|
|
Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Bună dimineaţa! Deschid şedinţa noastră de astăzi, consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor şi, pentru început, am să-i dau cuvântul domnului deputat Aurelian Mihai. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
|
|
|
|
Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, stimaţi colegi, Hristos a înviat! Peste 48 de ore este programată începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, care vor avea loc în data de 5 iunie, aici, în România. Şi astăzi, evident, toată clasa politică aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale cu privire la alegerile care se vor desfăşura fie din două tururi, fie dintr-un singur tur de scrutin. Ceea ce doresc să transmit astăzi - şi profit de prezenţa pe care o am aici, la pupitrul Camerei Deputaţilor - este legat de modul cum primarii din România înţeleg să-şi pună în aplicare strategiile, acolo unde presupun că există strategii gândite în folosul comunităţii. Unsprezece ani trăiţi în străinătate, ca român, ca mulţi alţi români, ca milioane de români, am văzut, mai ales în Spania, o mulţime de primari - spanioli, evident - care, în primul şi în primul rând în beneficiul comunităţii au strategii care ţintesc crearea de locuri de muncă, o situaţie foarte rar întâlnită, din păcate, în România. Şi poate, din acest punct de vedere, ar trebui să ne întrebăm de ce, până în momentul de faţă, numai în exerciţiul de atragere a fondurilor europene în perioada 2007-2014, noi, ca stat, am reuşit să avem doar 58% fonduri atrase din banii pe care-i oferă Uniunea Europeană. Ceea ce nemulţumeşte în mare măsură populaţia României, dar, evident, şi instituţiile care ar trebui să fie mult mai active şi în acest segment, al absorbţiei fondurilor europene, evident, lasă urmări, pentru că acolo unde ar fi trebuit să se creeze locuri de muncă, nu avem. Cred că principala problemă a societăţii româneşti, în ansamblu, este aceasta, legată de asigurarea zilei de mâine pentru fiecare cetăţean. Dacă un primar - şi sunt mulţi, vă spun, marea majoritate din Uniunea Europeană -, atunci când îşi câştigă mandatul în faţa cetăţenilor, pentru asta mergem şi le cerem votul, atunci o face având în vedere o strategie care are ca prioritate crearea de locuri de muncă. Şi tot o spun. De ce? Pentru că este simplu. Astăzi, ca stat european, România are oportunităţi deosebite faţă de anii anteriori, când ne aflam în perioada de preaderare sau la începutul anilor 90, după Revoluţie. Nu înţeleg de ce, până în momentul de faţă, există atâtea cazuri de înfrăţiri între localităţi din România şi localităţi din colegiul pe care-l reprezint aici, Europa de Vest, înfrăţiri care nu conduc la nimic altceva mai mult decât perioada de început de înfrăţire, acele spectacole organizate sau vizite şi de o parte şi de cealaltă, iar totul se consumă la acest nivel, neducându-se la capăt, practic, o strategie tocmai pentru crearea acestor locuri de muncă. Eu cred că, în momentul în care, ca politicieni, ne afişăm în faţa cetăţenilor, cerându-le votul, ar trebui să venim şi cu argumente convingătoare, dincolo de tot ceea ce înseamnă declaraţia politică şi linia partidului pe care o reprezentăm fiecare şi într-adevăr să ne gândim că marea oportunitate, atunci când dorim să facem administraţie locală, este aceasta, asigurarea zilei de mâine a cetăţeanului. Cum altfel putem să asigurăm ziua de mâine a fiecărui om care se naşte în România, o ţară în care fiecare copil ar trebui să vină cu o pâine sub braţ, pentru că este o ţară bogată, o ţară cu o grămadă de resurse care ar trebui să asigure viitorul acestei naţiuni şi bunăstarea fiecărui individ care se numeşte român şi care are această cetăţenie, şi mai ales a celor noi, care vin din ce în ce mai mult în ţara noastră, cum şi noi am fost emigranţi. Cred eu că, până în momentul în care, la nivelul administraţiei locale, primarii, consiliile locale nu-şi propun ca acest segment să fie neabandonat, aşa cum este acum, să fie atacat din punct de vedere administrativ şi politic, pentru a produce efecte, lucrurile în România nu se vor modifica simţitor, iar dumnealor, în calitatea pe care o au, trebuie să reprezinte şi cetăţenii, dar trebuie să vegheze în primul şi în primul rând la asigurarea acestei bunăstări şi la ziua de mâine. Vă mulţumesc. Deputat Aurelian Mihai, diaspora.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.
|
|
|
|
Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Gheorghe Costin.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Costin: Declaraţie politică: "Toleranţă zero faţă de ineficienţa ministrului transporturilor şi a directorului CNADNR în gestionarea lucrărilor pe DN 76 Oradea-Deva şi în privinţa centurii ocolitoare Ştei-Beiuş". Doamnă preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de azi este un ultimatum dat actualului ministru al transporturilor şi conducerii CNADNR, principalii responsabili pentru faptul că una dintre cele mai importante artere rutiere de transport din ţară, DN 76 Oradea-Deva, este în continuare nefinalizată. În momentul de faţă, blocajul este total pe două dintre cele şase loturi aflate în construcţie, şi anume tronsoanele Vârfuri-Ştei, Ştei-Beiuş, unde lucrările de modernizare trenează de prea mult timp. Am adus această situaţie dezastruoasă în atenţia oficialilor din minister şi din CNADNR în nenumărate rânduri, atât prin intermediul întrebărilor parlamentare, cât şi în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru transporturi şi infrastructură, cu ocazia adoptării bugetului pentru anul 2016. Recent, am prezentat situaţia direct ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu, şi directorului CNADNR, Cătălin Homor, în speranţa că voi primi răspunsuri argumentate şi o asumare fermă în privinţa finalizării acestor lucrări. Mă aşteptam la mai mult profesionalism şi implicare, dar am constatat cu dezamăgire că lucrurile nu se mişcă deloc în direcţia bună. Istoricul acestui DN 76 este tumultuos. După ani în care nu s-au alocat fonduri pentru lucrări, s-a intrat într-o nouă etapă, aceea a includerii sale în Masterplanul general de transport. Apoi, a fost scos din varianta finală a acestui document şi s-a produs fazarea lui. Niciuna dintre variante nu a fost câştigătoare. Astfel, din ultimul răspuns primit în data de 30 martie a.c., sub semnătura ministrului Dan Marian Costescu, am aflat că stadiul fizic de execuţie a lucrărilor pe cele şase loturi este situat între 47% pe tronsonul Vârfuri-Ştei, urmat de un stadiu de 51% pentru tronsonul Ştei-Beiuş şi 90% pe tronsonul Brad-Ioneşti, deşi, conform contractului, întreg proiectul trebuia finalizat încă din anul 2013. Bilanţul este unul nesatisfăcător şi el demonstrează slaba capacitate a instituţiilor responsabile ale statului să dezvolte şi să finalizeze lucrările de infrastructură în termenul stabilit. Toleranţa trebuie să fie zero în faţa acestei contraperformanţe a oficialilor din Ministerul Transporturilor şi ai CNADNR. De aceea, le solicit în mod public celor responsabili să se mobilizeze, iar într-un termen de maximum o lună să ia măsurile necesare pentru deblocarea lucrărilor pe cele două loturi din DN 76. În lipsa acestei mobilizări, riscăm ca acest drum, de importanţă strategică pentru zona de vest a ţării, să rămână un şantier permanent, iar astfel banii publici alocaţi acestui proiect major de infrastructură să fie risipiţi în mod iresponsabil şi ineficient. Totodată, readuc în atenţia ministrului o altă problemă nerezolvată, aceea a centurii de ocolire Ştei-Beiuş, pentru care nici până la această oră nu a fost încheiat contractul de execuţie, deşi lucrarea a fost licitată şi adjudecată în anul 2015. Îi solicit pe această cale ministrului să introducă în varianta finală a Masterplanului general de transport acest obiectiv de investiţie, document pe care a promis că îl transmite Parlamentului până la finele lunii mai. La finalul acestei luni, dacă lucrările nu vor fi reluate pentru cele două loturi din DN 76, iar centura ocolitoare Ştei-Beiuş nu se va regăsi în lista proiectelor de Masterplan de transport, şeful Executivului, domnul Dacian Cioloş, va trebui să se implice şi să dea un verdict, pentru că se impune o analiză serioasă, iar cei responsabili pentru un eventual eşec vor trebui să răspundă. Vă mulţumesc. Deputat de Bihor, Costin Gheorghe.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Vă mulţumim, domnule deputat.
|
|
|
|
Are cuvântul în continuare domnul deputat Iacob Puşcaş.
|
|
|
|
Domnul Iacob Puşcaş: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Vă aduc şi eu vestea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, prin salutul Hristos a înviat! Astăzi voi vorbi despre dezordinea care se pare că s-a instalat în Guvernul României. Încă o dată, se dovedeşte faptul că unii dintre politicienii din vârful ţării, deşi trăiesc într-o ţară majoritar creştin ortodoxă, deseori, folosindu-se de acest aspect, pentru a-şi înfrumuseţa imaginea politică publică, nu au nimic în comun nici cu credinţa, nici cu ţara în care s-au născut. Atât în perioada din săptămâna mare, cât şi acum, când ne aflăm în săptămâna luminată, nu au reuşit să respecte un armistiţiu al tăcerii. Şi, dacă nu au meditat asupra Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, măcar să mediteze la rolul pe care-l au fiecare la bunul mers al ţării. Dacă acum puţină vreme, într-o intervenţie tot de la tribuna Camerei Deputaţilor, apăram Guvernul condus de prim-ministrul Dacian Cioloş pentru curajul cu care a înlocuit anumiţi miniştri din ţară pentru motive întemeiate, astăzi, mă văd nevoit să iau din nou poziţie, de această dată însă solicitându-i răspunsul la nişte întrebări, făcând totodată şi câteva recomandări, eu fiind unul dintre cei care vor ca această ţară să meargă din bine spre mai bine. Guvernul, în ultima perioadă, a dat dovadă de slăbiciune, prin demisiile miniştrilor muncii şi fondurilor europene, care afectează ţara atât pe plan intern, cât şi extern. Zilele acestea, o nouă demisie a tulburat liniştea fragilă, instalată după cele două demisii, venind rândul ministrului culturii să facă anunţul, care, mai degrabă, suna a demitere decât a voinţă sinceră. Precizez faptul că domnul ministru Vlad Alexandrescu a fost audiat de mai multe ori de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, din care fac parte, pentru a clarifica problemele apărute, ocazii cu care i s-a cerut, din partea unor colegi, demisia, lucru care nu s-a întâmplat. Însă, de această dată, sincer, nu prea văd motivul pentru care a fost înlocuit. Noua propunere pentru fotoliul de ministru al culturii se încadrează în acelaşi registru de cârpeală şi de lipsă a intenţiei de reformă, reformă, de altfel, obligatorie în cultură. Mă întreb şi vă întreb dacă cineva, care nu a performat într-o instituţie publică mai mică, poate să aibă rezultate spectaculoase într-un minister. Dacă nu ştiaţi, pe timpul când doamna Corina Şuteu era director la Institutul Cultural Român din New York, risipa banului public a fost caracteristica mandatului Domniei Sale, Curtea de Conturi semnalând faptul că cei din conducere au avut o înţelegere relativă a culturii, activităţile organizate având un impact restrâns. Problema gravă pentru România este faptul că, domnule prim-ministru, nu aţi reuşit să creaţi în jurul dumneavoastră un guvern stabil şi capabil să facă reforme profunde, aşa cum aţi promis, cuvântul care caracterizează România la ora actuală fiind instabilitate. Vă rog, domnule prim-ministru, fiţi mai rezonabil în ceea ce faceţi! Cu toţii ştim că mandatul Guvernului se apropie de final, dar nu uitaţi că aveţi obligaţia ca până în ultima clipă să guvernaţi ţara aceasta pentru locuitorii ei, dar şi pentru cei care s-au jertfit pentru ca noi să putem să ne numim astăzi români creştin ortodocşi. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Vă mulţumim şi noi.
|
|
|
|
Am să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Virgil Guran. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
|
|
|
|
Domnul Virgil Guran: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. În ultimul timp, scena politică este ocupată de foarte multe scandaluri, de foarte multe discuţii. Se spune că aşa este normal, înainte de alegeri. Din păcate, nu reuşim să intrăm într-o normalitate şi eu consider că o normalitate ar însemna să ne gândim cum să facem legile, cum să le aşezăm de aşa natură încât ţara să funcţioneze normal şi economia românească să se dezvolte. Săptămâna trecută, a existat un subiect foarte important, după părerea mea, dar care a fost trecut uşor cu vederea, inclusiv de presă, pentru că, de regulă, presa urmăreşte subiectele mai spumoase, cele care atrag privirile românilor. Este vorba despre guvernanţa corporativă, este vorba, cu alte cuvinte, în traducere liberă, despre consiliile de administraţie ale societăţilor de stat, acele societăţi care, în 26 de ani, au adus multe pierderi, foarte multe pierderi şi foarte multe sume neîncasate la bugetul de stat. Am reuşit să introduc un amendament cu greu şi am rămas surprins că în primul rând s-a opus actualul Guvern, un amendament prin care cei care fac parte din consiliile de administraţie sunt analizaţi după fiecare bilanţ, iar în cazul în care nu şi-au realizat criteriile de performanţă, sunt invalidaţi şi timp de 5 ani de zile nu mai au dreptul să participe la concursuri pentru ocuparea posturilor în consiliul de administraţie sau în directoratul unei astfel de întreprinderi. Cred că este un element foarte important în această lege, pentru că, în felul acesta, terminăm cu această clientelă politică. Sunt mulţi oameni care au fost apropiaţi de politicieni şi care douăzeci şi ceva de ani s-au învârtit prin consilii de administraţie, au mers la câte o cafea şi au semnat câteva acte, şi-au luat indemnizaţiile destul de mari - unele ajung şi la două mii de euro - fără să-şi aducă nicio contribuţie la bunul mers al acelei societăţi. De fapt, mulţi dintre ei nici nu înţelegeau ce face acea societate şi ce trebuie să facă acea societate, iar directorii care beneficiau de posibilitatea de a semna contracte importante cu diverşi, să spunem, clienţi politici, cu diverse firme care reprezentau clientela politică, trăiau foarte, foarte bine, societatea mergea în pierdere, nu-şi plătea impozitele, eventual erau sancţionaţi cu 10% din salariu pentru 3 luni, dar nu le păsa, pentru că aveau cu totul alte venituri sau, eventual, erau mutaţi la altă societate de stat, pe când societăţile particulare erau imediat executate, imediat închise dacă nu-şi plăteau datoriile sau aveau probleme de genul acesta. Cred eu că, în felul acesta, această lege va pune la punct problema pierderilor, o pierdere acum mai mică, în ultimul an, de vreo 500.000.000, deci o jumătate de miliard de euro, adică mai mică, că erau şi două miliarde de euro, în anumite perioade, pierderi la aceste societăţi. Dar, dacă am elimina această pierdere şi am trece pe profit, pentru că este normal ca o societate de stat care are monopol pe o anumită piaţă să meargă pe profit, deci dacă am trece pe profit, am rezolva deficitul României, deficitul bugetar al României. Deci am rezolva o mare, mare problemă. Sper să se aplice consecvent, cel puţin eu, atât timp cât voi fi parlamentar, voi urmări ca această lege să se aplice, prin interpelările pe care o să le fac la acele societăţi. Şi, în felul acesta, cred că s-a făcut un pas mare înainte în reglementarea acestor probleme. Păcat că în România este mai important dacă, nu ştiu, un politician sau un om public a fost la nu ştiu ce cumpărături şi oamenii sunt foarte interesaţi de acest lucru, dar, când se face un pas important în a reglementa, a rezolva problemele sociale, economice ale acestei ţări, lumea nu este atentă şi nu marşează la astfel de evenimente, să le spunem noi. Sperăm să fie cât mai multe şi atunci ţara va merge bine. Vă mulţumesc. Deputat PNL, Guran Virgil.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Vă mulţumim şi noi.
|
|
|
|
Dau cuvântul în continuare domnului deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
|
|
|
|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Astăzi, declaraţia politică despre decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte Legea alegerilor locale. Dragi colegi, Curtea Constituţională a României se află în Săptămâna Patimilor. Mandatul a trei dintre judecători, printre care se află şi preşedintele Curţii, se va încheia în această decadă a lunii mai, nu înainte ca astăzi să se soluţioneze o excepţie de neconstituţionalitate a legislaţiei electorale care guvernează materia Legii autorităţilor publice locale. Cu alte cuvinte, România se află la numai o decizie a Curţii Constituţionale de malignizarea haosului juridic. În fond, este vorba de faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate doresc ca alegerile din luna iunie să se desfăşoare în două tururi de scrutin, pentru ca sufragiul electoral să beneficieze de mai multă reprezentativitate. În mod surprinzător, preşedintele Curţii Constituţionale s-a antepronunţat în materie, aducând la cunoştinţa publicului larg faptul că o decizie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale atacate poate fi pusă în aplicare datorită faptului că prin ea nu se urmăreşte restrângerea, ci, dimpotrivă, lărgirea dreptului electoral. Domnule preşedinte Zegrean, dumneavoastră sunteţi un constituţionalist convins. Cunoaşteţi faptul că o astfel de decizie nu se execută din oficiu, ci că Parlamentul României are un termen destul de larg în care să iniţieze un proiect de lege nou, care să îndeplinească rigorile Curţii şi care să treacă de dublul control parlamentar, urmând şi procedura dezbaterilor în comisiile de specialitate. Cunoaşteţi că pe data de 6 mai începe o campanie electorală şi că până la această dată este imposibil ca procedura parlamentară să fie dusă la bun sfârşit. Şi ce veţi face, domnule preşedinte, dacă Parlamentul va proceda conform dispoziţiilor legale şi va modifica legea în termen de 45 de zile, adică după data desfăşurării scrutinului electoral? Sau ce se va întâmpla dacă preşedintele României va refuza promulgarea acestei legi, potrivit dispoziţiilor legale, formulând în speţă o cerere de reexaminare, în această ultimă situaţie legea urmând să treacă probabil în următoarea sesiune parlamentară? Ceea ce ne pune pe gânduri cel mai mult este motivul pentru care Curtea Constituţională şi-ar putea schimba în mod abrupt jurisprudenţa, menţionând că în cauză sunt şi dispoziţiile Raportului explicativ al Comisiei de la Veneţia din data 18-19 octombrie 2002, dispoziţii reţinute şi în Decizia Curţii nr. 51/2012, care insistă pe faptul că modificarea legislaţiei electorale în an electoral încalcă principiul securităţii juridice, precum şi unele principii din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, printre care menţionăm principiul stabilităţii legii, cu prioritate în materie electorală. Decizia nr. 51/2012 rezumă fidel concluziile Curţii din Decizia nr. 61/2010. Curtea Constituţională a României îşi menţine concluziile şi îşi întăreşte jurisprudenţa şi prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, care a argumentat exact aceleaşi principii ale Comisiei de la Veneţia. Pe procedură constituţională, preşedintele Senatului României de la acea dată a formulat un punct de vedere, citând Deciziile Curţii nr. 61/2010 şi nr. 51/2012, apreciind că modificările aduse legislaţiei electorale cu câteva luni înainte de alegeri aduc atingere stabilităţii electorale şi încalcă principiul securităţii juridice, instituit de art. 1 alin. (5) din Constituţia României. În cadrul aceleiaşi proceduri, preşedintele Camerei Deputaţilor trimite Curţii Constituţionale adresa nr. 51/2453 din 13 iunie 2012, sintetizând, printre altele, faptul că adoptarea unei legi electorale cu mai puţin de 6 luni înainte de data alegerilor încalcă principiul securităţii juridice, la fel, faţă de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Analizând toate punctele de vedere, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a ajuns la concluzia că adoptarea de modificări ale legislaţiei electorale în an electoral încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României: "Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe grave asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot". Ca argument pentru această decizie, Curtea Constituţională a României aduce aminte de Codul bunelor practici în materie electorală, document internaţional citat şi de jurisprudenţa CEDO în cazul Petkov împotriva Bulgariei, din anul 2009, sau în cazul Grosaru împotriva României, din 2 martie 2010. Curtea insistă şi asupra faptului că o astfel de modificare ar aduce atingere şi principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii, oferind ca argument hotărârile CEDO în cauzele: Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Reckvenyi contra Ungariei, Rotaru contra României, Damman contra Elveţiei. Ca o concluzie generală, Curtea stabileşte faptul că instabilitatea legislaţiei româneşti în materie electorală vine în contradicţie cu principiile statului de drept şi că orice modificare a legislaţiei electorale trebuie să aibă o solidă fundamentare, dar şi să respecte principiul securităţii juridice, adică să nu intervină cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Această decizie, domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, a fost luată cu unanimitate de voturi, în data de 27 iunie 2012, la această şedinţă de dezbateri şi vot participând Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea-Ştefan Minea, Iulia Motoc, Ion Predescu, Puşcaş Zoltan şi Dorel Toader, în calitate de judecători. Deci, domnule preşedinte, aţi condus completul constituţional, în calitate de preşedinte, complet care s-a pronunţat în unanimitate, adică, şi cu votul dumneavoastră. În decizie, aţi rezumat alte două decizii electorale ale Curţii, Raportul Curţii de la Veneţia şi mai multe cauze care fac parte din jurisprundenţa CEDO. Ce v-a făcut, domnule preşedinte, între timp, să vă răzgândiţi tocmai la sfârşit de mandat? Să fie vorba, oare, de anumite presiuni? Dragi colegi, Curtea Constituţională s-a pronunţat în anul 2012, admiţând faptul că o schimbare a legislaţiei electorale cu mai puţin de un an de zile până la alegeri aduce atingere statului de drept. Acestea fiind spuse, cum interpretaţi dumneavoastră schimbarea abruptă a jurisprudenţei Curţii, tocmai cu două zile înainte de campania electorală? Vă mulţumesc. Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Mulţumim, domnule deputat.
|
|
|
|
Dau cuvântul în continuare doamnei deputat Florica Cherecheş.
|
|
|
|
Doamna Florica Cherecheş: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În slujba comunităţii şi a cetăţenilor". La sfârşitul acestei săptămâni începe campania electorală pentru alegerile locale din 5 iunie. Din cauza modificării legii, va fi o campanie atipică, care, făcută în mod corect, cu bani mult mai puţini, va fi destul de puţin vizibilă, pentru că vor lipsi benerele şi afişele de mari dimensiuni. Pentru a-şi face cunoscute programele şi priorităţile, candidaţii vor trebui să petreacă mult timp printre oameni de toate categoriile, ceea ce este un lucru bun, pentru că le prilejuieşte şi preluarea problemelor de zi cu zi cu care se confruntă cetăţenii. Partidele politice presupun şi oameni noi, mai ales că cetăţenii şi-au exprimat destul de vehement dorinţa de a vedea feţe noi în politică, în ultima vreme. După experienţa unui Guvern tehnocrat, este evident că, fără susţinere politică, deciziile mari întârzie să apară sau nu se iau deloc, pentru că cineva trebuie să-şi asume răspunderea pentru rezultate, fie ele bune sau rele. Îmi exprim speranţa că cei care au intrat mai nou în politică şi candidează sau cei care nu au îndrăznit până acum să-şi asume un rol activ sunt oameni care înţeleg că implicarea politică este o formă de dăruire personală şi de slujire a comunităţii. Cei care în mod sincer şi necondiţionat îşi pun la dispoziţia comunităţii din care provin cunoştinţele, experienţa şi priceperea, care îşi păstrează buna-credinţă şi principiile sănătoase, sunt cei care pot aduce transformarea pe care ne-o dorim cu toţii, sunt cei care trebuie să primească votul nostru în 5 iunie. La Oradea, oraşul de unde provin, primarul Ilie Bolojan candidează pentru un al treilea mandat, alături de o echipă de consilieri, în care doar o treime au această experienţă, o altă treime fiind membri mai vechi din partid şi o alta, oameni noi, care au performanţă în domeniile lor, cunoscuţi şi respectaţi de orădeni. De când a ajuns primar al Oradiei, în 2008, domnul Ilie Bolojan a fost preocupat ca, împreună cu echipa de consilieri locali, să facă ceea ce este necesar pentru Oradea, nu ceea ce dă bine, să facă tot ceea ce ştie că e nevoie pentru a face viaţa orădenilor mai bună, indiferent de costurile politice pe care le presupun unele decizii. Mi-aş dori să văd o astfel de abordare a politicii în fiecare comunitate din România, pentru ca viaţa românilor să se îmbunătăţească şi copiii noştri să rămână în ţară, pregătindu-se temeinic şi implicându-se chiar şi politic în dezvoltarea comunităţilor lor. Pentru perioada 2016-2020, candidatul Ilie Bolojan şi echipa lui de consilieri propun orădenilor cinci principale direcţii de dezvoltare: - Oraşul conectat, care înseamnă creşterea vitezei şi scăderea costurilor legate de deplasarea bunurilor, persoanelor şi informaţiilor prin proiecte pentru îmbunătăţirea transportului rutier, feroviar şi aerian;
- Oraşul competitiv, adică atragerea de investiţii, de noi întreprinderi şi creşterea firmelor existente, precum şi încurajarea diversităţii economice;
- Oraşul cu spaţii publice de calitate, care vor rezulta prin controlul extinderii urbane, reconvertirea suprafeţelor mari neutilizate, realizarea unui centru de oraş, distinctiv european, prin mărirea suprafeţelor pietonale, renovarea tuturor clădirilor din centru, prin asfaltarea tuturor străzilor şi realizarea de parcuri în fiecare cartier;
- Oraşul inteligent, prin susţinerea dezvoltării învăţământului universitar, extinderea infrastructurii digitale, exploatarea durabilă a apei geotermale;
- Oraşul turistic, prin punerea în valoare a principalelor avantaje competitive: patrimoniul arhitectural, resursa de apă geotermală, staţiunile Băile Felix şi 1 Mai, tradiţiile şi produsele locale; fuziunea cu comuna Sânmartin face parte din acest proiect şi va crea condiţiile ca Oradea să devină capitala turismului balnear din România şi cel mai vizitat oraş din vestul ţării în următorii ani.
Acesta este rezumatul unui program politic ancorat în realitate şi perfect posibil prin muncă temeinică, asumarea responsabilităţii, atragerea de fonduri europene, un program care va aduce prosperitate şi va dezvolta Oradea din toate punctele de vedere. Mi-aş dori ca fiecare candidat să aibă o viziune clară de dezvoltare a comunităţii din care face parte şi apoi să o pună în aplicare, beneficiind de susţinerea echipei de consilieri. Mi-aş dori ca alegătorii să urmărească atent ce propune fiecare candidat, susţinându-i pe cei care au demonstrat ceva până acum, care propun ceva concret şi realist. Mi-aş dori ca cetăţenii să nu se mai lase amăgiţi de promisiuni deşarte, mai ales dacă vin din partea unora care nu au avut rezultate în perioada anterioară, sau care nu au demonstrat dăruire pentru comunitate, sau a unora care ştiu doar să critice programele altora, ei nefiind în stare să propună ceva. Sper ca aceştia să fie sancţionaţi prin vot, pentru că de vorbe s-au săturat românii. E vremea faptelor! Le doresc mult succes candidaţilor vizionari şi oneşti, gata să sacrifice confortul personal pentru a lăsa o urmă a trăirii lor în această lume. Îi doresc mult succes echipei pe care o propune PNL Oradea. Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Mulţumim, doamnă deputat.
|
|
|
|
Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Paul Dumbrăvanu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
|
|
|
|
Domnul Paul Dumbrăvanu: Mulţumesc. Aş dori să discut astăzi despre un segment important, acela al întreprinderilor mici şi mijlocii care, din păcate, în acest moment stă foarte prost la capitolul inovare, astfel încât ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut în perioada 2012-2014 cu 7,9%. Inovaţia în întreprinderile din România a înregistrat un declin în perioada 2012-2014, comparativ cu perioada 2010-2012, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii. Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că în perioada 2012-2014, în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 12,8%, în scădere cu 7,9 puncte procentuale faţă de perioada 2010-2012. Din rândul acestora, 6,3% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing, în timp ce 3,5% au fost întreprinderi care au introdus sau au implementat numai produse sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ. Din numărul total de întreprinderi, doar 3% au introdus atât produse şi/sau procese noi, cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ. În perioada 2012-2014, faţă de perioada anterioară, ponderea inovatorilor a scăzut la două dintre cele trei categorii de inovatori, astfel încât ponderea întreprinderilor care au implementat metode de organizare sau de marketing noi sau semnificativ îmbunătăţite au scăzut cu 8% puncte procentuale. Este foarte important că astăzi vom dezbate Proiectul de Lege privind incubatoarele de afaceri, astfel încât inovarea să aibă un rol mai important în ceea ce înseamnă dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în România. Ştim cât de important este să apari cu produse noi pe piaţă, produse unice, care au caracteristici ce pot pătrunde pe piaţa internaţională şi, cred eu, de aceea trebuie să ne concentrăm cât mai mult ca aceste centre de cercetare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar nu numai, să se dezvolte şi prin intermediul incubatoarelor de afaceri. Deci, cred eu, reglementarea pe care o propunem astăzi, în legătură cu incubatoarele de afaceri, va avea un rol foarte important în ceea ce priveşte viitorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
Doamna Rodica Nassar: Mulţumim şi noi. Declar închisă şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.
|
|
| |
|
 |
Video - Flash & IOS
