Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 16 septembrie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a adoptat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi–PSD, 4 deputaţi–AUR, 4 deputaţi–PNL, 4 deputaţi–USR, 3 deputaţi–UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat–SOS România, un deputat–UPR, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Există momente în care politica trebuie să lase deoparte disputele şi să privească realitatea dincolo de propriile interese. Iar sănătatea este, fără îndoială, unul dintre aceste domenii.

Astăzi, spitalele şi serviciile de ambulanţă se confruntă cu riscul lipsei fondurilor necesare pentru a-şi continua activitatea până la sfârşitul anului. Nu este o problemă pe care o putem amâna. Vorbim despre oameni care au nevoie de tratament, despre urgenţe şi, uneori, despre vieţi care depind de capacitatea statului de a reacţiona.

Atunci când un om sună la 112, nu îl interesează cine este ministru, ce partid negociază sau cine câştigă o dispută politică. Îl interesează să vină ambulanţa. Îl interesează să găsească la spital un medic şi o asistentă care să îl poată ajuta.

De aceea, România are nevoie cât mai repede de un Guvern cu puteri depline, capabil să ia deciziile necesare şi să asigure finanţarea sistemului sanitar.

Dar finanţarea este doar o parte a problemei.

Cealaltă este lipsa personalului.

Vă dau un exemplu concret din judeţul Caraş-Severin.

Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş a solicitat 25 de posturi pentru medici, asistenţi medicali şi personal auxiliar. Au fost aprobate doar 4: un medic, doi asistenţi medicali şi un post pentru personal auxiliar. Patru posturi, din 25 solicitate.

Şi vorbim despre un spital municipal de urgenţă, care deserveşte nu doar Caransebeşul, ci o întreagă zonă extinsă a judeţului. În acest moment, acest spital mai are stoc de materiale pentru 19 zile, apoi ce se va întâmpla? Avem obligaţia să asigurăm fondurile necesare spitalelor şi serviciilor de ambulanţă, să deblocăm posturile de care unităţile medicale au cu adevărat nevoie. Deblocarea posturilor este necesară şi trebuie să continue. Dar nu este suficient să spunem că am deblocat posturi. Trebuie să vedem dacă numărul lor răspunde nevoilor reale ale spitalelor.

Când un spital de urgenţă solicită 25 de posturi şi primeşte doar 4, este evident că problema nu este rezolvată.

Stimaţi colegi,

Sănătatea nu trebuie să devină victima negocierilor politice.

Pentru că, dincolo de partide şi de negocieri, sunt oamenii. Iar oamenii au nevoie de spitale care funcţionează, de medici şi asistente suficiente şi de un stat care este prezent atunci când le este cel mai greu.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Sistemul de sănătate are nevoie de soluţii, nu de amânări".

Într-o perioadă dificilă din punct de vedere bugetar, responsabilitatea noastră este să stabilim foarte clar care sunt priorităţile statului român. Sănătatea trebuie să fie una dintre ele.

Semnalele venite în aceste zile din sistemul medical sunt îngrijorătoare. Spitalele atrag atenţia că fondurile pentru medicamente, materiale sanitare şi tratamente sunt insuficiente. Serviciile de ambulanţă avertizează că resursele financiare sunt tot mai limitate, inclusiv pentru cheltuielile necesare desfăşurării intervenţiilor.

Când nu mai sunt bani pentru medicamente, tratamente sau pentru funcţionarea ambulanţelor avem o problemă serioasă, care cere o soluţie imediată.

Este normal să discutăm despre reducerea deficitului. Este normal să cerem eficienţă şi responsabilitate în cheltuirea banului public. Şi este obligatoriu să eliminăm risipa, acolo unde ea există. Dar toate acestea trebuie făcute cu discernământ.

Finanţarea sistemului medical trebuie asigurată înainte ca problemele existente să se transforme într-un blocaj.

Nu este suficient să constatăm că nu sunt bani. Responsabilitatea celor care conduc este să găsească soluţii. Iar aici ajungem la o altă problemă, pe care nu o mai putem ocoli: stabilitatea politică.

România are nevoie de un Guvern stabil, cu susţinere parlamentară şi cu capacitatea de a lua şi aplica decizii. Un Guvern care să poată gestiona bugetul ţării şi să asigure finanţarea domeniilor esenţiale.

Prelungirea incertitudinii politice înseamnă decizii amânate. Iar deciziile amânate în sănătate pot avea consecinţe pe care nimeni nu şi le doreşte.

Oamenii nu pot aştepta până când politica îşi rezolvă problemele.

Bolnavii au nevoie de tratament astăzi. Spitalele au nevoie de medicamente astăzi. Ambulanţele trebuie să poată interveni astăzi.

Sănătatea trebuie să rămână o prioritate, indiferent de dificultăţile economice sau politice prin care trecem.

În sănătate, problemele nu pot fi lăsate pentru mai târziu.

Domnule prim-ministru demis,

Îngrijorările românilor privind nevoile sistemului de sănătate sunt pe deplin justificate şi vă solicităm măsuri concrete, luate la timp, care să le ofere siguranţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România traversează o profundă criză politică, a cărei soluţionare este posibilă doar prin asumarea curajoasă şi responsabilă a unor conduite politice şi publice care să prevaleze asupra măruntelor orgolii personale şi a intereselor partinice.

Modelul de risc generat de ascensiunea extremismului în Europa trebuie să reprezinte un stimul suficient pentru asumarea unor responsabilităţi politice capabile să creeze premisele necesare pentru soluţionarea actualei crizei interne.

Nu am văzut vreodată un risc politic mai mare pentru România, în ultimele două decenii, decât cel de acum: cu o situaţie economică dificilă la nivel naţional, cu războaie în imediata vecinătate a frontierei, cu tulburări geopolitice în creştere, în toate punctele fierbinţi ale planetei, cu provocări multiple la adresa ordinii internaţionale, cu o scădere evidentă a încrederii populaţiei în clasa politică locală şi în instituţiile naţionale şi europene, România se află acum într-un moment politic intern critic.

Vocaţia europeană a unei formaţiuni politice include asumarea de responsabilităţi, gesturi politice de rezonanţă, cultul dialogului şi al compromisului, arta negocierii, soluţii de ieşire din criză.

Avem nevoie ca resursa noastră naţională, umană şi politică să-şi demonstreze cu adevărat europenitatea ei, printr-o vocaţie a responsabilităţii, a echilibrului şi a dialogului, precum şi prin aptitudini reale de a construi soluţii politice europene raţionale pentru ţară.

În absenţa unor soluţii politice care să redea României stabilitatea europeană pe care o merită, ţara noastră va fi următoarea victimă a extremismelor politice din Europa.

Numai responsabilitatea, luciditatea şi soluţiile obţinute prin compromis raţional şi reciproc pot construi politic şi pot genera ieşirea din criză de care România are atâta nevoie acum. Orgoliile şi responsabilitatea se vor ţine şi pe mai departe în cuşca prea multor riscuri.

România are nevoie astăzi de oameni de stat adevăraţi, România are nevoie astăzi de soluţii europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc azi în calitate de iniţiator al unui proiect care pune în centrul său demnitatea copilului.

Pentru că avem o realitate despre care se vorbeşte prea puţin.

În România, până şi hainele au ajuns să îi împartă pe copii în bogaţi şi săraci.

Într-o clasă, un copil vine cu haine şi încălţăminte de mii de lei. Lângă el stă un copil ai cărui părinţi poate fac eforturi să îi cumpere strictul necesar.

Primul nu are nicio vină că familia lui îşi permite.

Dar nici al doilea nu trebuie să plătească, prin ruşine, ironii sau excludere, pentru faptul că familia lui are mai puţini bani.

Şcoala nu este un podium de modă.

Şcoala nu este un concurs între branduri.

Şcoala este locul în care copiii trebuie să concureze prin ceea ce ştiu, ce învaţă, şi nu prin hainele pe care le poartă.

De aceea am iniţiat acest proiect de lege.

Propunem introducerea unei ţinute şcolare unice în învăţământul preuniversitar de stat, dar nu vrem să dictăm de la Bucureşti cum trebuie să arate fiecare uniformă.

Comunitatea şcolară îşi va putea alege modelul şi elementele reprezentative.

În acelaşi timp, am introdus şi două garanţii esenţiale.

Prima: uniforma nu trebuie să devină o afacere pe banii părinţilor.

Nu vrem furnizori impuşi. Nu vrem monopol. Nu vrem uniforme de sute de euro şi părinţi obligaţi să cumpere de la "firma agreată". Vrem o ţinută decentă şi accesibilă, iar proiectul creează inclusiv posibilitatea subvenţionării kitului de bază.

A doua garanţie priveşte siguranţa.

Într-o şcoală în care elevii au o ţinută distinctă, profesorii şi personalul de pază pot identifica mult mai uşor o persoană străină care pătrunde în perimetrul şcolar. Este o măsură simplă, dar care poate deveni încă un filtru pentru protejarea copiilor noştri.

Stimaţi colegi,

Ştiu că vor exista şi critici. Se va spune că uniforma limitează libertatea de exprimare.

Eu cred că libertatea unui copil nu stă în marca tricoului pe care îl poartă. Libertatea lui adevărată începe atunci când poate intra într-o clasă fără să îi fie ruşine că părinţii lui sunt săraci.

Uniforma nu va elimina, cu siguranţă, bullyingul. Dar poate elimina unul dintre motivele lui.

Nu va rezolva toate problemele şcolii româneşti, cu siguranţă. Dar poate readuce în şcoală ceva ce am pierdut treptat: sentimentul de apartenenţă şi respectul pentru instituţia şcolii.

Şi mai ales poate transmite fiecărui copil un mesaj simplu: în afara porţii şcolii, familiile voastre pot avea posibilităţi diferite. Dincolo de poarta şcolii, sunteţi egali. Nu există copii de lux şi copii de mâna a doua. Există copii. Şi fiecare dintre ei are aceeaşi demnitate şi dreptul la aceeaşi şansă.

De aceea, o să vă cer votul pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Cotea, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Aurora-Adela Cotea:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

În ultima perioadă vorbim foarte mult despre deficit, despre reduceri de cheltuieli, despre măsuri fiscale şi despre nevoia de a face economii la buget. Sunt lucruri importante. Şi nimeni nu spune că statul nu trebuie să fie atent la felul în care cheltuieşte banii publici.

Dar, uneori, cred că uităm ceva.

În spatele cifrelor din buget sunt oameni. Sunt oameni pe care îi întâlnim în fiecare zi. Sunt pensionari care îşi calculează cu grijă banii până la sfârşitul lunii. Sunt familii care simt fiecare creştere de preţ la alimente şi la facturi. Sunt părinţi care încearcă să le ofere copiilor ceea ce le trebuie, chiar dacă pentru ei înseamnă să renunţe la multe lucruri. Şi mai sunt oameni care au muncit 30, 40 sau chiar mai mulţi ani şi care astăzi se întreabă dacă pensia le ajunge pentru toate cheltuielile.

Când vorbim despre aceste persoane, nu mai vorbim doar despre cifre. Vorbim despre vieţi.

Înţeleg că România trebuie să-şi pună finanţele în ordine. Este o responsabilitate pe care o avem cu toţii. Dar cred că trebuie să avem grijă cum facem acest lucru şi, mai ales, cine suportă costul acestor măsuri.

Nu putem cere mereu celor care au mai puţin să suporte cele mai grele sacrificii.

Un pensionar nu poate să-şi reducă factura la energie după cum reduce statul o cheltuială dintr-un tabel. O familie nu poate să spună că luna aceasta nu mai cumpără alimente pentru că trebuie să facă economii.

De aceea, atunci când luăm decizii, trebuie să ne gândim şi la realitatea de zi cu zi a oamenilor.

Partidul Social Democrat a susţinut întotdeauna ideea că dezvoltarea economică şi protecţia socială trebuie să meargă împreună.

Avem nevoie de investiţii, de locuri de muncă şi de o economie care produce. Pentru că, până la urmă, cel mai bun mod de a avea un buget mai puternic este să avem o economie mai puternică. Trebuie să le oferim această şansă.

Nu cred că soluţia pentru România este să le spunem oamenilor, de fiecare dată când apar probleme, că trebuie să strângă şi mai mult cureaua.

Cred că trebuie să ne uităm şi la ceea ce putem construi. Să facem investiţii. Să dezvoltăm economia. Să creăm locuri de muncă. Să reducem risipa din administraţie şi să eliminăm cheltuielile care nu sunt necesare.

Dar, în acelaşi timp, să nu uităm de cei care au nevoie de sprijin.

Am intrat în Parlament pentru a reprezenta oamenii. Iar oamenii pe care îi întâlnesc în comunităţile noastre nu îmi vorbesc despre procente şi nici despre indicatori economici. Îmi vorbesc despre preţul alimentelor, despre medicamente, despre facturi, despre copii şi nepoţi, despre dacă mai pot sau nu să se descurce de la o lună la alta.

Putem face ordine în finanţele ţării şi trebuie să o facem.

Dar trebuie să o facem cu măsură şi cu respect pentru oameni.

O ţară înseamnă oamenii care trăiesc în ea.

Iar eu cred că România poate să-şi rezolve problemele fără să-şi lase ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După declaraţia mea de săptămâna trecută unii s-au agitat şi vreau să spun un lucru foarte clar. Am primit ameninţări. Am primit inclusiv mesajul: "Lasă, că ne întâlnim noi!".

Eu sunt asumat şi îmi asum fiecare cuvânt pe care îl spun. Dar să fie foarte clar: nu am venit din Belgia ca să-i păcălesc pe maramureşeni şi nici ca să mă aşez la masa voastră, la şpriţuri şi înţelegeri, cum faceţi voi de 36 de ani. Eu am venit aici, în Parlament, să-i reprezint pe oameni, pe oamenii care m-au trimis aici.

Să ştiţi că pin-ul de la piept şi funcţia nu vă fac mai importanţi decât oamenii pe care îi conduceţi. Vă zbateţi doar pentru voi, pentru familiile voastre şi pentru grupurile voastre de interese, nu şi pentru oamenii pe care îi reprezentaţi.

Dar să ştiţi că funcţiile sunt trecătoare. Nu vă aparţin pentru totdeauna. Românii vor vota şi altceva.

Eu nu sunt organ de anchetă. Nu dau verdicte. Dar dacă un singur om pe care îl reprezint vine la mine cu o sesizare, este de datoria mea să o trimit mai departe către instituţiile abilitate. Asta am făcut şi asta am să fac în continuare.

Iar dacă aceste instituţii nu îşi fac treaba, de aceea ajung oamenii să vină la un parlamentar din opoziţie, ca la o ultimă speranţă.

Ştiu că oamenilor le este frică să vorbească. Ştiu că mulţi tac, pentru că riscă să-şi piardă locul de muncă. Eu însă am făcut sacrificii să vin în România şi nu o să tac în faţa nedreptăţilor oamenilor.

Mie ce puteţi să-mi faceţi? Credeţi că îmi este frică?

Eu dorm liniştit seara când pun capul pe pernă. Pentru că ştiu de ce am venit în Parlament şi ştiu cine m-a trimis aici.

M-aţi ameninţat. Atât puteţi? Ce sunteţi voi? Interlopi? Gangsteri? Grupuri infracţionale organizate? Clanuri mafiote?

Poate că totul rămânea la nivelul unei simple declaraţii politice, dar prin ameninţările voastre nu aţi făcut decât să mă determinaţi să lupt şi mai tare pentru dreptate.

De aici, din Parlamentul României, unde m-au trimis maramureşenii să-i reprezint, voi continua să spun adevărul şi să cer verificarea fiecărei sesizări.

Şi dacă tot s-au deblocat posturile, măcar acum începeţi să faceţi corect concursurile pentru ocuparea lor. Fără pile. Fără intervenţii. Fără relaţii. Lăsaţi oamenii competenţi să aibă o şansă!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"«Naţionalism sănătos» în slujba străinilor sau naţionalism adevărat şi patriotism curat?"

Zilele trecute, l-am văzut cu toţii pe Nicuşor Dan mergând la Catedrala Naţională, căreia îi tăiase fondurile în vremea în care era primar, şi făcând o politică deşănţată în faţa Sfântului Altar, vorbind despre un aşa-numit "naţionalism sănătos" şi ridicând în slăvi valorile creştine.

El, care a înfiinţat USR, un partid anticreştin şi antiromânesc. El, care trăieşte în concubinaj de peste 20 de ani, cu doi copii, şi îşi trimite mândra–nu e clar în ce calitate–să reprezinte statul român în străinătate. El, care a refuzat să aloce bani pentru Catedrala Naţională şi, în general, pentru biserici. El, care nu s-a poziţionat în favoarea referendumului pentru familie. El, care a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat. El, care slujeşte interesele străinilor în fiecare zi.

Acum, disperat să nu fie suspendat din funcţie şi trimis la judecata românilor, ştiind că ar fi imediat demis, s-a apropiat de biserica strămoşească şi lansează concepte precum "naţionalismul sănătos". Pupă icoanele şi face politică în faţa Sfântului Altar. Încearcă să convingă majoritatea creştinilor din ţara aceasta că este pios şi patriot şi că noi, cei de la AUR, suntem cei răi şi vicleni, care nesocotim credinţa şi valorile românilor.

Lupul strigă "lupii", dar pe cine îşi imaginează că mai păcăleşte? Până şi pe susţinătorii săi cei mai fanatici i-a dezamăgit crunt.

Îi spun eu lui Nicuşor Dan ce înseamnă naţionalismul adevărat, nu pirueta pe care o face el acum. Naţionalismul pe care l-a promovat tatăl meu, Corneliu Vadim-Tudor.

Naţionalismul adevărat înseamnă să susţii interesele naţionale ale României atunci când mergi în străinătate. Să promovezi afacerile româneşti. Să pui fermierii români pe primul loc, nu fermierii ucraineni. Să nu mai dai bani şi armament în secret Ucrainei, ci să faci demersuri diplomatice pentru încheierea războiului. Să desemnezi un prim-ministru competent şi patriot, nu o catastrofă precum Ilie Bolojan, care i-a buzunărit pe toţi românii. Să te întrebi şi să întrebi public de ce un litru de benzină a ajuns să coste 10 lei, iar energia este cea mai scumpă din Europa. Să-l iei de guler pe Mugur Isărescu de la Banca Naţională şi să-l întrebi de ce România are cea mai mare inflaţie din Europa.

Asta înseamnă naţionalismul adevărat. În fiecare zi să fii în slujba românilor, nu împotriva lor. Să urmăreşti prosperitatea lor, nu sărăcirea lor.

Este ceea ce ar fi reuşit Călin Georgescu, dacă ar fi fost lăsat să ajungă la putere!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Patru legi promulgate în bilanţul activităţii mele de până acum, ca deputat"

Foarte puţini parlamentari se pot mândri cu un bilanţ precum cel al meu. Sunt profesor universitar doctor Ciprian Paraschiv, aflat la doar primul mandat. Iar activitatea mea a devenit inclusiv un reper în cadrul Partidului AUR, la nivel naţional. Semn clar că funcţia de preşedinte al Comisiei pentru tineret şi sport din Camera Deputaţilor, care mi-a fost conferită încă de la începutul mandatului, a fost o alegere mai mult decât inspirată.

Ieşenii mi-au oferit încrederea prin vot, şi sunt mândru că mă detaşez între reprezentanţii care onorează cu muncă şi rezultate această încredere. Într-un bilanţ intermediar al activităţii mele, regăsim deja patru legi devenite realitate, proiecte legislative pe care le-am elaborat şi promovat.

Deja toată ţara ştie de "Legea Paraschiv", noul cadru legislativ care a înlocuit Legea nr. 4 şi care este dedicat bunei desfăşurări a evenimentelor sportive din România.

Pe stadioanele din România, românii se bucură de libertate şi au scăpat de abuzuri, suporterii pot consuma bere şi îşi pot susţine favoriţii într-un mediu adaptat anului 2026. Iar reacţiile la noua lege pusă în practică sunt excelente din toată lumea sportului românesc.

Apoi, tot de numele lui Ciprian Paraschiv se leagă elaborarea, iniţierea şi susţinerea proiectului legislativ promulgat, prin care s-a instituit funcţia de consilier sportiv, acordându-se astfel posibilitatea ca entităţile sportive şi sportivii să poată fi reprezentaţi juridic la costuri mult mai mici şi de către specialişti cu o cunoaştere specifică a sportului şi a problematicii lui.

Toţi românii se pot bucura de-acum de partidele echipelor naţionale de handbal în mod gratuit la TV, în urma unui alt proiect de succes de-al meu. Iar 2027 va fi "Anul Ilie Năstase", celebrând personalitatea sportivului de legendă şi dezvoltând o serie amplă de acţiuni pentru promovarea sportului românesc, tot prin demersurile întreprinse de mine.

Un alt cincilea proiect legislativ a primit votul Parlamentului în plen, însă nu a fost promulgat de preşedintele Nicuşor Dan, cu toate că acesta viza minimum 40% sportivi români pe teren în competiţiile sporturilor de echipă, aşadar un pas major spre revitalizarea sportului românesc la acest nivel. Nicuşor Dan a trimis proiectul la CCR şi s-a blocat astfel iniţiativa.

Nu în ultimul rând, o serie de 15 amendamente cu impact major la alte proiecte legislative au fost depuse de către mine. Lumea sportului autohton a primit deja cu feedback excelent măsura cu mărirea plajei de angajaţi din structurile sportive care pot beneficia de contractele de activitate sportivă, uşurându-se astfel bugetul de cheltuieli al cluburilor din România.

Le mulţumesc încă o dată ieşenilor pentru votul acordat şi îi asigur că voi face tot ce ţine de mine ca să-i fac mândri.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL. (Vociferări.)

Haideţi, domnule deputat!

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există în România o molimă care se răspândeşte sub ochii noştri şi are efect de domino. Este dependenţa de jocurile de noroc şi e cauza unui lung lanţ de tragedii şi de vieţi date peste cap. Pentru că, atunci când loveşte, nu cad piese, ci oameni. Iar când cade unul, îi trage după el pe cei de acasă, pe cei din jurul lui şi, de acolo, întreaga comunitate.

Un român care cere să fie oprit de la păcănele ajunge să mai facă, paradoxal, încă un pariu: că statul îl va proteja. Ei bine, e un pariu pierdut din start. Şi vă explic de ce.

Un om care recunoaşte că a pierdut controlul e pus la zid: face tot ce îi stă în putinţă să se trateze de dependenţă, să-şi redreseze viaţa şi să salveze banii familiei. Însă, pentru asta, are nevoie ca hotărârea lui de a sta departe de ce-i creează dependenţă să fie mai puternică decât impulsul de a juca din nou.

Oricine poate să semneze, în România, o cerere de blocare a propriului acces la jocurile de noroc. Până acum, 54.000 de români au solicitat să fie radiaţi din baza de date a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. Doar că simpla radiere nu e o garanţie pentru o viaţă fără dependenţă de păcănele atât timp cât oricine are şi dreptul să revină asupra deciziei sale.

Culmea e că, pe site-ul instituţiei, procedura de autoexcludere vine la pachet cu aceea prin care îţi poţi retrage consimţământul privind autoexcluderea. Cu alte cuvinte, ai uşa mereu deschisă să te întorci la dependenţă. Şi durează maximum 24 de ore să intri sau să ieşi pe această uşă.

Dragi colegi,

Un om care îşi recunoaşte dependenţa şi cere să fie oprit trebuie să poată conta pe stat. Fără să mai parieze pe asta. De aceea, sunt ferm împotriva proiectelor de lege care introduc termene de 12, 24 sau 36 luni de autoexcludere, ca şi când dependenţa de jocuri de noroc ar fi o banală răceală de care te vindeci cu o cură de paracetamol, şi nu o boală cronică pentru care indicaţiile sunt recuperare pe termen lung, monitorizare şi sprijin continuu.

Solicit conducerii Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi Ministerului Finanţelor revizuirea măsurilor de protecţie pentru jucătorii care cer autoexcluderea. De asemenea, propun implicarea băncilor şi a procesatorilor de plăţi în efortul de recuperare a oamenilor care vor să-şi recapete controlul asupra propriei vieţi. Sunt suficiente modele de bune practici în statele europene, unde tranzacţiile către jocuri de noroc ale persoanelor autoexcluse sunt blocate, iar deblocarea este posibilă numai după expirarea perioadei minime de protecţie.

100.000 de români se confruntă cu o formă severă de dependenţă de jocurile de noroc, iar 1 din 4 adolescenţi a jucat cel puţin o dată la păcănele.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

România este şi trebuie să rămână un stat european activ, respectat şi capabil să participe cu seriozitate la construcţia deciziilor Uniunii Europene.

Dar apartenenţa la Uniunea Europeană nu înseamnă renunţarea la apărarea interesului naţional. Dimpotrivă, responsabilitatea unui politician român care merge la Bruxelles este, înainte de toate, aceea de a reprezenta România cu demnitate, coloană vertebrală, echilibru şi fermitate.

Din păcate, în ultimul an, am asistat prea des la o inversare a acestei logici. De la instalarea actualului Guvern, numeroase decizii importante pentru România au fost discutate mai întâi la Bruxelles şi explicate abia ulterior cetăţenilor români.

Bruxelles-ul nu trebuie privit nici ca o "Înaltă Poartă", nici ca locul unde mergem să cerem aprobarea pentru politica internă, dar mai ales a celei externe. Este masa la care România trebuie să stea ca un stat membru cu drepturi egale şi cu propriile interese legitime.

Stimaţi colegi,

Un exemplu care trebuie să ne dea tuturor de gândit este disputa referitoare la cele aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Faptul că fonduri destinate României au ajuns să fie invocate într-o dispută politică privind legislaţia de integritate şi situaţia unui lider politic român este, în sine, profund problematic.

Banii europeni destinaţi României nu sunt ai unui partid, ai unui premier sau ai unui lider politic, sunt resurse pentru dezvoltarea României.

Din acest motiv, cred cu tărie că orice reprezentant al Guvernului României are obligaţia de a acţiona cu maximă prudenţă atunci când o dispută internă ajunge pe masa instituţiilor europene.

Nu putem accepta ceea ce premierul interimar şi ministrul demis al afacerilor externe au făcut, prin intervenţia la nivel european, pentru urgentarea verificării unei legi adoptate în Parlamentul României.

Interesul românilor şi al României trebuie să fie pus întotdeauna pe primul loc.

Ministrul demis al afacerilor externe a susţinut, alături de reprezentanţii altor zece state membre, extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene.

Este o temă care merită o dezbatere serioasă.

Pentru state precum România, regula unanimităţii nu reprezintă doar o procedură birocratică. Ea reprezintă şi o garanţie că, atunci când sunt în joc interese naţionale majore, vocea fiecărui stat membru contează.

De aceea, înainte de a susţine diminuarea utilizării unanimităţii, trebuie să ne întrebăm foarte clar: ce câştigă România şi la ce instrumente de protejare a propriului interes renunţă?

Politica externă nu se face prin automatism şi nici prin conformism.

România are nevoie de politicieni europeni, dar mai ales de politicieni români la Bruxelles: oameni capabili să coopereze, să negocieze şi să construiască alianţe, fără să uite niciodată pe cine... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"PSD a adoptat doctrina socialismului de caviar!"

În ultimii ani, socialiştii români şi-au schimbat în mod radical doctrina, convingerile şi, mai ales, modul de acţiune. PSD a abandonat vechiul principiu "sărac şi cinstit" şi a adoptat un nou slogan, "bogat şi arogant", bazat pe: zboruri costisitoare cu avioane private, vacanţe de lux în insule exclusiviste, haine şi maşini deosebit de scumpe, apartamente şi case de milioane de euro şi averi impresionante.

Nu este rău dacă socialiştii îşi permit o asemenea viaţă de lux, atâta vreme cât banii pe care îi cheltuiesc provin din surse certe şi licite, însă nu putem să trecem cu vederea faptul că întreaga societate se întreabă: "de unde atâta prosperitate la nişte politicieni care au lucrat toată viaţa doar la stat?!".

Stimaţi colegi,

Un socialist de caviar înţelege mult mai greu problemele societăţii: problemele pensionarilor, ale angajaţilor cu salariul minim, ale elevilor şi studenţilor şi, mai ales, ale antreprenorilor români, care nu-şi permit să meargă în vacanţe nici măcar la Mamaia. PSD nu are niciun fel de credibilitate atunci când vorbeşte despre teme sociale şi, mai ales, despre problemele mediului de afaceri din România. Mulţi dintre politicienii PSD vor să semene mai degrabă cu oligarhii ruşi decât cu politicienii de la Bruxelles, lucru care îmi explică în mare parte apropierea de AUR şi de alte partide extremiste.

Personal, îmi doresc ca toţi românii să fie prosperi. Vreau să avem români bogaţi şi oneşti, iar prosperitatea să provină din muncă, din investiţii economice, din antreprenoriat şi din activităţi agricole. Nu doar membrii PSD trebuie să fie prosperi, ci întreaga naţiune.

Acest obiectiv nu se poate realiza decât într-o economie liberală, în care munca şi investiţiile sunt recompensate la adevărata lor valoare, în care resursele publice colectate prin impozite şi taxe se întorc integral la cetăţeni prin servicii publice mai bune şi prin sprijin pentru dezvoltarea economică. Nu există o cale mai sigură pentru a asigura prosperitatea şi modernizarea societăţii româneşti decât cea bazată pe o viziune liberală.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Călin-Graţian Gal, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Lecţia PNRR, lecţia viitorului Guvern!"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a reprezentat proiectul de ţară al României, un program ambiţios de reforme şi investiţii, cu buget detaliat şi grafic concret de implementare.

PNRR a pus la încercare capacitatea administraţiei publice centrale şi locale de a pregăti tehnic jaloanele şi de a elabora legislaţia aferentă. Totodată, PNRR a testat voinţa partidelor politice de a-l implementa, prin modul în care acestea au acţionat pentru adoptarea măsurilor de reformă, îndeplinirea ţintelor asumate şi atragerea fondurilor europene.

Închiderea Planului este un moment de bilanţ şi de adevăr.

După ultima revizuire, România are prin PNRR o alocare mai mică faţă de momentul negocierii, de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Practic, până la sfârşitul lunii august, România încasase aproximativ 13 miliarde de euro, prin prefinanţări şi cererile de plată aprobate. Aceşti bani au pus în mişcare investiţii în infrastructură, energie, sănătate, educaţie şi digitalizare.

PNL a susţinut constant ideea că reformele şi investiţiile asumate prin PNRR trebuie tratate ca prioritate naţională. De când Guvernul este condus de Ilie Bolojan, şi în special în ultimele luni, s-a lucrat contracronometru pentru îndeplinirea jaloanelor restante, deblocarea cererilor de plată şi salvarea unei părţi cât mai importante din aceşti bani.

În schimb, PSD a picat testul politic al implementării PNRR. România a pierdut 770 de milioane de euro prin neîndeplinirea jalonului privind noua Lege a salarizării unitare.

În aceste luni, PNL a demonstrat că, atunci când există voinţă şi responsabilitate, întârzierile pot fi recuperate şi proiectele finalizate, în timp ce PSD a continuat să blocheze şi să amâne adoptarea acestor proiecte de interes naţional.

PNRR ne lasă o lecţie importantă: fondurile europene înseamnă investiţii, dar înseamnă şi responsabilitate, termene respectate şi reforme asumate. Această lecţie devine obligatorie pentru viitorul Guvern. Mesajul PNL este simplu: România nu îşi mai poate permite să rateze modernizarea. PNRR se încheie, dar nevoia de investiţii nu se încheie.

Vom cere transparenţă, competenţă şi răspundere de la viitorul Guvern şi vom monitoriza fiecare măsură pentru a ne asigura că banii din PNRR vor ajunge să finanţeze investiţiile asumate: şcoli, spitale, autostrăzi.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat, Circumscripţia Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Reindustrializarea României".

Vă supun astăzi atenţiei un subiect care priveşte direct viitorul economic al României, şi anume relansarea industriei prelucrătoare naţionale.

Ministerul Finanţelor a anunţat deschiderea, începând cu data de 15 octombrie a acestui an, a primei sesiuni de depunere a cererilor pentru mecanismul de stimulare a investiţiilor destinat realizării de produse cu deficit comercial în industria prelucrătoare, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 486/2026. Pentru această etapă sunt alocate 759 de milioane de lei, adică aproximativ 150 de milioane de euro, parte a unui program multianual cu un buget total de 5,3 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro, valabil până în anul 2032.

Acest instrument este gândit pe termen lung, cu acorduri de finanţare, iar plata ajutorului de stat poate fi eşalonată până în anul 2036. Acest instrument poate fi accesat atât de companii deja active, cât şi de întreprinderi nou-înfiinţate, indiferent dacă sunt IMM-uri sau companii mai mari, condiţia fiind realizarea în România a unei investiţii iniţiale de minimum 10 milioane de euro, destinate construcţiilor noi, echipamentelor tehnologice şi activelor necorporale.

Stimaţi colegi, dincolo de aceste cifre, miza acestui program este una structurală. România importă astăzi produse pe care, cu investiţiile potrivite, le-ar putea produce la nivel local. Fiecare pas către reducerea acestei dependenţe înseamnă locuri de muncă create aici, valoare adăugată reţinută în economie şi lanţuri de furnizori româneşti consolidate. Este exact direcţia propusă de acest mecanism: nu o creştere oarecare, ci una calitativă, bazată pe tehnologie, producţie internă şi competitivitate.

Salut flexibilitatea oferită companiilor, prin opţiunea între grant direct şi credit fiscal, adaptată nevoilor fiecărui proiect, precum şi digitalizarea procesului de depunere, prin platforma Big Project 486, disponibilă în perioada 15 octombrie–25 noiembrie 2026.

În acelaşi timp, cred că avem obligaţia de a urmări atent implementarea acestui program: să verificăm dacă fondurile ajung realmente în sectoarele strategice vizate, dacă sunt respectate termenele, dacă IMM-urile româneşti au acces real la aceste resurse şi, de asemenea, să evaluăm rezultatele referitoare la locurilor de muncă create şi reducerea deficitului comercial.

Susţin orice iniţiativă care aduce investiţii productive în România şi subliniez, totodată, nevoia unei monitorizări riguroase, pentru ca acest program să devină un instrument real de reindustrializare a ţării.

România are nevoie de o industrie prelucrătoare puternică, de exporturi mai mari şi de o economie mai puţin dependentă de importuri. Este momentul ca Parlamentul să susţină, prin control şi dialog constant cu Guvernul, transformarea celor 759 de milioane de lei în tehnologie, în fabrici şi locuri de muncă reale.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Ţara are nevoie de guvernare, de predictibilitate şi de decizii!"

România traversează o perioadă în care are nevoie de stabilitate, decizii rapide şi instituţii care să funcţioneze la capacitate deplină. În schimb, PSD a ales să deschidă o criză politică, fără să ofere o soluţie pentru ziua următoare. Este uşor să dărâmi. Mult mai greu este să construieşti şi să pui ceva în loc. În acest moment, ţara are nevoie de un guvern cu puteri depline, capabil să ia decizii economice importante, să pregătească un buget credibil şi să asigure continuitatea marilor investiţii. Avem proiecte care nu pot fi puse pe pauză, finanţări care trebuie protejate şi angajamente care trebuie respectate. Fiecare săptămână pierdută în negocieri sterile şi jocuri de culise înseamnă mai multă incertitudine pentru economie, mai multă incertitudine pentru administraţiile locale şi, mai ales, pentru cetăţeni.

Premierul Ilie Bolojan a atras atenţia asupra unui lucru esenţial. Timpul nu lucrează în favoarea României. Cu cât blocajul politic se prelungeşte, cu atât costurile devin mai mari. Investitorii aşteaptă claritate. Primarii aşteaptă predictibilitate pentru proiectele aflate în derulare. Companiile au nevoie să ştie care sunt regulile fiscale şi economice pentru următoarea perioadă. Cetăţenii au nevoie să ştie că statul poate lua decizii şi că nu este paralizat de ambiţiile unor partide. PSD pare însă mai preocupat de propriile negocieri, de poziţii şi de avantajele politice pe care speră să le obţină din această criză. România nu poate fi pusă în aşteptare până când PSD consideră că a obţinut suficiente garanţii pentru propriile interese. PNL a susţinut şi va continua să susţină o soluţie rapidă şi responsabilă. Avem nevoie de un executiv legitim, cu mandat deplin, care să poată continua reformele şi investiţiile şi să ofere economiei o direcţie clară.

Crizele politice nu sunt gratuite. Nota de plată ajunge întotdeauna la cetăţeni, prin investiţii întârziate, prin instabilitate şi prin pierderea încrederii în politic. De aceea, responsabilitatea politică înseamnă mai mult decât să provoci căderea unui Guvern. Înseamnă să fii pregătit să oferi o alternativă serioasă. România nu îşi permite luni întregi de blocaj doar pentru ca PSD să îşi rezolve calculele interne. Ţara are nevoie de guvernare, de predictibilitate şi de decizii!

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Fabrica de furie. Când minciuna devine armă politică".

Stimaţi colegi,

O societate nu se îmbolnăveşte doar din cauza sărăciei sau a nedreptăţii, se poate îmbolnăvi şi de minciună. Zi după zi, clip după clip, fake news după fake news, până când vecinul devine duşman, medicul devine conspirator, Europa devine inamic, instituţiile devin "oculta", iar orice adevăr care nu convine este declarat propagandă.

Asta se întâmplă astăzi în România. Există o industrie politică a furiei care nu încearcă să rezolve nemulţumirile oamenilor, ci să le exploateze. Iar ceea ce am văzut în Piaţa Victoriei este un exemplu perfect.

Fermierii şi crescătorii de animale au tot dreptul să protesteze. Au probleme reale, revendicări reale şi tot dreptul să ceară Guvernului soluţii.

Numai că peste protestul lor s-au aşezat rapid maşinăriile politice ale AUR. Simpatizanţi mobilizaţi, oameni aduşi din ţară, propagandă online şi aceeaşi reţetă pe care o cunoaştem deja.

Asta este politica AUR. Nu rezolvă probleme, le transformă în combustibil electoral. Pentru că George Simion şi extremiştii nu au nevoie de o Românie liniştită, au nevoie de o Românie permanent furioasă.

Au nevoie ca românul să creadă că cineva îl minte, cineva îl fură, cineva îi ia ţara, cineva îi otrăveşte mâncarea, cineva îi fură libertatea. Întotdeauna există un duşman: Bruxellesul, ucrainenii, multinaţionalele, Guvernul, medicii. Oricine, numai adevărul nu.

Aşa se otrăveşte o societate. Nu dintr-odată. Picătură cu picătură, până când minciuna devine mai confortabilă decât adevărul. Iar cei care fac asta nu sunt patrioţi. Patriotismul nu înseamnă să întorci românii unii împotriva altora. Nu înseamnă să transformi fiecare nemulţumire într-o revoltă şi fiecare protest într-o oportunitate electorală.

Extremiştii nu au nevoie ca românilor să le fie mai bine. Au nevoie ca oamenii să creadă permanent că totul se prăbuşeşte. Pentru că, dacă România devine mai calmă, mai prosperă şi mai lucidă, fabrica lor de furie rămâne fără materie primă. De aceea au nevoie permanent de duşmani. De aceea adevărul îi încurcă.

România are nevoie de mai puţini negustori de furie şi de mai mulţi oameni care spun adevărul. Pentru că o ţară poate supravieţui unei minciuni. Dar o societate hrănită zilnic cu minciună ajunge, într-un final, să se lupte cu ea însăşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Miklós Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR.

Stimaţi colegi din sală,

Am rugămintea să vorbiţi puţin mai încet, să nu-i deranjăm pe cei care susţin declaraţiile politice.

Mulţumesc.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Constrângerea şi ura dezbină".

Stimaţi colegi,

Mai multe episoade din ultimele zile ne arată adevărata faţă a extremismului promovat de Partidul AUR: simbolurile statului sunt transformate în instrumente de constrângere, iar comunitatea maghiară, într-un duşman permanent.

Imaginaţi-vă, dragi colegi, un primar, un director de şcoală sau un elev care este chemat în faţă şi obligat să sărute drapelul. Dacă refuză, riscă o amendă de până la 10.000 de lei. Aceasta nu este o ceremonie demnă şi nu este patriotism, drag coleg. Este un test public de loialitate, impus prin frică.

Să spunem lucrurilor pe nume: un asemenea proiect poate transforma reprezentanţi ai comunităţii în ţinte permanente ale provocărilor, reclamaţiilor, amenzilor şi presiunilor publice.

Eu respect drapelul României. Tocmai de aceea refuz ca el să fie transformat într-un instrument de constrângere. Drapelul merită respect, iar oamenii merită libertate şi demnitate.

Modul de a face politică al AUR se vede şi în atacurile permanente ale colegului nostru, domnul Dan Tanasă, împotriva comunităţii maghiare din România. De ani întregi, acest politician practică un discurs şovin şi grobian: atacă inscripţiile în limba maghiară, plăcuţele bilingve şi simbolurile comunităţii noastre. Prin declaraţiile sale, le transmite membrilor comunităţii noastre mesajul că locul lor ar fi "acasă", în Ungaria.

Asemenea declaraţii iresponsabile nu rămân între zidurile Parlamentului. Ele alimentează climatul în care, de ani de zile, pe stadioanele din România se strigă: "Afară, afară cu ungurii din ţară!". Acest fenomen a devenit o constantă, iar reacţia instituţiilor competente rămâne prea slabă şi lipsită de consecvenţă. Nu este o simplă scandare de tribună, dragi colegi. Este ură etnică. Iar ura alimentată de politicieni ai AUR şi tolerată în spaţiul public poate avea consecinţe reale.

Să fie foarte clar pentru toată lumea: noi, maghiarii din România, suntem acasă în această ţară. Noi nu cerem privilegii. Dar nu vom renunţa la demnitatea, identitatea şi dreptul nostru egal de a vorbi şi a decide despre viitorul acestei ţări.

Nici Dan Tanasă şi nici Partidul AUR nu ne pot retrage acest drept.

Un partid care transformă drapelul într-un test de supunere nu apără România. O dezbină şi o slăbeşte.

Drapelul merită respect, iar cetăţenii merită libertate.

România merită mai mult decât politica urii practicată de Partidul AUR.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae Păun, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Nicolae Păun:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema pe care o aduc în discuţie de la înalta tribună a Parlamentului, în această dimineaţă, este discriminarea şi rasismul în spaţiile publice şi pe stadioane.

În ultimele luni, în ultimii ani, cu precădere anul acesta, în competiţiile sportive desfăşurate pe stadioanele din România, galeriile cluburilor, ale echipelor de fotbal, echipe consacrate, cu foarte multă experienţ㠖 Steaua, Dinamo, Rapid şi aşa mai departe – şi-au permis să introducă pe stadioane bannere cu tot felul de sloganuri adresate comunităţilor de romi din România, cum ar fi "Moarte ţiganilor!", "Ieri în sclavie, astăzi în galerie" şi aşa mai departe.

OK, putem înţelege că o competiţie sportivă să desfăşoară în alţi parametri şi cred că avem o responsabilitate civică să ne gândim cum putem reglementa aceste tipuri de comportament. Dacă ne gândim la o generaţie chiar prezentă şi viitoare, nu în felul acesta o putem educa.

Ştim cu toţii, copiii noştri sunt îndemnaţi să meargă să facă sport, pentru că sportul educă, dar închipuiţi-vă cam cum s-ar fi simţit Rică Răducanu, Ilie Dumitrescu sau mari alţi sportivi, sub presiunea aceasta a galeriilor, dacă ar mai fi jucat la performanţa în care au jucat.

Concluzia mea este următoarea: fac apel la instituţiile statului român de forţ㠖 Parchetul Public, Ministerul de Interne, Federaţia Română de Fotbal şi LPF-ul – să elaborăm un program şi o strategie de combatere a acestor forme de rasism.

Chiar şi pe dumneavoastră vă invit, stimaţi colegi, ca împreună să ne gândim care este generaţia de mâine şi cum va arăta tineretul nostru în viitor, mai ales în domeniul sportiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Csillag, neafiliaţi.

Domnul Andrei Csillag:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"România trebuie să ajute Ucraina, dar nu oricum şi nu cu orice preţ"

Este în interesul nostru ca Rusia să fie ţinută cât mai departe de graniţele ţării. Cât timp statul ucrainean rezistă, noi suntem mai în siguranţă. Dar sprijinul nu poate fi un cec în alb. Kievul trebuie să înţeleagă că cine vrea ajutor trebuie să ofere respect.

După ce o dronă ucraineană a explorat în Portul Constanţa, autorităţile române au cerut explicaţii şi au trimis 14 întrebări. Răspunsurile au venit târziu şi incomplet, iar Bucureştiul a fost nevoit să ceară noi clarificări. Aşa ceva nu poate deveni normalitate între două state care se numesc partenere.

Am oferit bani, sprijin politic, economic şi militar, am suportat costuri şi am fost solidari. Dar solidaritatea nu înseamnă supunere. Nu putem fi ţara care plăteşte, ajută şi apoi tace.

Avem o istorie complicată cu vecinii noştri, există răni şi neîncredere. Tocmai de aceea, o relaţie serioasă nu poate fi construită pe discursuri frumoase, ci pe respect reciproc.

Trebuie să fim fermi, să cerem respectarea drepturilor românilor de acolo, să ne protejăm fermierii şi economia, să cerem explicaţii imediat, atunci când securitatea noastră este pusă în pericol. Şi, în acelaşi timp, avem interes strategic ca Ucraina să reziste în faţa Rusiei. Nu din iubire pentru Kiev, nu pentru că ne-o cere Bruxellesul, ci pentru că Rusia, cât mai departe de graniţele noastre, înseamnă mai multă securitate pentru noi.

Ajutăm, dar nu necondiţionat.

Suntem solidari, dar nu obedienţi.

Oferim sprijin, dar cerem respect.

Pentru că politica externă nu se face din emoţie şi nici la ordinul altora. Se face printr-un singur lucru: interesul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ciobanu Adrian, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Extremismul politic a adus în istoria României doar violenţe, ură între semeni, dezbinare naţională şi multă sărăcie. Din păcate, germenii extremismului politic au fost din nou sădiţi în România, cu mult ajutor de la Răsărit, pentru a devia cursul ţării noastre de la Uniunea Europeană şi din familia euroatlantică.

În ultimul an, extremiştii s-au aliat cu PSD şi au dărâmat Guvernul Bolojan, care prin mari eforturi a reuşit să stabilizeze economia naţională, să reducă deficitul bugetar şi inflaţia şi care a demarat mai multe reforme esenţiale la nivelul statului român.

Astăzi, aceiaşi extremişti umblă buimaci pe holurile Parlamentului şi cerşesc semnături pentru suspendarea Preşedintelui României, parcă pentru a da o lovitură decisivă democraţiei româneşti. Nervoşi că jocurile subversive nu le ies, s-au dus peste fermierii români care-şi strigau nemulţumirile legitime în faţa Guvernului şi au deturnat manifestaţia acestora într-o acţiune violentă împotriva autorităţilor statului român. Dacă mă uit bine prin sală, voi putea recunoaşte mai mulţi demnitari care au mers la faţa locului pentru a constata că toate acţiunile violente se desfăşoară potrivit "planului".

Stimaţi colegi,

Mă uit şi la parlamentarii PSD şi mă întreb dacă nu cumva îi încearcă vreun sentiment de remuşcare pentru faptul că au părăsit o guvernare şi o coaliţie proeuropeană, pentru a se alia cu extremiştii. Mă îndoiesc însă că îi deranjează acest lucru. Nici pe Iliescu nu l-a deranjat că minerii au schingiuit studenţi în Piaţa Universităţii, ci chiar le-a mulţumit personal.

O guvernare PSD cu AUR se conturează deja ca una dintre cele mai grave ameninţări la adresa României. PSD rămâne partidul care s-a opus constant reformelor şi a ţinut România pe loc, iar AUR, SOS, POT şi alţi sateliţi nu mai sunt doar o simplă vulnerabilitate la adresa statului de drept şi a democraţiei, ci o ameninţare reală, bazată pe violenţă, ură, ameninţări şi pe o direcţie declarată antioccidentală pentru România.

Violenţă, ură, dezbinare şi minciun㠖 aceasta este oferta electorală a extremiştilor din România.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Adrian-Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântată naţiune română,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Avram Iancu a ales naţiunea. Guvernul ce alege: România sau propriile interese?"

Duminică, 13 septembrie, am fost prezent la Ţebea, la sărbătorile naţionale dedicate lui Avram Iancu.

Iar astăzi aduc în Parlamentul României mesajul Crăişorului munţilor pentru naţiunea română, un mesaj pe care întreaga clasă politică ar trebui să-l citească şi să-l înţeleagă: "Unicul dor al vieţii mele a fost să-mi văd naţiunea fericită".

Atât voia Avram Iancu: o naţiune fericită.

Guvernul ce vrea pentru România? Funcţii şi privilegii? Pentru că astăzi românii văd doar circ politic şi negocieri pentru putere.

Avram Iancu a pus înaintea propriei vieţi libertatea şi drepturile naţiunii sale. Politicienii de astăzi ce pun înaintea României?

Românii aud acelaşi cuvânt: reformă! Dar unde este reforma? România nu se reformează prin jocuri de culise. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, de instituţii eficiente, investiţii şi respect pentru banul public.

Nu puteţi cere sacrificii poporului român, în timp ce banul public este risipit.

Nu puteţi face achiziţii la preţuri duble sau triple şi apoi să spuneţi românilor că nu mai sunt bani pentru şcoli, spitale şi sprijinirea familiilor.

Le spuneţi românilor că nu sunt bani, dar nu vorbiţi despre cât de gravă este risipa. Atât de gravă, încât scandalul a ajuns în atenţia Parchetului European!

Vorbim despre microbuzele şcolare pentru elevi, cumpărate la preţuri de peste trei ori mai mari. Cine răspunde pentru banii destinaţi elevilor României, pentru banii risipiţi de clasa politică iresponsabilă?

Asta numiţi responsabilitate şi reformă? Românii plătesc taxe, muncesc şi fac sacrificii. Statul ce reformă face? Avram Iancu şi-a pus averea în folosul naţiunii. Astăzi, Guvernul pune naţiunea în folosul propriilor interese.

Cât timp vom accepta o Românie care finanţează producţia şi industria din alte state? România nu trebuie să fie o colonie economică, o sursă de materii prime şi furnizor de forţă de muncă! Trebuie să fie un stat care îşi apără capitalul, resursele şi viitorul.

De ce Guvernul nu construieşte programe naţionale pentru redresarea economiei? Cum să păstrăm tinerii acasă dacă nu le oferim şansa de a-şi construi aici, în România, un viitor pentru ei şi familiile lor?

Avram Iancu şi-a pus viaţa în slujba naţiunii române.

Opriţi circul! Opriţi risipa!

Dumnezeu să binecuvânteze naţiunea română!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat de ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ieri, de Ziua internaţională a democraţiei, am fost martorii unor scene halucinante în centrul Bucureştiului, cu un Guvern baricadat în Palatul Victoria, refuzând dialogul cu protestatarii, dar asmuţind asupra lor forţele de represiune, gazându-i şi stâlcindu-i în bătaie. Poate de aceea suntem şi penultimii în Europa la indexul democraţiei, potrivit Democracy Perception Index pe anul 2026.

Constituţia noastră, dragi colegi, spune, în art. 1, că România este stat democratic, iar pluralismul politic este o valoare supremă.

Articolul 2 stabileşte că suveranitatea naţională aparţine poporului român şi se exercită prin alegeri libere, corecte şi periodice.

Dar ce mai înseamnă aceste prevederi, când, în 2024, candidaţii au fost interzişi şi alegerile au fost anulate? Când o instituţie poate anula votul cetăţenilor şi poate decide cine are dreptul să intre în competiţia electorală, suveranitatea nu mai aparţine poporului. Votul devine o simplă formalitate, acceptată atâta timp cât rezultatul convine sistemului.

Pe data de 5 mai 2026 Parlamentul a demis Guvernul Bolojan, prin moţiune de cenzură. Au trecut mai bine de patru luni de atunci, iar România este condusă în continuare de acelaşi Guvern demis, care nu mai poate fi sancţionat însă printr-o nouă moţiune de cenzură. Iar acest guvern demis a luat decizii cu impact major. În ultimele zile ale lunii mai, Guvernul demis a semnat contracte de peste 7,5 miliarde de euro, prin negociere fără publicare, cu câte un singur ofertant. Şi vorbim despre bani împrumutaţi, pe care îi vom plăti noi şi copiii noştri până în anul 2080.

Alt semnal îngrijorător pentru democraţia românească este noua legea partidelor politice propusă de Autoritatea Electorală Permanentă, prin care înregistrarea şi chiar dizolvarea partidelor ar putea trece de la instanţa de judecată la o autoritate administrativă.

Aşadar, mâine opoziţia ar putea depinde de decizia unor funcţionari.

Aceasta, dragi colegi, nu mai este democraţie, este un regim hibrid în care cetăţeanul votează doar cât îi permite sistemul, iar votul lui rămâne valabil doar dacă rezultatul convine sistemului.

Partidul SOS România nu acceptă această situaţie, iar eu, ca deputat, voi folosi fiecare instrument parlamentar pentru a apăra drepturile românilor: interpelări, amendamente, sesizări, vot împotrivă. Mă voi opune oricărei tentative de dizolvare administrativă a partidelor şi voi cere socoteală pentru fiecare contract încheiat de un Guvern demis.

De Ziua internaţională a democraţiei nu am avut, aşadar, ce sărbători. Democraţia poate fi însă readusă la viaţă, dar nu de instituţiile care au îngropat-o, ci de românii care iubesc România, libertatea, pacea, dreptatea şi suveranitatea.

Puterea vine de la popor şi trebuie să se întoarcă la popor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Să nu lăsăm generaţiile în urmă".

Stimaţi colegi,

Pe 7 septembrie, cu emoţie şi speranţă ne-am dus copiii sau nepoţii la şcoală, cu speranţa că educaţia le poate oferi şansa la un viitor mai bun. Dar, dincolo de festivităţile de început de an şcolar, să avem curajul şi aplecarea să privim realitatea cu care se confruntă sistemul de educaţie. Instituţiile europene descriu, la punctul 32 al Recomandării Consiliului, din data de 10 iulie 2026, vă citez: "România a introdus reforme majore în domeniul educaţiei şi al competenţelor pentru a sprijini dezvoltarea competenţelor. În pofida acestor eforturi, persistă provocări în ceea ce priveşte reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, îmbunătăţirea competenţelor de bază şi a competenţelor digitale de bază, creşterea eficacităţii educaţiei şi formării profesionale şi alinierea rezultatelor educaţionale la nevoile pieţei forţei de muncă".

Această formulare trebuie să ne dea de gândit.

Comisia Europeană atrage atenţia, în cadrul aceluiaşi document, asupra faptului că ponderea tinerilor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare rămâne foarte ridicată şi că diferenţa dintre mediul rural şi mediul urban este foarte ridicată: 23,7% în mediul rural, faţă de 4,6% în oraşe.

De aceea, începutul anului şcolar trebuie să fie şi un angajament pentru schimbare. Trebuie să ne concentrăm pe soluţii care să reducă abandonul şcolar, în special în mediul rural, să sprijine în mod real şcolile şi comunităţile care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi şi să asigure o formare profesională conectată la realităţile economiei şi la nevoile angajatorilor. Sistemul de învăţământ trebuie să ţină pasul cu schimbările şi cerinţele actuale.

Recomandarea Consiliului European este, în acest sens, un semnal de alarmă, dar şi o oportunitate. Documentul arată că România ar avea de câştigat dacă ar elimina lacunele structurale din educaţie, ar consolida învăţarea pe tot parcursul vieţii şi ar folosi mai bine datele privind nevoile de competenţe şi dezvoltarea acestora.

Aşadar, la început de an şcolar, mesajul trebuie să fie unul clar: fiecare copil contează, fiecare şcoală şi comunitate contează. Nu ne putem permite să pierdem generaţii întregi din cauza abandonului şcolar sau a unui sistem care nu reuşeşte să ofere tuturor copiilor competenţele de care au nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

"Educaţia nu trebuie să devină un privilegiu"

Vorbim foarte mult despre viitorul României, despre competitivitate, despre dezvoltare şi despre nevoia unei economii bazate pe oameni bine pregătiţi. Dar, în acelaşi timp, luăm decizii care transmit tinerilor un mesaj profund greşit: dacă vreţi să învăţaţi mai mult, să vă specializaţi sau să vă schimbaţi drumul profesional, trebuie să plătiţi.

Astăzi, un tânăr care îşi doreşte să urmeze o a doua facultate se poate lovi de o barieră financiară care, pentru multe familii, este pur şi simplu imposibil de depăşit.

Dar de când a devenit dorinţa de a învăţa mai mult o problemă? De ce ar trebui să considerăm educaţia o cheltuială atunci când ea reprezintă, de fapt, una dintre cele mai importante investiţii pe care România le poate face?

Într-o economie care se schimbă rapid, reconversia profesională nu mai este un lux. Este o necesitate. Meseriile se transformă, tehnologia schimbă piaţa muncii, iar tinerii de astăzi vor avea nevoie, în multe cazuri, de mai multe competenţe şi chiar de mai multe specializări de-a lungul vieţii.

În acest context, statul ar trebui să încurajeze oamenii să înveţe, nu să le spună: "Ai mai făcut o facultate, acum plăteşte dacă mai vrei una".

La fel de îngrijorătoare este situaţia burselor studenţeşti. În ultimii ani, studenţii au fost puşi în faţa unor restrângeri şi incertitudini privind sprijinul financiar de care beneficiază. Pentru un student care provine dintr-o familie cu venituri reduse, o bursă nu este un privilegiu şi nu este un bonus. Este diferenţa dintre a putea continua facultatea şi a fi nevoit să renunţe, este diferenţa dintre a merge la cursuri şi a trebui să muncească atât de mult încât să nu mai poată ţine pasul cu studiile. Este diferenţa dintre un sistem universitar accesibil şi unul în care succesul academic depinde tot mai mult de veniturile familiei.

Nu trebuie să punem bariere în faţa celor care vor să înveţe, ci să le oferim oportunităţi. Nu trebuie să transformăm universitatea într-un privilegiu al celor care îşi permit să o plătească.

Solicit Guvernului şi Ministerului Educaţiei să regândească politicile privind accesul la studiile universitare, astfel încât tinerii şi adulţii care doresc să dobândească o nouă specializare să nu fie descurajaţi exclusiv din motive financiare.

Iar dacă vrem o Românie competitivă, modernă şi capabilă să îşi păstreze tinerii acasă, trebuie să le transmitem un mesaj simplu: învăţaţi, specializaţi-vă, perfecţionaţi-vă! Statul nu vă va pune piedici.

Aceasta trebuie să fie România pe care o construim.

Vă mulţumesc.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

"Carburantul scump apasă întreaga economie"

Astăzi, un litru de motorină costă, în medie, aproximativ 10,55 lei, iar benzina se apropie de 10 lei. Asta înseamnă că pentru un plin de 50 de litri de motorină un român ajunge să plătească aproximativ 525 de lei. Pentru mulţi români, aceasta nu este o cheltuială pe care o pot evita. Maşina înseamnă drumul la serviciu, copiii duşi la şcoală, deplasarea la medic sau, pur şi simplu, posibilitatea de a-şi rezolva treburile zilnice.

Dar preţul carburantului nu îi afectează doar pe cei care opresc la pompă. Îl plătim, într-un fel sau altul, cu toţii.

Transportatorii spun foarte clar că motorina reprezintă aproximativ 40% din costul unui transport rutier naţional şi că o creştere de 25% a preţului carburantului poate majora costurile de transport cu cel puţin 10%. De aici începe efectul în lanţ: marfa trebuie transportată, magazinele trebuie aprovizionate, iar costurile suplimentare ajung, mai devreme sau mai târziu, în preţurile plătite de toţi românii.

În agricultură, situaţia este una la fel de serioasă. Un fermier nu poate opri tractorul şi nu poate amâna lucrările câmpului până când motorina se ieftineşte. Carburantul mai scump înseamnă costuri mai mari pentru lucrările agricole, pentru recoltare, pentru transport şi, în final, pentru hrana care ajunge pe masa românilor.

Nu este suficient să ni se spună că preţurile internaţionale sunt volatile sau că există deja anumite măsuri. Oamenii nu îşi plătesc facturile cu explicaţii. Chiar şi în perioada în care acciza la motorină a fost redusă cu 25%, preţul a continuat să crească, iar motorina a depăşit din nou pragul de 10 lei.

Alte state europene au demonstrat că, atunci când situaţia o cere, se poate interveni mult mai hotărât şi mai ferm. Germania a redus temporar taxarea carburanţilor până la nivelul minim permis de legislaţia europeană. Spania a aplicat o reducere de 20 de cenţi pentru fiecare litru şi a continuat apoi sprijinul pentru transportatori şi agricultori. Franţa a finanţat reduceri directe la pompă, iar Portugalia a folosit succesiv reduceri de taxe pentru a tempera creşterea preţurilor.

Trebuie analizată o reducere suplimentară şi temporară a poverii fiscale atunci când preţurile depăşesc anumite praguri, trebuie întărit sprijinul pentru transportatori şi agricultori, iar rambursările şi compensaţiile trebuie plătite rapid, nu după luni de aşteptare. Avem nevoie şi de o monitorizare serioasă a modului în care se formează preţul la pompă, astfel încât orice reducere fiscală să ajungă efectiv la consumator.

Dragi colegi,

Nu putem cere mereu aceloraşi oameni să suporte fiecare scumpire şi fiecare criză. Sunt familii care îşi calculează fiecare cheltuială, fermieri care încearcă să îşi ţină exploataţiile în viaţă, transportatori şi antreprenori care trebuie să îşi plătească angajaţii şi să îşi continue activitatea. În asemenea momente, rolul statului este să fie alături de ei.

Carburantul scump nu este doar o problemă la pompă. Problema este la nivel general şi trebuie să luăm măsuri.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cristian- Emanuel Cîmpan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Astăzi aduc în faţa Parlamentului o problemă care nu poate fi tratată prin declaraţii contradictorii şi promisiuni.

Este vorba despre fermierii români afectaţi de secetă.

Oameni care au pus bani în pământ, au cumpărat sămânţă, îngrăşăminte şi combustibil, au plătit salarii şi rate, iar la final au privit cum seceta le reduce sau le distruge producţia.

Acestor oameni statul le cere să aibă răbdare.

Dar câtă răbdare şi câtă încredere le mai putem cere?

În spaţiul public s-a vorbit despre un sprijin de maximum 100 lei pe hectar pentru sectorul vegetal afectat de secetă.

În acelaşi timp, potrivit proiectului de act normativ şi datelor prezentate de reprezentanţii fermierilor, cuantumul maxim prevăzut este de 523 de lei pe hectar, echivalentul a maximum 100 de euro pe hectar.

Această diferenţă trebuie explicată.

Nu politic. Nu printr-o nouă declaraţie televizată. Prin cifre.

Potrivit datelor invocate de organizaţiile fermierilor, alocarea europeană este de aproximativ 77,68 de milioane de lei.

Suprafaţa calamitată la porumb şi floarea-soarelui este de 553.961 de hectare.

Un calcul simplu înseamnă aproximativ 140 de lei pe hectar numai din alocarea europeană.

Atunci apare o întrebare firească:

Cum ajungem la un sprijin de maximum 100 de lei pe hectar, dacă numai componenta europeană ar reprezenta, raportat la suprafaţa indicată, aproximativ 140 de lei pe hectar?

Mai mult, bugetul total al schemei indicat în proiect este de aproximativ 233 de milioane de lei.

Dar tocmai acestea trebuie explicate.

Pentru că între 100 de lei, 140 de lei, 421 de lei şi maximum 523 de lei pe hectar există diferenţe prea mari pentru a fi lăsate fără o explicaţie oficială.

Stimaţi colegi,

Pentru un fermier, acestea nu sunt simple cifre.

Sunt bani din care trebuie plătite inputurile, motorina, îngrăşămintele, salariile şi ratele pentru următoarea cultură.

În acest context, trebuie să avem curajul să spunem un lucru simplu: 100 de lei pe hectar nu pot compensa în mod real pierderea unei culturi grav afectate de secetă.

Dar problema este mai profundă decât cuantumul unei despăgubiri. Problema este predictibilitatea.

Fermierilor li s-a vorbit, succesiv, despre 100 de euro pe hectar, despre 333 de lei, iar acum despre maximum 100 de lei.

Agricultura nu poate funcţiona aşa.

Fermierii români nu trebuie să afle de la televizor ce sprijin vor primi.

De aceea, solicit Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Ministerului Finanţelor să prezinte public calculul complet.

Care este suprafaţa eligibilă?

Care este alocarea europeană?

Care este contribuţia României?

Şi care sunt criteriile în funcţie de gradul de afectare?

Care este suma care ajunge efectiv la fermieri?

Nu cerem tratament preferenţial pentru agricultură. Cerem transparenţă. Cerem ca statul să spună adevărul fermierilor.

Dacă bugetul naţional nu poate susţine contribuţia necesară, Guvernul trebuie să spună acest lucru clar şi să îşi asume decizia. Dar nu putem avea un proiect care spune un lucru, declaraţii publice care spun altceva şi fermieri care nu ştiu pe ce sumă se pot baza în următoarele luni.

Stimaţi colegi,

Fermierii nu cer privilegii. Cer să ştie regulile. Cer o promisiune asumată.

Fermierilor români le-am cerut suficientă răbdare. Acum este rândul statului să ofere răspunsuri clare, publice, cu cifre şi cu responsabilitate.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, în Piaţa Victoriei, fermierii şi crescătorii de animale au ieşit în stradă pentru că au ajuns la capătul răbdării. Au reclamat restricţiile la exportul de ovine şi caprine, sacrificarea animalelor în contextul focarelor de boală şi lipsa unor soluţii care să le protejeze munca şi fermele. Dincolo de incidentele grave, mesajul social nu poate fi ignorat: tot mai mulţi români simt că muncesc, plătesc şi pierd, în timp ce statul întârzie să le ofere răspunsuri.

Condamn fără echivoc violenţa, indiferent cine o provoacă. Lovirea oamenilor, atacarea jandarmilor ori agresarea jurnaliştilor nu rezolvă nicio revendicare. Dar ar fi la fel de greşit ca incidentele să fie folosite pentru a ascunde cauzele protestului. O nemulţumire legitimă nu devine falsă doar pentru că unii au ales violenţa.

Ceea ce am văzut ieri este expresia unei societăţi împinse spre limita de rezistenţă. Fermierii nu sunt singurii. Antreprenorii se luptă cu taxe, energie scumpă şi consum în scădere. Transportatorii resimt costul carburanţilor. Familiile cumpără mai puţin, iar tot mai mulţi tineri nu îşi găsesc locul în economia românească.

Datele publicate pentru trimestrul al doilea al anului 2026 confirmă deteriorarea pieţei muncii: rata şomajului a ajuns la 6,8%, adică aproximativ 558.100 de oameni fără loc de muncă. În rândul tinerilor, rata şomajului este de aproape 29%.

Aproape un tânăr din trei nu găseşte de lucru. Iar în aceste condiţii, nu trebuie să ne mire că mulţi, la fel ca până acum, îşi caută viitorul în afara ţării.

În acelaşi timp, sistemul public începe să cedeze în punctele sale vitale. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" a anunţat că, din 18 septembrie, va suspenda pe termen nelimitat operaţiile programate, din lipsa banilor pentru medicamente şi materiale. Vor rămâne doar intervenţiile pentru urgenţele vitale, în limita resurselor disponibile. Când un spital care salvează vieţi ajunge să oprească operaţiile, criza bugetară nu mai este o discuţie tehnică. Ea intră direct în viaţa şi în casele românilor.

România are nevoie de disciplină bugetară, dar disciplina nu poate însemna să luăm tot de la cei care muncesc şi să lăsăm neatinse risipa, privilegiile şi instituţiile supradimensionate. Rectificarea bugetară trebuie să asigure imediat funcţionarea spitalelor şi a serviciilor esenţiale. Guvernul trebuie să îi cheme la masa dialogului pe reprezentanţii reali ai fermierilor şi să prezinte soluţii clare pentru pierderile provocate de restricţiile sanitare şi comerciale. Iar măsurile economice trebuie judecate şi după locurile de muncă pe care le salvează, nu numai după cifrele trecute într-un tabel.

România are nevoie urgentă de un Guvern cu puteri depline, susţinut de un vot clar în Parlament şi capabil să ia decizii.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu.

Ştiu că este peste rând, dar doamna deputat are o binecuvântare şi cred că se impune să o invităm la cuvânt cu prioritate.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În anul 1907, Guvernul PNL a omorât ţăranii care s-au ridicat împotriva sărăciei şi nedreptăţii.

În 2026, la 119 ani distanţă, fermierii români au ajuns din nou în stradă, în faţa unui Guvern antiromânesc condus de PNL, strigând că nu mai pot. Iar răspunsul puterii a fost din nou forţa.

Nu compar tragedia din 1907 cu ceea ce s-a întâmplat ieri. Dar întreb răspicat: ce a învăţat PNL, în 119 ani, despre felul în care trebuie să se poarte cu oamenii care muncesc pământul?

Ieri am fost în Piaţa Victoriei, alături de fermierii veniţi din întreaga ţară. Am văzut oameni trudiţi, ajunşi la capătul puterilor, care nu cer pomeni şi nici milă.

Cer să fie lăsaţi să muncească, să producă hrană românească şi să îşi poată întreţine familiile.

Şi ce le-a oferit Guvernul genocidului social? Gaze lacrimogene, bastoane şi cordoane de jandarmi.

În timp ce fermierii erau gazaţi în stradă, premierul demis stătea ascuns în Palatul Victoria. N-a coborât printre oameni. Şi nu a avut curajul să-i privească în ochi. Ministrul agriculturii, la fel, s-a ascuns.

Aceşti oameni, care au protestat ieri, nu sunt clientelă de partid. Nu au funcţii şi relaţii. Sunt doar români amărâţi care muncesc pământul din greu şi pe care politicienii îi caută o dată la patru ani pentru voturi.

Dar mai există ceva foarte grav.

Se spune că protestul paşnic a fost deturnat de indivizi violenţi, iar Jandarmeria a vorbit despre posibili instigatori şi persoane infiltrate. Atunci răspundeţi: cine au fost? Cine i-a trimis? Cui i-a folosit violenţa? Cine a avut interesul ca revendicările fermierilor să fie acoperite de confruntări şi gaze lacrimogene? Cei care au comis violenţe trebuie identificaţi şi traşi la răspundere. Dar nu transformaţi fermierii României în duşmani ai statului pentru a ascunde dezastrul pe care chiar voi l-aţi produs.

De asemenea, să nu uitaţi niciodată că toţi cetăţenii României au dreptul să protesteze. Şi poate că ieri aţi început să vedeţi că nemulţumirea socială a atins cote alarmante.

Fermierilor le spun atât: nu vă pierdeţi curajul şi nici credinţa!

Uniţi-vă şi apăraţi-vă dreptul de a munci şi de a trăi demn în propria ţară!

Dumnezeu ne vede pe toţi. Iar mai devreme sau mai târziu, fiecare răspunde pentru ceea ce face.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cosmin Hristu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin Hristu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Imaginile violente pe care le-am văzut ieri pe străzile Bucureştiului, la protestele fermierilor şi crescătorilor de animale, ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Când nepăsarea conducătorilor îi împinge pe oameni să se îmbrâncească cu jandarmii, care ar trebui să-i apere, în faţa Guvernului, înseamnă că statul român a eşuat.

Mesajul pe care au vrut să ni-l transmită, dacă nu l-aţi înţeles, este că le-a ajuns cuţitul la os. N-au venit în vacanţă în Capitală, ci aduşi de foame, de datorii şi de nepăsarea criminală a autorităţilor.

Agricultura şi zootehnia românească sunt astăzi supuse unui genocid economic programat. Iar în prima linie a acestui masacru se află chiar Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pe scurt, ANSVSA, instituţie care a devenit, din protector al siguranţei alimentare, călăul statului românesc. Soluţia lor pentru orice problemă este eutanasierea în masă şi lacătul pe ferme. Le-au omorât oile cu miile, sub pretextul crizelor sanitare, le-au oprit exporturile peste noapte şi i-au lăsat fără pieţe de desfacere. Iar cinismul suprem este că, după ce le-au distrus munca de-o viaţă, statul a refuzat să-i despăgubească la timp. Oamenii au rămas cu buzunarele goale, dar cu creditele şi facturile la zi.

Peste toată această tragedie, Guvernul a mai trântit o povară zdrobitoare: creşterea sufocantă a preţului la motorină. Cum să faci agricultură când fiecare plin al tractorului te duce direct în faliment? Scumpirea carburanţilor nu este doar o taxă în plus, este un jaf la pompă care pune la pământ producţia românească şi scumpeşte pâinea de pe masa fiecărui cetăţean.

Stimaţi colegi din arcul guvernamental, nu mai trimiteţi jandarmii împotriva propriului popor care îşi strigă durerea, luaţi mâinile de pe fermierii români, opriţi abuzurile ANSVSA, acordaţi despăgubirile urgente şi tăiaţi taxele pe carburanţi!

Dacă falimentăm definitiv satul românesc, condamnăm o naţiune întreagă la foamete şi la importuri toxice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Cât mai poate rezista fermierul român?"

Ieri, în Piaţa Victoriei, ciobanii, oierii şi fermierii români au transmis un mesaj clar pe care această sală trebuie să-l audă.

Au ajuns la capătul puterilor.

Nu au venit să ceară privilegii. Au venit să vorbească despre dreptul lor de a munci, de a-şi creşte animalele, de a-şi păstra fermele şi de a produce hrană aici, în România.

Vă vorbesc astăzi nu doar ca deputat. Vă vorbesc şi ca unul dintre ei, ca om care creşte oi şi ştie ce înseamnă truda de zi cu zi.

Ştiu ce înseamnă să te trezeşti la 4 dimineaţa şi să termini munca aproape de miezul nopţii. La animale nu există sâmbătă, duminică sau sărbătoare.

Şi, cu toate acestea, fermierul este prins între restricţii la export, sacrificarea animalelor în contextul măsurilor sanitar-veterinare, despăgubiri întârziate, taxele, costurile ridicate ale păşunilor, motorinei, furajelor, îngrăşămintelor, preţurile mici la lapte şi carne şi o birocraţie care îl sufocă.

Cât mai putem cere fermierului român să reziste?

Ieri au fost depuse la Guvern 16 revendicări: redeschiderea exporturilor, soluţii privind măsurile sanitar-veterinare, despăgubiri, taxe, pajişti, combaterea transporturilor ilegale şi reguli care să ţină cont de realitatea din ferme.

Aceste revendicări trebuie analizate serios şi trebuie să primească răspunsuri clare.

România trebuie să aibă grijă de capacitatea ei de a-şi produce hrana. Dacă dispar fermele româneşti, ele nu se reconstruiesc peste noapte.

Putem vorbi despre tehnologie. Putem vorbi despre modernizare. Dar modernizarea agriculturii nu trebuie să însemne dispariţia celui care produce laptele, carnea şi hrana de fiecare zi.

Condamn fără echivoc orice act de violenţă.

Reprezentanţii crescătorilor s-au delimitat, de asemenea, în mod public de actele de vandalism.

Dar incidentele nu trebuie să acopere problemele reale pentru care crescătorii au venit la Bucureşti.

De aici, din Parlament, avem obligaţia să-i ascultăm pe cei care muncesc pământul şi cresc animalele acestei ţări.

Pentru că atunci când dispare un fermier, nu dispare doar o afacere. Dispare o gospodărie. Dispare o familie din sat. Dispare o bucată din capacitatea României de a-şi produce propria hrană.

Respect pentru fermierul român.

Respect pentru munca lui.

Şi răspunsuri concrete la problemele lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau citire declaraţiilor depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Mina Marian, Răzvan-Iulian Ciortea, doamna deputat Rodica Nassar, Mihai-Viorel Fifor, Ştefan Ţintă, Ion Samoilă, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu, Virgil Alin Chirilă, Mirela Furtună, Mircea-Vasile Govor.

Grupul parlamentar AUR: domnul deputat Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Daniel-Răzvan Biro, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Doru-Lucian Muşat, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Cristina-Emanuela Dascălu, Nicolae Mîndrescu, Petre Puşcaşu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Sebastian-Ioan Burduja, Simona-Geanina Pistru Popa.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Giureci-Slobodan Ghera.

Grupul parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Simona-Elena Macovei Ilie, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaş.

Grupul parlamentar UPR: Matei Sergiu.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice.

Spor la treabă, stimaţi colegi!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 210.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final, cu prezenţă fizică, este programat pentru ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii.

Avem o solicitare.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Szabó Ödön, pe procedură.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să aprobaţi ca să lucreze în paralel cu plenul Comisia pentru apărare, pentru a realiza raportul pentru PL-x 218/2026 (Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), cea care se referă la cotele pentru urşi. Este o iniţiativă legislativă retrimisă în Parlament de către preşedintele României.

Dorim ca să existe raportul. A fost pe ordinea de zi la punctul 1, astăzi, la comisie, dar, din diverse motive, având în vedere că a fost o comisie reunită cu Senatul şi pe zona Ucrainei AUR-ul a realizat un scandal în comisie, nu s-a ajuns să fie votat acest raport, care are deja trei prerapoarte de adoptare în trei comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Staţi puţin, că nu se poate!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul deputat George-Nicolae Simion, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu am deja nenumăraţi colegi care sunt în comisii, în timpul plenului.

Nu văd care e graba şi de ce nu se poate aştepta după plen să votăm săptămâna viitoare această lege, domnule Ödön.

Iar opiniile noastre legate de susţinerea netransparentă a Ucrainei – nu ştim nici acum cuantumul prin care noi susţinem Ucraina – nu cred că ar trebui să fie scoase de sub controlul parlamentar.

Vreţi să faceţi pe repede-nainte totul, când putem aştepta până săptămâna viitoare.

Aşa că, rugămintea către colegii de la UDMR este să aşteptăm până săptămâna viitoare, să dezbatem cum trebuie o lege foarte importantă. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum am spus, există prerapoarte votate, în trei comisii – Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie. Peste tot, colegii din Grupul AUR au votat această iniţiativă legislativă. Ori nu au ştiut ce au votat în cele trei comisii, ori nu ştiu ce vor acum!

Deci, eu vă rog să votaţi să se lucreze în paralel cu plenul.

Dacă nu aţi fost cu cap în cele trei comisii, nu cred că vă veţi trezi nici în a patra.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ödön a făcut nişte afirmaţii tendenţioase şi mincinoase.

Să vă spun motivul pentru care nu avem acum la vot această lege, da?

Am avut un program aprobat, votat, pentru Comisia pentru apărare, cu dezbateri începând cu ora 9.00 şi apoi după plen, în cazul în care ordinea de zi a şedinţei respective nu era epuizată.

Însă, pe primul loc au fost dezbaterea şi votul – "dezbaterea", că n-a fost nicio dezbatere, în final – privind trimiterea de către România a 20 de militari la Comandamentul Forţelor Multinaţionale de sprijin a Ucrainei, în cadrul Coaliţiei de Voinţă, care nici nu a fost vreodată dezbătută sau votată în Parlament. Ei, acolo nu s-a dorit punerea de întrebări şi primirea de răspunsuri la această problemă esenţială, ca să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, noi ştiind, în fiecare situaţie, ce se discută şi ce se votează. A fost un simulacru de dezbatere şi de vot. S-a dat votul fără să se răspundă la cele maxim două întrebări pe grup parlamentar şi s-a dat un vot, totuşi, într-o situaţie extrem de importantă privind implicarea, posibila implicare a României într-un război care nu-i aparţine, înainte să ajungem la urşi, care iarăşi este o situaţie extrem de importantă. Dar s-a dat un vot, repet, fără să existe răspuns la nişte întrebări esenţiale. S-a dat un vot în alb – noi nu l-am dat – şi astfel am ajuns în această situaţie, în care, da, nu am ajuns să analizăm, să dezbatem şi să votăm o lege privind cotele de urşi, pe care o susţinem şi noi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Csoma Botond, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Chiar din acest motiv am cerut ca această comisie să lucreze în paralel cu plenul, să putem avea un raport astăzi şi să votăm acest proiect de lege, pentru că este un proiect de lege cred că important pentru noi toţi, indiferent de partidul politic din care facem parte. Deci, chiar din acest motiv l-am cerut!

Şi aş mai dori să adaug că nu cred că ar trebui să încurcăm urşii cu ruşii! (Aplauze.)

Cele două subiecte să le separăm şi aşa ar trebui să mergem înainte, pe acest subiect, cu clarviziune.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Din păcate, am ajuns să facem haz de necaz şi să încropim, aşa, nişte susţineri cu spirit umoristic, care, de fapt, ascund probleme foarte grave. Şi problemele grave privesc viaţa oamenilor, soarta României, în egală măsură în care proiectul de lege care se doreşte a fi rapid trecut urmăreşte viaţa unei specii de animale foarte importantă, care este aceea a ursului brun.

Vedeţi dumneavoastră, am formalizat atât de mult activitatea Parlamentului. Eu, personal, resimt o profundă nemulţumire că într-o săptămână noi dezbatem numai două ore proiecte de lege şi ni se mai cere ca în aceste două ore să suprapunem activitatea parlamentară cu activitatea unei comisii.

Eu cred că este prea mult. Eu cred că ceea ce ar trebui să ne preocupe pe toţi este cum să îmbunătăţim activitatea unicii autorităţi legiuitoare, care e Parlamentul, pentru ca să facem legi corecte şi legi bune pentru români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar al UPR.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Mulţumesc.

Cred că aceste comisii ar trebui să fie comisii de specialitate, şi nu de interese. Şi trebuie să existe o dezbatere reală pe fiecare proiect legislativ. Nu să le împingem pe repede-nainte şi să ne acoperim noi interesele şi să deblocăm conturile blocate ale unor şmecheri care trebuiau să achite nişte sume colosale fermierilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Domnilor de la UDMR,

De ce la ora 12.00, când se termină plenul, nu putem face Comisia pentru apărare?

V-aţi supărat că v-a obligat AUR să veniţi la lucru, aşa-i?!

Sunteţi deja obosiţi! Nu mai puteţi pe tabletă!

Şi atunci, repede, să fugiţi acasă!

Nu, putem facem Comisia pentru apărare şi după plen.

Iar al doilea lucru, de la PSD.

Păi, n-ai cum să faci şi să le şi dezbaţi patru puncte pe ordinea de zi, la Comisia pentru apărare, într-o jumătate de oră. Aşa, pe repede-nainte, că aşa v-aţi învăţat cu UDMR, cu PSD şi cu PNL, împreună, într-o dezbatere din aia... citeşte, nu citeşte parlamentarul, votul merge cu amândouă mâinile!

Nu funcţionează aşa Parlamentul!

Trebuie dezbatere, trebuie citit, trebuie puse întrebări către instituţii. Nu aşa, cum v-aţi obişnuit, într-o jumătate de oră, votăm patru puncte!

Aşa că putem face Comisia pentru apărare liniştiţi! Şi nu mergeţi acasă, rămâneţi să munciţi, pentru că trei zile pe săptămână nu sunt multe!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

O să vă pronunţ numele, domnule Coleşa.

Sunteţi în Comisia pentru sănătate.

Urşii omoară oameni peste tot în ţară. Este o prioritate. Unu la mână. Cu toată stima!

Doi la mână. Să ştiţi că ar fi fost un mesaj pentru oierii şi ciobanii veniţi ieri.

Când ajung acasă deja legea e votată, că urşii n-o să mai mănânce oile.

Gândiţi-vă, totuşi! Aţi chemat ciobanii aici, dar până la urmă îi lăsaţi cu gura căscată acasă. Nu e bine!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Nicolae Simion.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Susţinem total, şi domnule Ödön, aşa cum bine aţi remarcat, ştim ce am votat, şi susţinem rezolvarea problemei legată de urşi care, într-adevăr, domnule Csoma Botond, nu sunt totuna cu ruşii. (Aplauze.) Avem victime şi de la unii şi de la alţii.

Ceea ce vă subliniem este că această Comisie pentru apărare se putea întruni până acum şi facem o ilegalitate întrunind aceste comisii în timpul plenului.

Haideţi să intrăm în normal, pentru că normal ar fi fost astăzi să votăm impozitarea contractelor part-time, aşa cum a promis şi a propus doamna Turcan.

Dar altele sunt priorităţile!

Aşa că noi o susţinem pe doamna Turcan şi susţinem revenirea la normalitate, cât acest Parlament – o săptămână, două, trei, până se hotărăşte "Încurcă-lume" de la Cotroceni – funcţionează; că după aceea nu mai avem nicio putere.

Aşa că să dăm o lege bună, să nu ne mai facem de râs, cum ne-am făcut data trecută, printr-o lege care nu poate fi aplicată, şi să apărăm oamenii, nu interesele unora şi altora, în special interesele vânătorilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Nefiind consens, am să supun atenţiei dumneavoastră un vot pentru propunerea făcută de Grupul parlamentar al UDMR, prin domnul deputat Szabó Ödön.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi-133 de voturi pentru, un vot împotrivă, 65 de abţineri şi un coleg care nu votează-adoptată. (Aplauze.)

Îi rog pe colegii de la comisia de specialitate să se deplaseze pentru a soluţiona această iniţiativă.

Domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu, pe procedură, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cota de urşi e mult mai importantă decât anumite aspecte care s-au întâmplat ieri în Capitala României.

Dragi colegi,

Aş vrea să exprim un punct de vedere personal, vizavi de ce s-a întâmplat ieri în mijlocul Bucureştiului.

Ieri, în Capitala României, în mijlocul Bucureştiului...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ce treabă are?

Declaraţiile au fost dimineaţă!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Art. 156 alin. (1)! Citiţi Regulamentul, domnule Simion!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos şi vă mulţumesc.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Ieri, în Capitala României...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice s-au încheiat! (Aplauze.)

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Doamna preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Puteaţi să veniţi... Chiar s-a întârziat astăzi începerea plenului ...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Vă rog frumos să citiţi Regulamentul, art. 156 alin. (1)!

Dacă mi-l citiţi şi mie acum şi acolo spune că n-am dreptul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Citiţi-l dumneavoastră, vă rog frumos!

Au fost declaraţii politice.

Haideţi să intrăm în ordinea de zi!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Doamnă preşedinte... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deja e trecut mai bine de jumătatea timpului acordat pentru şedinţa dedicată dezbaterilor.

Vă mulţumesc foarte mult. (Vociferări.)

2. Propunerea legislativă pentru aprobarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2026/1296, adoptată la Bruxelles, la 26 mai 2026, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976; Pl-x 576/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea.

Doamnă secretar, vă rog.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Proiectul pe care-l avem astăzi în dezbatere se referă la o decizie a Consiliului, adoptată în unanimitate, propusă şi aprobată anterior de Parlamentul European, şi reprezintă adaptarea unei instituţii centrale a arhitecturii europene la realităţile sociale de astăzi.

Dincolo de detaliile şi aspectele tehnice pe care le presupune, cred că trebuie să privim principiile care au stat la baza luării acestei decizii, şi anume, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, posibilitatea de a participa pe deplin la viaţa democratică, protejarea familiei şi concilierea vieţii profesionale cu cea familială. Acestea sunt valori ale Uniunii Europene, valori pe care România le susţine şi valori pe care Partidul Social Democrat le-a promovat şi susţinut constant.

Este important, de asemenea, de menţionat faptul că toate aceste principii şi detaliile care au stat la baza luării deciziei sunt opţiuni şi toată această alegere este una voluntară şi limitată în timp şi vine cu garanţii privind integritatea, responsabilitatea şi transparenţa votului.

România, ca parte a Uniunii Europene, este implicată în acest proces, iar Parlamentului României îi revine misiunea, prin Camera Deputaţilor, astăzi, şi Senatului, ulterior, în calitate de Cameră decizională, de a îndeplini procedurile constituţionale, astfel încât această decizie să se poată aplica la nivelul Uniunii Europene.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul preşedinte Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport asupra Propunerii legislative pentru acceptarea Deciziei Consiliului European 2026/1296.

Suntem primă Cameră sesizată.

Am fost corect şi legal sesizaţi, conform art. 95 şi art. 118 din Regulament.

Suntem în procedură de urgenţă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea – dar o să fac o precizare privind înlocuirea cuvântului "adoptare", cu "acceptare", conform procedurii – acceptarea Propunerii legislative pentru aprobarea Deciziei Consiliului 2026/1296, adoptată la Bruxelles, la 26 mai 2026.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Spuneam că fac o precizare care ţine de tehnică legislativă.

Pe tot parcursul raportului, care este postat oficial pe site, se va înlocui cuvântul "adoptare" cu "acceptare", pentru că aceasta este procedura în această materie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Cred că acest proiect porneşte de la o realitate simplă şi firească.

Sarcina şi primele luni după naşterea unui copil reprezintă o perioadă importantă pentru femeile care aleg să devină mame şi, de asemenea, pentru familiile lor. Iar asumarea unui mandat public nu ar trebui să le pună în situaţia de a alege între această etapă şi exercitarea deplină a mandatului încredinţat de cetăţeni.

Este cu atât mai relevant faptul că această iniţiativă a reuşit să depăşească liniile obişnuite de separare dintre familiile politice europene şi să adune în Parlamentul European o susţinere covârşitoare.

Dincolo de diferenţele doctrinare şi de disputele care le separă adesea, în jurul acestei soluţii s-a format un consens larg, ceea ce spune mult despre caracterul firesc, echilibrat şi rezonabil al acestui proiect.

Soluţia propusă este, în acelaşi timp, una foarte bine cumpănită, o excepţie clară, precisă şi delimitată în timp, pentru o situaţie la fel de precisă. Vorbim despre maximum 3 luni înainte de data estimată a naşterii şi de 6 luni după naştere, perioadă în care o europarlamentară poate să îşi exercite votul prin intermediul unui coleg, membru al Parlamentului European. Este o măsură care protejează, în acelaşi timp, maternitatea şi continuitatea reprezentării democratice, pentru că în spatele fiecărui mandat se află cetăţenii care l-au acordat.

Iar o perioadă temporară, legată de sarcină şi de primele luni după naştere, pe care fiecare femeie trebuie să o poată gestiona conform propriilor nevoi şi alegeri, nu ar trebui să se traducă, în cazul unei eurodeputate, printr-o diminuare, fie şi temporară, a reprezentării cetăţenilor care i-au acordat mandatul.

USR a coiniţiat acest proiect şi va susţine acest demers... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi vota cu foarte mare drag acest proiect, şi vă spun de ce.

Discutăm astăzi despre protecţia femeilor însărcinate. Şi eu mai am încă două luni până voi naşte o fetiţă.

La nivel european, iată că avem soluţii pentru mamele europarlamentar, dar Parlamentul României încă nu a reglementat ce se întâmplă atunci când o femeie parlamentar este însărcinată, naşte, şi pentru o perioadă nu poate fi prezentă fizic în Parlament, mai ales acum, când votul online a fost eliminat total, fără absolut nicio excepţie.

Cetăţenii care au trimis-o aici nu încetează să existe şi nici nu trebuie să rămână fără reprezentare.

De aceea, săptămâna viitoare voi depune o iniţiativă legislativă, în procedură de urgenţă, privind continuitatea reprezentării democratice în perioada maternităţii, prin care propun crearea unui mecanism constituţional şi strict reglementat care să permită continuarea exercitării reprezentării cetăţenilor în aceste situaţii excepţionale. Şi, ca să nu uitaţi, se va numi Legea "Tasica" şi vă invit să o susţineţi.

Nu vorbim despre un privilegiu pentru un parlamentar, vorbim despre dreptul cetăţenilor de a continua să fie reprezentaţi. Şi cred că Parlamentul României trebuie să demonstreze că maternitatea şi reprezentarea democratică nu sunt incompatibile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 489/2026; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor, doamna deputat Adriana Diana Tuşa, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Statisticile ne arată că exploatarea sexuală a minorilor în mediul online cunoaşte o creştere alarmantă.

De asemenea, rapoartele internaţionale plasează România pe locul 2 în lume în ceea ce priveşte găzduirea materialelor care conţin abuzuri sexuale asupra minorilor, pe serverele de aici. Asta înseamnă, practic, că infrastructura digitală a României este folosită de abuzatori pentru a răspândi abuzuri asupra minorilor, asupra unor minori reali. Acestea au fost considerentele pentru care am încercat să modificăm legea, astfel încât să răspundem tuturor provocărilor actuale.

Pornind de la acestea, proiectul supus dezbaterii astăzi vine şi pune copilul în centrul protecţiei penale, prin sancţionarea fermă a abuzatorilor.

Două principii am urmărit în cadrul acestui proiect.

În primul rând, vrem pedepse mai mari pentru formele grave de abuz.

Cine produce, promovează sau expune materiale care conţin abuzuri sexuale asupra minorilor nu poate primi aceeaşi pedeapsă ca cel care doar le deţine.

De aceea, pentru cei care produc am crescut pedepsele, de la 3 la 10 ani, la 5-12 ani.

Pentru că producerea, dragi colegi, este momentul în care copilul este abuzat, traumatizat, pentru a fi înregistrat şi pentru a se obţine bani de pe urma sa.

Al doilea principiu pe care l-am urmărit a fost toleranţă zero faţă de infractori, dar protecţie pentru adolescenţi.

Nu transformăm tinerii în infractori pentru relaţii private, consensuale, care sunt strict delimitate între ei.

Scopul este să-i pedepsim pe adevăraţii agresori, pe cei care traumatizează, prin abuzurile... (I se întrerupe microfonul.)

Două, trei minute de la dezbateri?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

De la dezbateri? Atunci, de la Grupul parlamentar al PSD, încă trei secunde.

Vă rog. (Vociferări.)

Haideţi, continuaţi, vă rog frumos!

Doamna Adriana Diana Tuşa:

O altă modificare: pentru prima dată în legislaţia penală, introducem inteligenţa artificială. (Vociferări.)

Pentru că un copil, domnule Ştirbu, un copil poate fi victimizat şi prin imagini simulate, manipulate sau generate artificial, iar legea recunoaşte această nouă realitate periculoasă.

Îmi pare rău că nu am timp să vă explic toate modificările aduse, dar le mulţumesc tuturor colegilor mei din comisia de trafic, tuturor colegilor din Parlamentul României care au susţinut şi votat în comisii acest proiect şi vă mulţumesc anticipat pentru votul pe care îl veţi da într-o jumătate de oră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Sunteţi iniţiator, domnule Coarnă, pentru că e o listă mai lungă? Sau la dezbateri generale? (Vociferări.)

Nu vă văd pe lista de iniţiatori.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere cu observaţii.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din iunie de anul acesta.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 286/2009, în sensul reconfigurării infracţiunii de pornografie infantilă, prevăzută la art. 374 din Codul penal, precum şi al prevederii acestei fapte în categoria celor pentru care nedenunţarea se pedepseşte potrivit art. 266 din Codul penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Vă rog, domnule chestor.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mă bucur să văd că există astfel de preocupări în Parlamentul României, mă bucur să văd că cineva, inclusiv de la PSD sau chiar şi de la USR dacă ar fi fost–are astfel de preocupări şi că vrem să pedepsim pedofilii, vrem să-i pedepsim pe cei ce abuzează minori.

Totuşi, nu pot să nu observ cum o lege similară, depusă de mine, a fost respinsă la Senat şi îngropată pe aceste culoare.

Nu pot să nu observ cum dinspre Bruxelles–se pare că aceşti copii nu contează şi că ar trebui cumva să continue acest flagel al pedofiliei.

Nu pot să nu observ cum în Olanda s-a înfiinţat acum câţiva ani Partidul Pedofililor, şi a fost aprobat şi înregistrat, şi a şi candidat în Olanda.

M-aş bucura să văd mai multă intransigenţă din partea Parlamentului, din partea deputaţilor şi a senatorilor, în ceea ce priveşte traficul de organe, traficul de fiinţe vii, traficul de substanţe ilicite, adică să combatem cu adevărat mafia.

Înţeleg că există multe legături subterane prin toate instituţiile, prin toate formele de control ale acestei naţiuni, dar nu înţeleg de ce ne uităm în altă parte de fiecare dată.

Atunci când vine vorba de o iniţiativă legislativă din partea opoziţiei, dintr-odată e ceva în neregulă acolo şi trebuie blocată, dar când vine din partea puterii, trece cu viteza luminii.

OK, o vom vota. Vom susţine orice lucru de bun-simţ, indiferent din partea cui vine, dar aş vrea mai mult respect din partea celor ce astăzi ne dau lecţii, pentru că s-ar putea să vină o zi în care vor fi obligaţi nu doar să sărute drapelul României, ci şi să stea la coadă, la coada de a depune proiecte legislative, aşa cum am păţit noi 6 ani de zile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul USR susţine această iniţiativă. Este un caz foarte clar şi foarte bun de ţinere a pasului cu tehnologia. Nu doar infractorii trebuie să profite de schimbările tehnologice, ci şi statul trebuie să se adapteze, şi să schimbăm legislaţia în aşa fel încât încălcarea drepturilor fundamentale ale copiilor să fie pedepsită, indiferent de forma în care aceste infracţiuni se produc. Şi această lege asta face, aduce în secolul XXI şi textul de lege.

O felicit pe colega mea de la PSD, pe doamna Diana Tuşa, pentru iniţiativă şi pentru faptul că a dus acest proiect la bun sfârşit.

Şi este un bun exemplu de colaborare între partide.

Iar elucubraţiile celor care au fost ieri în piaţă şi, împreună cu mercenarii şi cu bătăuşii, s-au luat la bătaie cu jandarmii ar trebui să fie încetinite în faţa evidenţei că această lege este o lege bună.

Vă mulţumesc frumos.

Şi susţinem această lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu am făcut un amendament de respingere în tot.

Dacă priviţi infracţiunea standard de pornografie infantilă, pe care o avem astăzi în Codul penal, art. 374, o să vedeţi că e extrem de simplă definirea infracţiunii, şi anume:

"Producerea, deţinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie... de materiale pornografice cu minori...".

Noua reglementare introduce o nouă sintagmă: "săvârşite prin abuz". Aia înseamnă că dacă nu am această producere, deţinere săvârşită prin abuz, nu mai am infracţiune.

Şi introduceţi în această ecuaţie penală acordul minorului de a-şi promova într-un fel sau altul zona asta de pornografie.

Această reglementare favorizează grupurile infracţionale organizate.

Uitaţi-vă în zona de pornografie şi o să vedeţi ce se întâmplă! Fiţi foarte atenţi, pentru că avem reglementare astăzi în Codul penal. Elementul material spune foarte clar–aceste materiale să conţină un minor. Este infracţiune.

De această dată, se introduce sintagma "săvârşite prin abuz sexual". Păi, avem infracţiuni în Codul penal săvârşite prin abuz; se numesc "viol", "raport sexual cu un minor".

Aici creaţi şi o problemă în aplicarea legii, când se cercetează aceste infracţiuni.

Fiţi foarte atenţi la ce votaţi, pentru că această reglementare favorizează grupurile de crimă organizată, nu-i aşa cum se încearcă acum să vi se transmită, că rezolvă problema. Din contră, este primul pas spre legalizarea pornografiei infantile şi a pedofiliei. Asta se întâmplă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doriţi o intervenţie, doamnă Tuşa?

Cu rugămintea, cu 40 de secunde mai puţin, pentru că am luat din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD, pentru prima parte a intervenţiei dumneavoastră.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Da, trebuie să-i răspund domnului Coarnă, pentru că dânsul a fost unul dintre cei care au criticat de la început această propunere.

Domnule Coarnă, atunci când vine vorba de un minor, nimeni nu-şi mai pune problema de consimţământ. Un minor nu poate să-şi dea consimţământul pentru a fi abuzat, domnule Coarnă.

Consimţământul nu poate fi cerut în niciun caz, nici atunci când este vorba de un major, în clipa în care este vorba de abuz.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Nu v-a adus jignire. (Se adresează domnului deputat Dumitru Coarnă.)

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul...

(Domnul deputat Csoma Botond solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

V-aş ruga să prelungim plenul până ce vom primi raportul de la Comisia pentru apărare, pe proiectul cu urşii, să poată intra la votul final azi.

Deci, să prelungim plenul până ce Comisia pentru apărare finalizează raportul pe acest proiect şi îl primim la plen.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci este o propunere făcută din partea Grupului parlamentar al UDMR, prelungirea programului de lucru până la finalizarea şi primirea raportului pe propunerea legislativă pentru care am aprobat să se muncească în paralel cu plenul, cea referitoare la urşi.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi, 169 de voturi pentru, adoptată.

Continuăm.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002; PL-x 227/2026; caracter organic; avem amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, din partea Grupului parlamentar al USR.

(Doamna deputat Diana-Anda Buzoianu solicită să ia cuvântul.)

A, doamna Diana Buzoianu.

Doamnă ministru, vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Căsătoriile forţate trebuie să fie sancţionate ca infracţiune.

Am coiniţiat, transpartinic, alături de reprezentanţi de la USR, PSD, PNL, UDMR, acest proiect care, practic, include o definiţie în Codul penal, a căsătoriilor forţate.

Astăzi votăm ceva ce ar fi trebuit să fie de la sine înţeles–că niciun băiat, că nicio fată nu poate să fie proprietatea familiei; că nu poate să fie constrâns sau constrânsă la o căsătorie pe care pur şi simplu nu o vrea.

Votăm că libertatea nu se negociază–un principiu care ar fi trebuit să fie de mulţi ani de zile lege.

Am iniţiat acest proiect pentru că prea multe fete, prea multe femei sunt forţate să intre în căsătorii sau în relaţii asemănătoare cu căsătoriile; niciun stat sănătos nu poate să întoarcă ochii la un asemenea fenomen infracţional.

Prin această lege, căsătoria şi convieţuirea forţată sunt definite şi sunt sancţionate.

Pentru o victimă majoră sau o victimă minoră care a împlinit vârsta de 16 ani, infracţiunea căsătoriilor forţate se va pedepsi cu între 1 şi 5 ani închisoare.

Pentru minorii sub 16 ani vorbim de o sancţiune, pentru cei care au abuzat, de 2 şi 7 ani.

Astăzi facem un lucru simplu–transmitem fiecărei victime a căsătoriilor forţate din ţara aceasta că statul român o vede, că statul român se luptă pentru drepturile lor şi că libertatea este mai presus de orice fel de abuz.

Mulţumesc absolut tuturor ONG-urilor şi tuturor parlamentarilor care au iniţiat şi au sprijinit acest demers. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă ministru Diana-Anda Buzoianu.

Doamna Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD, ca iniţiator.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă vorbesc astăzi şi în calitate de iniţiator al acestui proiect, la care am lucrat în cadrul grupului de lucru, şi care răspunde unei realităţi pe care prea mult timp am preferat să n-o vedem sau să ne prefacem că nu există.

La finalul anului 2024, România era pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce le priveşte pe mamele minore. Conform datelor INS, în anul 2021, România avea 8.024 de mame minore, cel mai mare număr din Uniunea Europeană.

În 2023, în urma unui studiu realizat de Asociaţia "Salvaţi Copiii!", studiul spune acelaşi lucru, că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Un alt studiu, efectuat de UNICEF, în 2022, arată că rata natalităţii la fetele românce cu vârsta între 10 şi 14 ani este de 8,5–mai mare decât rata UE.

Aceste date, stimaţi colegi şi stimate colege, nu sunt nişte simple cifre şi nişte statistici, sunt copii cărora li s-a furat copilăria şi sunt copii cărora li s-a furat dreptul la educaţie sau dreptul de a-şi alege propriul lor viitor.

La recensământul din 2021, în România figurau 521 de fete cu vârste între 11 şi 14 ani, aflate într-o aşa-zisă convieţuire consensuală.

Eu nu cred că putem vorbi despre consimţământ în cazul unui copil de 11, 12 sau 13 ani, obligat să trăiască într-o relaţie ca aceea asemănătoare dintre soţi.

De aceea, proiectul nu se referă doar la căsătoria încheiată formal, ci şi la convieţuirea forţată, pentru că aceşti copii nu ajung neapărat în faţa unui ofiţer de stare civilă, sunt rupţi de şcoală şi obligaţi să ducă o viaţă pe care nu au ales-o.

Legea îi protejează în mod special pe copiii sub 16 ani, iar în formele agravante pedeapsa poate ajunge la 10 ani de închisoare.

Căsătoria forţată este introdusă şi între formele de exploatare a unei persoane.

Eu aş vrea ca un lucru să fie foarte clar înţeles, şi anume că această lege nu este împotriva unei comunităţi sau unei tradiţii, aşa cum au mai fost discuţii; este o lege împotriva constrângerii, abuzului şi exploatării.

Le... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Éva-Andrea Csép, Grupul parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu vreau să repet cele spuse de colegele mele de dinaintea mea, dar în primul şi în primul rând vreau să vă atrag atenţia asupra drepturilor omului, asupra drepturilor acestor copii care, pentru că au fost forţaţi să se căsătorească la o vârstă foarte fragedă, îşi abandonează studiile.

Aceste fete ajung să devină mame minore. Aceste fete ajung să nu-şi termine studiile la instituţia de învăţământ. Aceste fete ajung să nu aibă un loc de muncă. Şi viaţa acestor fete este compromisă.

Pe de altă parte, noi, ca legiuitori–ştiu că este o temă foarte controversată şi discutată în spaţiul public, dar avem dreptul de a legifera în a avea o normalitate în ţara asta, a avea o stabilitate pentru aceşti copii, pentru aceste fete, şi a le oferi un mediu în care se dezvoltă sănătos, atât mental, cât şi fizic, cât şi psihic.

Aşa că da, mă aflu printre iniţiatorii acestui proiect de lege, pentru că sunt convinsă că avem nevoie de o reglementare mult mai sigură pentru ele.

Şi o felicit pe doamna Diana Buzoianu, care a fost iniţiatoarea principală a acestei legi!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică sau Comisia pentru cultură.

Doamna vicepreşedinte Vadim, Comisia pentru cultură.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, trimis cu adresa PL-x 227 din 23 martie 2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 286/2009, în sensul incriminării şi combaterii fenomenului căsătoriilor şi convieţuirilor forţate, cu precădere în cazul minorilor. De asemenea, se are în vedere completarea art. 28 din Legea nr. 504/2002, în sensul instituirii obligaţiei posturilor de radio şi televiziune să difuzeze, alternativ, anumite mesaje de avertizare, pentru a face cunoscute noile dispoziţii referitoare la incriminarea căsătoriilor şi convieţuirilor forţate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale? Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Avem 43 de amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

9. Proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale; PL-x 48/2026; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Augustin-Florin Hagiu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi vin în faţa dumneavoastră pentru a susţine un proiect de lege care nu este doar o măsură administrativă, ci o decizie strategică pentru viitorul economic şi social al României, în special axându-ne pe turismul balnear, care se poate dezvolta în foarte multe direcţii.

Prin construcţie geografică, condiţii de climă, România deţine una dintre cele mai bogate resurse de ape minerale terapeutice, nămoluri sapropelice din Europa. Peste o treime din izvoarele minerale ale continentului se află pe teritoriul nostru.

Nu mai menţionez staţiunile pe care deja le cunoaşteţi şi sigur le-aţi vizitat.

Discutăm la acest proiect de lege de predictibilitate investiţională, devenind un domeniu strategic; de sănătate publică şi reducerea poverii, sperăm, asupra domeniului şi sistemului medical; şi în al treilea rând, despre o dezvoltare regională echilibrată, deoarece majoritatea staţiunilor balneare se află în zone care nu ar beneficia altfel de investiţii majore; în al patrulea rând, de competitivitate externă.

Acest proiect de lege nu creează birocraţie suplimentară, creează un cadru de prioritizare. El obligă statul să trateze infrastructura balneară–drumuri de acces, reţele de utilităţi, module de tratament, formare de personal medical specializat–cu aceeaşi prioritate cu care tratăm alte domenii deja recunoscute ca strategice.

Vă invit astfel, stimaţi colegi, să susţinem acest proiect, nu ca pe o măsură sectorială, ci ca pe o investiţie naţională în sănătate, în turism, în echilibrul regional şi în demnitatea unor comunităţi care aşteaptă de prea mult timp să fie luate în serios.

Vă mulţumesc anticipat pentru susţinere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru antreprenoriat, doamna deputat Crina Chilat, vă rog.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale, transmis cu adresa PL-x 48/2026 din 9 februarie 2026.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 februarie 2026.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea unor măsuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale, prin stabilirea unui cadru de evoluţie sustenabilă şi implementarea unor măsuri de sprijin pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii turistice balneare.

Membrii Comisiei pentru antreprenoriat şi turism au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 31 martie 2026, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus şi documentele care o însoţesc în şedinţa din 8 septembrie 2026.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale, cu un amendament admis, care este redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andruşcă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştiţi ce mi se pare nedrept? Că sunt oameni care pleacă din România să caute în alte ţări exact ceea ce noi avem aici–ape termale, recuperare, sănătate.

Avem staţiuni în care bunicii noştri mergeau la tratament şi care astăzi ar putea fi pline de oameni din toată Europa. Nu ne lipseşte apa, nu ne lipsesc locurile, ne-a lipsit doar grija pentru ele.

Poate că astăzi începem să reparăm puţin din asta.

PSD votează pentru, pentru că sunt lucruri în România care nu trebuie reinventate, trebuie doar să avem grijă de ele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ancuţa-Florina Irimia, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre baze de tratament şi turism balnear, ne gândim de multe ori la oameni în vârstă; şi e adevărat.

Mama mea are 56 de ani şi merge de două ori pe an la tratament.

Eu am 33 de ani şi merg de 4 ori pe an.

Endometrioza nu-ţi afectează doar organele unde este localizată boala; ajunge să-ţi afecteze sănătatea în ansamblu şi uneori întreaga viaţă.

Sunt femei care la 30 de ani ajung să ia medicamente şi suplimente pe care în mod natural le asociem cu vârste mult mai înaintate.

Pentru o femeie cu endometrioză sau adenomioză, o bază de tratament nu este ceva de care va avea nevoie cândva, la pensionare, poate avea nevoie acum, la 30 de ani.

Sunt femei tinere care încearcă ani la rând tratamente şi terapii ca să poată merge la serviciu să-şi facă treaba şi pur şi simplu să-şi vadă de viaţă.

Eu am descoperit cât de mult mă poate ajuta o astfel de terapie, aproape întâmplător, aşa cum spunea şi colegul meu, undeva în străinătate.

După ce m-am întors şi am văzut efectul, am început să caut ce avem în România. Şi avem. Avem resurse extrem de valoroase. Şi tocmai de aceea e greu de înţeles de ce nu am investit mai mult în ele până acum.

Aici sunt două lucruri care merg împreună–putem dezvolta o ramură importantă a turismului românesc şi putem atrage oameni din alte ţări -, dar în acelaşi timp vorbim despre sănătate. Despre oameni care au nevoie de aceste baze acum, nu peste zeci de ani.

De aceea susţin acest proiect. Mi-aş dori ca investiţiile să însemne baze de tratament la care să aibă acces cât mai mulţi pacienţi din România şi, de ce nu, să ajungem în situaţia în care oamenii din întreaga Europă să vină în România pentru tratament.

Avem aceste resurse, ar trebui să avem grijă de ele şi să le folosim mult mai bine decât am făcut până acum.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Evident că este un proiect de act normativ care va fi susţinut de noi toţi.

Înainte de a face acest lucru, vreau să vă supun câteva teme pentru reflecţie.

O primă temă este aceea că de ce în România după 1990 am fost "condamnaţi" să distrugem, pentru ca apoi să construim?

Reprezint un judeţ care în prezent se află pe unul din cele mai codaşe locuri–locul 40–în România, din punctul de vedere al turismului balnear, deşi avem un potenţial turistic extraordinar.

A existat în Vrancea o staţiune, Soveja, care era denumită "Perla Vrancei", care din 2000 s-a închis.

Perla Vrancei, această staţiune, are cel mai ozonat aer din Europa, iar în prezent rugineşte, aşa, metaforic vorbind. Şi ea, şi construcţiile, şi toate dotările pe care le-a avut.

De ce a trebuit în România să distrugem economia, industria, pentru ca acum să ne preocupăm de reindustrializare?

Mă rog, bine că ne preocupăm.

Şi evident că mă bucură astfel de iniţiative.

Mă gândesc însă dacă voi apuca eu sau urmaşii mei vremurile în care cineva va răspunde pentru toate dezastrele care s-au întâmplat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Este un proiect foarte bun, dar cred că de la partea asta în care declarăm că totul trebuie să fie frumos în România până la a ajunge în situaţia respectivă este o cale foarte lungă.

Deci acest proiect este doar un început pentru ceea ce ar trebui să facem în viitor.

Şi cred că aici Guvernul şi tot ceea ce înseamnă partea asta de implicare economică şi financiară pe aceste domenii ar trebui să aibă un cuvânt de spus.

Noi astăzi ar trebui să ştim care sunt staţiunile cu probleme, cine poate investi, cine sunt acţionarii, şi ar trebui să avem la Ministerul Economiei o direcţie foarte clară pe acest subiect.

Din păcate, ne oprim întotdeauna în faza de proiect, dar România are nevoie în acest moment de proiecte în execuţie şi de proiecte finalizate.

Pe partea de turism am avut în acest an, pe primele 6 luni, un deficit comercial de 2,5 miliarde de euro, şi aceasta este o zonă din care noi putem recupera. Dar nu o să recuperăm doar dacă facem declaraţii. Aici este vorba de implicare şi de un plan coerent pe care haideţi ca împreună să-l urmărim în următorii ani de zile. Haideţi să vedem efectiv de ce este nevoie.

Şi tot vorbim aici, în Parlament, de capital, de dobânzi şi aşa mai departe–haideţi să vedem de ce nu se investeşte în zona aceasta. Pentru că problema este şi una legată de partea de finanţare a unor asemenea investiţii.

Haideţi să fim mai concreţi şi cu adevărat să facem lucrurile până la capăt.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 428/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise, dar şi respinse.

Nu avem reprezentant din partea Guvernului.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru tineret şi sport?

Doamna deputat Lipă, vă rog.

Doamna Elisabeta Lipă:

Bună ziua, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, transmis cu adresa PL-x 428/2026 din 2 iunie 2026 şi înregistrat sub nr. 7c-24/101 din 3 iunie 2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000, în sensul instituirii unui cadru normativ clar, coerent şi predictibil, care să permită organizarea eficientă a evenimentelor sportive olimpice, să faciliteze cooperarea între autorităţile publice şi structurile administraţiei pentru sport şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, în calitate de stat gazdă, în vederea consolidării poziţiei României ca destinaţie competitivă pentru organizarea de evenimente sportive internaţionale şi a valorificării sportului ca instrument de diplomaţie publică şi de promovare a imaginii României la nivel internaţional.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2026, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru tineret şi sport a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ, nr. 401 din 23 aprilie 2026, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale nr. 7c-6/475 din 17 iunie 2026, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi nr. 7c-19/322 din 9 septembrie 2026, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului nr. 7c-7/475 din 16 iunie 2026 şi avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ nr. 7c-11/433 din 15 septembrie 2026.

Comisia pentru tineret şi sport a dezbătut proiectul de lege, în şedinţa din data de 16 septembrie 2026.

La lucrările comisiei, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tineret şi sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 428/2026, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt prezentate separat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Şi pentru că s-a produs o eroare materială la redactare, vă rog ca la adoptarea proiectului de lege să eliminăm această eroare, la amendamentul admis, care se referă la art. 18 alin. (1), şi nu la art. 18.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine această propunere legislativă, cu amendamentul pe care l-am formulat.

Chiar dacă avem numeroase rezerve faţă de activitatea actualului Guvern, consider că atunci când pe masa Parlamentului se află o măsură benefică pentru sportul românesc trebuie să avem capacitatea de a privi dincolo de disputele politice.

Proiectul urmăreşte să creeze un cadru mai clar şi mai predictibil pentru susţinerea şi organizarea activităţilor sportive.

Amendamentul adoptat de comisia de specialitate merge în aceeaşi direcţie şi încearcă să rezolve o situaţie concretă cu care se confruntă administraţiile locale.

Legea permite deja finanţarea programelor sportive ale cluburilor de drept privat.

Considerăm însă necesar să reglementăm explicit şi situaţia în care unitatea administrativ-teritorială are calitatea de asociat, într-o structură sportivă de drept privat, astfel încât aceasta să poată achita cotizaţia anuală aferentă calităţii sale de asociat.

Vorbim despre două mecanisme diferite: una este finanţarea unui program sportiv şi alta este plata cotizaţiei care decurge din calitatea de asociat.

Amendamentul nostru clarifică această diferenţă şi, în acelaşi timp, păstrează obligaţiile de transparenţă şi control asupra utilizării banului public.

Cred că sportul românesc are nevoie nu numai de performanţă, ci şi de predictibilitate, stabilitate financiară şi reguli clare pentru cei care îl susţin, fie că vorbim despre stat, despre administraţia locală sau despre structurile sportive.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru adoptarea proiectului de lege, în forma rezultată în urma dezbaterilor, şi cu amendamentul pe care l-am susţinut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Azi trebuia să vorbim despre Proiectul privind FOTE–Festivalul Olimpic al Tineretului European -, un eveniment privind sportul de tineret.

Dar iată că PSD-ul căpuşează acest proiect cu un amendament care permite fiecărei primării din România să finanţeze structuri private cu până la 5 milioane de lei, un milion de euro anual, fără a trece printr-o procedură competitivă.

Normele europene ne spun că atunci când sportul se finanţează, acesta trebuie făcut sub o procedură competitivă, în urma unui cadru.

Avem, în momentul de faţă, Legea nr. 350.

Dar iată că PSD-ul, în loc să se concentreze pe baze sportive, pe sportul de copii şi juniori, introduce această cotizaţie pentru fiecare UAT care este asociat în genul acesta de structură privată.

Nu ne îndreptăm în direcţia în care trebuie, stimaţi colegi!

Vedem baze sportive în paragină.

Mai încolo o să avem pe ordinea de zi Ziua atletismului, unde nu avem nicio bază sportivă de atletism conformă.

Şi iată că astăzi căpuşaţi un proiect privind Festivalul Olimpic al Tineretului European cu o iniţiativă care dă mai mari pârghii primarilor să finanţeze structuri sportive private, după bunul plac.

Din cauza asta nu avem performanţe sportive în cupele europene, când vine vorba de fotbal, pentru că se dau bani unor administratori care se comportă pe bani publici, pe taxele cetăţenilor, ca nişte patroni.

Plângeţi de dragul românilor!

Spuneţi că: "Ce rău e Guvernul că a strâns cureaua!" şi acum daţi drumul la cheltuieli fără număr, cheltuieli discreţionare? Ba, mai mult, aţi şi votat împotriva amendamentului care spune că măcar o parte din banii aceştia, pe care dumneavoastră vreţi să-i cheltuiţi către copii şi juniori.

USR propune investiţii în baze sportive şi în sportul de copii şi juniori, şi nu cheltuieli aiurea. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sportul românesc are nevoie de performanţă. Dar performanţa nu se construieşte doar în ziua competiţiei. Se construieşte prin organizare, responsabilitate şi capacitatea instituţiilor statului de a lucra împreună.

PL-x 428/2026 aprobă O.U.G. nr. 33/2026 şi completează Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, pentru a crea un cadru juridic destinat organizării eficiente a evenimentelor sportive olimpice şi cooperării dintre autorităţile publice şi structurile sportive.

Proiectul urmăreşte inclusiv consolidarea capacităţii României de a organiza competiţii sportive internaţionale. Miza însă este mai mare decât organizarea unui eveniment.

Atunci când România găzduieşte o competiţie internaţională, sportivii noştri reprezintă ţara, iar România însăşi devine vizibilă în faţa lumii.

Organizarea acestor competiţii înseamnă promovarea sportului, expunere internaţională şi o oportunitate pentru România de a demonstra că poate respecta standardele asumate.

Avem nevoie de reguli clare şi de instituţii care ştiu exact ce responsabilităţi au.

Dacă vrem performanţă de la sportivii români, statul trebuie să fie capabil să ofere şi el performanţă în organizare.

Acest proiect creează cadrul pentru o asemenea responsabilitate instituţională.

Sportivii trebuie să se lupte pentru medalii.

Instituţiile statului trebuie să se asigure că România este pregătită să-i susţină.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem opt amendamente admise.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Avem şi 5 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină?

Da, domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog să precizaţi marginalul.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La marginal 1, practic dorim să amendăm amendamentul PSD-ului, iar din sumele acestea pe care le propuneţi să meargă cotizaţie către structurile private, adică primăria să finanţeze o structură privată, printr-o procedură necompetitivă, măcar să reparăm într-o anumită formă.

Şi amendamentul spune ca minim 30% din banii aceştia care merg către cluburi private să meargă către copii şi juniori.

Aceştia sunt bani publici, stimaţi colegi.

Este important să investim în generaţia tânără, mai ales că proiectul iniţial se referea la un eveniment privind sportul de tineret.

Deci, marginal 1 şi 2, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Brian, vă rog să mai precizaţi o dată marginalul, pentru că am avut aici câţiva factori perturbatori.

Doar marginalul!

La microfon.

Domnul Brian Cristian:

Marginal 1 şi 2 să le supunem, vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, pe rând.

Marginal 1.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Amendament respins, da?

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul.

Cu majoritate de voturi-113 voturi împotrivă -, amendamentul rămâne respins.

Vă rog, şi al doilea marginal.

Domnul Brian Cristian:

Şi marginal 2, doamnă preşedinte.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Marginal 2.

Să înceapă votul!

Tot amendament respins.

De asemenea, cu majoritate de voturi - 114 voturi împotrivă - şi acest amendament rămâne respins.

Nemaifiind alte solicitări, susţineri de amendamente, dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final. (Discuţii la prezidiu.)

12. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Conturilor Individuale de Investiţii pentru Viitor; PL-x 545/2026; caracter organic.

Avem amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, doamna senator Horga Maria-Gabriela, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Maria-Gabriela Horga (senator):

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România face astăzi un pas major către un sistem modern de economisire şi investiţii pe termen lung.

Cred că, după cota unică introdusă în anul 2005 şi după sistemul de pensii private demarat în anul 2008, conturile de economii şi de investiţii vor deveni astăzi o nouă reformă, o a treia măsură importantă, de tip liberal, curajoasă, care va creşte, pe termen lung, standardul de viaţă al viitorilor pensionari, dar care va da şi un impuls pozitiv economiei naţionale.

Când am iniţiat acest proiect, alături de colegi din toate partidele, alături de Claudiu Năsui, de Sebastian Burduja, de Cristina Prună, un proiect transpartinic, am pornit de la o realitate pe care nu o mai putem ignora: România îmbătrâneşte, populaţia activă se reduce, iar natalitatea este în scădere.

În următorii ani, presiunea asupra sistemului public de pensii va creşte şi nu putem aştepta ca generaţiile viitoare să rezolve această problemă. Trebuie să le oferim de acum instrumentele prin care fiecare om să poată contribui la propria siguranţă financiară. Acest instrument înseamnă mai multă libertate, mai mult control, posibilitatea de a construi în timp un capital propriu pentru pensie.

Şi aş dori să subliniez un aspect.

Am auzit şi păreri potrivit cărora aceste conturi de economii şi investiţii ar fi destinate exclusiv oamenilor cu bani. Este incorectă această abordare. Investiţia poate fi foarte mică, iar rezultatul poate fi foarte mare. Pentru că asta înseamnă investiţia pe termen lung.

De exemplu, un tânăr care acum are 30 de ani, dacă va decide să investească suma de 150 lei în fiecare lună, timp de 35 de ani, care este stadiul complet de cotizare, la o ipoteză de randamente medii anuale de circa 10%, atunci când va ajunge la vârstă standard de pensionare, de 65 de ani... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Vă rog să luaţi din timpul dezbaterilor dedicate Grupului parlamentar al PNL, pentru a-şi finaliza intervenţia doamna senator Horga.

Vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc frumos.

Spuneam că, de exemplu, un tânăr care are acum vârsta de 30 de ani, care va decide să investească 150 lei în fiecare lună, timp de 35 de ani, la o ipoteză de randamente medii anuale de circa 10%, atunci când va ajunge la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, va avea o sumă de circa 100.000 euro. Pare o sumă foarte mare pentru o investiţie atât de mică, recurentă, dar acesta este rezultatul investiţiilor pe termen lung.

Este adevărat că noul sistem de investiţii, ca orice investiţie de pe această planetă, nu promite randamente garantate şi nu elimină riscul investiţional. Aici intervine şi educaţia financiară.

Aş mai face precizarea că legea creează un regim fiscal destinat să încurajeze investiţiile pe termen lung.

În funcţie de opţiunea aleasă, contribuţiile pot beneficia de deductibilitate fiscală, adică să fie din venitul brut, cu impozitare la retragere, sau pot fi realizate din venituri deja impozitate şi fără impozitare la retragere. Dar, în ambele cazuri, pe toată durata investiţiei, câştigurile realizate–câştiguri de capital, dividende, cupoane, orice tip de câştiguri -vor avea zero taxe, vor fi scutite de impozite şi de contribuţiile obligatorii.

Titularul contului va putea urmări evoluţia investiţiilor sale şi va avea un control deplin asupra deciziilor sale.

Vă mulţumesc tuturor pentru votul unanim din comisii şi le mulţumesc iniţiatorilor care au fost alături de noi, pentru că este un proiect al viitorului. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

De asemenea, ca iniţiator, domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, domnul ministru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Stimaţi colegi,

Proiectul care trece astăzi nu este doar un sistem de investiţii şi economisire, este şi un proiect care aduce libertate şi independenţă; independenţă pentru toţi cei care vor să economisească şi să aibă o pensie bună, decentă, care să nu depindă de niciun factor politic, să nu depindă de niciun factor demografic.

Ştim cu toţii problemele Pilonului 1 şi sistemului bismarckian de pensii. Soluţia liberală şi corectă este tocmai să dăm mai multă libertate oamenilor, să încurajăm economisirea pe termen lung, care este singura care chiar ne poate da această pensie decentă, şi nu doar atât, ci şi nişte pieţe de capital puternice.

Ţările care au implementat genul acesta de sisteme sunt faimoase tocmai pentru un segment foarte mare şi puternic de investitori privaţi şi puternici, şi influenţi pe pieţe.

SUA, cu faimosul cont 401 (k), Suedia, cu Wise SEK. E un motiv pentru care mai toate start-up-urile noi de succes din Uniunea Europeană vin din Suedia, datorită acestui sistem de pensii.

Este un proiect bun pentru România şi este un proiect despre care mă bucur să văd că a reuşit să fie susţinut transpartinic.

Am avut susţinerea tuturor.

Vă mulţumesc frumos colegilor de la PSD, colegilor de la AUR, colegilor de la UDMR, şi nu în ultimul rând, bineînţeles, colegilor de la PNL şi USR, care au fost alături de noi şi ne-au susţinut, şi au susţinut genul acesta de proiect.

Cei care m-aţi cunoscut în ultimii 10 ani, ştiţi foarte bine că, întotdeauna când a fost un proiect bun pentru România, l-am susţinut, şi am susţinut să trecem peste clivajele şi liniile de partid, şi cred că cheia succesului acolo este, într-o unitate pentru România.

Când un proiect este bun pentru ţară, nu trebuie să mai existe PSD, USR, AUR, alte partide, trebuie să existe numai un lucru, trebuie să existe... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

De asemenea, vă rog să-i acordaţi posibilitatea să finalizeze intervenţia.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În final, acesta este ultimul proiect de lege pe care îl voi susţine în Parlamentul României, şi mă bucur că a beneficiat de această unitate, şi vă doresc şi sper să continuaţi în această direcţie.

Dacă România va avea o şansă, şi mai ales dacă iubim noi România, calea unităţii este calea grea, este calea necesară. Pentru că atunci când ceva este bun pentru România, atunci ar trebuie să ne şi reunească.

România unită este o Românie puternică şi împreună înspre asta trebuie să stăruim!

Eu o să plec, dar lupta noastră să ştiţi că continuă. N-o să mai fiu aici, n-o să mai fiu în această clădire, n-o să mai fiu în această ţară, dar idealurile noastre rămân aceleaşi.

Vă mulţumesc, dragi colegi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Succes, domnule ministru!

Ca iniţiator, domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este un proiect bun, pe care toţi colegii l-au votat în comisii, şi iniţiatori sunt din toate partidele, şi de la PSD, şi de la AUR.

Pozele şi le fac doar unii dintre iniţiatori.

Evident că susţinem acest proiect, pentru că este bun pentru cetăţeni.

Dar recomandarea mea la colegii care acum mulţumesc este să vă înghiţiţi toate cuvintele murdare pe care le folosiţi la adresa PSD-iştilor, pentru că PSD este partidul care a împins această ţară înainte şi ar trebui să-l respectaţi. (Vociferări. Gălăgie.) Să vă înghiţiţi toate cuvintele murdare.

Mersi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Miklós Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, ca iniţiator.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Felicit iniţiatorii!

Am fost şi eu coiniţiator, susţinător al acestui proiect de lege. Este foarte util şi necesar pentru România. Este vorba despre un instrument prin care vrem să încurajăm oamenii să economisească, dar mai ales să investească pe termen lung.

Este foarte important, din punctul meu de vedere, să facem diferenţă între simpla economisire şi construirea unui capital propriu pentru viitor.

În România, oamenii economisesc, dar o parte importantă a acestor economii este în numerar, eventual depozite bancare.

Prin acest instrument se oferă o alternativă prin care aceste economii pot fi investite inclusiv în acţiuni, în obligaţiuni, în fonduri de investiţii.

Acest instrument nu înlocuieşte pensia publică şi nici pensia privată–Pilonul II, Pilonul III, este un instrument voluntar suplimentar care permite fiecărei persoane să îşi construiască acel capital propriu pentru viitor de care are nevoie.

Mai mult capital investit înseamnă mai multe resurse pentru companii, înseamnă dezvoltare pentru piaţa de capital şi până la urmă înseamnă şi dezvoltarea economiei româneşti.

Aşa că vă invit pe toţi să susţinem această lege utilă pentru ţară.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci, cei doi colegi de la AUR, nu sunteţi iniţiatori, dumneavoastră solicitaţi să luaţi cuvântul pentru dezbateri generale. Pentru că sunt mai mulţi colegi de la AUR iniţiatori, dar nu văd nicio solicitare pentru a interveni în calitate de iniţiator, aşa că o să vă dau cuvântul la dezbateri generale.

Şi acum invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget sau Comisia pentru politică economică.

Domnul preşedinte Costel Dunava, Comisia pentru politică economică.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Conturilor Individuale de Investiţii pentru Viitor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Conturilor Individuale de Investiţii pentru Viitor, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Tilea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Consider că PL-x 545/2026 porneşte de la un principiu corect–România are nevoie să treacă de la cultura economisirii pasive la o cultură a investiţiilor pe termen lung.

Este pozitiv faptul că proiectul creează un instrument voluntar prin care cetăţenii îşi pot constitui prin veniturile proprii un capital suplimentar pentru perioada de după pensionare.

În acelaşi timp, dezvoltarea acestor conturi poate contribui direct la dezvoltarea pieţei de capital şi la mobilizarea economiilor populaţiei către investiţii în economie.

Dar cred că trebuie să fim foarte atenţi la partea de protecţie a cetăţenilor. Vorbim despre banii economisiţi pentru pensie, iar aceşti bani sunt expuşi riscului de piaţă.

Consiliul Economic şi Social a atras atenţia că proiectul nu garantează capitalul, nu garantează un randament minim şi nu stabileşte suficient de clar modalitatea în care banii vor fi transformaţi într-un venit la pensionare.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că acest sistem nu va slăbi Pilonul III, ci îl va completa.

Şi, la final, vă spun şi un punct de vedere al meu personal.

Domnilor iniţiatori, faceţi parte dintr-un partid care a fost la guvernare. După ce aţi sărăcit de tot, prin taxe şi impozite, românii, acum veniţi cu un instrument de economisire. Aţi făcut exact ca un părinte care a bătut copilul, l-a umplut de vânătăi şi după aia l-a rugat să ia o bomboană.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Astfel de instrumente financiare se regăsesc în toate ţările din vestul Europei–majoritatea lor cel puţin–şi peste Ocean.

Prima dată când am văzut cum funcţionează un astfel de instrument a fost atunci când am cercetat piaţa de capital din Statele Unite, pentru că nu prea înţelegeam cum au ei sistemul de pensii.

Mă bucur să văd că şi noi facem paşi în direcţia asta şi să reglementăm cumva acest sector.

Mi-aş fi dorit să vedem o componentă de educaţie financiară în spaţiul ăsta. (Vociferări.)

Da, e greu să vină din partea extremiştilor ceva legat de finanţare a educaţiei în zona financiară.

Totuşi, mi se pare relevant că avem discuţia asta şi că s-a găsit cumva consens, printr-o minune.

Poate găsim consens şi pe alte subiecte.

Sper să nu fie doar o altă ţeapă dată poporului român şi sper să venim cu întăriri necesare, ulterior, pentru a nu fi vreodată confiscat acest fond sau de a nu fi desfiinţat, sau, mai ştiu eu ce naţionalizări şi alte cele. Cele la care se referea domnul Dragnea pe vremuri.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Românii nu pot depinde la nesfârşit de pensia exclusiv de stat. Nu este corect să rămânem doar la mâna statului, în condiţiile în care sistemul public de pensii se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare.

Şi vreau să vă dau o cifră, pentru că generaţia decreţeilor se apropie de pensie şi conform unor estimări, în 2035 o să avem un salariat la 2,5 pensionari, şi gândiţi-vă ce presiune o să fie atunci, dacă acum oamenii abia trăiesc de la o lună la alta cu pensia de stat şi abia îşi asigură traiul zilnic şi medicamentele, gândiţi-vă ce va fi atunci.

Nu trebuie să ignorăm această realitate demografică, ar fi iresponsabil din partea clasei politice, şi de aceea am venit cu acest proiect de lege, coiniţiat cu Gabriela Horga, Claudiu Năsui, Sebastian Burduja, dar şi colegi de la celelalte partide, inclusiv domnul Câciu, de la PSD, şi vrem să vă mulţumim pentru asta, pentru că astfel de proiecte înseamnă că România poate să meargă înainte şi să nu ne mai confruntăm cu aceleaşi probleme de fiecare dată.

Concret, ce propune acest proiect? Ca fiecare român care munceşte să poată să pună chiar şi preţul unei cafele pe zi în acest cont de economii şi investiţii, s-o facă timp de 20, 30 de ani şi la final să aibă minimum 100.000 de euro, dacă ne uităm la randamentele din ultimii ani.

Este un lucru bun şi facem acea trecere de la acea pensie de care suntem dependenţi, de Pilonul I, de stat, către aceste instrumente de economisire unde putem să investim banii în diverse instrumente financiare, ETF-uri, acţiuni şi aşa mai departe.

E un lucru foarte bun.

Şi vreau să vă mulţumesc tuturor celor care susţineţi acest proiect de lege. Este un pas înainte către o reformă a Pilonului I de pensii.

Vă mulţu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu vreau să am o intervenţie pe procedură, doamnă preşedinte.

Şi vă rog să observaţi că la PL-x 489/2026 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal) am avut amendament de respingere, amendament care nu se găseşte astăzi în corpul acelui PL-x.

Vă rog să dispuneţi în consecinţă, să fie retrimis la comisie.

Am amendament de respingere, înregistrat, motivat.

Domnule Ciucă, sunteţi preşedintele comisiei, unde este amendamentul depus de mine, de respingere? Nu este la PL-x 489.

Terminaţi cu reglementarea pedofiliei şi cu abuzul sexual pe care îl pregătiţi împotriva copiilor din România! Opriţi-vă, că e prea mult!

Am amendament de respingere la PL-x 489, amendament care nu se găseşte astăzi în corpul legii.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Raportul este fără amendamente, v-am explicat.

Eu am crezut că luaţi cuvântul pe acest proiect de lege foarte important, pentru că sunteţi şi coiniţiator, şi am crezut că aici vreţi să interveniţi.

Mă rog, este opţiunea dumneavoastră.

Domnul deputat Ionel-Ovidiu Bogdan, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

În primul rând, vreau să felicit iniţiatorii acestui proiect de lege!

Este un proiect de lege binevenit, având în vedere că acest proiect porneşte de la o realitate extrem de importantă, pe care nu o putem ignora şi nu avem voie să o ignorăm, şi anume că statul nu poate promite la nesfârşit că pensia publică va fi suficientă pentru un trai decent.

Acest proiect este un proiect eminamente liberal, este un proiect concret, clar şi cu o componentă liberală importantă–mai puţină dependenţă de stat, mai multă libertate pentru cetăţean şi mai multă proprietate, beneficiind de facilităţi concrete.

Acest proiect este unul bun şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îl va susţine şi îl susţine.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă mai sunt alte intervenţii pentru acest proiect? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat Csoma Botond solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, imediat.

50 de amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul lider Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

A sosit raportul la proiectul cu urşii.

Momentan, proiectul se află la punctul 21 pe ordinea de zi; aş avea solicitarea să-l aducem în faţă, la... nu ştiu, următorul proiect sau la... 14, cum consideraţi dumneavoastră.

Deci, vă rog să-l aducem în faţă, să fie următorul proiect, să-l dezbatem şi să meargă la votul final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Mihai-Adrian Enache.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, domnule lider, mai sunt două proiecte şi urmează proiectul cu urşii, pentru că la celelalte nu avem raport.

Bun.

Deci, nu mai supunem la vot.

15. Proiectul de Lege privind aplicarea cotei reduse de TVA asupra bazei de impozitare pentru livrarea alimentelor utilizate ca hrană pentru albine; PL-x 175/2026; caracter ordinar; avem două amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva?

Da, doamna Ionelia-Florenţa Priescu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect propune reducerea cotei de TVA de la 21% la 11% pentru hrana animalelor.

În acest moment, regimul de taxare în ceea ce priveşte hrana animalelor este redus. Tocmai de aceea, tratamentul fiscal al hranei pentru albine trebuie să fie identic, şi nu discriminatoriu, mai ales că apicultorii din România, la fel ca şi ceilalţi producători agricoli, din păcate, se confruntă cu probleme uriaşe, atât la producţie, cât şi la vânzarea produselor din România.

Avem o problemă uriaşă cu importul de miere din Ucraina. Miere, din păcate, la o calitate îndoielnică, dar care a invadat piaţa românească. Ajunge în România mierea din Ucraina la 5-6 lei, mult sub preţul de producţie din România, şi asta îl face pe producătorul român, pe apicultorul român, necompetitiv în propria piaţă.

Tocmai de aceea, această reducere a cotei de TVA la hrana albinelor este mai mult decât necesară şi vă rog frumos să o susţineţi.

În plus, dragi colegi, este a doua tentativă din Parlamentul României, în care încercăm să ajutăm apicultorul român.

Din păcate, avem o situaţie de nepermis într-o ţară democratică şi într-o ţară în care separaţia puterilor în stat funcţionează–avem trecut în Parlamentul României un proiect de lege, de fapt, este în acest moment o lege votată, promulgată, dar care, din păcate, nu îşi produce efectele, pentru că Ministerul Agriculturii a blocat-o. Ba mai mult, a propus abrogarea ei.

Nu este de permis o astfel de atitudine.

Noi, ca Parlament, suntem forul cel mai democratic din România şi avem dreptul să legiferăm în această ţară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci!

Am să o rog pe doamna secretar Bruynseels să prezinte raportul.

Vi-l înmânez eu.

Vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aplicarea cotei reduse de TVA asupra bazei de impozitare pentru livrarea alimentelor utilizate ca hrană pentru albine; PL-x 175/2026.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege la data de 3 martie 2026, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, în sensul includerii la cota redusă de 11% a hranei administrate familiilor de albine, precum şi a turtelor proteice ori a siropurilor pe bază de zahăr utilizate în perioade critice de întreţinere.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aplicarea cotei reduse de TVA, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Adrian Echert, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Adrian Echert:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau doar să expun o posibilă problemă aici, în ceea ce priveşte legea.

E foarte bună ca iniţiativă, pentru a ajuta apicultorii români–cu asta suntem complet de acord.

Mai sunt vreo două-trei programe iniţiate de minister pentru ajutorarea celor care cresc albine.

Problema noastră, a mea, principală este că... cum e scrisă legea actuală, practic, scade cota de TVA de la 21% la 11% pentru siropurile de zahăr şi alte mâncăruri sau produse care pot fi folosite şi în alte industrii.

Adică eu înţeleg că obiectivul principal sunt crescătorii de albine şi hrana albinelor, dar faptul că noi scădem acum – că asta prevede propriu-zis legea – TVA-ul la siropurile de zahăr de la 21 la 11 nu înseamnă că ajutăm doar pe cei care cresc albine, s-ar putea să dăm nişte oportunităţi de evaziune aici.

Asta e–să avem în vedere lucrul acesta când o să votăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

20.000 de tone este producţia anuală în România pentru mierea de albine; 40.000 de apicultori înregistraţi şi 900.000 de familii de albine înregistrate, de asemenea, în evidenţele ANSVSA şi ale Asociaţiei Crescătorilor de Albine. Sunt cifre care arată că sectorul apicol este un sector extrem de important pentru agricultura românească, pentru economia românească în ansamblul ei.

De aceea, orice proiect de lege, orice lege care sprijină apicultorii, aşa cum este proiectul de lege aflat acum în dezbatere, este binevenit.

În această logică a lucrurilor, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am dorit să iau cuvântul pentru că legea propusă este clară, pentru colegul meu de la USR, care suspiciona că există posibilitatea folosirii în alte zone.

Alineatul este foarte clar–"destinat consumului albinelor".

În sensul acesta, domnule deputat, dacă cineva foloseşte în alt scop, ANAF-ul face o reîncadrare fiscală.

Aşa că haideţi să dăm crescătorilor de albine, apicultorilor români, acest beneficiu, dacă vreţi, pentru că oricum sunt loviţi de tot ce înseamnă alte legi, nu mai zic de secetă şi de problemele de mediu pe care tot voi le încurajaţi, dar ei mai plătesc şi taxă de drum, mai plătesc şi aia, şi aia, şi aia, şi aia.

Aşa că, încă o dată, nu este vorba de nicio suveică, este vorba de un lucru corect pentru apicultorii români şi sper ca la final să avem şi miere românească pe rafturile româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnule chestor...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Încep prin a vă spune, dragi UDMR-işti, prin a vă reaminti şi prin a vă puncta faptul că aţi iniţiat un proiect de lege similar, aproape 1 la 1 cu cel pe care l-am iniţiat noi, în legătură cu subvenţia pentru albine de 15 euro/stup, care, ce să vezi, a fost blocat de Comisia Europeană pentru că s-a considerat că e ajutor de stat.

Astăzi înţeleg că vă veţi abţine la acest proiect de lege pentru a scădea TVA-ul de la 21% la 11% pentru hrana albinelor.

Ce să înţeleg eu de aici? Că dumneavoastră una spuneţi în Comisia pentru agricultură, una spuneţi către alegătorii dumneavoastră şi alta vreţi să votaţi efectiv în plen?

Poate sunt eu în eroare şi veţi vota pentru.

Dar, dincolo de lupta asta politică, nu pot să nu observ acest atac furibund asupra agriculturii româneşti. Nu pot să nu observ că dintr-odată, orice se produce în România e cu... aşa, un iz de parfum neplăcut.

Nu mi se pare normal ca industria apiculturii din România să dispară doar pentru că nu suntem în stare să oferim 15 euro pentru fiecare stup de albine sau să scădem TVA-ul, la fel cum este în celelalte industrii agroalimentare din România.

Cu oieritul aţi terminat-o, cu apicultura sunteţi pe cale să faceţi la fel.

Am înţeles, Ucraina contează. Le dăm şi armament, le dăm şi bani, le dăm şi agricultură, le dăm şi piaţă de desfacere. Le vom da şi oameni, în curând, pentru că, nu-i aşa, suntem destul de bătuţi în cap, astfel încât să trimitem 20 de oameni acolo şi să avem o declaraţie de război oficială.

Este ceva ce eu nu pot să înţeleg.

Dacă vreţi cu adevărat, domnilor de la UDMR, să salvaţi agricultura, aşa cum urlaţi în fiecare şedinţă de Comisie pentru agricultură, vă rog astăzi să votaţi şi să daţi un semn clar că vă pasă de apicultura României şi de producţia de miere naturală şi bună din România, nu cea de import, din Ucraina sau China, sau mai ştiu eu de pe unde.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Apicultura reprezintă o îndeletnicire tradiţională pentru România.

Mi-a făcut plăcere să constat că această activitate este situată pe locul doi în Europa, singura ţară care o întrece fiind Italia.

De asemenea, m-am bucurat să constat că o mare parte din producţia alimentară din speciile de plante–peste 70%, peste 80%–depind de polenizarea pe care o face albinele.

Şi, într-un asemenea context, mă întreb, retoric, fireşte, ce argumente te-ar putea determina să te opui unei asemenea iniţiative legislative?

Poate reuşim să ajungem pe locul întâi, nu pe locul doi, şi scăpăm şi noi de locurile alea ruşinoase în care ne tot plasează statisticile, cu privire la gradul de sărăcie, la sinucigaşi şi altele asemenea.

Deci, sper că şi colegii care până acum s-au îndoit sau erau decişi să voteze împotriva acestei iniţiative, să ni se alăture şi, în final, îi felicit şi eu pe iniţiatori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Puţine activităţi sunt unde România este pe primul loc în Europa.

La creşterea de ovine suntem pe primul loc în Europa. Dar–ce să vezi?–aţi distrus-o! ANSVSA-ul, domnul Bolojan şi toate măsurile pe care le-aţi luat împotriva lor.

La apicultură suntem din nou primii pe Europa. Şi, ce să vezi? Doar Bunul Dumnezeu i-a ajutat pe aceşti apicultori cu un an productiv, pentru că ceilalţi din urmă, până la 5 ani, au fost un dezastru pentru apicultură.

Nu o să reuşească apicultorii, în acest an, să recupereze 5 ani pierduţi, pentru că nu s-a venit cu nicio măsură. Nu i-am ajutat pe aceşti apicultori. Acum este momentul! Este momentul, şi încă o dată, trebuie să refacem acel proiect pe care AUR l-a pus bine, doar că cei de la UDMR, împreună cu PNL, PSD, USR, l-au luat aşa, pe ascuns, noaptea, ca hoţii, şi au zis că nu, că e al lor.

Trebuie să-l refacem şi să mergem cu acei 15 euro pe stup, iar scăderea TVA-ului este din nou. Şi le spun celor de la USR că sunt pârghii pe care le putem folosi, să nu existe evaziune fiscală. Şi avem şi instituţii care pot să facă acest lucru, să nu fie evaziune fiscală.

Aşa că, dragi colegi, haideţi să votăm acest proiect de lege şi să-i ajutăm pe apicultori să supravieţuiască–nu să facă profit, să supravieţuiască.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George Scarlat, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sincer, n-aş fi luat cuvântul. E un proiect de lege atât de important pentru fermieri, pentru crescătorii de albine, şi văd că se face dezbatere de peste 20 de minute pe o chestie normală.

Ce facem astăzi? Cred că cu toţii vom vota acest proiect, şi Grupul Partidului Naţional Liberal cu siguranţă va fi alături de fermieri.

Nu dăm în populisme, domnule coleg Matieş, dar am fost printre primii iniţiatori, în mandatul trecut, când am scăzut acest TVA de la 19%, la 9%. E normal astăzi.

Este o scăpare, stimaţi colegi parlamentari, faptul că la furajarea din tot sectorul zootehnic TVA-ul este de 11%. Doar la sectorul apicol a fost scăpat de sub control, în sensul în care la "furajarea" albinelor, care se face cu zahăr şi cu produse pe bază de zahăr, TVA-ul a rămas 21%.

Cred că cu toţii vom vota acest proiect, pentru că el într-adevăr vine în sprijinul apicultorii româneşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm despre o măsură fiscală punctuală care priveşte direct apicultura românească.

Proiectul propune aplicarea cotei reduse de TVA pentru hrana utilizată pentru familiile de albine.

În perioadele de secetă, frig sau lipsă de cules, hrănirea suplimentară poate deveni necesară pentru menţinerea familiilor de albine. Reducerea TVA poate diminua o parte din costul suportat de apicultori.

Trebuie să privim însă şi efectul mai larg. Protejarea albinelor înseamnă protejarea activităţii de polenizare şi implicit susţinerea producţiei apicole.

Există observaţii privind impactul bugetar al facilităţii, inclusiv un aviz nefavorabil al Consiliului Economic şi Social, care a atras atenţia asupra riscului extinderii excepţiilor fiscale. Aceste aspecte trebuie gestionate printr-o delimitare clară a produselor eligibile şi prin evaluarea efectului fiscal.

Dar obiectivul proiectului rămâne concret: sprijinirea unui sector agricol vulnerabil, prin reducerea unui cost direct.

Apicultura nu înseamnă doar miere, înseamnă polenizare, producţie agricolă şi menţinerea familiilor de albine.

Din aceste considerente, susţinem adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, avem două amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

19. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 8 septembrie ca "Ziua Naţională a Atletismului Românesc"; PL-x 514/2026; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor, doamna deputat Bruynseels.

Doamnă secretar, vă rog.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi ca mai întâi să salut prezenţa în sală, la balcon, a două doamne deosebite, şi anume Constantina Diţă, campioană olimpică la maraton, în 2008, (Aplauze.) preşedinta Federaţiei Române de Atletism, doamna Nicoleta Grasu, (Aplauze.) vicecampioană mondială şi europeană la aruncarea discului şi vicepreşedintă a Federaţiei Române de Atletism.

Bine aţi venit, stimate doamne şi mulţumesc pentru ideea de iniţiere a acestui proiect, un proiect atât de binevenit pentru sănătatea naţiunii române şi pentru creşterea competiţiei şi a stimei de sine! Pentru că suntem o naţiune de campioni, dragi colegi, trebuie doar să ne asigurăm că oferim condiţiile ca să şi putem să demonstrăm acest lucru.

Pe 8 septembrie 1960, la Roma, o tânără din Timişoara sărea 1,85 de metri şi aducea României prima medalie olimpică de aur din istoria atletismului. Iolanda Balaş este numele ei. A rămas neînvinsă timp de 9 ani, cu 156 de concursuri câştigate la rând şi 14 recorduri mondiale doborâte. De la ea putem să spunem că începe tot ceea ce înseamnă atletism românesc.

Vă propun, împreună cu colega mea, campioana noastră de aur, Monica Iagăr, (Aplauze.) care a sărit în aceeaşi probă şi ştie foarte bine cât de greu este drumul ca să ajungi acolo sus, vă propunem ca ziua de 8 septembrie să devină Ziua Naţională a Atletismului Românesc.

Ştiţi cu toţii că această zi nu va fi doar despre trecut însă, ci ea este şi despre prezent, pentru că nu mai mult cu 3 săptămâni în urmă, la Campionatele Mondiale de Junior din SUA, Alexandra Ştefania Uţă, 18 ani, din Vâlcea, a câştigat aurul la 400 de metri garduri, în 55,3... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să-i daţi posibilitatea să finalizeze intervenţia, pe timpul alocat Grupului parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc.

Aşadar, a înscris un record al competiţiei, un record naţional şi totodată un record european la juniori.

În aceeaşi competiţie, Daria Vrînceanu a luat argintul la triplu salt.

La 66 de ani distanţă, dragi colegi, aceeaşi poveste. Fete tinere, excepţionale, care urcă acolo, pe podium, şi duc numele României mai sus decât reuşesc mulţi, mulţi alţii care îşi doresc acest lucru.

Aşadar, în acest spirit, vă propunem, împreună cu colega Monica Iagăr şi cu restul colegilor noştri din Partidul AUR, să asigurăm condiţiile pentru ca atletismul să fie sărbătorit mereu în România, pentru ca tinerii noştri să alerge, să câştige, să fie sănătoşi.

Avem o problemă cu tinerii care sunt supraponderali, copii care sunt obezi şi trebuie neapărat să intervenim şi să facilităm accesul la sport.

Aşadar, haideţi să votăm astăzi ca 8 septembrie să fie Ziua Atletismului în România.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, stimate doamne. Felicitări pentru tot ceea ce faceţi! (Arată spre balcon.)

Felicitări, Monica Iagăr!

Felicitări, Elisabeta Lipă!

Felicitări campionilor României!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului, din partea comisiei de specialitate, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru tineret şi sport.

Comisia pentru administraţie, domnul vicepreşedinte Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevedere art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 8 septembrie ca "Ziua Naţională a Atletismului Românesc", transmis cu adresa PL-x 514/2026 din 29 iunie 2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 8 septembrie ca "Ziua Naţională a Atletismului Românesc", precum şi stabilirea cadrului general privind organizarea de manifestări dedicate promovării atletismului şi încurajării practicării activităţilor fizice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 8 septembrie ca "Ziua Naţională a Atletismului Românesc", în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, USR, o să susţinem acest proiect de lege. E important să vorbim despre atletism, dar atletismul şi tot ce înseamnă sportul de masă, în România, suferă.

Vorbesc în calitate de sportiv amator, de participant la concursuri de maratoane, ultramaratoane, triatlon şi aşa mai departe.

Sunt cetăţean al municipiului Bârlad, din judeţul Vaslui, sunt preşedinte al unui club sportiv afiliat la Federaţia de Atletism.

Vreau să profit şi de faptul că doamna Diţă este aici şi vreau să fac un apel la toţi.

Avem nevoie să susţinem mai mult sportul de masă şi avem nevoie să implicăm mai mulţi cetăţeni în ceea ce înseamnă alergarea şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Avem nevoie ca Federaţia de Atletism să implice mai mult cluburile sportive, să susţină mai mult înfiinţarea de cluburi sportive, pentru că în felul acesta trecem de la pasiune, de fapt, şi la partea mai profesională, ceea ce înseamnă alergarea şi sportul, în general.

Avem nevoie să înfiinţăm cât mai multe cluburi, avem nevoie să atragem şi tineri, dar şi adulţi, pentru că sunt foarte mulţi adulţi care sunt obezi, nu doar tineri. Avem o problemă cu starea de sănătate generală a populaţiei, iar pentru mine sportul de masă şi angrenarea în sportul de masă ar fi o performanţă mai mare decât să avem foarte multe medalii.

Da, sunt foarte importante şi medaliile, dar aş vrea mai mult să avem cetăţeni sănătoşi. Iar pentru asta avem nevoie de federaţii, nu doar Federaţia de Atletism, dar toate federaţiile să fie populate de oameni competenţi, de oameni cărora să le pese cu adevărat de sportul de masă şi de sport, în general, şi să insufle organizare şi pasiune pentru sport.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Pentru mine, Iolanda Balaş înseamnă mult mai mult.

Am să-l contrazic pe domnul de la USR şi n-aş vrea ca această zi de 8 septembrie să fie politică.

Iolanda Balaş înseamnă familia atletismului românesc.

Şi am să-i spun aşa: sportul de masă este sportul şcolar. Sunteţi la guvernare şi încercaţi să faceţi o guvernare corectă pentru sportul şcolar.

Iolanda Balaş este unică în atletismul românesc. 1960–cred că toţi o cunoaşteţi! Eu sunt cea care am urmat-o, în timp. 2,03, de la 1,85 – 1960, 2,03 în timpurile noastre.

Votaţi 8 septembrie şi vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bineînţeles că vom susţine această iniţiativă legislativă, cu atât mai mult cu cât persoana de care este legată această zi şi această performanţă este Balázs Jolán, pe numele ei de botez, în sensul în care a fost şi este o parte a comunităţii noastre, la fel ca şi soţul dumneaei, care i-a fost antrenor, Sőtér János. Şi cred că este foarte important ca să ne respectăm valorile, în această ţară, şi suntem mândri că în decursul anilor comunitatea maghiară, prin persoanele care au fost implicate în sportul românesc, de la Bölöni László, şi nu Loţi Bölöni, respectiv toţi ceilalţi, au contribuit ca România să fie pe podiumurile înalte în toate sporturile din România.

Vom vota această iniţiativă şi păstrăm memoria vie, în acest context, a personalităţii Balázs Jolán.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi ultimul punct pentru astăzi, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 218/2026; caracter ordinar.

Avem şi amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru agricultură, domnul preşedinte Ionel Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun.

De asemenea, se urmăreşte diminuarea numărului incidentelor dintre om şi urs, reducerea riscurilor la adresa vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, limitarea pagubelor produse gospodăriilor, culturilor agricole şi activităţilor zootehnice, precum şi reducerea costurilor publice generate de intervenţii, despăgubiri şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Totodată, se are în vedere readucerea populaţiei de urs brun la un nivel de echilibru ecologic şi armonizarea managementului acestei specii cu bunele practici existente la nivel european.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată cu reexaminarea legii, a adoptat această lege.

Membrii comisiilor mai devreme amintite au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a legii, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este a doua oară când această iniţiativă legislativă este prezentată în faţa dumneavoastră şi, ca şi prima dată, vă rog să votaţi această lege, în forma în care a votat-o şi Senatul, adică fără modificări, pentru că orice întârziere produce grave pagube, atât în cadrul populaţiei de urs brun, cea mai calitativă din Europa, cât şi, bineînţeles, pune în pericol viaţa şi proprietatea românilor.

În primul rând, vreau să subliniez că vânătoarea înseamnă echilibru.

Când vânătoarea este întreruptă, suspendată sau oprită la o specie, acest echilibru dispare. Asta s-a întâmplat cu ursul brun, când vânătoarea la urs brun, vânătoarea efectuată de cei mai buni vânători ai Europei, vânătorii români care au gestionat cea mai bună, cea mai calitativă populaţie de urs brun din Europa, a fost luat ursul brun din grija vânătorilor şi a fost aruncat nimănui. Populaţia a explodat, sunt foarte multe exemplare slabe, sunt foarte multe exemplare care, din cauza contactului cu omul, au devenit debile. Populaţia a scăzut, din punct de vedere calitativ, din cauza consangvinizării. A ajuns ca orice urs de calitate slabă să aibă urmaşi, să producă urmaşi. Acest lucru trebuie oprit acum şi nu altădată.

Ce aduce nou această iniţiativă legislativă este prevenţia, care nu a existat la modul practic până acum, prevenţie care trebuie făcută în habitatul natural al ursului. Separat este intervenţia, bineînţeles intervenţia fiind o măsură de reacţie la atacuri, reacţie pe care nu ne-o dorim ca până acum, întârziată. Dorim să prevenim atacurile de urs brun, iar acest lucru se va face datorită votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei legi care a stârnit foarte mult impact emoţional, dar acest impact emoţional nu trebuie să ascundă nişte realităţi obiective.

1. Nimeni nu îşi doreşte distrugerea populaţiei de urşi a României sau înlăturarea ursului din peisajul faunistic al ţării noastre.

2. Apariţia urşilor în intravilanul localităţilor noastre este un efect, un efect pe care dorim să-l combatem prin intervenţie, dar cauza reală a acestui efect este suprapopularea cu urşi a fondului cinegetic, deci creşterea necontrolată a populaţiei de urşi.

3. Această creştere necontrolată are câteva cauze bine stabilite.

1. Ursul este prădătorul de top al ţării noastre, nu are duşmani naturali.

2. Există o abundenţă de hrană datorită atât agriculturii intensive – ursul mănâncă şi fructe în livezi, şi porumb, şi orice altceva – cât şi datorită unor ani buni de fructificaţie cu ghindă şi gir.

3. Peste toate, schimbările climaterice au dus la apariţia unor ierni blânde, care au favorizat dezvoltarea exemplarelor de urşi, prin lipsa hibernării. A crescut numărul de pui care toţi ajung la maturitate.

Această suprapopulare este cauza tuturor necazurilor în care suntem astăzi şi de care ne izbim. Urşii au ajuns să locuiască în lanurile de porumb, unde au hrană şi adăpost, şi nu mai locuiesc în pădure.

De aceea se impune să votăm această lege, pentru că este o lege preventivă, care trebuie până la urmă să aibă ca efect reducerea populaţiei de urşi la nivelul sustenabil de către Fondul Cinegetic Naţional.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Stimaţi colegi,

Poziţia UDMR-ului în privinţa acestui proiect legislativ, atacat fără sens la Curtea Constituţională şi trimis la reexaminare, este neschimbată.

Prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti, reducerea incidentelor dintre urs şi om şi diminuarea pagubelor materiale provocate cetăţenilor au fost şi sunt priorităţi pentru noi.

Protejarea vieţii şi integrităţii persoanelor trebuie să fie în afara oricăror dispute politice şi orgolii personale.

Această reglementare este indispensabilă şi este solicitată de cetăţenii din foarte multe comunităţi ale României.

Noi, reprezentanţii UDMR, am iniţiat acest proiect şi vom susţine toate demersurile care contribuie la identificarea şi aplicarea unor soluţii eficiente pentru gestionarea acestei probleme.

Considerăm că este nevoie de măsuri concrete, care să răspundă realităţilor cu care se confruntă oamenii şi care să ofere un nivel maximal de siguranţă comunităţilor afectate.

Sper ca legea să fie promulgată şi publicată în Monitorul Oficial cât mai repede, fără alte tergiversări inutile, pentru ca prevederile sale să fie puse în aplicare.

Din aceste considerente, vom vota în favoarea acestei propuneri legislative şi vă invit şi pe dumneavoastră să ne urmaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Könczei Csaba, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Problema creşterii necontrolate a populaţiei de urşi în România nu mai poate fi amânată.

Vorbim despre o problemă reală şi gravă, care afectează în mod direct siguranţa oamenilor, gospodăriile, activităţile agricole şi fermele din numeroase comunităţi.

În ultimii ani, numărul incidentelor dintre oameni şi urşi a crescut, iar pagubele provocate de aceste animale au ajuns la un nivel îngrijorător. În faţa acestei realităţi, nu mai este suficient să constatăm problema. Este nevoie de măsuri concrete, eficiente şi aplicate fără întârziere. Nu ne mai putem permite ca oamenii să aştepte.

Fiecare nou incident, fiecare gospodărie distrusă şi fiecare fermier care îşi vede munca compromisă arată că această problemă trebuie tratată cu maximă seriozitate şi celeritate.

UDMR a susţinut constant măsuri concrete pentru gestionarea acestei probleme. Am contribuit la introducerea intervenţiei imediate în cazul urşilor periculoşi, la acordarea de sprijin pentru achiziţionarea gardurilor electrice, la plata despăgubirilor pentru pagubele produse de urşi, la realizarea unei evaluări ştiinţifice a populaţiei şi la reintroducerea vânătorii ca instrument de gestionare a efectivelor.

Adoptarea acestei legi reprezintă un pas necesar pentru reducerea riscului de atacuri, pentru diminuarea numărului de victime şi pentru protejarea bunurilor şi activităţilor agricole.

În acelaşi timp, gestionarea populaţiei de urşi trebuie să se bazeze pe date ştiinţifice şi responsabilitate şi pe un echilibru între protejarea speciei şi protejarea oamenilor.

UDMR a susţinut şi va susţine în continuare toate iniţiativele care oferă soluţii concrete problemei urşilor.

Aşa că vă invit să susţineţi şi să votaţi prezenta propunere legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Giurgiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Urşii nu umblă prin pădure cu certificatul de naştere la purtător. Avem o problemă uriaşă cu urşii care pun în pericol viaţa oamenilor, a animalelor şi recoltele fermierilor. Şi mai avem o problemă cu finanţarea fondurilor de vânătoare. Asta este realitatea din teren, o ştim cu toţii. Dar această lege încearcă să alerge după doi iepuri şi să nu prindă pe niciunul, să nu rezolve niciuna dintre aceste probleme. Deschide vânătoarea la femele cu pui, de parcă ursul ar umbla cu certificatul de naştere la vedere, fără să avem ce să facem cu puii şi fără să poată vânătorii să vadă exact care este vârsta puilor.

De asta noi am propus şi amendamente prin care vrem să scoatem această limitare. Se deschide vânătoarea la urşi cu trofeu medaliabil, dar nu se extrag suficienţi urşi dintre cei care fac cu adevărat probleme vieţii oamenilor.

USR susţine ca oamenii să fie în primul rând în siguranţă.

După ce rezolvăm această problemă, putem discuta şi de finanţarea fondurilor de vânătoare, putem discuta şi de trofee medaliabile, dar în primul rând trebuie să ţinem cont de viaţa oamenilor, de munca fermierilor şi de animalele pe care aceştia le au în gospodărie.

Nu puneţi carul înaintea bolilor şi interesele financiare înaintea vieţii oamenilor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tiberiu-Nicolae Boşutar, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Procedură, domnule Velcescu, vă rog, până când ajunge colegul dumneavoastră.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură, vă rog, în calitate de vicelider al Grupului AUR, să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi, mai ales că suntem aproape de finalizarea ei, şi cred că este oportun să avem şi această premieră în Parlamentul României, cel puţin pe timpul mandatului meu, să văd şi eu o ordine de zi finalizată cap-coadă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să ştiţi că nu mai avem alte rapoarte, aşa că doar dacă aşteptăm să...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Aşteptăm.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...nu ştiu ce. N-avem ce... (Vociferări.) Nu avem rapoarte. (Vociferări.)

Da.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Boşutar.

Domnul Tiberiu-Nicolae Boşutar:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nicuşor Dan a contestat la CCR şi a trimis spre reexaminare în Parlamentul României un proiect de lege care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată.

Nu ştiu cine îl sfătuieşte pe acest Nicuşor Dan, dar să-i explice cineva că nu vorbim despre o lege a vânătorii, nu suntem duşmanii animalelor, vorbim despre o lege care reglementează metodele de intervenţie imediată împotriva animalelor sălbatice care atacă oameni. E o lege care reglementează metodele de salvare a vieţilor omeneşti, nu e o lege a vânătorii.

Deci nu suntem împotriva animalelor sălbatice, dar vin dintr-un judeţ unde au fost oameni mâncaţi de vii de urs, şi noi suntem puşi într-o situaţie penibilă. În septembrie vorbim despre cotele de intervenţie pentru anul 2026, pentru anul în curs. Au trecut luni de zile în care oamenii n-au putut fi salvaţi pentru că acest Nicuşor Dan uzează de pârghiile pe care le are şi blochează o lege menită să salveze vieţi.

Vom vota pentru salvarea de vieţi omeneşti, nu împotriva animalelor sălbatice, care au şi ele rostul lor.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună ziua!

De la bucuria pe care am văzut-o în luna februarie în Parlament, când am sesizat un consens în această problematică a atacurilor de urs şi aproape toate grupurile parlamentare au semnat această lege, inclusiv subsemnatul, am ajuns în luna septembrie, cum a zis şi domnul Boşutar, să avem o lege care nu e pusă în practică pentru anul 2026.

Vă daţi seama că urmează această reexaminare la Parlament, sunt convins că o vom vota astăzi, va ajunge probabil în octombrie să intre în Monitorul Oficial, şi nu se va face nimic.

De aceea eu îmi propun să scriem deja o altă lege pentru 2027 şi să facem cotele de intervenţie, fie de prevenţie să intre în vigoare undeva în ianuarie-februarie, pentru că şi vânătorii nu pot extrage urşii, 859 de urşi, în două luni de zile, e mai dificil.

Chiar dacă s-a rezolvat prin modificarea legislaţiei privind intervenţia imediată la urs şi s-au scos acele etape care nu rezolvau nimic şi acum se poate interveni direct prin extragerea ursului, extragerea unui număr mai mare de urşi, pentru că creează mari probleme, e necesară în fiecare an.

Şi prin această lege nu se rezolva decât o mică problemă a anului 2026, dar cred că e nevoie să gândim această problematică la nivelul fiecărui an, şi poate următoarea lege pe care o facem–o facem generală, care să fie valabilă şi pentru 2028-2029, să nu mai fie nevoie să ne certăm între noi, fie că nu e de acord Preşedintele sau un partid politic, cu un anumit număr.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Vă mulţumesc.

Am ascultat discursurile colegilor. Opulenţă şi vrăjeală.

Nu spune nimeni că nu este nevoie să ajutăm oamenii, dar această lege nu reglementează şi nu ajută fermierii. Vorbim de nişte urşi care sunt trofeele României şi de nişte interese care... (Râsete.)

Frumos! Puteţi să râdeţi în continuare, că nu mă intimidaţi şi nici nu mă veţi convinge.

Această lege nu reglementează situaţia. Noi trebuie să intervenim pe urşii care vin în intravilan, pe urşii care sunt o reală problemă pentru cetăţeni şi totodată pentru cei care atacă animalele fermierilor.

Ei bine, această lege reglementează nişte trofee şi este împărţită pe judeţe, pentru a deservi anumite interese.

Pe domnul Tánczos Barna l-am avut la Ministerul Mediului. Înseamnă că a fost ineficient, deoarece cei 11 milioane de euro pe care a putut să-i acceseze din fondurile europene pentru măsurile de prevenţie şi non-letale nu au fost rezolvaţi şi implementaţi.

Banii se scurg, măsurile nu există, iar această bătaie de joc trebuie să înceteze.

Noi trebuie să mergem să... pentru a ajuta fermierii, pentru a ajuta oamenii, nu pentru a ne deservi interesele personale. Acestea nu sunt nişte comisii de specialitate. Aţi împins proiectul de lege pe repede înainte la Comisia pentru apărare, pentru a vă acoperi şi a vă deservi interesele, în loc să mergeţi să vorbiţi cu fermierii, să vedeţi exact problema–sunt în Piaţa Victoriei, să ştiţi că încă vă aşteaptă acolo–şi să vă spună exact ce urşi atacă aceste animale ale lor, şi să discutaţi concret cu ei.

Nu cred că fermierii vă trimit în mijlocul pădurii, să împuşcaţi ursul care nu a venit niciodată la ei.

Trebuie să găsim metode, prin monitorizarea lor, să venim cu nişte cifre exacte.

Când am întrebat Ministerul Mediului, la Comisia pentru agricultură, numărul exact, n-a ştiut să răspundă. Şi nici ce măsuri a luat.

Aceasta este o vânătoare de trofee şi nici într-un caz o măsură de prevenţie pentru cetăţeni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă aştept la responsabilitate din partea tuturor colegilor care iau cuvântul la o astfel de temă, cu atât mai important sau luând în considerare impactul măsurilor pe care le decidem în Parlament.

Şi am auzit nişte puncte de vedere care nu reprezintă realitatea.

Realitatea este că avem deja legislaţie care se aplică în privinţa intervenţiilor, deci nu este o problemă cu intervenţiile. Intervenţiile la urs numără undeva la 150 de exemplare ucise în ultimele trei luni, exemplarele care vizitează intravilanul.

Deci, avem soluţia aceasta, decisă de Parlamentul României, care deja se aplică.

Legea de faţ㖺i am auzit că ar trebui să facem una şi pentru anul viitor. Legea de faţă produce efecte şi pentru anul următor, deci treaba asta este deja în propunerea pe care o avem la vot, însă lucrurile stau în felul următor.

Noi vedem câteva probleme care au fost semnalate şi în cererea de reexaminare şi care nu au fost adresate, din păcate, în dezbaterile din comisii.

În primul rând, cadrul de derogare, când vorbim despre prevenţie, ar trebui să aibă la bază nişte date, date furnizate de specialişti. De aceea, în procedura clasică de derogare, Academia Română era cea care stabilea cotele pentru fiecare an. Acum, Parlamentul vine să-şi aroge acest drept, această responsabilitate, şi propune cote duble faţă de maximul aprobat în toţi anii de până acum. Asta, unu la mână.

Doi la mână, criticii acestei iniţiative spun că nu este vorba despre prevenţie, cât despre vânătoare la trofeu. De ce asta? Pentru că nu există niciun prag valoric al blănii ursului care să limiteze intervenţia doar asupra urşilor care într-adevăr creează probleme.

Lucrurile acestea am încercat să le corectăm prin amendamente, sunt pe lista amendamentelor respinse.

Şi voi reveni la microfon în susţinerea câtorva dintre aceste amendamente, unde sper să găsim înţelepciunea şi consensul pentru a le trece.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi ultima intervenţie, domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege, care este trimisă de domnul Nicuşor Dan pentru reexaminare, ne aduce astăzi să decidem ce alegem, omul sau ursul.

Adevărul este că populaţia de urs brun în România este scăpată de sub control. Asta–trebuie să ne uităm pe statistici şi vă spun, conform ultimelor cercetări de la Braşov, anul trecut, oamenii de ştiinţă ne-au prezentat un raport privind numărul de urşi, care depăşeşte 12.000 de exemplare.

De asemenea, fenotipul ursului bun în România este schimbat. Ursoaica nu mai hibernează şi naşte 3-4 pui. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că populaţia depăşeşte arealul geografic. Şi noi astăzi trebuie să decidem ce alegem–viaţa românilor sau viaţa unor exemplare care sunt dominante. Aici vorbim despre masculii dominanţi care alungă populaţia de urs brun, mai tineri, iar aceste exemplare coboară în satele şi în gospodăriile românilor. Aceste exemplare atacă stânele, atacă oamenii. În ultimii ani, 37 de oameni mâncaţi de vii şi peste 159 de oameni răniţi.

De aceea, eu vă rog, în numele fermierilor, ciobanilor şi tuturor crescătorilor de animale care astăzi mai păstoresc munţii României, să înţelegem acest fenomen şi să înţelegem că această cotă şi această extracţie este minimă. 859 de exemplare este egal cu zero sau este 8% din totalul populaţiei de urs bun din România.

Dacă ne uităm la practicile europene–de exemplu, Suedia extrage anual 20%, stimaţi colegi.

Deci, noi ar trebui să extragem mai multe exemplare care atacă localităţile, stânele şi chiar oamenii din intravilan.

Aşa că eu vă rog să acordăm un vot pozitiv, să votăm pentru.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ba da!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule Allen Coliban, vă rog, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe lista de amendamente respinse, marginal 5.

Argumentele ar fi că dacă vrem să intervenim şi cu adevărat să facem prevenţia, ar trebui să ne orientăm către acei urşi care sunt habituaţi, cei care nu îşi domină teritoriul şi cei care coboară în localităţi.

Un urs-trofeu, un urs cu blană peste 300 de puncte CIC, este un urs care îşi domină teritoriul, nu este cel care creează problemele comunităţilor din apropiere.

Urşii care sunt non-dominanţi, care nu sunt masculi alfa, sunt cei care vin şi creează probleme.

Şi, de aceea, amendamentul pe care îl susţin şi care sună în felul următor–imediat îi dau citire.

"Pentru menţinerea echilibrului între categoriile de vârste şi sex, precum şi pentru protejarea exemplarelor dominante este interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 300 de puncte CIC, precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani".

De ce şi femelele însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani? Dintr-un argument simplu de înţeles.

Deci, acesta este amendamentul de la marginal 5, pe care vă rog să îl susţineţi prin vot.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Marginal 5, amendament respins.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi, 102 voturi împotrivă, amendamentul rămâne respins.

Dacă doriţi să mai susţineţi alt amendament respins?

Vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Întrucât este important să ne uităm şi la zonele care au probleme–marginal 9.

Este un articol introdus care introduce zone în funcţie de gradul de protecţie. Practic, managementul speciei să se facă diferenţiat în funcţie de gradul de protecţie, activitatea umană şi capacitatea habitatului de a susţine prezenţa ursului brun.

Zonele de management diferenţiat sunt:

- zonele-cheie pentru conservare;

- zonele de management durabil;

- zonele de management al conflictelor; şi

- zonele marginale.

Iar limitele zonelor de management diferenţiat ar fi aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice pentru mediu pe baza rezultatelor studiilor ştiinţifice.

Practic, să intervenim acolo unde este nevoie, şi nu în fiecare areal, aşa cum este formulată prezenta lege cu anexa ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Marginal 9, amendament respins.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Cu 109 voturi împotrivă, majoritatea voturilor, amendamentul rămâne respins.

Dacă mai doriţi alte amendamente să susţineţi? Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10 minute pauză.

Ne vedem la şedinţa de vot final.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum, 168 de colegi prezenţi.

Pe procedură, domnul lider...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Nu, domnul Mihăescu!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Mugur Mihăescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mugur Mihăescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu înţeleg de ce s-a scos de pe ordinea de zi o lege foarte bună, de către iniţiatorii acestei legi. Adică Partidul Naţional Liberal a avut această lege, eram pregătiţi să o votăm, împreună cu colegii de la USR, aşa cum am votat şi legea propusă de domnul Năsui, înainte, o lege senzaţională pentru ţara asta. Adică nu înţelegem de ce se scoate o lege de pe ordinea de zi. Nu vă lasă cineva să o votaţi, nu vă lasă conştiinţa? (Vociferări.) Adică faceţi prea mult bine? Prea mult bine pentru ziua de astăzi? E suficientă o lege? Haideţi să o scoatem pe a doua!? E pentru mediul de afaceri, oameni buni! Este ca să respirăm.

Deci, haideţi să o reintroducem pe ordinea de zi! Ce ziceţi de lucrul ăsta?

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Contractele part-time!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Înainte de...

Domnul Mugur Mihăescu:

Da, nu ştiţi despre ce lege este vorba?

Haideţi, să le aduc aminte şi colegilor noştri!

Este vorba de contractele part-time, (Aplauze.) adică oamenii să fie impozitaţi pe cât muncesc.

Nu cred că cuiva dintre dumneavoastră, dintre soţiile dumneavoastră, dintre prietenii dumneavoastră le-ar conveni să muncească 8 ore şi să fie impozitaţi pe 65 de ore! (Vociferări.)

Este o lege foarte bună, am discutat-o, nu?!

Ce, vi se pare ceva aiurea? Repet, nu vă lasă cineva s-o aplicaţi? (Vociferări.)

Domnul meu, nu sunt la "Vacanţa Mare", domnul meu, dar aici este politică, nu este circ!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Să nu dialogaţi cu sala, vă rog!

Domnul Mugur Mihăescu:

Este pe procedură.

De ce s-a scos de pe ordinea de zi? Asta este. Aveţi vreo problemă? (Vociferări.)

Vorbiţi frumos, domnul meu, respectaţi-vă colegii!

Nu m-aţi văzut înjurând pe cineva, nu m-aţi văzut polemizând cu cineva.

Dumneavoastră reprezentaţi, totuşi, aici, un partid, pe care îl respect.

Nu vă faceţi de râs propriul partid, domnul meu!

Nu vă faceţi de râs, prin comportament, propriul partid!

O întrebare, plus pe procedură.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Înainte de a începe şedinţa de vot final, daţi-mi voie să spun, în numele dumneavoastră, al tuturor, mulţi ani sănătoşi colegei şi colegilor noştri care astăzi sărbătoresc ziua naşterii: doamna Alina-Ştefania Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL, (Aplauze.) domnul deputat Cristian Buican, Grupul parlamentar al PNL (Aplauze.) şi domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi. (Aplauze.)

Să fiţi sănătoşi, să aveţi parte de bucurii şi realizări!

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 54/2026.

Să înceapă votul!

264 de colegi prezenţi, 260 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează, o abţinere.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind acceptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, precum şi pentru stabilirea unor măsuri; PL-x 430/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

268 de colegi prezenţi, 262 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; PL-x 521/2024; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

241 de voturi pentru, 27 de colegi se abţin.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 377/2026; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

269 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru declararea municipiului Târgovişte ca Oraş Voievodal; PL-x 254/2026; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

269 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

6. Propunerea legislativă pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2026/1296, adoptată la Bruxelles, la 26 mai 2026, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976; Pl-x 576/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 273 de voturi pentru, adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect şi pentru ratificarea deciziei Consiliului. Este un vot firesc, pentru respectarea angajamentelor europene, pentru protejarea familiei şi, în acelaşi timp, pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Prevederile conferă garanţii suplimentare pentru femeile însărcinate şi pentru părinţi, astfel încât exercitarea unui mandat public să nu presupună sacrificarea vieţii de familie.

Vă mulţumesc şi pentru această unanimitate, în calitate de iniţiator. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

USR a votat pentru.

Colega mea, Diana Stoica, este una dintre iniţiatoarele acestui proiect.

Este un proiect foarte bun, care dă dreptul unei europarlamentare să poată, cu 3 luni înainte de a naşte şi 6 luni după naştere, să îşi delege votul.

Şi mă gândesc acum că în sesiunea trecută am avut două deputate care au născut şi nu au avut această posibilitate, în România. Avem acum o colegă deputat care urmează să nască.

Pentru Parlamentul European e o procedură învechită, din 1976, care acum se va schimba, şi mă bucur că a votat şi Parlamentul României această prevedere.

Însă întrebarea rămâne: ce o să facem pentru Parlamentul României? Sunt 18%, la momentul actual, deputate. O parte dintre ele sunt undeva până în 40 de ani, femei tinere care pot în continuare să-şi mărească familia.

Ce va face Parlamentul României, în continuare, ca să poată să sprijine şi accesul femeilor tinere în Parlament?

E o întrebare pe care ar trebui să o avem în vedere şi să facem şi ceva în acest sens.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naţionale; PL-x 48/2026; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 274 de voturi pentru, adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Samuel-Virgil Miclău, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur, am votat această iniţiativă legislativă. Trebuie încurajat acest sector deosebit de important.

Totuşi, venind vorba despre aceste lucruri, nu pot să nu observ faptul că în România s-au găsit bani deseori pentru săli de sport nefolosite şi pentru tot felul de investiţii care nu-şi aveau rostul, în timp ce clădiri istorice, aşa cum sunt în Băile Herculane, au fost lăsate în paragină.

Sper să găsim soluţii şi pentru acele clădiri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Augustin-Florin Hagiu, Grupul parlamentar al PSD, explicarea votului.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

La mine e fără "dar" şi fără "totuşi". La mine este cu ceea ce trebuie să facem şi ceea ce facem, că dacă stăm în trecut, prezentul ne determină să ne încurcăm în viitor.

Mulţumesc din suflet tuturor celor care aţi susţinut acest proiect, colegilor mei din Grupul PSD, din comisia de specialitate, turism, celorlalte grupuri parlamentare şi celor care au semnat proiectul.

Mulţumesc şi pentru unanimitate. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 428/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru tineret şi sport propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

271 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 291 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 175/2026; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

197 de voturi pentru, 70 de colegi se abţin.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 8 septembrie ca "Ziua Naţională a Atletismului Românesc"; PL-x 514/2026; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru tineret şi sport propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

268 de voturi pentru, 3 abţineri.

Adoptat.

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021...

Domnul Brian Cristian (din sală):

Explicarea votului!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului?

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Grupul USR a votat pentru această iniţiativă legislativă, pentru că va pune o oglindă în faţa autorităţilor publice locale.

În timp ce Parlamentul a votat astăzi Legea privind instituirea Zilei Atletismului, cu caracter simbolic, ne uităm în teren şi vedem că avem baze sportive de atletism nefuncţionale, avem sportivi care se antrenează în noroaie, avem sportivi care se antrenează pe zgură, nu avem piste omologate în judeţele noastre.

Uitaţi-vă în fiecare judeţ–spuneţi-ne câte piste omologate de atletism aveţi!

Şi acest lucru este cu atât mai trist cu cât, mai devreme, astăzi, tot Parlamentul a votat, printr-un amendament PSD, ca primarii care ar trebui să investească în infrastructura sportivă să poată să cotizeze către cluburile private, fără a trece printr-o procedură competitivă.

Cred că este important să ne uităm şi să vorbim despre infrastructura sportivă.

Cred că în fiecare an, pe 8 septembrie, vom putea să ne uităm la ce face statul român cu banii şi, mai ales atunci când vine vorba de sport, să ne uităm la cele 130 de milioane de euro, cu aproximaţie calculaţi, care merg către cluburile sportive, sau 30 de milioane de euro care merg către federaţii.

Avem nevoie de mai mult decât vorbe, avem nevoie mai mult decât de zile simbolice, şi atunci când vorbim despre atletism trebuie să susţinem cu adevărat sportivii, şi nu doar cu zile în Parlament.

Sper ca anul viitor, pe vremea asta, să putem să ne uităm la cât mai multe baze sportive amenajate cum trebuie, pentru că rolul administraţiei publice locale şi rolul statului nu e să se joace de-a patronul de club cu banii publici, ci să investească în infrastructură, ca fiecare cetăţean plătitor de taxe să poată să practice un sport şi ulterior vom avea parte şi de performanţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Cât fariseism la colegii de la USR! Bine, e un pleonasm, când folosim cuvintele unul lângă altul!

Când sunt proiecte concrete, în care trebuie să sprijinim sportul, să asigurăm finanţare clară, tot timpul sunteţi împotrivă sau vă abţineţi.

Aţi făcut piste de trotinete şi vă plângeţi acum, prin PNRR, că nu avem piste de atletism?! (Aplauze.)

V-aţi opus astăzi, la Senat, la acordarea indemnizaţiilor de merit la Steaua '86 şi vă îngrămădeaţi să faceţi poze cu ei, când au venit în Parlament. (Aplauze.)

Eraţi acolo, v-am văzut eu! Avem poze cu dumneavoastră! (Aplauze. Vociferări.)

Haideţi, fraţilor, să susţinem sportul, că şi aşa e subfinanţat!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Se pare că domnul deputat Brian Cristian uită că face parte dintr-un partid care încă se află la guvernare.

Aşadar, dacă vine cu o propunere concretă, ce merită să fie susţinută, să vorbească în interiorul partidului, nu să ne spună de aici că nu avem sau... ce trebuie. Tot vorbe, vorbe, la care excelaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reexamintă, la cererea Preşedintelui României; PL-x 218/2026; lege ordinară.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea legii, în forma adoptată de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

249 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 10 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Vă mulţumesc.

Am văzut cum un grup de parlamentari votează pentru această lege, care – ghiciţi ce?! – sunt vânători! Îşi deservesc propriile interese şi bineînţeles că nu vin cu măsuri de prevenţie şi de acţionare concretă pe urşii problemă.

Din păcate, în această situaţie am ajuns tocmai din cauza celor care guvernează această ţară şi care au guvernat-o, pentru că efectivele de urşi n-au crescut în două luni şi nici nu aţi gestionat corect această situaţie.

Noi avem o măsură de prevenţie care este prevăzută prin lege: tot prin împuşcare, în intravilan.

Ne mai trebuie una, să mergem şi pe cote, pentru că avem nişte interese şi trebuie deservite, şi nişte conturi blocate, pentru că aţi pierdut nişte procese intense şi fermierii nu şi-au primit despăgubirile.

Asta de fapt este problema, nu că vă interesează binele cetăţenilor, sub niciun fel de formă.

Să vă fie ruşine!

Să veniţi cu prevenţie, nu cu împuşcare!

Asta-i datoria Parlamentului, să protejeze cetăţenii şi orice formă de viaţă!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Gheorghe Nacov.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Văd că această lege, prin care facem un mic pas spre normalitate, agită, în continuare, spiritele.

N-o să reiau ce am spus mai înainte.

Vreau doar să fac câteva precizări, pentru a-mi linişti colegele şi colegii speriaţi că va fi afectată specia urs brun.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Nu va fi afectată, va fi în grija vânătorilor, cei care fac intervenţia şi în intravilan, printre altele, aceiaşi vânători care au dus această specie la calitatea care face ca majoritatea urşilor din România să fie într-adevăr cu trofee medaliabile, pentru că suntem mult peste media europeană, în ce priveşte calitatea populaţie. Iar acesta este meritul vânătorului. Îi vom îngriji în continuare la fel.

În ce priveşte afirmaţiile că extragerea urşilor dominanţi ar afecta fondul genetic, este absurdă. Deja şi-au lăsat genele acolo şi vrem doar să evităm consangvinizarea, astfel încât masculul dominant să nu se împerecheze cu fiicele, surorile sale şi să scadă calitatea populaţiei.

În plus, am dori să protejăm ursul nu numai de către el însuşi, ci şi de acele ONG-uri profitoare care au dus la interzicerea vânătorii de urs, în 2016, şi care sunt, în continuare, foarte vocal reprezentate în această sală.

Vorbesc în calitate de vânător român, vorbesc în calitate de român.

Vreau să vă mulţumesc.

Cel mai mare bine l-aţi făcut speciei urs brun şi românilor, prin acest vot.

Nu vă faceţi probleme, ursul brun este pe mâini bune, pe mâinile vânătorilor români.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ionel Ciunt.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ionel Ciunt:

Având în vedere profesia pe care o am, cea de medic veterinar, vreau să vă mărturisesc cu deplină convingere şi sinceritate că iubesc toate speciile de animale, dar totuşi cea mai importantă specie de pe mapamond este specia umană.

Şi Grupul colegilor din Camera Deputaţilor, parlamentarii PSD, au votat pentru acest proiect de lege, având în vedere că acest proiect de lege nu înseamnă punerea în pericol a exemplarelor de urs brun, ba dimpotrivă, înseamnă siguranţă pentru specia umană şi pentru toate celelalte specii domestice–mă refer la ovine, caprine şi toate celelalte specii care sunt crescute de fermierii români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Este o decizie corectă.

Şi da, niciodată nu va fi mai important un animal sau un obiect decât omul. Omul este cel mai important. Şi cred că trebuie să ne uităm la suferinţa celor care, într-adevăr, în vârf de munte, în păduri, muncesc–ciobani, fermieri. Le sunt puse în pericol viaţa, în primul rând, şi agoniseala, poate, din cauza unui dezechilibru. Acest dezechilibru trebuie să îl rezolvăm prin demersuri curajoase şi corecte. Şi cred că decizia de astăzi este cea corectă.

Şi mai avem astfel de probleme. De exemplu, problema şacalilor, care reprezintă un dezastru, atât în sudul României, cât şi în nord-vestul României, şi urmează să rezolvăm această problemă.

Da, nu vă agitaţi că am zis şacali, sunt o problemă, e un dezechilibru, nu vă uitaţi în stânga şi în dreapta, ei există! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă mulţumesc pentru vot.

Partidul Naţional Liberal va fi mereu pentru echilibru şi pentru decizii corecte pentru români şi pentru România.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Adoptări

12. Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, la rangul de comună; Pl-x 343/2026; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

264 de voturi pentru, o obţinere, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286...

(Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului pentru acest proiect de lege, domnule Oltenaşu?

Vă rog, domnule Oltenaşu Sorin, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În calitate de parlamentar de Ialomiţa, am votat pentru trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună.

Nu a fost o luptă de o zi, nu a fost o luptă de o lună sau de un an. A fost lupta comunităţii Căzăneşti, care a trimis o grămadă de demersuri, a făcut referendumuri care în final au fost respectate de către acest Parlament.

Vreau să le transmit oamenilor din Căzăneşti că i-am ascultat, i-am ajutat şi lupta lor a fost încununată de succes.

Şi vreau să-i mai transmit felicitări domnului Anatol!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 489/2026; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

180 de voturi pentru, 61 de colegi votează împotrivă, 15 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am stat în cumpănă, să vedem dacă votăm contra sau ne abţinem. De ce? Pentru că, teoretic, această iniţiativă legislativă ar trebui să incrimineze mai mult pornografia infantilă.

În fapt, are nişte elemente esenţiale care duc, sunt un pas înainte, din păcate, spre o legalizare a pornografiei infantile.

Şi mă refer în primul rând la înlocuirea terminologiei de "pornografie infantilă" cu "abuzul sexual".

Chiar dacă definiţia din Codul penal rămâne acoperitoare, în prezent, din punctul de vedere al percepţiei publice, şi nu doar a oamenilor, ci chiar a noastră, pornografia infantilă ştim ce înseamnă. Este un lucru rău şi se referă la abuz sau la o aşa-zisă formă de neabuz. În schimb, "abuzul sexual" ne duce cu mintea, cu gândul, doar la abuzuri, doar la forţare, ceea ce nu ar trebui să fie cazul. Pornografia infantilă trebuie să rămână o crimă. Şi este o crimă.

Apoi, sunt nişte elemente, nişte pedepse care scad, pentru situaţii marginale, de nişă, însă pedepsele scad pentru toată lumea. Una dintre situaţii este atunci când descărcăm în mod accidental sau cineva descarcă în mod accidental un material pornografic digital. E adevărat, însă nu cred că, în ultimii 20-30 de ani, cineva a fost condamnat pentru o asemenea situaţie.

Apoi, schimbul de materiale pornografice, să zicem, "uşoare", între minori e dezincriminat.

Cred că ar trebui, într-adevăr, nu incriminat, în niciun caz, cu pedeapsă, însă o amendă, pentru a conştientiza că consumatorul minor de astăzi este foarte probabil să fie consumatorul matur de pornografie infantilă de mâine şi abuzatorul de mâine chiar.

Mulţumesc.

Explicarea votului, doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trebuie spus că acest proiect aduce nu doar o schimbare importantă, ci şi o actualizare a legii cu privire la acoperirea mediului virtual.

Aceşti agresori s-au folosit de-a lungul timpului mult prea mult de Internet, de Deepfake sau de instrumente AI pentru a rămâne în anonimat şi pentru a se sustrage pedepselor.

Trebuie să spunem foarte clar şi astăzi să susţinem acest lucru, că vom pedepsi aceşti infractori, că îi vom pedepsi pe aceşti abuzatori şi că, mai mult, îi vom scoate din spatele ecranelor şi îi vom trimite acolo unde le este locul, în spatele gratiilor.

USR a susţinut şi a votat acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Radu Marinescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Radu Marinescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

N-aş fi luat cuvântul, dar am auzit exprimate aici anumite îngrijorări în legătură cu calitatea legii şi aş vrea să vă spun că această normă este una care consolidează protecţia în ceea ce priveşte fenomenul acesta de pornografie infantilă numit generic, în sensul că dă o rigoare sporită terminologiei juridice, nu diminuează pedepsele, ci nu face decât să stabilească ipoteze mai clare de sancţionare progresivă în raport de un element material care este dezvoltat şi care este adus în raport cu realitatea juridică care decurge atât din jurisprudenţă, cât şi din evoluţia factuală.

Aceste norme nu presupun existenţa unui consimţământ al minorului.

În teoria penală, o cauză justificativă este consimţământul, numai că nu putem discuta în cazul minorului de consimţământ, iar textul de lege nu introduce o astfel de ipoteză justificativă.

Să nu ne lăsăm înşelaţi de denumire, "abuz sexual împotriva minorului" este o denumire care este preluată în acord cu normele europene şi care este definită la alin. (13), în sensul că orice fel de expunere cu caracter sexual privind un minor este categoric incriminată.

În plus, aceste dispoziţii aduc în actualitate utilizarea inteligenţei artificiale pentru a construi astfel de materiale care aduc atingere copiilor noştri.

Deci, concluzionând, avem un text calitativ superior, elementul material nu se diminuează, protecţia este sporită, şi este în consonanţă şi cu prevederile europene.

Am votat cu toată încrederea acest text de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

14. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal; PL-x 227/2026; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

254 de voturi pentru, 3 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, da, dumneavoastră, domnule Coarnă la final.

Şi ultimul punct.

15. Proiectul de Lege pentru înfiinţarea şi funcţionarea Conturilor de Economii şi de Investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 545/2026; lege organică.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

262 de voturi pentru, un coleg se abţine, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului pentru acest proiect de lege, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Şi mulţumesc tuturor colegilor care au susţinut acest proiect, pentru că el răspunde la o întrebare care ar trebui să ne preocupe pe toţi: cum vor trăi la bătrâneţe românii?

Practic, le redăm libertatea de a face o alegere. Nu afectăm nici Pilonul I, nici Pilonul II, nici Pilonul III. Pur şi simplu, le dăm opţiunea să aleagă când şi cât de mulţi bani vor să pună deoparte şi, în loc să-i ţină la saltea sau într-un cont bancar, să-i mănânce inflaţia, pot să investească în companiile româneşti, pe piaţa de capital, şi, practic, să dea un semnal pentru economia românească, într-o piaţă liberă, capitalistă.

De altfel, azi se împlinesc 159 de ani de la naşterea lui Vintilă Brătianu. El a spus: "Prin noi înşine!". E un proiect de lege care pune această sintagmă, pentru fiecare român şi pentru economia românească, în practică.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Veronica Grosu, pentru ultimul proiect, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să-mi permit să fiu un pic ironică, în sensul bun, pentru că oricum este un proiect politic la care au achiesat toate partidele, însă, având în vedere că este un produs financiar nou lansat pe piaţă, pentru care nu au putut fi construite scenarii, n-au putut fi făcute simulări, cu alte cuvinte, n-a putut fi evaluat impactul economic şi social pe termen lung, stimaţi colegi, eu sper şi îmi doresc din tot sufletul ca la retragerea acestor economii de investiţii, aceşti potenţiali investitori să nu fie intoxicaţi de la atâtea cafele.

Dar, revenind la lucruri mai serioase, doresc să punctez doar câteva chestiuni pe care le-am supus în dezbatere şi ieri, în Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru politică economică.

Este important să avertizăm, să informăm potenţialii investitori că până la scadenţă, până la ieşirea la pensie, aceste fonduri sunt blocate.

Este important să-i avertizăm că ne aflăm într-o ţară în care impredictibilitatea fiscală este la ea acasă şi chiar dacă aceste investiţii se fac din profitul brut, nefiscalizat, la retragere, impozitul pe profit se poate dubla, tripla sau, Doamne, ajută!, poate scădea.

Dar imperios necesar este să-i avertizăm că în caz de faliment al administratorilor de fonduri, toate riscurile de investiţii aferente acestor investiţii sunt asumate de către depunători.

Reiterez, aşadar, că este un proiect binevenit, un proiect pe care şi l-au asumat toate partidele politice, însă asta, stimaţi colegi, nu înseamnă că nu poate fi îmbunătăţit, pentru a nu aduce potenţialii investitori în situaţia ca la retragere să se mulţumească doar cu aroma cafelei. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două solicitări pentru explicarea votului din partea neafiliaţilor, doamna Simu Aurora-Tasica şi dumneavoastră, domnule Dumitru Coarnă. Dumneavoastră sunteţi un domn şi îi dăm cuvântul doamnei Simu. Şi, după aceea, dumneavoastră.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă refer aici la două proiecte legislative pe care le-am votat–Pl-x 576/2026 (Propunerea legislativă pentru acceptarea Deciziei Consiliului (UE, Euratom) 2026/1296, adoptată la Bruxelles, la 26 mai 2026, de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976) şi PL-x 218/2026 (Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reexaminată, la cererea Preşedintelui României).

Cu privire la Pl-x 576. Este proiectul de lege cu privire la exprimarea votului prin delegare a europarlamentarelor însărcinate.

Aşa cum am spus mai devreme, este un proiect binevenit, atât pentru europarlamentarele care sunt însărcinate şi vor avea un copil, dar este un proiect pe care trebuie să-l luăm ca exemplu şi să venim şi cu legislaţie primară în România, şi parlamentarele din România să aibă aceleaşi drepturi ca şi europarlamentarele din Parlamentul European.

Cu privire la acest aspect, aşa cum am anunţat mai devreme, voi depune un proiect legislativ, săptămâna viitoare, care se va numi "Legea Tasica", şi rog toţi colegii să susţină acest proiect legislativ.

Cu privire la PL-x 218, cel privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, paradoxal, această lege vorbeşte doar de uciderea urşilor. Nu avem absolut nicio măsură de prevenţie.

Din păcate, ceea ce văd în Parlament şi în Guvern este foarte trist. Abia aşteaptă fiecare vânător sau fiecare oportunist să facă bani dintr-o tragedie. Fie că vedem urşi care distrug ceva, care pun în pericol oamenii, fie că avem un câine care atacă, fie că avem şacali, fie că avem lupi, de fapt, se caută metodele pentru a suprima vieţile acestor animale.

În realitate, nicăieri nu avem metode de prevenţie. Ca şi la câini, unde hingherii fac zeci de milioane de euro din bugetul statului, şi aici, la urşi, este un business mai mult decât protejarea oamenilor.

Dacă aţi vrea să protejaţi oamenii, aţi veni cu măsuri reale de prevenţie şi v-aţi asigura că aceşti urşi nu ajung niciodată pe proprietăţile lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul deputat Dumitru Coarnă, Grupul... (Vociferări.) Mă rog, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Niciun grup, sunt neafiliat, independent, şi vreau să vă spun că astăzi la PL-x 489/2026 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal) am votat contra.

Am votat contra cedării copiilor României.

Dacă până acum am cedat resursele, de această dată am cedat şi copiii României.

Dumneavoastră astăzi aţi dezincriminat infracţiunea prevăzută în Codul penal la art. 374, care se numeşte "pornografie infantilă".

Să ştiţi că în penal există un principiu de drept care aplică legea mai favorabilă. Dumneavoastră astăzi aţi votat scoaterea din închisori a infractorilor din zona de crimă organizată, când vorbim de aceste infracţiuni din zona minorilor, pentru că aţi introdus sintagma de abuz.

Practic, dacă această infracţiune nu mai este săvârşită prin abuz, atunci dispare infracţiunea de pornografie infantilă, care astăzi este denumită extrem de simplu, în art. 374 Cod penal–producerea, publicarea, difuzarea de materiale pornografice cu minori constituie infracţiune.

Dumneavoastră aţi introdus sintagma de abuz. Nefiind abuzat, copilul o să fie păcălit cu o sumă de bani, nu o să mai fie infracţiune, şi atunci scoateţi din închisori infractorii periculoşi, zona de crimă organizată. Astăzi aţi votat pentru crima organizată din România, mergeţi mai departe cu răutatea pe care o faceţi aceste ţări. Repet, după ce aţi dat gazele OMV, aţi dat petrol, aţi dat păduri, aţi dat sare, de această dată aţi cedat şi copiii României.

Eu sper să nu rămână aşa.

O să sesizez şi Avocatul Poporului, şi Preşedintele României, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Şi apropo, dacă observaţi avizul de la CSM, o să vedeţi că acel aviz este negativ şi juriştii explică extrem de clar pericolul pe care îl are această iniţiativă legislativă.

Eu sper ca cei de la ICCJ să atace la Curte această nebunie pe care aţi votat-o astăzi.

Încă o dată spun, aţi votat dezincriminarea infracţiunii de pornografie infantilă. Altfel spus, aţi legiferat pornografia infantilă. Urmează–următoarea legiferare, pedofilia.

Asta aţi făcut astăzi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 16 septembrie 2026, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarea lege, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere:

- Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2026 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 428/2026.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 16 septembrie 2026.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.48.