21%. Gândiţi-vă la criza actuală de petrol, când a scăzut comerţul cu 20% şi, în schimb, între 2020 şi 2030, va scădea progresiv în fiecare an cu 4%-5%, adică cu aproape 50%.

50% cu 20% - 70% din industria noastră va trebui să moară, şi moare progresiv, şi vedem asta, din cauza acestui sistem demonic privind comercializarea gazelor cu efect de seră, pe care niciun partid aflat în coaliţie şi la guvernare în toţi aceşti ani, pentru că am început printr-un regulament din 2003, nu l-a criticat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului naţional social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 637/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

202 voturi pentru, 55 împotrivă, 13 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

De ce am ales să mai ies încă o dată - pentru că cele două PL-x-uri se leagă.

Din 2027, Uniunea Europeană, Comisia Europeană introduce un al doilea sistem de comercializare a gazelor cu efect de seră, care va taxa emisiile, dioxidul de carbon din încălzirea clădirilor şi transportul rutier. Asta înseamnă că fiecare cetăţean care se încălzeşte cu lemne, cu cărbuni, cu uleiuri şi fiecare cetăţean care foloseşte, direct sau indirect, mijloace de transport care au la bază motoare cu ardere internă va plăti o taxă. Asta înseamnă o taxă pe aerul emis, pentru că dioxidul de carbon, fiind un gaz inofensiv, folositor în natură, este, practic, o taxă pe respiraţia noastră.

Bineînţeles că Uniunea vine - Comisia - şi ne spune, uitaţi, un anumit fond pentru cazuri sociale, pentru finanţarea unor proiecte. Dar exact la fel a început şi cu sistemul de comercializare a gazelor cu efect de seră pentru industrie, a fost gratis la început. Aşa şi acum, ne spun, nu va fi gratis, dar veţi primi nişte bani.

Veţi putea să furaţi din acei bani, puteţi să-i folosiţi cum vreţi la proiecte inutile, cum se întâmplă, dar această taxă pe respiraţie va rămâne.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 545/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

204 voturi pentru, două voturi împotrivă, 14 abţineri, 57 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Anquetil-Károly Kolcsár.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru votul acordat.

Modificările au fost necesare pentru a permite o intervenţie rapidă, fără blocaje administrative.

Însă am rămas siderat de poziţia unor colege de aici, de la plenul Parlamentului, cum că viaţa a 26 de persoane, precum şi suferinţele provocate de atacurile de urşi prin mutilarea cetăţenilor sunt lucruri banale, pe care le putem ignora.

Stimaţi colegi,

Trebuie să facem tot posibilul ca să prevenim astfel de evenimente şi să prevenim ca vieţile cetăţenilor să fie stinse.

Reafirm încă o dată că, pentru noi, siguranţa, viaţa şi securitatea cetăţeanului sunt pe primul loc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; lege ordinară.

Comisia pentru apărare, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

246 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 22 de colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Csaba Könczei.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt.

Toate ţările din Uniunea Europeană care au urs brun au şi cote de vânătoare. Aceste cote anuale variază între 1% şi 20%, raportat la efectivul ţării respective.

Prin proiectul votat, România va avea o cotă de circa 8%, raportat la populaţia de urs brun în momentul actual.

În consecinţă, suntem convinşi că conflictele om-urs se vor diminua considerabil.

Mulţumim pentru votul acordat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar POT.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Evident că am votat împotriva acestui proiect, deoarece România trebuie să militeze pentru prevenţie şi pentru a apăra viaţa.

Şi sunt şocată cum un fost ministru al mediului pledează pentru moarte şi nu pentru viaţă, din păcate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Domnule deputat,

Permiteţi-mi să vă explic că fiecare viaţă a fiecărui român contează, dar pe voi, aici, în realitate, nu vă interesează viaţa fiecărui om şi a fiecărui român, pentru că dacă v-ar interesa, aţi face prevenţie, v-aţi asigura că aceste atacuri nu s-ar întâmpla niciodată, aţi monitoriza cu atenţie fiecare urs din România şi v-aţi asigura că ştiţi în timp real geolocaţia acelui urs, în aşa fel încât să interveniţi, într-adevăr să protejaţi vieţile cetăţenilor şi bunurile lor.

Pe voi vă interesează nişte venituri rapide, să satisfaceţi nişte interese de altă natură, să ucideţi în continuare oameni şi animale.

Şi o să aveţi în continuare aceste atacuri, pentru că nu faceţi în realitate prevenţia de care spuneam, ci veţi susţine în continuare o industrie a morţii. Veţi merge probabil să vânaţi exemplarele cu peste 300 de puncte CIC, iar animalele care coboară vor coborî în continuare între oameni.

Nu vă doriţi deloc să salvaţi oamenii. Vă doriţi să faceţi bani. Din moarte. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Urmează şedinţa Biroului permanent şi apoi şedinţa Comitetului liderilor.

Vă mulţumesc.