Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 11.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, înlocuit de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreşedintele Senatului, şi domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor,înlocuit de domnii deputaţi Florin Iordache şi, respectiv, Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, şi domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, înlocuit de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă invit să luaţi loc în sală pentru a putea începe dezbaterile pe bugetul de stat. (Discuţii la prezidiu.)

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 464 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 251.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Domnul Varujan Pambuccian doreşte să facă o intervenţie înainte de a intra în vot pentru proiectul ordinii de zi.

Domnule Pambuccian, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi este Ziua Minorităţilor Naţionale din România. Este prima dată când sărbătorim această zi în baza unei legi, votată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedintele României.

Eu am venit la această tribună pentru a vă mulţumi tuturor celor care aţi contribuit la transformarea acestui text legislativ în lege.

Minorităţile naţionale din România îşi dezvoltă identitatea lor etnică şi şi-o afirmă nu doar în baza unor legi, ci în baza unui lucru mult mai important: în baza unui proces care a început într-unul dintre momentele astrale ale României, acum 99 de ani, atunci când poporul român a hotărât ca împreună cu popoarele trăitoare pe teritoriul României istorice, cu care şi-a împletit istoria, să constituie naţiunea română modernă şi România Mare.

Suntem în a doua, a treia săptămână încărcată de istorie. Am început la 1 Decembrie, am continuat cu tristeţe, dar rememorând marile victorii ale naţiunii române sub sceptrul uneia dintre cele mai mari dinastii europene şi aş vrea ca din partea grupului nostru parlamentar să vă dăruiesc astăzi discursul ţinut la Alba Iulia de către episcopul, pe atunci, Iuliu Hossu, citit mult mai târziu, când era cu domiciliu forţat impus de comunişti, la vârsta de 85 de ani, într-o înregistrare memorabilă, de care sper să ne bucurăm cu toţii ascultând-o în Parlamentul României.

Eu am să mă duc în banca mea, pentru a-l asculta pe cardinalul Iuliu Hossu citind Proclamaţia de la Alba Iulia.

(Se audiază discursul înregistrat al episcopului Iuliu Hossu conţinând Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.)

Preasfinţia Sa Iuliu Hossu - episcop greco-catolic de Cluj-Gherla:

Din încredinţarea şi în numele marelui sfat al naţiunii române din Ungaria, Banat şi Transilvania, rog mărita Adunare Naţională să binevoiască a primi şi a enunţa ca adresare următoarea hotărâre:

(Preasfinţia Sa episcopul Iuliu Hossu citeşte apoi următorul proiect de rezoluţie.)

I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Țara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.

(Aplauze frenetice. Trăiască România mare! Lumea se scoală în picioare, mâinile se ridică. Ora e punct 12.)

Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

(Voci: Trăiască! Aclamaţiuni, aprobări.)

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

(Voci: Trăiască femeile! Trăiască! Aclamaţiuni pe galerie. Doamnele flutură batistele.)

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, liberă propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fideicomisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresiune dorinţei sale ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc de regulare a raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara-mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea din ghearele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunii române din Transilvania, Banat şi Țara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să prezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat Roman, intervenţie pe procedură? Da?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu mai sunt butoane.

Da, stimaţi colegi, nu mai avem butoane.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu e nici măcar cu touch.

Mă înscrisesem pe procedură încă de la începutul şedinţei. În semn de respect faţă de mesajul transmis de domnul Pambuccian, mi-am aşteptat rândul şi voiam să adresez colegilor deputaţi şi senatori un mesaj de comemorare pentru cei care, în urmă cu 28 de ani şi o zi, înfruntau teama, frica, dictatura şi, din păcate, mulţi dintre ei mureau pentru ca noi să trăim astăzi într-o ţară liberă şi democratică.

În urmă cu 28 de ani şi o zi, la Timişoara se striga "Jos comunismul!", se striga "Vrem libertate!", se striga "Vrem democraţie!". Astăzi, din păcate, după 28 de ani, în stradă se strigă din nou "Jos comunismul!".

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Şerban Nicolae.)

Astăzi, după 28 de ani, nu-i cunoaştem pe cei vinovaţi pentru acele crime. Astăzi...

(Discuţii, rumoare, replici neinteligibile din sală.)

Ăsta este respectul dumneavoastră pentru cei care au murit atunci!

Astăzi, la 28 de ani de la acele vremuri, nu-i ştim încă pe cei care se fac vinovaţi de moartea celor care atunci au avut curaj.

Astăzi, la 28 de ani, stăm într-un Parlament apărat de nişte ziduri înalte şi de bastoanele jandarmilor. Eu cred că este un moment de reflecţie pentru fiecare dintre noi. Imaginea Parlamentului are de suferit. Eu cred că fiecare dintre noi am fost trimişi aici să facem legi, nu fărădelegi.

Fac un apel la raţiune, la înţelepciune, acolo unde se mai poate, pentru că la unii nu se poate, să ne gândim foarte serios, din inima democraţiei unui stat european, unde vrem să ducem Parlamentul României. Poate este momentul să renunţăm la ziduri, să renunţăm la acte care nu fac cinste unui parlament european.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Revenim la ordinea de zi.

Vă propun... dacă aveţi comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită.

Doamna Turcan şi domnul Goţiu.

E vorba de proiectul ordinii de zi.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea,

Dragi colegi,

Intervin înainte de a supune votului proiectul ordinii de zi, pentru că până acum, în Parlamentul României, la dezbaterea bugetului de stat şi bugetului de asigurări sociale existau două prezentări: prezentarea a două rapoarte ale Comisiilor reunite de buget, finanţe, două dezbateri şi două runde de intervenţii generale în baza acestor legi.

Astăzi, în urma şedinţei de Birou permanent reunit, a rezultat o ordine de zi în care există doar o singură dezbatere, cu un timp extrem de scurt pentru grupurile parlamentare, de doar 10 secunde pe

parlamentar, ceea ce înseamnă 16 minute, de exemplu, pentru Partidul Naţional Liberal, timp în care să se dezbată atât bugetul de stat, cât şi bugetul de asigurări sociale.

Eu cred că această instituţie poate recâştiga credibilitate, o dată, prin ceea ce facem noi aici şi prin legile care ies din Parlament, dar şi prin calitatea dezbaterii şi prin timpul şi îngăduinţa alocării şi susţinerii dezbaterilor.

Aşadar, vă supun, în baza art. 59 şi 63 din Regulamentul comun al celor două Camere, să acceptaţi ca dezbaterile generale să fie pe fiecare proiect în parte şi grupurile parlamentare să beneficieze de timpul alocat în ordinea de zi pe fiecare proiect.

În felul acesta vom putea auzi argumente pro din partea reprezentanţilor Guvernului şi a coaliţiei de guvernare, argumente alternative din partea opoziţiei şi ceea ce va rezulta din Parlamentul României va fi, cu siguranţă, un câştig pentru cei care privesc spre instituţia Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori!

Bună ziua domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului!

Astăzi, în şedinţa Biroului permanent reunit, s-a propus un timp alocat dezbaterilor pe articole la Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2018. În primul rând, subliniez faptul că a fost o şedinţă de Birou permanent reunit convocată la ora 10.00, nu a fost cvorum. Nu s-a convocat o altă şedinţă de Birou permanent, aşadar deciziile luate astăzi s-au făcut într-o şedinţă de Birou permanent neregulamentar.

Dar plenul este suprem şi poate să valideze sau să invalideze ceea ce s-a aprobat în Biroul permanent reunit. De aceea, vă propun un timp... un punct pe ordinea de zi legat de discutarea acestui timp alocat dezbaterilor pe articole la cele două proiecte de legi.

Cred că fiecare dintre dumneavoastră doriţi să vă susţineţi amendamentele pe care le-aţi propus, care vizează doleanţele cetăţenilor pe care-i reprezentaţi. Cred că nu doriţi ca acest lucru să-l comunicaţi doar prin ziare şi să nu aveţi ocazia să-l susţineţi în plen. Nu cred că într-un minut se poate dezbate în mod real un amendament precum cel privitor la cota din impozitul pe venituri care revine autorităţilor locale şi cred că fiecare dintre dumneavoastră doreşte să-şi prezinte... sau măcar fiecare dintre grupuri doreşte să-şi prezinte argumentele pro sau contra acestui amendament, lucru care nu se poate face într-un minut.

Dacă ne dorim ca într-adevăr să avem o dezbatere reală în Parlament pe Legea bugetului de stat şi Legea asigurărilor sociale ale bugetului, vă rog să nu sacrificaţi acest timp pentru a trece legile justiţiei şi haideţi să facem o dezbatere reală în Parlament.

Propunerea este ca pe ordinea de zi să discutăm şi să adoptăm un alt timp legat de adoptarea pe articole. Propunerea, dacă se aprobă pe ordinea de zi acest punct, atunci putem discuta.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Mă adresez dumneavoastră. Pentru că fac parte împreună cu nu prea mulţi din această sală dintr-o generaţie care suntem aici de mai bine de 20 de ani şi am participat şi am votat bugetele ţării de-a lungul tuturor acestor ani.

Există o cutumă şi un Parlament care se respectă. Respectă şi cutumele. Totdeauna am dezbătut mai întâi bugetul de stat şi după aceea bugetul asigurărilor sociale. Totdeauna bugetul de stat l-a susţinut prim-ministrul împreună cu Guvernul. Totdeauna bugetul asigurărilor sociale l-a susţinut ministrul muncii. Sunt dezbateri separate, sunt legi separate. Nu ştiu de ce le amestecăm, nu ştiu de ce e acest program că dimineaţa facem altceva şi seara ne ocupăm de buget.

Haideţi să tratăm conform cutumelor noastre, regulamentelor noastre şi cu respectul cuvenit bugetul ţării. Fac un apel la dumneavoastră pentru că aveţi o atât de îndelungată experienţă parlamentară şi ştiu că doriţi respectarea parlamentarismului. Parlamentarismul înseamnă şi regulament, şi cutumă.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii, dacă sunt. Nu mai sunt.

Nu-mi rămâne decât să constat că au fost două intervenţii legate de procedură şi în momentul în care vom supune votului... vom supune votului procedura pe care o urmăm, atunci vom lua în discuţie cele două propuneri, făcute de doamna Turcan şi de domnul Goţiu.

Până atunci, totuşi, ţin să subliniez că domnul Goţiu a venit de dimineaţă şi a plecat de la şedinţa Biroului permanent... Birourilor permanente reunite, unde ar fi putut să facă această propunere. Acelaşi lucru îmi permit să spun şi despre reprezentantul PNL-ului, care nu a fost prezent la BPR.

Dar, în fine, supun votului proiectul ordinii de zi.

Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu v-am dat cuvântul. Îmi pare rău, aţi avut cuvântul înainte.

Deci supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Am să rog secretarii de şedinţă să numere voturile.

177 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă, 108.

Abţineri? Abţineri, 24.

A fost aprobat proiectul ordinii de zi.

Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Dar nu, eu nu am făcut decât o simplă menţiune. Nu vă supăraţi.

(Replică neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goţiu.)

Da, vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Da, am fost la ora 10.00 la şedinţa Biroului permanent, nu a fost cvorum, am plecat.

În mod regulamentar, la fel cum aţi făcut săptămâna trecută la Senat, trebuia să convocaţi o nouă şedinţă de Birou permanent reunit, la o altă oră. Aţi încălcat Regulamentul şi vă rog să ştiţi foarte bine: nu am plecat de la şedinţă, ci pentru că acea şedinţă nu avea cvorum în acel moment.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Toţi colegii au aşteptat venirea celor care nu erau prezenţi, până s-a realizat cvorumul. Dumneavoastră aţi hotărât altfel. E dreptul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

În legătură cu proiectul programului de lucru dacă sunt comentarii.

Da, doamna Turcan.

Nu am înţeles ce-mi faceţi.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu acum. Nu acum.

E vorba de programul de lucru pe zile, doamna Turcan. Da.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită cuvântul.)

Dacă nu sunt alte comentarii, atunci supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votaţi.

Voturi pentru, 177.

Voturi împotrivă? 108 voturi împotrivă.

Abţineri? (Discuţii la prezidiu.) 24 de abţineri.

Programul de lucru a fost adoptat.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului cu o oră, pentru că am consumat timp fără să fim la obiect.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră prelungirea programului cu o oră, pentru a putea intra în dezbaterea pe articole şi anexe la Proiectul Legii bugetului de stat, potrivit timpului alocat şi procedurii aprobate. Vă rog.

Cine este pentru? 104 voturi pentru. (Discuţii la prezidiu.)

Voturi pentru, 104.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă, 35.

Abţineri? 14 abţineri.

S-a aprobat prelungirea timpului de lucru. (Discuţii la prezidiu.)

Domnule vicepreşedinte Iordache, vă poftesc la prezidiu.

Da, domnule Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi explicaţi şi mie cum pot să nu absentez de la lucrările Parlamentului, care la această oră are programată o şedinţă de Birou permanent la Senat şi în acelaşi timp şi aici, la plen. Spuneţi-mi şi mie cum să fac să fiu în ambele părţi, pentru că chiar îmi doresc să fiu în ambele părţi.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Şedinţa Biroului permanent de la Senat începe la ora 14.00.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

La ora 13.30 este Birou permanent, şedinţă pregătitoare. Citiţi vă rog, programul este pe site-ul Senatului, www.senat.ro.

Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală):

Procedură.

Domnul Niculae Bădălău:

Vă rog, domnule Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Stimaţi colegi, la Biroul permanent al Senatului s-a votat că încep lucrări în plen la ora 15.00. Dumneavoastră trebuie să luaţi decizia în acest moment, prin vot, dacă continuă lucrările aici pe buget sau - în condiţii în care nu se pot desfăşura lucrările la Senat -, sau vă luaţi o pauză ca senatorii să poată dezbate. (Discuţii, rumoare, vociferări în sală.)

Iar legat de ceea ce tocmai aţi votat, să ştiţi că aţi condamnat România la înapoierea economică, lovind în polii de dezvoltare ai României, cei care mai ţin la ora actuală tinerii în România.

Domnul Niculae Bădălău:

Domnule Goţiu, care este propunerea, că nu am priceput... cu România, cu programul...

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Să supuneţi la vot continuarea programului de lucru şi dincolo de ora 15.00.

Domnul Niculae Bădălău:

Mulţumesc.

Art. 7.

Vă supun la vot prelungirea programului până la...

De la prezidiu: Până la dezbaterea legii...

Domnul Niculae Bădălău:

...până la... până la care...

De la prezidiu: Până la finalizarea dezbaterilor.

Domnul Niculae Bădălău:

...până la finalizarea dezbaterii legii.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Un vot împotrivă?

De la prezidiu: Abţineri.

Domnul Niculae Bădălău:

Abţineri?

De la prezidiu: Câţi? 1,2,3,4,5,6,7.

Domnul Niculae Bădălău:

Şapte abţineri.

Colegi care nu votează?

Cu majoritate, programul de lucru a fost prelungit.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun să prelungim programul pentru a dezbate anexele Administraţia Prezidenţială, Senatul, Camera Deputaţilor şi Secretariatul General al Guvernului.

Puneţi la vot, vă rog.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Colegi care nu optează? Nu.

De la prezidiu: Unanimitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aprobat cu..., deci dezbatem inclusiv cele patru anexe propuse, după care oprim.