Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,48.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Înainte de toate aş vrea să-mi cer scuze, în numele colegilor, pentru această mică întârziere.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 2 iunie 2021 Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, după cum urmează.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi ai PSD, 3 deputaţi ai PNL, 2 deputaţi ai USR, un deputat AUR, un deputat al UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveţi trei minute.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice este "Lacunele învăţământului românesc - tinerii au nevoie de sprijin, nu de declaraţii pompoase".

Şcoala reprezintă un pilon esenţial al evoluţiei societăţii. Aşa cum arată şcoala azi, aşa va arăta societatea de mâine.

Situaţia actuală a învăţământului din România reflectată de evaluări independente, interne şi externe, arată că România s-a plasat pe ultimul loc din Europa la testele PISA.

Potrivit analizelor "Adevărul", universităţile româneşti ocupă locuri codaşe în clasamentele internaţionale; examenele naţionale de absolvire sunt trecute de 50% dintre elevi, dacă ne raportăm la cei înscrişi în clasele terminale; nu avem programe şcolare adecvate etapei de evoluţie a societăţii pe care o parcurgem; nu avem salarizare a profesorilor legată de performanţe şi progresul şcolar al elevilor, situaţie care ar genera competiţie şi autoformarea personalului din educaţie; nu există o corelaţie clară şi predictibilă între piaţa muncii şi sistemul de învăţământ.

Nutream totuşi o speranţă!

Reformele din educaţie, propuse Comisiei Europene de România prin PNRR, erau sub egida proiectului prezidenţial "România Educată".

Însă, tăierile masive ale Comisiei vin în contextul în care educaţia a primit o alocare iniţială de 4 miliarde de euro fonduri europene, din totalul celor 29 de miliarde ale Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

Situaţia este mult mai gravă!

Potrivit declaraţiei ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, doar 66% - adică două treimi - dintre elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris pentru a susţine examenul de bacalaureat, mai puţini decât în alţi ani. Ministrul a precizat că există îngrijorări în rândul specialiştilor cu privire la riscul de abandon şcolar. Problemele generate de pandemie se suprapun peste cele cronice ale educaţiei din România. Ministrul a explicat că există îngrijorări în urma acestei situaţii. Nu ne putem ralia îngrijorărilor domnului ministru. Solicităm un plan concret de acţiune.

Avem tineri minunaţi, campioni ai competiţiilor internaţionale. Ce doreşte Guvernul pentru ei? Plecarea peste hotare sau "o Românie needucată"? Nu putem aştepta până în anul 2030 pentru a avea "o Românie educată"!

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm tot cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Radu Mihai Popa.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu cred că aţi auzit de Cojasca. Nu cred că aţi auzit de Dobra. Şi nu cred că aţi auzit decât foarte puţini dintre dumneavoastră de Voineşti. Dar cred că majoritatea dintre dumneavoastră aţi auzit de Virgil Guran şi de Dâmboviţa.

Azi dimineaţă, Poliţia PNL, condusă de domnul Guran, a intrat peste nişte oameni în casă.

Pe 27 iunie, la Cojasca, sunt alegeri.

Poliţia încearcă să explice motivul descinderilor prin faptul că există suspiciunea eliberării unor vize de reşedinţă. Dar îl întreb pe domnul Guran, şi pe domnul Bode, şi pe domnul Orban, până astăzi nu ştiaţi că există suspiciunea pe care dumneavoastră o vânturaţi, legată de aceste fapte? Până astăzi, în mijlocul campaniei electorale, n-aţi auzit de Cojasca şi de Dâmboviţa?

Şefii politici ai Poliţiei PNL - l-am numit aici pe Virgil Guran şi pe prefectul Popa - au bănuit că pentru a câştiga alegerile e suficient pulanul mascaţilor. Puterea, însă, domnilor PNL-işti, vine de la oameni, nu de la un sistem, şi le spunem că noi, PSD, nu ne temem nici de Virgil Guran, nici de pulanul Poliţiei, pentru că avem de partea noastră voinţa oamenilor, iar acest abuz, în numele luptei anticorupţie, delegitimează alegerile libere şi democratice, iar atunci când dreptul unui singur om nu e respectat, atunci drepturile tuturor oamenilor sunt în pericol.

La Cojasca PNL nu respectă nici voinţa oamenilor şi nici banii cheltuiţi pe 27 septembrie 2020, atunci când au fost alegeri pentru consiliul local şi PNL nu s-a prezentat timp de trei luni la şedinţă pentru a se putea constitui consiliul local.

Pe 27 iunie vor fi alegeri, doar că astăzi Poliţia şi şefii politici ai PNL au crezut că votul se poate strânge cu pulanul.

Dar de doi ani de zile, stimaţi colegi, Dâmboviţa a devenit un fel de vest sălbatic.

Să vă dau câteva exemple. La Dobra, o altă comună din Dâmboviţa, tânărul primar Daniel Nica este bătut bestial de un simpatizant al PNL, pentru că i-a cerut să nu mai arunce gunoiul pe domeniul public al comunei. Nici până azi şefii Poliţiei judeţene nu au luat nicio măsură în raport cu gravitatea faptei.

La Voineşti, o altă comună din Dâmboviţa, un tânăr de 30 de ani a plecat de acasă şi nu s-a mai întors niciodată, pentru că a fost accidentat mortal. Florin Grigorescu a fost ucis a doua oară de abuzurile poliţiştilor conduşi politic de acelaşi Guran şi, dacă vă vine să credeţi, a fost nevoie ca o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti să oblige ofiţerii de poliţie din IPJ Dâmboviţa să grăbească cercetările în dosarul penal nr. 4848/2018 pentru că timp de trei ani nimeni nu a făcut nimic. Acestea sunt abuzurile acestei tiranii politice conduse de un pacient al spitalului de nebuni, care s-a refugiat într-un salon, în 2007, pentru a scăpa de ruşinea de a fi arestat de Poliţie pentru fapte dovedite de evaziune fiscală.

În opoziţie, PNL şi acoliţii lui cereau imperativ instituirea domniei legii. Astăzi asistăm cu toţii la violarea democraţiei, la batjocorirea voinţei cetăţenilor liber exprimată prin votul din 27 septembrie 2020.

Între timp, ca şi când toate astea n-ar fi suficiente, PNL dăruieşte 600 de milioane de euro unor clienţi politici...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Radu Mihai Popa:

...care ar fi trebuit să fie şansa companiilor din energie să revitalizeze sistemul energetic naţional.

Din păcate, această gaşcă de incompetenţi disperaţi au pus mâna pe ţară, şi răspunsul românilor din Dâmboviţa, din Argeş şi din Dolj va trebui să vină pe 27 iunie, să-i trimitem acasă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm cu domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul. Cu rugămintea să vă încadraţi în cele trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Scurtă dare de seamă de la înscăunarea guvernelor de dreapta".

Stimaţi colegi,

Este în firea lucrurilor ca, cu cât este mai puţină sinceritate din partea primului om în stat, cu atât este mai uşor să faci promisiuni mai mari şi mai pompoase. Aţi văzut că, într-un singur an, guvernarea "Salvaţi România de USR şi PNL" a formulat zeci de promisiuni, imposibil de realizat oricui în cursul unei singure guvernări.

În campania electorală, cele două partide de dreapta au promis întâi transformarea întregii economii, venituri mai mari, un trai mai ieftin, şi acum, după o jumătate de an, este de prisos să mai insistăm asupra seriozităţii şi sincerităţii acestei promisiuni. Veniturile românilor nu au crescut, nici traiul nu s-a ieftinit, doar promisiunile guvernanţilor s-au dovedit într-adevăr mult prea ieftine.

Mai curând decât ne aşteptam, ne-a fost dat să vedem cum preţul gazului s-a mărit de patru ori în câteva luni, cum creşte lună de lună preţul la curent sau cum nu se mai opresc scumpirile la alimentele de bază.

Dacă starea de lucruri de azi continuă, românii vor ajunge cei mai săraci cetăţeni din Europa.

În context, trebuie să ne aşteptăm la o nemulţumire generală în toată ţara. Dar cine va răspunde pentru asta?

O scurtă şi sinceră dare de seamă a guvernelor de dreapta ar conţine faptul că acestea au preluat guvernarea cu o datorie de 34,6% din PIB şi au dus-o la 47,8 pondere în PIB, fără să realizeze nimic important pentru români. Nu mai are rost să vorbim despre gestionarea pandemiei, abuzurile administraţiei centrale sau starea în care a ajuns moneda naţională. "Dezastru" este un cuvânt mult prea blând pentru a descrie situaţia.

În concluzie, cele două partide de dreapta, liberal şi progresist, îi condamnă pe români să aibă parte de Guverne slabe. Am suportat cu toţii Guvernul Cioloş, cunoscut sub eticheta "Guvernul zero", am îndurat Guvernul "Lucovid", iar acum plătim, noi şi generaţiile viitoare, pentru "Guvernul minus".

Nu mai spun că mare parte din promisiunile pe care le-au făcut în campania electorală nu se regăsesc nici astăzi pe agenda Guvernului, iar sloganul "România normală" se citeşte "România sărăcită".

Bogdan Toader, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Cu marea rugăminte să vă încadraţi în cele trei minute, de asemenea.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Luna iunie, luna pătimirii românilor basarabeni".

Pe 12-13 iunie 1941 a fost cel mai mare val de deportări pe care românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa l-au cunoscut în perioada stăpânirii sovietice, 1940-1941, deoarece după 1944 au fost valuri de deportări şi mai mari decât acesta, respectiv 5.479 de persoane sunt arestate, iar 29.839 de persoane sunt deportate de către autorităţile regimului criminal sovietic pe motivul că ar fi membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice.

De asemenea, în perioada 1940-1941, au fost arestate, deportate ori ucise de către elementele criminale ale regimului bolşevic, structuri NKVD şi alte structuri de forţă ale regimului de la Moscova, peste 100.000 de persoane, şi peste 1.000 de cetăţeni, pe motive politice, din Basarabia şi Nordul Bucovinei, au fost ucişi fără niciun fel de judecată ori decizie a instanţei, asasinaţi în modul cel mai obscen şi mizerabil, cu instrumentele tipice structurilor sovietice responsabile pentru milioane şi milioane de victime, pe întreg globul putem spune.

Este foarte important să nu uităm niciodată ce a însemnat tragedia Basarabiei, ce a însemnat ocupaţia rusească şi ocupaţia sovietică între Prut şi Nistru. Aceste lucruri sunt fundamentale pentru a putea inclusiv înţelege viitorul celui de-al doilea stat românesc. Iar viitorul celui de-al doilea stat românesc nu este decât împreună cu România, împreună în Europa şi, evident, în perspectiva unirii, pentru că unirea Republicii Moldova cu ţara-mamă România este un act de dreptate al istoriei. În ultimii ani, adevăratul ajutor pentru Republica Moldova a venit aproape exclusiv din România, indiferent dacă vorbim de criza sanitară, indiferent dacă vorbim de susţinerea autorităţilor administraţiei publice locale, indiferent dacă vorbim de criza financiară pe care a traversat-o.

De aceea, este foarte important să nu uităm niciodată că astăzi Republica Moldova este succesoarea acestei tragedii istorice de la 26-28 iunie 1940, când Basarabia este răpită în mod criminal şi brutal României, şi totodată al RSS Moldovenească, acest stat sovietic în care românii au fost reprimaţi şi în care toate comunităţile etnice de acolo care se opuneau regimului sovietic au suferit de acelaşi tratament brutal şi criminal.

Pentru Republica Moldova viitorul este aproape unic, viitorul este alături de România. Nu există alt viitor decât acest statut de stat eşuat şi de periferie, undeva între lumi, la marginea Europei.

Ca atare, în concluzie, mi se pare fundamental să nu uităm niciodată pătimirile prin care au trecut fraţii noştri basarabeni şi să fim mereu alături de ei, pentru că şi ei fac parte din marea naţiune română, o unică naţiune, cu un unic viitor în Europa şi în lume.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Elena Hărătău, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Trei minute aveţi la dispoziţie, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ia şi locul ei special din patrimoniul cultural naţional".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Simbol de veacuri al tradiţiilor strămoşeşti, cămaşa cu altiţă, bluziţa cu broderii ample şi colorate lucrate manual, sau pur şi simplu albă, cunoscută sub numele "ie", este o valoare inestimabilă a culturii româneşti.

Ia românească, atât de frumoasă încât a intrat în patrimoniul mondial, este sărbătorită de lumea întreagă, în fiecare an, pe 24 iunie, de Ziua Universală a Iei.

Sute de designeri de pe tot mapamondul s-au întrecut, în ultimii ani, în a crea ii cu o mare paletă de diversitate, încercând să facă din ia noastră tradiţională un simbol universal. Cămaşa cu altiţă este admirată şi achiziţionată acum de tot mai multe femei din toată lumea.

Popularitatea iei româneşti a călătorit, odată cu ea, pe toate continentele, iar România a devenit astfel cunoscută pentru această moştenire cultural-vestimentară inestimabilă.

Certificarea oficială a autenticităţii şi valorii perene a iei româneşti este o preocupare a instituţiilor statului, în contextul numeroaselor tentative de asumare a paternităţii, venite de peste tot din lume.

Consider că portul iei este o mândrie naţională, o obligaţie morală a tuturor românilor, un indestructibil arc peste timp ce ne uneşte prezentul cu trecutul şi spiritualitatea strămoşească.

Mă bucur că în ultimii ani româncele au demonstrat că, prin purtarea iei, nu doar cu ocazia acestei zile festive, pot avea un consens absolut în ceea ce priveşte promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vechi.

În opinia mea, trebuie să fim mândri, să-i apreciem şi să-i susţinem pe cei care promovează artizanatul în România. Succesul de care se bucură cămaşa cu altiţă, celebră în întreaga lume, trebuie încurajat şi transmis generaţiilor viitoare.

Forţa poporului român stă, în primul rând, în identitatea noastră culturală, iar ia este unul dintre însemnele unice şi distinctive ale acesteia. Este vital ca ia să-şi menţină locul pe care-l merită în patrimoniul cultural naţional, pentru a-l promova.

Vă mulţumesc.

Elena Hărătău, deputat al PNL Bacău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al AUR.

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi voi merge şi eu în "concertul" care a început, cel legat de tradiţiile acestei ţări şi mă voi referi la desfiinţarea trecutului neconvenabil.

Înlocuirea, la 14 mai 2019, la Oradea, în judeţul Bihor, a statuii Voievodului Mihai Viteazul - Unificatorul, cu statuia Regelui Ferdinand I - Întregitorul, a generat proteste în comunitate. Această situaţie a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local Oradea nr. 1045/2018, iar inaugurarea noii statui a avut loc în data de 23 mai 2019.

Statuia Voievodului Mihai Viteazul, realizată din banii colectaţi de la cadrele militare din 13 unităţi ale Diviziei 11 Mecanizate şi persoane din mediul civil din Oradea, a fost amplasată în 1994 în Piaţa Unirii din oraş. Pentru justificarea înlocuirii s-au adus argumente de natură heraldică şi de amplasament al statuii, aceasta nefiind orientată cu faţa spre graniţă.

Ştim că în perioada 1924 - 1940 a existat un monument similar cu cel inaugurat în 2019, monument dedicat regalităţii. Pentru demolare şi înlocuire a existat avizul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, titulatură avută în 2019, iar o parte a societăţii civile a contestat decizia municipalităţii ca fiind inoportună.

Statuia voievodului, simbol al unificării, a fost utilă atunci când, la aniversarea Centenarului Oradei Mari, la acest monument s-au depus coroane pentru marcarea eliberării de către trupele române a oraşului stăpânit de oştile maghiare ale lui Béla Kun.

Sunt multe semne de întrebare referitoare la evaluarea simbolurilor naţionale în municipiul Oradea, unde Monumentul Independenţei din Centrul Civic, inaugurat în anul 1982, a fost demolat şi trecut în conservare, de unde plăcile de bronz cu scene de luptă au fost furate şi vândute, sau situaţia survenită cu statuia lui Emanoil Gojdu, care a fost scoasă din Piaţa Unirii în 2015 şi instalată în Parcul 1 Decembrie în anul 2019.

Este cel puţin inoportun din partea reprezentanţilor unui partid intitulat "naţional" să îl înlocuiască pe primul unificator cu ultimul întregitor, stabilind o importanţă şi o clasificare istorică greu de calificat.

Consiliul local nu a precizat ce destin va avea statuia lui Mihai Viteazul care, potrivit afirmaţiilor din presa locală, necesită reparaţii, ştiind că statuia Regelui Ferdinand I - Întregitorul a fost finisată după instalarea pe soclu.

Doresc să ştiu care este viitorul acestei statui a marelui Voievod Mihai Viteazul?

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Nevoia de creştere a accesibilităţii cetăţenilor la serviciile publice".

Grijile cotidiene din ultimul an ne-au făcut să ne concentrăm mai mult, pe bună dreptate, asupra problemelor din cadrul domeniului sanitar, uitând de vechile, spinoasele probleme cu care se confruntă locuitorii anumitor zone din ţara noastră.

Una dintre problemele la care vreau să mă refer astăzi este cea legată de accesul cetăţenilor la serviciile de utilitate publică, în special la energie electrică, un capitol la care, după cum bine ştim, nu stăm foarte bine, având un număr destul de ridicat de cetăţeni care nu au, nici astăzi, acces la energie electrică, nemaivorbind de canalizare, apă potabilă sau gaz.

În anul 2019, după estimările Ministerului Energiei, aveam aproximativ 52.000 de gospodării fără energie electrică, fără să amintim de cele care sunt racordate la o reţea învechită, lucru neobişnuit pentru un stat care performează în domeniul tehnologiei.

Un astfel de handicap îngreunează şi mai mult situaţia cetăţenilor, în special în timpul unei pandemii, generând la rândul său o serie de efecte negative cu impact major asupra întregii comunităţi.

Exemplul concret îl constituie numărul ridicat de elevi care nu au reuşit să participe la cursurile online, neavând acces la energie electrică.

Deşi problema cetăţenilor neracordaţi la reţeaua electrică sau care nu beneficiază de servicii de calitate este una bine cunoscută, găsirea unor soluţii concrete se lasă aşteptată.

Mai mult, acest subiect este intens promovat în timpul campaniilor electorale, când, în goana după voturi, competitorii electorali promit soluţii miraculoase, bineînţeles uitând repede de acestea odată cu finalizarea campaniei.

Acest lucru, coroborat cu lipsa de consecvenţă sau cu schimbarea strategiilor, ne-a adus în situaţia în care zeci de locuinţe aflate la doar câteva zeci de metri faţă de drumurile naţionale sau europene nu au acces sau au acces limitat la serviciile de electricitate.

Astfel de cazuri regăsim în special în localităţile aflate la graniţa ţării, cum ar fi pe Valea Ruscovei, Valea Vişeului, în judeţul Maramureş, comunele Brodina şi Moldova Suliţa, judeţul Suceava, comuna Târnova, judeţul Arad, şi comuna Agriş, judeţul Satu Mare.

Nu o dată am prezentat, de la această înaltă tribună, problemele legate de accesul la serviciile de electricitate din aceste zone ale ţării, primind asigurări că aceste deziderate ale cetăţenilor vor fi soluţionate. Din nefericire, acestea au fost soluţionate doar parţial, problemele cele mai spinoase fiind lăsate drept moştenire.

Un astfel de caz îl regăsim în comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş, unde, din 2007, mai multe familii aflate la doar câteva zeci de metri faţă de DN 18 încearcă să se racordeze la reţeaua electrică, inclusiv cu fonduri proprii, cu toate că au beneficiat de toate avizele necesare în vederea demarării şi finalizării construcţiilor.

Cu atât mai mult, în lipsa unor explicaţii la problemele nerezolvate de 14 ani, aceşti oameni sunt apostrofaţi tocmai de către cei care le-au promis soluţii miraculoase, pentru simplul fapt că şi-au permis să prezinte situaţia lor autorităţilor centrale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Văzând modul în care o pandemie poate amplifica efectele negative ale vechilor noastre probleme, avem obligaţia ca în cel mai scurt timp să găsim soluţii eficiente, inclusiv prin implementarea unor reforme reale în domeniul energetic, astfel încât să putem spori accesul cetăţenilor la reţeaua de energie electrică.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Ioan Lasca, dacă este?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Drag popor,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Batjocura la adresa poporului continuă".

Batjocura continuă, iar trădarea la adresa poporului român face parte din agenda politică a celor care guvernează astăzi România.

În primul rând, numărul persoanelor depistate pozitiv la testele PCR a ajuns în ultimele zile la 103 şi, cu toate acestea, starea de alertă nu se ridică, probabil în aşteptarea mult-doritului val patru.

Din 150 de decese declarate în ultima vreme, 130 sunt din perioadele anterioare, doar 20 fiind la zi - asta ca să dea bine la starea de panică necesară continuării experimentului cu poţiunea magică vândută ca ser anti - "nu ştim ce încă".

Nu îmi dau seama cum sună asta în statisticile OMS - păcăleală de doi bani, lipsă de loialitate faţă de obligaţiile internaţionale asumate de România în domeniul sănătăţii globale sau un gest sinucigaş din punct de vedere economic şi medical?!

În al doilea rând, încă o dată, UE a respins Planul - imbecil şi periculos de iresponsabil - de Redresare şi Rezilienţă depus de Ghinea şi scris după dictarea consultanţilor străini, a multinaţionalelor - care nu dau doi bani pe "competenţele" Guvernului Cîţu, de altfel, PNRR urmând a fi reanalizat în toamnă. Până atunci, "negocierea la sânge" cu care se lăuda preşedintele Iohannis - care a înţeles că ia de la UE 79 de miliarde de euro, dar pe parcurs aceste aşteptări s-au redus la 39 de miliarde, după care totul s-a amânat, pentru că Guvernul Cîţu, ca un student foarte, foarte slab, a picat de 3 ori examenul, iar acum mai aşteaptă.

Între timp, Cîţu continuă să împrumute statul roman la bănci, cu dobânzi de vreo 20 de ori mai mari decât cele aplicabile Greciei şi Bulgariei. Băncile utilizează pentru aceste împrumuturi finanţări de la BNR. Astfel, banca "noastră" centrală dă băncilor comerciale bani pentru ca acestea să împrumute statul cu dobânzi de 3-4 ori mai mari. Bănci comerciale care nici nu creditează economia - de ce ar face-o, când riscul asociat creditării statului este zero? -, nici nu prea plătesc taxe şi impozite în România, şi, cu toate astea, Guvernul Cîţu - corigentul Guvern Cîţu - nici nu demisionează şi nici nu este demis.

Dragi români,

Stimaţi colegi,

A venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, frica şi teama şi să acţionăm împreună, uniţi, pentru apărarea ţării, a dreptăţii, a libertăţilor individuale şi a interesului comun.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă prezint astăzi declaraţia mea politică, care se intitulează "Guvernul Cîţu falimentează România!".

Este inadmisibil ca în mai puţin de 6 luni, actualul Guvern să transforme România într-o ţară falimentară! Nu există niciun domeniu în care actualul Guvern să fi făcut ceva bun - nu a reuşit să gestioneze pandemia, nu a reuşit să vaccineze populaţia, nu a sprijinit revenirea economiei!

Românii o duc din ce în ce mai greu. Preţurile sunt într-o continuă creştere, puterea de cumpărare scade accelerat. Îngrijorător este faptul că 120.000 de români au căzut în sărăcie extremă în această Guvernare, după ce Guvernarea PSD redusese cu 1,9 milioane de persoane numărul românilor cu o situaţie precară.

Ţara noastră trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice. Cu peste 34 de miliarde de euro a fost îndatorată România în ultimele 18 luni, la dobânzi de 10 ori mai mari decât media Uniunii Europene!

Acest Guvern a uitat de firmele româneşti! Cum ne putem explica altfel faptul că, din cele 57 de măsuri pentru IMM-uri, scrise în Programul de guvernare, 55 au fost anulate? Mai mult decât atât, Măsura 3 - "Capital de investiţii" - a fost anulată cu totul! Antreprenorii din HoReCa aşteaptă şi astăzi ajutoarele promise. Şi ca dezastrul să fie total, voucherele de vacanţă au fost anulate pentru întreg anul 2021. Programul de promovare a exporturilor şi Programul de internaţionalizare a companiilor româneşti au fost anulate. Ca şi cum acest lucru nu era destul de grav, importăm din ce în ce mai mult, iar produsele sunt de multe ori de o calitate inferioară celor de la noi! Cei de la Guvernare nu dau semne să aibă o strategie pentru susţinerea agricultorilor şi a fermierilor români. Am devenit o umbră a "grânarului Europei".

Nici domeniul educaţiei nu a însemnat în ultima perioadă altceva decât haos şi improvizaţie. Din păcate, viitorul a generaţii întregi de elevi a fost grav compromis.

Suntem repetenţi şi în ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respins de nenumărate ori de Comisia Europeană. Acest plan, în loc să ajute la consolidarea şi dezvoltarea economică naţională, a ajuns să umfle cu miliarde de euro conturile clienţilor şi consultanţilor sinecurişti ai actualei puteri.

România mai are o şansă doar dacă acest Guvern pleacă. Ne-am săturat de toate recordurile negative înregistrate de ţara noastră în ultimele luni.

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braşov. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Giurgiu.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică se numeşte "Să oprim distrugerea pădurilor României!".

Motivele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor României sunt determinate atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, dar şi de legile prost concepute şi prea puţin aplicate.

Din nefericire, niciunul din Guvernele României de după 1989 nu a reuşit să facă ordine în sistemul silvic autohton, acest jaf fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului.

Consider că tăierile ilegale de păduri din România, un fenomen care durează de ani de zile, au fost încurajate în principal de permisivitatea legislaţiei din domeniu. Elocvent este faptul că pentru hoţii care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale.

Astfel, s-a ajuns în situaţia ca după 1990 să fie tăiate peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagubele enorme produse comunităţilor locale - inundaţii devastatoare şi scurgeri de torenţi, care au distrus totul în calea lor.

Extrem de interesant şi dăunător este faptul că România raportează, în statisticile oficiale, suprafeţe de pădure mai mari decât cele existente cu ani în urmă, deşi valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn a ajuns la peste 5,7 milioane de euro, anual.

Pe de altă parte, însă, România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unui recent studiu Greenpeace. Prestigioasa organizaţie a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate 3 hectare!

În opinia mea, soluţia prioritară şi absolut necesară pentru diminuarea defrişării pădurilor României este modificarea legislaţiei. Un prim şi important pas este educarea şi informarea oamenilor ale căror decizii influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Educaţia trebuie iniţiată şi promovată îndeosebi în rândul tinerilor, cei care, în funcţie de ce păduri va mai moşteni România, au obligaţia să fie responsabili de păstrarea lor peste generaţii.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice drept un atentat la siguranţa naţională.

În consecinţă, susţin că modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situaţia se va perpetua, va scăpa de sub control şi în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat.

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog, domnul deputat, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Deschideţi târgurile de animale!!!".

Mai mulţi fermieri români din zona Ţării Haţegului, Sibiu, precum şi din alte zone ale ţării sunt disperaţi şi foarte revoltaţi că nu au unde să-şi vândă animalele, târgurile de animale fiind închise din 2019!

Statul, tocmai cel care ar trebui să-şi protejeze fermierii, prin ministrul agriculturii, domnul Oros, şi prin instituţiile din subordine, lucrează împotriva lor, nicidecum pentru a-i sprijini!

Cerinţele lor se lovesc de zidurile ministerului, în timp ce salariile, inclusiv al domnului ministru Oros şi ale funcţionarilor, vin întotdeauna la timp, indiferent de capacitatea lor de a rezolva sau nu adevăratele probleme din zootehnia românească.

Am luat cunoştinţă despre cele mai importante cereri ale fermierilor şi vi le transmit şi dumneavoastră, astăzi:

- Redeschiderea târgurilor;

- Elaborarea unei legi de funcţionare a acestor târguri;

- Revizuirea modului de atribuire a păşunilor aflate în proprietatea primăriilor sau a consiliului judeţean;

- Reglementarea prevederii din Legea vânătorii care interzice păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie, pe alte terenuri decât cele aflate în proprietate sau arendă. Practic, oamenii sunt obligaţi să-şi ţină animalele 5 luni pe an în saivan, neavând posibilitatea de a le duce de pe o păşune pe alta;

- Şi, în sfârşit, înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare a lânii.

Revenind la problema târgurilor, care au fost închise din anul 2019, cer, şi pe această cale, instituţiilor abilitate ale statului, în speţă, Ministerului Agriculturii, condus de domnul Oros, să revizuiască acest ordin şi să dispună de urgenţă redeschiderea lor!

De asemenea, alături de colegii mei de la Grupul parlamentar AUR, vom analiza modalităţile prin care problemele semnalate de fermieri pot fi transformate în iniţiative legislative sau de modificare a legilor existente, iniţiative care să vină în sprijinul activităţii fermierilor români şi producătorilor tradiţionali, nicidecum să le îngreuneze munca şi efortul lor admirabil!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Ciprian Ciubuc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităţilor?

Nu este.

Atunci, domnul deputat va depune declaraţia în scris.

Revin la Grupul parlamentar AUR.

Dau cuvântul doamnei deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Tema declaraţiei politice este "PNRR, imaginar şi atât".

Domnule ministru Ghinea,

Aţi spus că aţi supus atenţiei comisiilor parlamentare Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Aşa este, aţi venit în Comisia pentru afaceri europene cu 9 pagini, un schelet al unui PNRR imaginar.

Îmi amintesc că în acel schelet am identificat un pilon în care vorbeaţi de reformarea ANAF.

V-am pus o întrebare în acel moment, şi anume, cum veţi reforma ANAF?

Aţi spus că prin PNRR - un răspuns din care se vedea că nu ştiţi ce cuprinde pilonul cu reformarea ANAF.

Vă spun eu ce spun specialiştii din ANAF.

"Sunt Direcţii în ANAF unde se lucrează arhaic. Imprimante şi servere de acum 15 ani-20 de ani. S-au mai luat nişte calculatoare noi şi cam atât. Nici laptopuri nu prea sunt, iar alea care totuşi mai sunt, au o anumită vechime.

Culmea este că, deşi s-au cumpărat nişte calculatoare noi, nu s-au cumpărat şi licenţe pentru ele. De pildă, sunt zeci de direcţii fără licenţă la Excel, Word etc. De asemenea, sunt departamente speciale în care e nevoie de licenţe speciale, cum ar fi licenţa ADONIS - un soft de tip BPM.

Nu sunt scannere. Nu sunt baze de date care să sincronizeze informaţiile - facturile şi bonurile fiscale - de la contribuabili cu ANAF.

Sunt inspectori în ANAF care sunt atehnici şi care nu ştiu o boabă de tehnologie IT. Sunt rupţi total de realitatea digitală a secolului în care trăim. Aceştia sunt cei mai vehemenţi oponenţi ai digitalizării ANAF, împreună cu o serie de politicieni.

Aceste persoane sunt în funcţii de conducere de peste 15-20 de ani şi nu au reformat nimic în bine. Sau, mai bine zis, «au reformat» numai în interesul clientelei politice şi în interesul lor".

Asta mă aşteptam să punctaţi, domnule ministru, care sunt problemele şi măsurile pe care le luaţi! Nu mă aşteptam să-mi spuneţi sumele pe care le luaţi prin PNRR, pentru că pe acestea văd că le ştiţi la perfecţie.

Vorbim de cea mai importantă instituţie a statului. Iar dacă această instituţie lucrează în felul acesta nu ne miră situaţia în care se află România!

Aţi luat în calculul reformării ANAF situaţia detaliată de aceşti oameni care au lucrat sau lucrează acolo? Nu!

Apoi, am cerut să vedem fişele care au stat la baza calculului acestui proiect, pentru că un proiect porneşte de la calcule amănunţite.

Aţi postat, pe pagina ministerului, 141 de pagini cu nişte sume şi procente, dar fără explicaţii financiare exacte. Aţi spus în permanenţă cât de minunat este acest PNRR, v-am privit la televizor cum aţi semnat cererea pentru Comisia Europeană. Apoi, mândru, aţi bătut cu palma peste acel vraf de hârtii numit PNRR, pe care AUR ar fi vrut să-l vadă, cu fişele de calcul, acel PNRR pe care l-aţi arătat abia după semnarea cererii, acel PNRR de 1.350 de pagini.

Astăzi veniţi şi acuzaţi AUR că are tupeul să voteze moţiunea PSD împotriva dumneavoastră.

AUR nu vă penalizează pentru că asta ne spune PSD. Noi suntem capabili sa vă spunem că aţi avut în mâini posibilitatea unui proiect extraordinar, care putea aduce România la un standard cât mai aproape de normalitate. Că aţi fost arogant în relaţia cu noi, cei de la AUR, şi total lipsit de transparenţă faţă de români.

Tot ce vedem că reprezintă interes pentru dumneavoastră sunt banii care vor îndatora România, cele 16 miliarde de euro - împrumuturi - şi nimic mai mult.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Mulţumesc.

Întreb, dacă mai sunt şi alţi deputaţi care nu şi-au auzit numele şi au declaraţii politice de susţinut? Nu mai sunt.

În cazul acesta, am epuizat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii în şedinţa de astăzi.

O să dau citire, în continuare, deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD - domnul deputat Ioan Mang, doamna deputat Viorica Sandu şi domnul deputat Mihai Weber.

De la Grupul parlamentar al PNL - domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola, domnul deputat Marian Cruşoveanu, domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, doamna deputat Vetuţa Stănescu şi domnii deputaţi Radu-Marin Moisin, Ioan Balan, Nicolae Giugea şi Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Din partea Grupului parlamentar al USR - doamna deputat Diana Stoica.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris doamna deputat Gianina Şerban şi domnul deputat Vasile Nagy.

Iar din partea Grupului parlamentar al minorităţilor - domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încheiem aici prima parte a şedinţei de plen de astăzi, dedicate declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Ne revedem la ora 12,00, pentru şedinţa de plen.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Gianina Şerban:

"Conştientizarea importanţei mediului"

În fiecare an, pe data de 5 iunie, sărbătorim ziua mondială a mediului, atât noi, românii, europenii, cât şi întreaga planetă!

Mi-aş dori foarte mult ca, măcar o dată pe lună, să conştientizăm importanţa mediului, fără de care nu am putea să ne desfăşurăm activităţile zilnice.

Această zi ar trebui să fie marcată de fiecare cetăţean al acestei planete prin simple fapte cum ar fi reciclarea, utilizarea energiilor verzi, utilizarea mijloacelor de transport nepoluante sau chiar plantarea unui copac.

Anul acesta, am marcat această zi importantă printr-o campanie de conştientizare asupra problematicii plasticului şi cât de nociv poate deveni acesta dacă, după utilizare, este aruncat la întâmplare, în loc să fie colectat selectiv, reciclat şi valorificat.

Plasticul este printre cele mai nocive materiale, iar dacă acesta este incinerat, el degajă în atmosferă gaze toxice. Ca să nu mai vorbim despre faptul că zilnic mor zeci, sute sau poate chiar mii de vieţuitoare din mări şi oceane, dar şi de pe uscat, din cauza reziduurilor din plastic.

După marcarea acestei zile, am participat la dezbaterea privind schimbările climatice, eveniment organizat de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, al cărei membru sunt, unde au fost prezenţi toţi actorii din acest domeniu, un domeniu esenţial pentru a ne putea desfăşura viaţa de zi cu zi.

În cadrul evenimentului, au fost enumerate mai multe nereguli din acest domeniu, fiecare instituţie implicată a subliniat problemele cu care se confruntă atât legislativ, cât şi în teren. Am luat act de toate acestea şi mi-am exprimat disponibilitatea pentru găsirea soluţiilor optime atât pentru judeţul Ilfov, judeţ în care activez, cât şi pentru întreaga ţară.

Aşadar, trebuie să conştientizăm importanţa mediului nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi a anului, şi să acţionăm acum, până nu este prea târziu!

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul Cîţu. Când a tripla înseamnă ZERO!"

"Este o chestiune de decizie politică. Dacă se ia decizia să fie majorate, 2 miliarde de lei probabil că pot fi identificate". Este declaraţia recentă a doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii, referitoare la alocaţiile copiilor din România.

Pe scurt, stimaţi colegi, ar fi fost bani, dar nu guvernanţii de "dreapta" nu au vrut. Iar românii înţeleg asta foarte bine. Şi o simt foarte rău.

La rândul său, primul-ministru ne spune de ce să ne oprim la dublarea alocaţiilor, când pot să fie triplate... După care emite, senin, o ordonanţă de urgenţă prin care amână nu triplarea, ci majorarea acestora, conform legii! Adică triplare, undeva, în viitor (desigur că nu o va face!) şi ZERO acum, când legea l-ar fi obligat să o facă şi când, o spune colega domniei sale de cabinet, ar fi găsit banii necesari.

Subliniez acest lucru pentru că arată relaţia dintre acest guvern, dintre această majoritate, şi lege, în condiţiile în care, chiar dacă fără a câştiga alegerile, a venit la putere clamând respectul faţă de ea. Cred că românii s-au lămurit că nu e cazul. Că au fost minţiţi.

Din păcate, partea cu adevărat monstruoasă abia urmează: "Vorbim de o reducere a deficitului bugetar, un efort la care toţi trebuie să participăm". Sunt cuvintele lui Florin-Vasile Cîţu care ne spune, clar, că până şi copiii, poate şi cei nenăscuţi încă, sunt vinovaţi de deficitul creat chiar de el!

Pentru că, să fie clar, din toamna lui 2019 şi până în prezent, domnul Cîţu, şi nu bieţii copii, au dus deficitul ţării la cote de nesuportat.

Pentru că domnul Cîţu, şi nu copiii României au împrumutat zeci de miliarde de euro despre care, oricât am întrebat la nivel parlamentar, nu am aflat la cine şi pe ce s-au dus. Şi la care, iată, mai adaugă 14 miliarde de euro împrumutaţi prin PNNR pentru 30 de ani, la o dobândă pe care UE nu a anunţat-o, dar despre care premierul spune că este cea mai mică...

Pentru că domnul Cîţu, şi nu copiii pentru care alocaţia e o gură de oxigen, a luat bani de la bănci străine cu dobânzi mai mari decât Ungaria, Polonia, Cehia sau Bulgaria.

Dar acum copiii sunt obligaţi, spune Cîţu, să participe la efort.

Aşa cum sunt obligaţi şi pensionarii, şi cei din sistemul sanitar şi cei din învăţământ, aşa cum sunt obligate şi bietele IMM-uri româneşti, atât de ajutate de Guvernul Cîţu încât, la nivel de sprijin real, România se află abia pe locul 124 în lume...

În schimb, la efortul domnului Cîţu de a exploda deficitul, fără strategie, fără noimă, dar cu comisioane grase plătite şi băncilor intermediare (să nu uităm!) şi celor care l-au împrumutat, nu a participat decât el, guvernul său şi partidele de "dreapta" care îl susţin.

Copiii nu au nicio vină. Pentru ei, triplările promise de Cîţu valorează exact cât vorbele celui care le-a debitat. ZERO.

Domnul Vasile Nagy:

Declaraţia mea politică se numeşte "Reciclarea materialelor polimerice - Plasticul" şi vizează un subiect extrem de important.

Plasticul este un material de bază al economiei moderne, cu nenumărate utilizări industriale şi de consum. El este ieftin, polivalent, uşor şi rezistent şi este folosit pe scară largă în sectoare-cheie, precum ambalajele, agricultura, construcţiile, sectorul autovehiculelor şi sectorul aparatelor electrice.

Plasticul, devenit ubicuu în doar câteva decenii, a revoluţionat majoritatea domeniilor de activitate, a uşurat traiul oamenilor şi a transformat epoca modernă într-o măsură atât de mare încât astăzi nu ne mai putem imagina viaţa fără el.

Însă această binecuvântare şi-a arătat în scurt timp latura întunecată, deşeurile plastice constituind în prezent unul dintre cele mai îngrijorătoare tipuri de poluare la nivel mondial.

Deşeurile de plastic, şi în special deşeurile de plastic deversate în mări şi oceane, sunt o provocare globală majoră.

Reglementările actuale pun tot mai mult accent pe cotele de reciclare şi posibilitatea de reciclare a produselor, pe de o parte, asta în timp ce ţara noastră îşi ia angajamente tot mai ambiţioase privind creşterea ponderii materialului reciclat.

Plasticul este probabil cea mai folosită materie primă din industria alimentară, drept urmare, este deşeul cu cea mai mare "greutate" atunci când vine vorba de reciclare şi ecologie.

În România, eforturile de combatere a crizei poluării cu plastic sunt mai degrabă minore, fragmentate, şi ignoră, în general, consecinţele extrem de nocive pe care atât noi, cât şi mediul înconjurător, trebuie să le suportăm zi de zi.

Cantitatea de deşeuri generate la nivel global va creşte de la 2010 milioane de tone în 2016 la 3400 milioane de tone în 2050.

Este de la sine înţeles că sistemele de reciclare nu pot să ţină pasul cu acest volum uriaş.

În nicio ţară nu se reciclează eficient toate ambalajele din plastic, aşa că, în mare parte, acest material "cu valoare redusă" e aruncat la gropile de gunoi, ars în incineratoare care emit gaze cu efect de seră şi poluanţi în aer, sau e abandonat în mod neglijent.

Covârşitoarea majoritate a întregului plastic produs vreodată la nivel mondial a fost răspândită în mediul înconjurător - 12% din plastic a fost incinerat şi 70% dus la gropile de gunoi sau aruncat direct în natură.

Pentru a ieşi din cercul vicios al unei economii încă liniare, a limita epuizarea resurselor şi a reduce deşeurile generate, a fost lansat, la nivelul Uniunii Europene, conceptul de economie circulară, adică extinderea ciclului de viaţă al unui produs prin reutilizarea, repararea şi reciclarea părţilor componente, pentru a atinge idealul de "zero deşeuri".

Această iniţiativă este reprezentată de Directiva-cadru privind gestionarea deşeurilor, care impune statelor membre să atingă anumite ţinte de reciclare a deşeurilor, şi anume: 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 şi 65% până în 2035.

România nu a reuşit să îndeplinească ţinta de 50% de reciclare a deşeurilor până în 2020 din cauză că procesul de selecţie a deşeurilor nu este implementat suficient, pentru că nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcţionarea deşeurilor către reciclare, nu există o infrastructură de susţinere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetăţenilor în acest proces.

Chiar dacă reciclarea nu se poate substitui nevoii de a reduce considerabil cantitatea de ambalaje de unică folosinţă şi nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creşterea producţiei de plastic, ea are un rol important în tranziţia către o economie fără plastic.

România nu şi-a onorat promisiunile nici măcar în acest sector, ceea ce ne vulnerabilizează în faţa unei proceduri de infringement. Nu este suficient să existe prevederi legislative, ele trebuie să aibă şi aplicabilitate practică pentru toţi actorii implicaţi.

La fel de important este ca măsurile să fie abordate în ansamblu, ca schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor să fie îmbunătăţite şi ca noile sisteme create să fie funcţionale şi instituite şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Autorităţile, la rândul lor, trebuie să prioritizeze politici publice care să pună în centru sănătatea oamenilor şi a mediului şi să creeze un cadru legal favorabil, în care eforturile cetăţenilor să poată fi realmente implementate.

Vrem să ne asigurăm că viitorul, acel viitor verde şi curat, nesufocat de plastic, are o şansă. Lupta pe care o ducem devine relevantă dacă produce schimbări pe termen lung.

În octombrie 2018, Parlamentul European a votat pentru interzicerea articolelor de plastic de unică folosinţă, începând cu 2021. Printre articolele de plastic de unică folosinţă care vor fi eliminate se numără tacâmurile, farfuriile, beţişoarele de urechi, paiele sau ambalajele de polistiren.

Materialele de plastic "alternativ" vor continua să reprezinte un risc pentru viaţa marină, deoarece acestea necesită condiţii speciale pentru biodegradare, care nu sunt îndeplinite în mediul natural. De exemplu, unele necesită expunere prelungită la temperaturi mai mari de 50° C.

Adoptarea lor la scară largă ar putea cauza şi alte probleme, cum ar fi complicarea sistemelor de colectare şi reciclare a deşeurilor, precum şi poluarea cu microplastic, dacă condiţiile necesare pentru biodegradare completă nu sunt îndeplinite.

Oamenii au produs 8,3 miliarde de tone de materiale plastice din 1950; producţia globală de materiale plastice a crescut de la 2 milioane de tone în 1950, la peste 500 de milioane de tone în 2021.

Producţia de material plastic va fi cvadruplată până în 2050, iar producţia de plastic virgin a crescut de 200 de ori din 1950 şi a crescut cu o rată de 4% pe an din 2000.

Au fost produse mai multe materiale plastice în ultimii 10 ani decât în ​​totalitatea ultimilor 100 de ani. Anul acesta vor fi consumate/utilizate cinci trilioane de pungi de plastic. Se cumpără un milion de sticle de plastic la fiecare minut, 500 de miliarde de cupe de unică folosinţă sunt consumate în fiecare an.

Aproximativ 3,5 miliarde de periuţe de dinţi sunt vândute în întreaga lume în fiecare an, dintre care cele mai multe ajung în depozitele de deşeuri sau ca poluatoare de plastic în mediul natural. În fiecare zi, mai mult de un miliard de paie de plastic sunt folosite timp de 20 de minute sau mai puţin şi apoi aruncate în coşul de gunoi.

Aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung în oceane în fiecare an; adică 3% din deşeurile anuale mondiale de materiale plastice.

Până în 2050, dacă tendinţele de consum vor continua, vor exista 12 miliarde de tone de plastic în depozitele de deşeuri.

Plasticul poate dura/rezista în natură până la 500 de ani până se descompune. Apa de la robinet este foarte contaminată cu plastic. Aproximativ 83% din probele de apă de la robinet s-au dovedit a fi poluate de plastic.

O persoană obişnuită ar putea ingera aproximativ cinci grame de plastic în fiecare săptămână. Peste un miliard de pahare de cafea de unică folosinţă care pot fi luate la pachet, ajung în gropile de gunoi în fiecare an, deoarece nu pot fi reciclate. Doar 9% din toate deşeurile de plastic produse vreodată au fost reciclate.

Pe fondul intensificării presiunii publice în privinţa crizei poluării cu plastic şi a numărului crescut al dovezilor ştiinţifice care demonstrează impactul nociv al plasticului asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător, din ce în ce mai mulţi oameni din întreaga lume acţionează lăudabil pe cont propriu şi încearcă să integreze, în viaţa de zi cu zi, soluţii pe care majoritatea companiilor eşuează în continuare să le implementeze: diminuarea producţiei şi respingerea ambalajelor din plastic de unică folosinţă, înlocuirea lor cu alternative sustenabile, reutilizabile şi reîncărcabile.

Când vorbim despre măsuri reale, cu adevărat eficiente pe termen lung, ne referim la soluţiile bazate pe ambalaje reutilizabile şi reîncărcabile. Există numeroase dovezi care arată că sistemele de reciclare nu sunt viabile şi nu reuşesc să asigure eliminarea corespunzătoare a materialului rezultat.

Procentele de reciclare sunt uimitor de mici şi nu pot să ţină pasul cu volumul uriaş de deşeuri plastice produse zilnic.

Jumătate din PET-urile vândute nu sunt niciodată colectate pentru reciclare, şi doar 7% din cele adunate organizat sunt transformate în recipiente noi.

Mare parte a materialului e "sub-reciclată", ceea ce înseamnă că, în loc să se producă acelaşi tip de ambalaj dintr-unul vechi, plasticul e reprocesat în produse de calitate inferioară, care nu mai pot fi reciclate ulterior.

Reciclarea are un rol important în tranziţia către o economie fără plastic, dar ea nu se poate substitui reducerii generale a producţiei ambalajelor din plastic de unică folosinţă şi nu reprezintă nicidecum o justificare pentru creşterea producţiei de plastic.

În acest proces de tranziţie, continuarea oricărui proces de reciclare trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde ecologice şi să ocupe locul cuvenit în ierarhia gestionării deşeurilor.

Împreună putem să combatem poluarea cu plastic. Sunt absolut necesare decizii clare şi măsuri urgente atât din partea companiilor producătoare, cât şi din partea autorităţilor, schimbări care să pună în centru sănătatea mediului şi a oamenilor!

Multe dintre pungile şi foliile de plastic sunt fabricate din acest tip de plastic, iar însemnul pentru acest tip de plastic este vizibil pe recipiente pentru ambalaje alimentare sau nealimentare, folie groasă, saci, cutii pentru margarină, flacoane pentru şampon, pentru înălbitor de rufe, bidoane pentru detergenţi de rufe, bidoane pentru detergenţi de vase, lădiţe pentru fructe - legume, butoaie, bidoane de orice mărime, tubulatură pentru apă.

În ziua de azi, foarte multe deşeuri de materiale plastice sunt prezente în mediu datorită modului necorespunzător de gestionare a acestor deşeuri.

Fiecare dintre noi folosim plastic în viaţa de zi cu zi şi aceasta contribuie la milioanele de tone de deşeuri plastice aruncate în fiecare an, umplând depozitele de deşeuri şi poluând mediul înconjurător.

Aceste obiceiuri de gestionare a deşeurilor trebuie schimbate, pentru a compensa efectele negative asupra mediului, acumulate de-a lungul timpului.

Este deci nevoie de o tranziţie spre o economie verde, circulară, iar reciclarea maselor plastice reprezintă un pas/factor important în tranziţia spre o asemenea economie.

Prin reciclare, ne putem detaşa de dependenţa de resurse naturale şi putem lucra spre a ne îndrepta către o economie autonomă şi sustenabilă.

Conform Agenţiei Europene de Mediu: "O economie circulară ar putea creşte eficienţa utilizării resurselor primare în Europa şi în lume".

De aceea, conservând materialele existente în produsele de înaltă valoare sau reintroducând deşeurile plastice ca materie primă secundară de înaltă calitate, o economie circulară ar reduce cerinţele pentru materia primă principală.

Din cauza aşa numitului "ia, produce, aruncă" model de economie liniară pe care se bazează societatea noastră (şi Europa, în general) foarte multe deşeuri plastice sunt deversate/depozitate în mediu, afectând biodiversitatea, intră în lanţul trofic şi au un impact negativ asupra sănătăţii.

Şi în România, la fel ca în Europa (deşi unele ţări, cum ar fi Germania, Italia şi Regatul Unit stau mult mai bine la capitolul reciclare materiale plastice), cantitatea şi rata reciclării din păcate sunt destul de mici şi duc la pierderi mari atât pentru economie, cât şi pentru mediu.

Este, de aceea, inacceptabil ca reciclarea maselor plastice să rămână pe o poziţie inferioară faţă de celelalte metode de eliminare a deşeurilor, cum ar fi gropi de gunoi sau incinerare.

Doar prin interzicerea depozitarii în mediu a deşeurilor plastice, folosirea de standarde de colectare şi selecţionare, conştientizarea populaţiei asupra importanţei reciclării, precum şi stimularea actului de colectare/sortare (de exemplu, prin înfiinţarea de centre de colectare mase plastice uzate), putem schimba starea de fapt actuală.

Dacă fiecare din noi depunem chiar şi un mic efort în această direcţie, efectele pot fi semnificative.

Doamna Viorica Sandu:

"Salariul minim pe economie în România - expresia sărăciei dictate de Guvern"

În această lună, pe 7 iunie, am marcat Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar, pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

În România, salariul minim la nivel naţional este de 458 de euro, ţara noastră plasându-se între cele trei mai mici salarii minime din UE.

Noua propunere de Directivă a Comisiei Europene, de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. Punctul-cheie al Directivei este stabilirea unor valori indicative de referinţă (60% din salariul median brut şi 50% mediu brut), ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România, de la 2300 de lei brut la 2690 de lei brut.

Executivul de la Bucureşti respinge aceasta propunere de Directivă şi, deşi la nivel declarativ "îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă", nu dă nicio speranţă de îmbunătăţire a salarizării în zona plăţii muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană.

Austeritatea dusă la extrem este politica actualei Coaliţii de guvernare. Îngheţarea pe termen nelimitat a salariilor şi pensiilor sunt fapte ce contrazic declaraţia premierului Cîţu, care ne minte cu nonşalanţă: "Veşti excelente pentru toţi românii! Salariul mediu nominal CREŞTE semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor CREŞTE semnificativ."

Blocul Naţional Sindical sesizează de altfel printr-o scrisoare deschisă faptul că Guvernul se situează în afara Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la art. 3, prevede că: "Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziţiei naţionale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat".

Asta deoarece documentul de poziţie al Guvernului a fost elaborat, asumat şi transmis oficial fără consultarea partenerilor sociali, dar mai ales sfidând Senatul României, care a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial nr. 296 din 24 martie 2021, Hotărârea nr. 19/2021, act normativ care este întru totul de acord cu conţinutul şi forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE.

Prin urmare, Documentul de poziţie al Guvernului reprezintă de fapt punctul de vedere al Ministerului Muncii. Portavocea puterii şi vârful de lance al politicii de austeritate, prin îngheţarea pe termen nedefinit a salariilor şi pensiilor, fiind ministrul muncii Raluca Turcan, care, de Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie, "s-a trezit moartă", neavând nicio reacţie pe această temă.

Domnul Mihai Weber:

"Copiii românilor nu sunt o prioritate pentru guvernarea liberală!"

După ce Guvernul Orban a refuzat aplicarea legii privind dublarea alocaţiilor pentru copii, votată de parlamentari şi promulgată de preşedintele României, ţin să vă reamintesc, domnilor parlamentari reprezentanţi ai puterii, ceea ce cu toţii aţi promis înainte de alegeri: că veţi eşalona în 5 tranşe dublarea alocaţiilor adoptată de PSD. Vă reamintesc ce aţi promis pentru că domnii Cîţu şi Orban ne anunţă că au ales, din nou, să-şi încalce promisiunile făcute românilor în Programul de Guvernare, să încalce din nou legea şi să anuleze acordarea tranşelor 3 şi 4 din calendarul propus iniţial pentru majorarea alocaţiilor pentru copii. Să furi banii copiilor, direcţionând în schimb sute de milioane de euro către clientela politică şi firmele de casă, este încă o dovadă a meschinăriei fără margini de care această guvernare a austerităţii dă dovadă. Lipsa de viziune, incompetenţa, nepăsarea, iresponsabilitatea - reprezintă caracteristicile acestei guvernări eşuate.

Chiar dacă nu mai are majoritate în Parlament, PSD va susţine un proiect de lege care să oblige Guvernul să majoreze imediat alocaţiile, la nivelul adoptat în 2020, respectiv de la 214 lei la 300 de lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani, şi de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii sub 2 ani sau pentru cei cu dizabilităţi. Iniţiem acest proiect în speranţa că se vor mai găsi şi alţi parlamentari de bună-credinţă, de la alte partide, care să conştientizeze că viitorul şi bunăstarea copiilor noştri nu se negociază sub nicio formă. Este timpul, domnilor parlamentari, să alegeţi! Este timpul să vă hotărâţi ale cui interese le serviţi în Parlamentul României!