Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 29 iunie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă rog să nu depăşiţi durata de 3 minute alocate fiecărei intervenţii.

Iar ordinea la cuvânt va fi următoarea - 3 deputaţi din partea PSD; 3 din partea PNL; 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR; un deputat - UDMR; un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prostia şi mândria politică a unui prefect al PNL".

Palatul Administrativ este un monument de arhitectură şi una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călăraşi. Acest palat este lăsat în paragină, din mândrie şi prostie politică, de prefectul PNL, care blochează toate demersurile pentru conservarea patrimoniului cultural.

Construit în anul 1898 de arhitectul italian Giuseppe Ciconi, în stil neoclasic, şi destinat Instituţiei Prefectului, Palatul Administrativ "Barbu Ştirbei" este o clădire emblematică a municipiului şi judeţului Călăraşi. Clădirea este compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee, şarpantă din lemn şi învelitoare din tablă galvanizată. În pofida deteriorărilor suferite de-a lungul vremii, a impresionat prin măreţia şi arhitectura sa.

Palatul Administrativ este un edificiu istoric de mare anvergură ce găzduieşte în prezent Prefectura Călăraşi, şi care, din lipsa fondurilor, se transformă pe zi ce trece într-o adevărată ruină.

Reconstrucţia clădirii a început în anul 2006, când Palatul a fost propus pentru consolidare şi restaurare, fiind inclus în "Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor", proiect finanţat de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Ministerul Dezvoltării Regionale. Cu toate că s-au executat atunci o serie de lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă, de restaurare, de arhitectură şi de reabilitare a reţelei de utilităţi, nu au fost alocaţi suficienţi bani pentru finalizarea proiectului.

În prezent, astăzi, Consiliul Judeţean Călăraşi a solicitat Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A. promovarea Proiectului "Centru Socio-Cultural Călăraşi (fost Palat Administrativ)" în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social, Subprogramul "Aşezăminte culturale", în vederea îmbunătăţirii utilizării durabile a patrimoniului cultural construit şi recuperării unor spaţii care în prezent sunt abandonate.

Dar demersurile Consiliului Judeţean Călăraşi, de a stopa degradarea tot mai avansată a clădirii, sunt blocate de opoziţia prefectului PNL, care se face că nu înţelege dispoziţiile legale.

În continuarea declaraţiei am înşiruit cadrul de drept care conferă consiliului judeţean acest lucru, de a dezvolta lucrări de consolidare, şi le-am depus în declaraţia scrisă.

O să vă spun că, în condiţiile în care dispoziţiile legale sunt clare şi imperative, prefectul PNL refuză să respecte legea, din mândrie şi prostie politică. Şi fix când s-au găsit fonduri pentru restaurarea acestei clădiri istorice, prefectul PNL e interesat să facă demersuri legislative pentru revocarea dreptului de administrare a Consiliului Judeţean Călăraşi asupra acestui imobil.

În concluzie, Consiliul Judeţean Călăraşi rămâne neputincios în faţa piedicilor puse de prefect. Şi, cum soluţii nu s-au găsit deocamdată, Palatul Administrativ, monument istoric de importanţă naţională - ca o paranteză, cred că mai sunt 4 sau 5 clădiri istorice de acest tip în ţară -, riscă să devină un mare edificiu degradat de trufia unui politician pentru care patrimoniul cultural al ţării nu reprezintă nimic.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai este cineva din partea Grupului parlamentar al PSD?

(Doamna deputat Viorica Sandu solicită să ia cuvântul.)

Nu sunteţi pe listă, doamnă.

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Au greşit! Sunt. Poate nu v-au dat lista.

Acum vin de acolo.

Domnul Alexandru Rafila:

Da?

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Vă rog să sunaţi, să vedeţi.

Domnul Alexandru Rafila:

OK.

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Sunt pe locul 3.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de azi poartă numele "Groparul programelor naţionale create de PSD".

Declaraţie politică.

Primăriile au fost anunţate pe 22 iunie că Ministerul Dezvoltării a epuizat bugetul de 4 miliarde de lei dedicat Programului Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL.

În scrisoarea transmisă primarilor, ministrul Attila îi anunţă că ministerul "a epuizat creditele bugetare alocate PNDL pentru anul în curs" şi li se dau 3 soluţii, din care două sunt imposibil de realizat:

• să plătească lucrările din fonduri proprii; dar nu au bani prinşi în buget pentru astfel de lucrări;

• să apeleze la "alte surse legal constituite"; dar nu au nici timp şi nici posibilitate;

• sau să sisteze lucrările.

Contabilizăm investiţii care au fost sistate din cauza incompetenţei Guvernului Cîţu.

Nu ai cum să faci un buget în luna martie şi să epuizezi banii în iunie!

Buget epuizat în doar 3 luni?! Şi asta, în situaţia în care la întocmirea lui s-au aprobat sume doar pentru proiectele celor de la putere.

Consensul a fost general atunci - ca amendamentele Partidului Social Democrat să nu treacă. Din peste 2.000 de amendamente ale Partidului Social Democrat, 95 de amendamente vizau judeţul Galaţi. Nimic de la PSD nu a trecut, iar acum Guvernul îşi demonstrează incompetenţa prin acest buget.

Şi avem şi noi, acum, pentru acest Guvern, 3 concluzii:

• Habar nu au avut să facă bugetul;

• Au măsluit bugetul cu bună-ştiinţă. Pentru PNDL, prinzându-se doar 3,8 miliarde de lei, faţă de 6,6 miliarde de lei, în 2020, deci o reducere cu 42%;

• Acest Guvern trebuie să îşi dea demisia.

În acest moment, în toată ţara, primăriile care aveau lucrări contractate prin PNDL, la şcoli, grădiniţe, drumuri, dispensare, reţele de utilităţi, sunt în situaţia de a bloca lucrările, pentru că actualul Guvern a lăsat fără bani toate primăriile. În lanţ, afectate sunt, totodată, şi firmele de construcţii prinse în aceste lucrări, unele chiar până la pragul falimentului.

Premierul anunţă că plăţile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obişnuită, la mijlocul anului. Cea mai optimistă prognoză însă arată că cel mai devreme din august acest program ar putea fi deblocat.

Şi aceeaşi promisiune li s-a făcut şi fermierilor, anul trecut, pentru achitarea despăgubirilor pentru secetă. Promisiune mincinoasă, neîndeplinită!

Premierul îi asigură pe toţi aleşii locali că toate facturile conforme vor fi achitate.

Cu siguranţă vom asista din nou la plăţi doar pentru aleşii locali din partidele de la guvernare, aşa cum a mai făcut Guvernul până acum cu toate alocările de fonduri.

PNDL a fost un program naţional conceput şi implementat de Partidul Social Democrat, cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor României, prin investiţii guvernamentale în infrastructură. Înainte de venirea controversată la guvernare, PNL-iştii şi USR-iştii atacau Partidul Social Democrat pentru acest program de dezvoltare a satului românesc, în special, şi anunţau că îl vor desfiinţa.

Întrebările care se nasc acum sunt - au făcut-o intenţionat, să nu dezvolte comunităţile locale? Să nu dezvolte România?

Epuizarea fondurilor pare să fie desfiinţarea mascată a PNDL.

Desfiinţează orice program, oricât de bine ar merge, oricât de benefic ar fi pentru societate, doar pentru că poartă marca Partidului Social Democrat.

Pare că PNDL e următorul pe lista programelor naţionale închise de actuala guvernare, deşi pentru niciunul nu a venit cu ceva la schimb.

Coaliţia de la Guvernare devine ucigaşul şi groparul programelor naţionale de dezvoltare eficiente, create de Partidul Social Democrat. Pentru că are competenţe în a distruge, nu în a crea.

De ce luaţi măsuri împotriva românilor?

Există un singur răspuns - pentru că nu vă pasă!

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Tot de la Grupul Partidului Social Democrat, domnul deputat Damian Romulus-Marius.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "PSD votează azi Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Zero!".

Stimaţi colegi,

În doar jumătate de an de guvernare, actualul Guvern a reuşit să atingă "performanţe" inimaginabile în distrugerea acestei ţări! Şi nu este vorba doar de o ramură, întrucât România este la pământ din toate punctele de vedere!

Ceea ce este cel mai grav în momentul de faţă este faptul că actuala Guvernare nu îşi asumă nimic, şi chiar consideră că este bine ce face, ceea ce înseamnă că vor continua pe aceeaşi linie, de a distruge întru totul această ţară, din cauza incompetenţei de care dau dovadă!

De curând, prim-ministrul a declarat că este cel mai performant guvern. Cu tristeţe şi dezamăgire aş dori să îl întreb, ce înţelege prin această afirmaţie gravă, care vine ca o jignire la adresa românilor?!

Să înţeleg că pentru prim-ministrul Florin Cîţu performanţa înseamnă:

• Îndatorarea ţării cu împrumuturi masive şi dobânzi astronomice;

• Ruinarea educaţiei;

• Creşterea şomajului - lăsarea fără locuri de muncă a sute de mii de români;

• Scumpirea traiului de zi cu zi. Ţin să vă reamintesc că românii nu beneficiază de traiul de afară pentru a putea face faţă acestor scumpiri!;

• Blocarea pensiilor. Scăderea salariilor. Concedieri în domeniul public;

• Distrugerea economiei. HoReCA şi antreprenorii români nu au primit niciun fel de ajutor. Radierile de societăţi au fost în primele 4 luni ale acestui an cu 44% peste cele din aceeaşi perioadă din 2020.

• Dezastru în sănătate - incendii în spitalele din România, fără nicio măsură luată de acest Guvern; eşecul campaniei de vaccinare; românii nu au avut acces la spitale şi la tratamente medicale;

• Colapsul agriculturii - niciun ajutor pentru agricultori. Suntem ţara care suportă consecinţele scumpirilor globale, trăim din importuri, în timp ce producătorii români îşi plâng de milă şi ajung să îşi vândă produsele la colţ de stradă pentru a putea supravieţui de pe o zi pe alta! Majoritatea producătorilor români sfârşesc prin a arunca toată producţia - aţi văzut şi aseară, cantităţi uriaşe, tone de castraveţi - toată producţia, deoarece nu o pot valorifica nici măcar în ţara lor! Au anulat sau subfinanţat toate programele PSD de ajutor pentru fermieri.

Dacă acestea sunt performanţele cu care se laudă Guvernul Cîţu şi cu care vă mândriţi în doar 6 luni de guvernare, îmi este sincer frică de ce ar putea urma!

Într-adevăr aţi avut cea mai mare performanţă - aceea de a distruge!

Domnule prim-ministru, auziţi strigătele de disperare ale românilor şi plecaţi de la guvernare! Lăsaţi o urmă de speranţă românilor şi plecaţi acasă!

Domnilor colegi parlamentari, vă rog să votaţi astăzi, în plenul Parlamentului, Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD împotriva Guvernului Cîţu, "România eşuată. Recordul fantastic al Guvernului Cîţu", spre binele României şi al românilor!

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile-Aurel Căuş.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu mai lung, dar este pe măsura importanţei subiectului - "Profesorul nu trebuie să fie un simplu transportator de informaţie, ci un formator de opinie, un dezvoltator de sisteme de gândire, de analiză, de sinteză, de interpretare şi de utilizare a informaţiei".

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştim cu toţii, sistemul de educaţie din România este în continuă schimbare, însă viteza de transformare şi, în mare măsură, direcţia nu sunt în concordanţă cu aşteptările societăţii, ale pieţei muncii, nici măcar cu cele ale celor ce activăm în sistemul educaţional şi suntem artizanii schimbării.

Dacă vrem o Românie mai bună, educată, prosperă şi modernă, e necesar să schimbăm ceva în sistemul de educaţie şi de formare a copiilor şi tinerilor, adulţii de mâine, printr-o altă abordare, bazată nu doar pe memorare, aşa cum se întâmplă în prezent, ci şi pe cunoaştere, descoperire, interpretare şi analiză a informaţiei, care poate fi găsită foarte uşor, fără să fie neapărat livrată de către cadrul didactic. În acest sens, e necesar să reconsiderăm rolul profesorului în sistemul educaţional, să mutăm accentul de pe rolul unui simplu transportator de informaţie, pe cel de formator de intelectuali profesionişti, adică de adulţi integraţi în realitate, capabili să construiască societatea pe care ne-o dorim cu toţii.

Şcoala românească trebuie să beneficieze de avantajele vremurilor pe care le trăim, şi anume de digitalizare, tehnologie, inovaţie, infrastructură IT, ce oferă modalităţi infinite de a găsi informaţia, astfel încât profesorul să ajute elevul sau studentul să sintetizeze această informaţie, să o analizeze, să o interpreteze şi să o folosească prin luarea celei mai bune decizii, nu să memoreze informaţii şi date care se alterează în timp şi care, oricum, astăzi, se pot găsi foarte uşor în nenumărate moduri şi medii.

Acum, mai mult ca oricând, în contextul pandemic, toţi cei ce ne regăsim în sistemul de educaţie am avut oportunitatea de a demara schimbarea paradigmei învăţării, motiv pentru care am descoperit noile "vechi" metode de predare şi abordare a sistemului de interacţiune profesor - student sau profesor - elev. Am conştientizat astfel că profesorul este obligat a completa simpla transmitere a informaţiei pe care elevul sau studentul o poate găsi singur, cu dezvoltarea competenţelor de analiză şi interpretare şi, mai ales, utilizare a acestor informaţii. Un student, astăzi, trebuie pregătit pentru jobul lui de mâine, pentru a performa într-o economie concurenţială. Acest fapt presupune ca educaţia formală să ofere şi o latură pragmatică, ce îl va ajuta pe absolvent să fie competitiv, să se integreze rapid în profesie şi într-o societate meritocratică pe care ne-o dorim cu toţii. Aici intervine rolul profesorului în exercitarea actului de învăţare, rol prin care trebuie să contribuie la modelarea gândirii, a mijloacelor de analiză, la transmiterea celor mai bune tehnici de luare a deciziilor, la stimularea creativităţii şi a inovaţiei, cu alte cuvinte o experienţă educaţională diferită de cea a generaţiilor anterioare.

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică de astăzi are ca scop semnalarea necesităţii unui nou început în actul educativ formal, care să aibă ca scop stimularea gândirii, a creativităţii, şi nu a memorării, de schimbare a paradigmei învăţării, care să pregătească elevul şi, mai apoi, studentul să devină profesionistul sau antreprenorul de mâine.

Vă mulţumesc.

Vasile-Aurel Căuş, deputat ales în Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Burduja nu pare să fie în sală.

Doamna Diana-Anda Buzoianu, o dată? Nu. Nu este doamna...

Dumneavoastră sunteţi domnul Lőrincz? Da?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Nu, următorul.

Domnul Alexandru Rafila:

Nici... deci, nu sunteţi nici doamna Buzoianu, nici domnul Lőrincz. OK.

Cum vă numiţi?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Apostol.

Domnul Alexandru Rafila:

Cum?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Apostol.

Domnul Alexandru Rafila:

Apostol. Numărul 5 era aici, Alin...

Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre reforma administrativ-teritorială. Această reformă nu mai poate fi amânată.

An de an, aproape 90% din unităţile administrativ-teritoriale din România nu-şi acoperă singure cheltuielile administrative. An de an, aproape 90% din localităţi ajung în faliment. Trebuie să vină Guvernul şi să aducă bani din Fondul de rezervă ca să plătească facturile şi salariile restante. Este anormal!

Să vă dau cifrele de anul trecut. Peste 2.800 de localităţi din 3.200 de UAT-uri din România au avut nevoie de bani din Fondul de rezervă. Adică 90% din localităţile din România. Guvernul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru a acoperi bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.

Stimaţi colegi, dragi cetăţeni, ne vom duce direct în zid, şi nu vom trece prin el, precum Harry Potter şi prietenii săi, dacă nu vom întreprinde ceva încă de astăzi.

Avem peste 500.000 de angajaţi în administraţia locală, fie funcţionari publici, fie personal contractual. Peste un angajat la 40 de cetăţeni. În unele judeţe, 1 la 25 de cetăţeni. Avem puţine cadre didactice, puţin personal medical şi foarte puţini educatori-puericultori. În schimb, avem un aparat administrativ împănat cu oameni veniţi din PCR - Pile, Cunoştinţe şi Relaţii.

Deci, ce facem, stimaţi colegi?! Păstrăm acest statu-quo instituţional?! Păstrăm baroniada împănată la maximum în ultimii 30 de ani?! Păstrăm o administraţie locală incapabilă să atragă fonduri europene?!

Multe state europene au trecut prin una sau mai multe reforme administrativ-teritoriale în ultimii 30 de ani. Noi avem o lege a organizării administrativ-teritoriale a României din anul 1968. Da, da, aţi auzit bine, din anul 1968!

Cred că a venit timpul să modernizăm România şi la acest nivel. Nu credeţi?

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat de Bucureşti, USR PLUS de Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Apostol.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Poporul român trebuie să ştie", voi vorbi despre deprecierea legăturilor cu trecutul.

Ilustrul istoric Nicolae Iorga afirma că "un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii".

Legăturile poporului român cu trecutul său sunt permanent degradate prin modificarea curriculei naţionale, dar şi prin nepăsarea autorităţilor faţă de unele monumente istorice.

Dacă în zona centrală a ţării există o preocupare constantă pentru restaurarea unor monumente istorice - şi, după cum bine ştiţi, acestea sunt numai castele -, nu aceeaşi atitudine se constată în alte regiuni. În partea de sud a ţării, în Muntenia, istoria zbuciumată nu a favorizat edificarea multor construcţii care să dureze în timp. Unele dintre aceste, repere ale istoriei noastre multimilenare, sunt pradă timpului şi vremii, existând riscul dispariţiei lor.

Un exemplu în acest sens este Mănăstirea Plăviceni, cunoscută şi ca Mănăstirea Aluniş. Unul dintre puţinele repere cultural-istorice ale judeţului Teleorman. Mănăstirea, edificată între anii 1646 şi 1649, este puţin cunoscută publicului, deşi prin hram şi ctitori are legătură directă cu marele Voievod Mihai Viteazul.

Comunitatea monastică, cunoscătoare de trecut şi iubitoare de naţie, nu dispune de resurse necesare, cel puţin, pentru prezervarea monumentului, ce să mai spunem despre renovarea acestuia.

Supuse aceloraşi vicisitudini de timp şi climă sunt şi cele 26 de cule - construcţii istorice specifice zonei Olteniei. Aflate, în marea lor majoritate, în proprietatea statului, din diferite cauze sunt neglijate şi expuse curgerii timpului şi intemperiilor, degradarea lor fiind accentuată şi reclamând lucrări urgente de restaurare.

Folosesc această cale pentru a mulţumi conducerii Băncii Naţionale a României pentru implicare.

Întrebarea însă este - care sunt preocupările Ministerului Culturii de a întreprinde măsuri de reabilitare a acestor monumente, prin prevederile indicatorului bugetar, "Îmbunătăţirea managementului patrimoniului cultural; Apel 1 - Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice", cu fonduri în valoare totală de 19.501.176 de euro?

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul minorităţilor naţionale nu avem încă pe nimeni.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu?

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Pe 26 iunie a fost marcată Ziua Internaţională Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, care îşi propune să sporească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă drogurile pentru societate, cu scopul de a combate traficul şi vânzările de droguri, precum şi de a oferi tratament gratuit celor care sunt dependenţi de aceste substanţe extrem de dăunătoare sănătăţii.

În urma solicitărilor pe care le-am făcut către Agenţia Naţională Antidrog şi către Ministerul Afacerilor Interne, am primit mai multe statistici care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi şi să ne oblige să acţionăm cât mai repede pentru a reduce la minimum, dacă nu putem opri cu totul, consumul şi traficul de droguri şi etnobotanice, în special în rândul tinerilor.

Astfel, trebuie să ştiţi că 14% dintre elevi şi studenţi au declarat, în 2019, că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună.

În ceea ce priveşte noile substanţe psihoactive, acestea sunt pe primul loc în consumul de droguri, atât în judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, cât şi la nivelul întregii ţări.

Având în vedere consumul în creştere de etnobotanice în rândul copiilor şi adolescenţilor, consider că este utilă modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel încât consumul şi deţinerea pentru consum să fie, de asemenea, incriminate şi pedepsite cu închisoarea, la fel cum se întâmplă în cazul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Cu toate că de 10 ani este în vigoare această lege, Legea nr. 194/2011, consider că, dacă nu se intervine din punct de vedere legislativ, cu acţiuni de conştientizare, prevenţie, sancţionare şi pedepsire cu închisoarea, inclusiv a consumului propriu de etnobotanice, atunci va prolifera în continuare traficul şi consumul substanţelor denumite generic etnobotanice.

Aşadar, stimaţi colegi, vă rog să mă sprijiniţi pentru elaborarea unei iniţiative legislative prin care să actualizăm lista cu toate substanţele psihoactive care au apărut în ultimii ani, pentru a le interzice de la comercializare şi consum, să incriminăm deţinerea şi consumul de etnobotanice şi să creştem pedepsele pentru vânzarea sau distribuţia acestora în rândul minorilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Şi urmează domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Onoare Tricolorului!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe data de 26 iunie am sărbătorit Ziua Drapelului Naţional, unul dintre simbolurile naţionale prevăzute de Constituţie.

Ştim cu toţii că tricolorul i-a însufleţit întotdeauna pe români, atât în momentele grele de luptă, dar şi de bucurie, atunci când reprezentanţii noştri participă la competiţii internaţionale sau la delegaţii diplomatice.

Cu toţii avem obligaţia să cinstim Drapelul României, pentru că de fapt cinstim toţi înaintaşii noştri, de la Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu, până la eroii din cele două războaie mondiale, cărora le datorăm libertatea şi viaţa noastră.

De aceea, vă spun că mă întristez să constat cum, în ultima perioadă, discursul politic invocă ideea de "interes naţional" mai mult dintr-o perspectivă politică a celor aflaţi la putere pentru o anumită perioadă. Iar acest lucru a fost vizibil chiar acum două săptămâni, când Coaliţia majoritară a introdus pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, cu propunere de respingere, un proiect legislativ prin care se urmăreşte incriminarea faptelor de profanare a drapelului naţional. Mă bucur că noi, cu toţii, am reuşit să retrimitem la comisii acest proiect şi sper ca în toamnă, când va veni din nou pe ordinea de zi, să aibă raport de adoptare.

Trebuie să înţelegem că, dacă nu construim un cadru legal prin care să ne protejăm valorile naţionale, identitatea noastră va avea de suferit. Importanţa tricolorului este incomensurabilă, iar o pedeapsă de natură penală aplicată unor fapte care aduc ofensă drapelului nostru nu poate fi sub nicio formă prea severă.

Trebuie să reînviem patriotismul autentic! Dacă noi nu dăm acest semnal, de aici, din Parlament, riscăm să devenim un stat care mai degrabă absoarbe valorile străinilor şi le ignoră pe cele pe care ni le-au lăsat străbunii noştri moştenire.

Noi, la Botoşani, în fiecare an, pe 26 iunie, suntem alături de botoşăneni pentru a ne sărbători împreună drapelul. Anul acesta, împreună cu colegii mei din organizaţia PSD Botoşani, am oferit buchete de flori tricolore şi am prezentat un drapel de mari dimensiuni la bustul lui Mihai Eminescu, poet-patriot, de altfel, însoţit de un banner cu semnificaţia celor trei culori care ne definesc ca stat în lume. Totodată, fiecărui botoşănean cu care am stat de vorbă i-am transmis următorul mesaj, pe care sper că-l vor auzi şi guvernanţii actuali: "Aducând cinste tricolorului nostru, ne onorăm eroii care au luptat cu steagul în mână, dând dovadă de patriotism fără cusur. Ne onorăm istoria, ţinând cont de câte momente importante au fost scrise sub steagul românesc. Nu în ultimul rând, ne respectăm pe noi înşine, ca români. Oriunde am fi, sub acest steag, toţi românii sunt uniţi!".

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Diana-Anda Buzoianu se pregăteşte.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ion C. Brătianu, ctitorul liberal al României moderne".

Şi nu întâmplător astăzi, pentru că e o mare sărbătoare, Sfinţii Petru şi Pavel, iar puţină lume ştie că Ion C. Brătianu nu ştia exact data naşterii. Ştia că a fost născut în iunie, dar povesteşte fata lui, Sabina Brătianu, ulterior Cantacuzino, că se serba în preajma marii sărbători de Sfinţii Petru şi Pavel. Aşa că, nu întâmplător, astăzi îl evoc de la această tribună pe cel care acum 200 de ani se năştea, marele Ion C. Brătianu, probabil cel mai mare om de stat român.

Tot Sabina Cantacuzino îl descrie astfel: "Un model de cinste înaltă, de bunătate, de abnegaţie, de energie şi de intuiţie genială pentru îndrumările ce iniţiativa lui veşnic activă dădea în toate direcţiile".

Reperele sunt cunoscute: 1848 - printre cei mai tineri lideri ai Revoluţiei de atunci, 1859 - Unirea Principatelor, aducerea lui Carol I, bineînţeles Independenţa.

Apropo de perseverenţă, lucruri mai puţin cunoscute.

Când a plecat student, la Paris, mânca cu 75 de centime pe zi şi era instalat într-o mansardă, unde, pentru a avea loc, în timpul zilei, să se mişte, trebuia să-şi agaţe patul de perete cu ajutorul unor chingi. Iată deci cum petrecea studiile marele Ion C. Brătianu.

A supravieţuit la trei atentate, la limită, în diverse situaţii extrem de critice, chiar luptându-se cu cei care l-au atacat, dar niciodată nu a deznădăjduit. Chiar după ce Revoluţia de la 1848 a fost înfrântă, vremelnic până la urmă, spunea aşa: "Printre baionete se strecoară libertatea unui popor redeşteptat".

A fost, bineînţeles, şi un mare patriot. Spunea Ion C. Brătianu: "De atingi cu mâna pământul din România, el se preface în aur. România este una dintre cele mai frumoase ţări ale Europei şi care are mai mult viitor".

A fost totodată şi un simbol de unitate, şi am mai dat acest citat de la tribuna Parlamentului. Îl mai dau, pentru că avem de învăţat din el: "Un partid poate lupta contra altora ca să dărâme o stare de lucruri, dar ca să zidească trebuie ca naţiunea întreagă, toate partidele, să dea concursul lor. Altminteri, ceea ce unii vor edifica, alţii vor surpa".

Închei cu un dublu apel. Să cinstim viaţa acestui mare om politic şi să avem grijă de patrimoniul Brătienilor, inclusiv de aşezămintele Brătianu din Bucureşti, şi să ne ridicăm la înălţimea exemplului lor, prin fapte. Aceasta este cea mai înaltă cinstire pe care o putem da marelui Ion C. Brătianu.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.

Cine mai este de la USR? Domnul Lörincz? (Vociferări.) Prunean. OK.

Şi urmează, atunci, domnul deputat Alin-Costel Prunean.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

"România are păduri seculare care pot deveni plămânii Europei"

Din păcate, astăzi, în aceeaşi ţară, suntem departe de a ne preţui bogăţiile aşa cum se cuvine.

Din păcate, astăzi, în România, avem mii de arbori care nu sunt protejaţi împotriva exploatării. Arbori seculari care au prins schimbările de regim, care au prins Primul şi al Doilea Război Mondial.

În judeţul Braşov, comuna Homorod, specialiştii au identificat deja un stejar care este în vârstă de nu mai puţin de 900 de ani. Practic, când a început călătoria acestui stejar, eram în Evul Mediu.

Şi acum vă invit să ne punem următoarea întrebare: vrem ca aceşti arbori seculari să devină mobilă sau lemn de ars?

Trebuie să înţelegem că rolul lor este unul fundamental pentru ecosistemele din natură, că au un rol esenţial social, un rol esenţial turistic.

Acum câţiva ani, o mână de oameni pasionaţi a înţeles acest rol şi au lansat o platformă, arboriremarcabili.ro. În această platformă sute de români au înregistrat, în ultimii ani, mii de arbori seculari. Dintre aceşti mii de arbori seculari, zeci, sute se află în fiecare dintre judeţele pe care noi, aici, le reprezentăm în Parlament, dragi colegi.

Trebuie să acţionăm acum pentru protejarea prin lege a acestor comori.

Trebuie să acţionăm acum pentru a pune capăt distrugerii istoriei noastre, naturii din România.

Alături de lideri din sectorul silvic, de academicieni, de activişti şi de oameni minunaţi care susţin această cauză, alături de senatorul Aurel Oprinoiu şi de alţi colegi senatori şi deputaţi, vă propunem adoptarea unui proiect de lege prin care să fie creat un registru oficial al arborilor remarcabili, iar odată înregistraţi arborii în acest registru, să dăm, în sfârşit, autorităţilor publice instrumentele necesare, ca aceşti arbori să fie protejaţi şi să nu mai fie tăiaţi decât în cazuri absolut excepţionale.

Este de datoria noastră să ducem mai departe moştenirea pe care noi am primit-o de la generaţiile anterioare, astfel încât şi generaţiile viitoare să se bucure de ceea ce noi ne-am bucurat, la rândul nostru.

Vă invit, aşadar, dragi colegi, să ne folosim de platforma pe care noi o avem în Parlament, pentru o misiune bună, atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile din viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Alin-Costel Prunean, din partea Grupului parlamentar al USR.

De la Grupul parlamentar AUR se pregăteşte domnul deputat Dorel Gheorghe Acatrinei.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mâine se încheie prima sesiunea parlamentară a acestui mandat, care, pentru mine, coincide cu prima sesiune parlamentară.

În tradiţia bunului-simţ ardelenesc am venit în Parlament cu sufletul deschis, dispus să pun la bătaie toată experienţa şi expertiza mea, în spiritul Constituţiei României, care spune că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".

Însă ce am găsit aici m-a dezamăgit profund: hate, bullying, limbaj inadecvat - ca să folosesc un cuvânt elegant - şi o mulţime de alte manifestări triviale, care nu fac cinste acestei instituţii şi care, perpetuate de-a lungul anilor, au atras neîncrederea românilor în Parlamentul României, în parlamentari şi în întreaga clasă politică.

Am găsit aici parlamentari cu "state vechi de plată", cu trei, patru sau chiar cinci mandate, care prezintă de la această tribună doar proiecte cu iz politic, proiecte ce sunt susţinute sau combătute pentru simplul motiv că aparţin unui grup politic sau altuia.

Îi reprezentăm în Parlament pe toţi românii, indiferent de culoarea politică, însă, în loc să gândim şi să punem în prim-plan proiecte pentru România, votăm pentru sau contra proiectelor, în funcţie de "culoarea" politică a iniţiatorului.

Pe de altă parte, am pornit pe acest drum parlamentar ca membru al unei coaliţii de guvernare, de la care populaţia are mari aşteptări. În acest context, aştept încă de la această coaliţie o mai mare aplecare asupra asumărilor din Programul de guvernare.

De cealaltă parte, aştept din partea colegilor parlamentari din opoziţie să fie mai constructivi şi mai decenţi în comportamentul din plen. A fi în opoziţie nu înseamnă a spune nu la tot ce vine din partea puterii, ci a sesiza eventualele derapaje a celor aflaţi la putere şi a veni cu proiecte constructive pentru întreaga Românie.

Vreau însă, în continuare, să cred că speranţa moare ultima şi că mai sunt încă şanse să realizăm ce ne-am angajat în cadrul coaliţiei de guvernare. Cât despre opoziţie, aştept să mă surprindă cu bun-simţ şi politică făcută pentru români, şi nu pentru orgolii politice de moment.

A, şi să nu uităm că ieri colegii de la Senat au avut la vot un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi. PSD, PNL şi UDMR au votat împotrivă.

Dragi colegi din coaliţie, fiţi responsabili faţă de români şi haideţi să ne respectăm angajamentele şi promisiunile făcute!

Vă mulţumesc.

Deputat al USR de Sălaj, Alin Prunean.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Şi cred că mai este domnul Scripnic, sau mi s-a părut mie? Da.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte,

Tema declaraţiei politice de astăzi este "«Generaţia fără manuale» dă piept cu Evaluarea Naţională".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule ministru al educaţiei Sorin Cîmpeanu,

Absolvenţii de clasa a VIII-a au susţinut în aceste zile examenul de Evaluare Naţională. Candidaţii de azi reprezintă prima generaţie de elevi care a început şcoala cu clasa pregătitoare. Tot ei sunt primii elevii care au învăţat din clasa a V-a programe noi, dar care nu au avut manuale la timp pe bănci în niciun an de gimnaziu, fiind numiţi şi "generaţia fără manuale". Chiar şi în clasa a VIII-a au fost probleme cu manualele de limba română.

Aceşti copii au trecut prin toate modificările şi au dat Evaluarea Naţională după modele noi, pentru care nu au fost pregătiţi. Au avut doar un an la dispoziţie să se pregătească, iar acest an a început haotic şi a continuat la fel. Este un an experimental, desfăşurat în cea mai mare parte online, care va afecta foarte mulţi copii, mai ales pe cei care nu au avut acces online.

Din mass-media aflăm că subiectele sunt concepute într-un format nou şi presupun o "recalibrare" a predării, cadrele didactice fiind nevoite să se axeze pe măsurarea competenţelor, în schimbul tocelii tradiţionale. Subiectele, în opinia cadrelor didactice, sunt structurate într-un crescendo, în funcţie de nivelele cognitive şi cu probleme puse în context, legate de viaţa reală, şi nu abstracte, centrate şi pe gândirea şi creativitatea elevilor, nu doar pe memorarea mecanică a unor comentarii.

Foarte mulţi părinţi ai elevilor de clasa a VIII-a sunt revoltaţi vizavi de această schimbare, după ce patru ani la rând copiii lor s-au confruntat cu lipsa noilor manuale la fiecare început de an şcolar, manuale care promiteau o aerisire a programei şcolare, o descongestionare a materiilor, la care se adaugă defectuoasa predare sau mai bine spus nepredare online.

Faptul că au existat dificultăţi şi erori ce au apărut în cadrul licitaţiilor pentru manuale şi faptul că aceste lucruri au fost aspru criticate şi comentate cu vehemenţă de către factorii implicaţi în procesul de învăţământ, dar şi de mass-media, nu este o scuză plauzibilă pentru cei responsabili, pentru că pe tot teritoriul Uniunii Europene se pot contesta licitaţiile, dar numai noi am creat o "generaţie fără manuale".

Elevii de astăzi sunt a doua promoţie care susţine Evaluarea Naţională în stare de alertă şi aş spune că sunt generaţia cea mai încercată faţă de noile provocări generate de pandemie.

"Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie", spune un vechi proverb românesc uitat parcă în zilele noastre.

Faţă de această situaţie, vă solicităm să vă exprimaţi public, domnule ministru al educaţiei Sorin Cîmpeanu, dacă şi în anul şcolar 2021-2022 va continua experimentul pe copiii noştri, dacă aceşti copii vor avea în sfârşit manuale şi dacă veţi aduce un dram de predictibilitate şi normalitate cu privire la situaţia semnalată.

Vă mulţumesc.

Deputat de Suceava, Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Acatrinei.

Domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul parlamentar AUR. Şi ar mai fi domnul deputat Focşa. Da? OK. Ultima intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Raportul Matic - cel mai puternic atac din istorie al neomarxiştilor la adresa valorilor naţionale româneşti".

Raportul Matic, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, care prevede că şi bărbaţii pot naşte şi impune educaţia sexuală în şcoli, ba încă şi pentru cei care nu sunt încă la şcoală, din fragedă pruncie, este cel mai puternic atac din istorie al neomarxiştilor la adresa valorilor naţionale româneşti.

Istoria va reţine, şi vreau să se consemneze acest lucru şi în Parlamentul României, că cei mai mari trădători de neam sunt europarlamentarii români Dacian Cioloş, Vlad-Marius Botoş, Vlad Gheorghe, Dragoş Tudorache, Alin Mituţă, Ramona Strungariu şi Nicolae Ştefănuţă, toţi membri ai USR PLUS, care au votat în favoarea Raportului Matic.

Raportul Matic, care încalcă tratatele Uniunii Europene, ce prevăd că sănătatea este un domeniu ce ţine exclusiv de competenţa statelor membre, este un duş rece care trebuie să ne trezească şi să ne mobilizeze în apărarea valorilor creştine ce ne definesc ca naţiune.

Chiar dacă acţiunile USR PLUS, de ducere în derâdere a acestor valori, păreau izolate, adesea chiar caraghioase, în ansamblul lor, acestea fac parte dintr-un plan neomarxist care şi-a găsit suficient de mulţi adepţi la nivel global şi la nivelul UE, încât să se transforme într-o ameninţare la adresa identităţii şi chiar securităţii naţionale.

Ideilor din Raportul Matic, promovate de USR PLUS în România, li se adaugă campania coordonată de aceeaşi neprogresişti marxişti împotriva familiei tradiţionale, cea legată de legiferarea obligativităţii educaţiei sexuale, exacerbarea egalităţii de gen, cu toate subdiviziunile LGBT şi genurile intermediare, dar şi campania de dispariţie din buletin a adresei de domiciliu, ca, în final, să ajungem şi la desfiinţarea proprietăţii private propovăduită de Dacian Cioloş, Dan Barna şi adepţii lor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este datoria noastră să aducem în Parlamentul României valorile româneşti creştine, să transmitem Uniunii Europene şi lumii întregi că Raportul Matic este ruşine, o palmă pe obrazul românilor care şi-au pus buna-credinţă şi speranţele în Uniunea Europeană, tolerantă şi inclusivă. Pentru noi, românii, toleranţa şi exclusivitatea se referă, înainte de orice, la respectul valorilor şi identităţii naţionale, nu la topirea ţării noastre într-o lume globalizată, socialistă, amorfă a oamenilor fără adresă de buletin, fără un gen bine definit, care nu mai ştiu să facă, la propriu, diferenţa dintre mamă şi tată.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Lilian Scripnic, deputat AUR, Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Scripnic.

Ultima intervenţie de astăzi, domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Vă rog.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ridicaţi starea de alertă!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

La începutul acestei săptămâni, mai precis în ziua de luni, 28 iunie, s-au înregistrat 46 de noi cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, nu doar într-un oraş sau într-un judeţ, aşa cum am fost noi obişnuiţi, ci la nivelul întregii ţări. De când nu am mai avut atât de puţine cazuri? Din 10-12 martie 2020, atunci când România nu era guvernată nici de starea de urgenţă, nici de starea de alertă.

Mai mult, incidenţa înregistrată în ultimele 14 zile în toate judeţele României începe cu 0,0%, cu excepţia judeţului Prahova, unde avem 0,11%.

În Capitala României incidenţa este de 0,05%, iar în cel mai mare focar de infecţie de după izbucnirea pandemiei, judeţul Suceava, este de 0,02%.

În contextul acestor cifre se ridică următoarea întrebare: de ce mai suntem în stare de alertă? Şi altă întrebare: ce anume justifică menţinerea sa?

Să citim din art. 2 al Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID.

"Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii".

Cu alte cuvinte, stimate domnule prim-ministru, menţinerea stării de alertă încalcă însăşi legea de aprobare a sa, întrucât 46 de cazuri şi o incidenţă naţională care începe cu 0,0% nu reprezintă o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, iar ansamblul de măsuri nu este sub nicio formă proporţional cu nivelul de gravitate al acestei situaţii, întrucât nu mai există o ameninţare iminentă la adresa vieţii şi sănătăţii românilor.

Veţi spune că menţineţi starea de alertă după incidentul drobului de sare.

Nu, domnule prim-ministru, nu aceasta este explicaţia, ci faptul că vă place puterea totală, că puteţi avea oricând la îndemână un instrument prin care să restrângeţi libertăţi fundamentale şi activităţi economice.

Într-un cuvânt, domnule premier liberal, vă place comunismul, dictatura.

Prelungirea stării de alertă este un abuz şi este încă un act îndreptat împotriva poporului român, aşa cum este întreg actul de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR.

Numai pentru menţinerea stării de alertă ar trebui să vă prezentaţi demisia şi să intraţi în izolarea în care abia aşteptaţi, la un moment dat, pentru a ne retrimite pe toţi.

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Între timp a venit şi domnul deputat, domnul profesor Ioan Mang, de la Grupul parlamentar al PSD.

Înainte de a-i acorda cuvântul, o să vreau să vă citesc lista celor care au depus în scris declaraţiile.

De la Grupul parlamentar al PSD, Daniela Oteşanu.

De la Grupul parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Bogdan-Alexandru Bola, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Nicolae Giugea, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Alexandru Popa, Cristina Burciu. Şi cam atât.

O să îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Mang, Grupul parlamentar al PSD. Cu dânsul se încheie lista celor care au avut declaraţii astăzi şi vă urez o zi bună, în continuare, tuturor!

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Cîţu îşi face campanie electorală pe bani publici".

Stimaţi colegi,

Este revoltător că Florin Cîţu abuzează de poziţia de premier şi de banii publici pe care îi gestionează pentru a-şi face campanie electorală în tentativa de a deveni preşedinte al PNL. Este revoltător că vrea să creeze un nou instrument pentru a împărţi discreţionar miliarde de lei, după modelul nefastei Anexe 7.03, în condiţiile în care numeroase proiecte din Programul Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL - au rămas fără finanţare pentru că s-au terminat banii. În loc să distribuie echilibrat fondurile publice, potrivit legii şi programelor aprobate, Cîţu anunţă un nou program guvernamental, de 7 miliarde de lei, pentru drumurile judeţene şi locale din România. Înainte să anunţe noi programe, Cîţu ar face bine să încheie programele deja existente.

Poate vă întrebaţi şi dumneavoastră oare ce l-o fi apucat pe premierul Cîţu de este aşa de grijuliu cu soarta drumurilor judeţene şi locale? Ei bine, ceea ce face Cîţu se numeşte trafic de influenţă şi obţinerea de foloase necuvenite prin folosirea banilor publici. Cîţu vrea să cumpere votul primarilor PNL de la Congresul partidului din septembrie.

Drumurile judeţene şi locale sunt în responsabilitatea administraţiei locale, nu a Guvernului. Dacă lui Cîţu realmente îi păsa că nu este asfalt în satele României, ar fi trebuit să aloce resurse suplimentare la PNDL, unde deja banii pe acest an s-au terminat şi mii de proiecte aşteaptă rectificarea bugetară, în speranţa că vor mai fi finanţate. În fapt, ceea ce face Cîţu, cu această iniţiativă de tipul Anexei 7.03 de la buget, care a împărţit banii pentru autorităţile locale după algoritmul politic al Alianţei PNL-USR- UDMR, este să câştige teren în faţa contracandidatului său la şefia PNL, Ludovic Orban.

În goana lor disperată după putere, Cîţu şi Orban nu mai ţin cont de nimic. România e în derivă, total! Nici lui Cîţu şi nici lui Orban nu le mai pasă de guvernare, de marile şi gravele probleme ale populaţiei şi economiei. Tot ce contează pentru ei este interesul personal.

Singura soluţie pentru ţară este demiterea acestui Guvern, acţiune deja lansată de PSD prin moţiunea de cenzură. Sper ca astăzi, printr-un vot responsabil, toţi colegii parlamentari, care vor să salveze România din ghearele acestor politruci mediocri, să voteze moţiunea noastră.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Ioan Mang, deputat, Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Celelalte persoane înscrise pe listă au absentat: Ştefan-Iulian Lörinz, Cristina Camelia Rizea - USR şi Cătălin-Zamfir Manea de la minorităţile naţionale.

Mulţumesc.

O zi bună!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Cristina Burciu:

"Creşterea economiei prin stimularea investiţiilor, garanţia deciziilor corecte ale Guvernului liberal"

Guvernul PNL va schimba foarte multe lucruri în bine în următoarea perioadă, pentru a face România mai atractivă pentru investiţii şi a fi pro-activi în acest domeniu.

Strategia Executivului pentru acest an şi pentru cei următori este de a creşte treptat alocările în direcţia dezvoltării economiei. În cazul în care se va recurge la împrumuturi, acestea vor fi folosite exclusiv pentru investiţii, nu pentru cheltuieli, care nu sunt productive. Acestea sunt două schimbări fundamentale implementate, faţă de guvernările anterioare, care şi-au demonstrat deja funcţionalitatea. De altfel, investiţiile au ajutat economia României să treacă peste şocurile de anul trecut din timpul pandemiei, doar cu câteva răni minore, însă cu capacitatea de producţie neschimbată.

Creşterea netă a investiţiilor în primul trimestru al acestui an demonstrează încrederea managerilor companiilor din România în guvern, fiind o garanţie că trendul ascendent va continua. Cabinetul de la Palatul Victoria şi-a respectat până acum cu stricteţe angajamentele asumate, cel mai reprezentativ fiind nemajorarea taxelor şi neintroducerea de noi taxe, un fapt demn de reţinut de către români. S-a reuşit îndeplinirea acestei promisiuni prin folosirea altor modalităţi de a mări veniturile în mod incluziv pentru anul în curs, fără a se majora taxele.

Când Guvernul îşi achită obligaţiile la timp, este transparent şi nu îşi hărţuieşte investitorii, există şi reciprocitate, transpusă în realitatea că românii şi-au plătit datoriile la timp, realizându-se astfel o creştere a plăţii voluntare a taxelor.

România este astăzi în faţa unei oportunităţi uriaşe, prin cele 76 de miliarde de euro care vor fi destinaţi dezvoltării din PNRR, care va fi aprobat de Comisia Europeană, precum şi din fonduri europene. Ambele sunt surse de venituri importante pentru România, alături de ceea ce poate aloca Guvernul, respectiv minim 15 miliarde de euro anual, pentru investiţii.

În mod evident, se va urma strategia fixată la începutul acestui an, fără a se schimba regulile în timpul jocului. De asemenea, va fi redus deficitul bugetar prin creşterea veniturilor, plata voluntară a taxelor şi controlul cheltuielilor. Toate aceste decizii au fost deja aprobate de Comisia Europeană, care, în recomandarea ei pentru PNRR, a aprobat strategia fiscală şi modalitatea de reducere a deficitului până în 2024, fapt ce contribuie la întărirea credibilităţii guvernului nostru. Nu în ultimul rând, prestigioasa agenţie de rating Standard&Poor's a modificat perspectiva României la "stabilă" şi este de aşteptat ca şi celelalte agenţii financiare internaţionale să ne acorde o evaluare asemănătoare în viitorul apropiat, în următoarele luni.

Toate acestea sunt realităţi de necombătut, iar politica fiscal-bugetară a Guvernului ne va permite să acţionăm pe aceeaşi direcţie corectă, cu concentrare intensivă pe segmentul investiţional, singura cale ce oferă şansele de modernizare, dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Premierul Cîţu îşi face campanie electorală în PNL pe bani publici, în timp ce a blocat majorările alocaţiilor şi a oprit lucrările pentru dezvoltarea comunităţilor locale!"

Cîţu abuzează de poziţia de premier şi de banii publici pentru a-şi face campanie electorală în tentativa de a deveni preşedinte al PNL. Este revoltător modul în care prim-ministrul a anunţat crearea unui nou instrument pentru a împărţi discreţionar miliarde de lei, după modelul deja patentat al Anexei 7.03, în condiţiile în care proiectele din PNDL au rămas fără finanţare pentru că s-au terminat banii.

În loc să distribuie echilibrat fondurile publice, potrivit legii şi programelor aprobate, premierul Cîţu anunţă un nou program guvernamental, de 7 miliarde de lei, pentru drumurile publice - judeţene şi locale.

E campanie electorală pe faţă, pe bani publici. Drumurile judeţene şi locale sunt în responsabilitatea administraţiei locale, nu centrale! Dacă lui Cîţu realmente îi păsa că nu este asfalt peste tot, ar fi trebuit să aloce resurse suplimentare PNDL, unde deja banii pentru acest an s-au terminat şi mii de proiecte aşteaptă rectificarea bugetară, în speranţa că vor mai fi finanţate.

În fapt, ceea ce face Cîţu cu această iniţiativă de tipul Anexei 7.03, care a împărţit banii pentru autorităţile locale după algoritmul politic al alianţei PNL, USR, UDMR, este să câştige teren în faţa contracandidatului său la şefia PNL, Ludovic Orban.

În goana lor disperată după putere, Cîţu şi Orban nu mai ţin cont de nimic! S-a ajuns până acolo încât premierul Cîţu planifică o remaniere guvernamentală negată de preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor Orban.

România e într-o derivă totală! Nici lui Cîţu şi nici lui Orban nu le mai pasă de guvernare, de marile şi gravele probleme ale populaţiei şi ale economiei. Tot ceea ce contează pentru ei este interesul personal! Singura soluţie bună pentru ţară este demiterea acestui guvern. Orice zi în plus cu guvernul actual adânceşte nenorocirea generală şi compromite pe termen lung revenirea la un curs firesc al dezvoltării şi creşterii bunăstării publice, obiective esenţiale pentru orice guvernare cu adevărat responsabilă. Principalele motive pentru care Guvernul Cîţu trebuie demis sunt: încălcarea promisiunilor privind majorarea alocaţiilor, eşecul PNRR şi programul de austeritate asumat pentru un nou împrumut împovărător.

Nu este admisibil pentru un guvern, decât dacă este iresponsabil, să justifice neaplicarea legii în vigoare pe motiv că nu are bani! Dacă nu ştie ori nu poate, trebuie să plece! Cum ar fi dacă şi firmele cu dificultăţi financiare ar refuza să mai respecte legea şi să mai plătească taxele şi impozite datorate statului cu aceiaşi justificare ca şi Cîţu în cazul alocaţiilor - nu avem bani! De ce legea trebuie să fie obligatorie noi toţi, dar pentru guvernul Cîţu, nu?

În ceea ce priveşte eşecul lamentabil în privinţa PNRR, Guvernul Cîţu a reuşit să facă România de râs în UE în mod repetat. Este mai mult decât evidentă incompetenţa şi superficialitatea actualului Executiv, care nici după trei încercări n-a fost capabil să prezinte un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să respecte criteriile şi să fie aprobat de Comisia Europeană.

Guvernul Cîţu, cu inconştienţă şi iresponsabilitate, angajează noi împrumuturi uriaşe, respectiv 15 miliarde de euro prin PNRR, plus alte zeci de miliarde de pe piaţa internaţională, toate cu preţul instituirii unei austerităţi de-a dreptul criminale, mult mai dură decât cea din 2010, când o altă guvernare de dreapta, Băsescu-Boc, a tăiat salariile şi pensiile.