Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 decembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

O să dau mai întâi citire colegilor care au depus în scris declaraţiile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Vasile Cîtea, domnul Adrian-George Paladi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Laurenţiu-Dan Leoreanu, Florică Ică Calotă, Alexandru Popa.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Diana-Anda Buzoianu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Vasile Nagy.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Începem cu prezentările declaraţiilor politice şi îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna şi mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

"PSD se ţine de cuvânt"

Vom majora de la 1 ianuarie 2022 alocaţiile de stat pentru copii şi pensiile din sistemul public, aşa cum a fost prevăzut şi asumat în Programul de guvernare al PSD.

Alocaţia de stat va fi de 600 de lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, precum şi cei pentru handicap cu vârsta sub 18 ani.

Copiii cu vârstele între 2 şi 18 ani vor primi o alocaţie de 243 de lei pe lună, începând cu prima zi a anului viitor.

Creşterea veniturilor pensionarilor, cea mai vulnerabilă categorie socială în faţa valului de scumpiri, a fost o preocupare constantă a Partidului Social Democrat.

Ministrul PSD al muncii şi protecţiei sociale, Marius Budăi, a semnat zilele trecute ordonanţa de majorare a pensiilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, punctul de pensie va creşte de la 1.442 de lei la 1.586 de lei.

De asemenea, pensia minimă socială garantată de stat, indemnizaţia socială va creşte de la 800 la 1.000 de lei.

Majorarea pensiilor şi a alocaţiilor de stat nu este singura măsură de protecţie socială. Persoanele cu dizabilităţi vor primi, începând cu anul 2022, a 13-a indemnizaţie.

De asemenea, în contextul scumpirii energiei electrice, a energiei termice şi a gazelor naturale, pensionarii cu venituri mici vor beneficia în luna ianuarie a acestei ierni de o indemnizaţie de sprijin care le va permite să-şi achite factura la utilităţi.

Acestea sunt măsurile de protecţie socială urgente pe care PSD le-a promis, le-a negociat înainte de a intra la guvernare şi le va aplica imediat. Sunt măsuri necesare pentru protecţia cetăţenilor vulnerabili.

PSD pune întotdeauna oamenii înainte de toate!

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau acum cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă.

Mulţumesc.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Vă mulţumesc frumos.

Dragi parlamentari,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este una foarte scurtă, de fapt este un apel insistent pentru realizarea unui consens politic într-un moment deosebit pentru ţara noastră şi pentru cetăţenii săi. Abia am ieşit dintr-o criză sanitară cumplită, fără însă a putea spune că am scăpat de pandemie şi că nu ne vom confrunta cu un nou val pandemic la începutul anului viitor.

În acelaşi timp, românii încep să primească primele facturi cu preţurile majorate la energie electrică, la energie termică şi la gaze naturale.

Totodată, ne confruntăm cu o inflaţie galopantă, iar toţi indicatorii economici ne anunţă nori negri pentru economia care va urma.

Nu în ultimul rând, în vecinătatea ţării noastre, urmărim cu îngrijorare escaladarea unor tensiuni fără precedent dintre primele două forţe militare de pe planetă, care ne pot atrage şi pe noi într-o criză geopolitică al cărei deznodământ este foarte greu de anticipat.

În acest context, mai mult decât oricând, este nevoie de un consens politic şi de un dialog constructiv, orientat pe soluţii, fără orgolii şi ambiţii care ţin de partizanatele politice ale fiecărui partid. În mod cert, dacă ne certăm între noi, nu vom fi mai eficienţi pentru cei pe care îi reprezentăm. Critica partidelor de opoziţie este bine-venită atât timp cât este însoţită de propuneri alternative la măsurile promovate de Coaliţia de guvernare.

În esenţă, nu cer nimic complicat. Ideea principală este să ne ascultăm mai mult unii pe alţii, să ne respectăm reciproc, să fim conştienţi că toţi ne dorim binele celor care ne-au votat şi să înţelegem contextul deosebit de critic în care se află ţara noastră şi societatea românească!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc foarte mult şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Mulţumesc mult.

Declaraţie politică - "Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice!"

Lucruri de neimaginat s-au întâmplat la CSM, acolo unde, sub mandatul de preşedinte, deţinut de judecătorul Bogdan Mateescu, legea a devenit facultativă.

Fostul magistrat Neluţa Tudorache, de la Tribunalul Călăraşi, hărţuită şi sancţionată disciplinar în mod abuziv de Consiliul Superior al Magistraturii, îl cataloghează pe şeful CSM drept "o ruşine a justiţiei".

Amintim că magistratul Neluţa Tudorache a fost ţinta unor dosare analizate de Inspecţia Judiciară pentru simplul motiv că a contestat în instanţă hotărâri ale Colegiului de conducere al Tribunalului Călăraşi, prin acţiuni pe care, de altfel, le-a şi câştigat. Mai mult, deşi îşi dăduse demisia din magistratură, Neluţa Tudorache a fost sancţionată disciplinar de o parte dintre membrii Secţiei pentru judecători a CSM.

Astfel, şeful CSM, Bogdan Mateescu, a iniţiat suspendarea la pachet a magistraţilor Ileana Alexandru şi Neluţa Tudorache de la Tribunalul Călăraşi, printr-o rezoluţie scrisă de mână, înainte ca împotriva lor să fie formulată oficial o acuzaţie din partea Inspecţiei Judiciare privind posibila comitere a vreunei abateri disciplinare.

Abuzurile nu se opresc aici. O altă problemă în acest caz priveşte incompatibilitatea şefului CSM, Bogdan Mateescu, care a decis suspendarea magistraţilor, deşi, în ianuarie 2021, înainte de deschiderea dosarului disciplinar, Ileana Alexandru formulase o sesizare împotriva lui la Inspecţia Judiciară. Şeful CSM a trecut din nou peste lege şi a refuzat să se abţină de la discutarea suspendării.

Mai mult, suspendarea din funcţie a fost iniţiată de şeful CSM Bogdan Mateescu, aşa cum ne-a obişnuit deja, tot cu încălcarea legii, în condiţiile în care art. 52 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede că suspendarea din funcţie pe perioada derulării procedurii disciplinare se dispune din oficiu de către Secţia pentru judecători sau la propunerea inspectorului judiciar.

Neluţa Tudorache a formulat şi o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnalând, printre altele, comiterea mai multor infracţiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calităţi oficiale şi trafic de influenţă - atenţie! - comise la vârful CSM, nu oriunde. Aceasta a sesizat şi hărţuirea sa prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călăraşi, sub mandatul domnului George Şerban Cătălin, actualul secretar de stat la Justiţie, prin refuzul conducerii de a-i adapta norma de lucru şi încălcarea condiţiilor de muncă, dar şi presiunile la care a fost supusă pentru emiterea unor soluţii, deci presiuni pentru emiterea unor soluţii în dosare, fiind forţată să lucreze până la epuizare fizică, factori care au generat demisia sa forţată, din cauza stării precare de sănătate.

Proba abuzului Secţiei pentru judecători cu privire la suspendarea nelegală din funcţie a judecătorului Tudorache este reprezentată de decizia definitivă prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat măsura dispusă, pentru motive de nelegalitate, constatând că, în lipsa unor acuzaţii concrete care să fie formulate printr-o rezoluţie motivată a Inspecţiei judiciare, măsura dispusă nu se justifică.

Modul extrem de agresiv în care s-a acţionat în acest caz ne face să ne întrebăm pe cine au deranjat aceşti magistraţi, de au fost supuşi unui asemenea tratament abuziv?

Un alt subiect controversat îi are ca protagonişti pe preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, şi pe fostul judecător George Cătălin Şerban, pensionat în 2021, numit secretar de stat la Ministerul Justiţiei, prin decizie a premierului Cîţu. În ultimul an, George Cătălin Şerban a fost secretar general al CSM, iar înainte să ajungă în CSM, judecătorul Şerban a fost şi preşedinte al Tribunalului Călăraşi.

Presa a dezvăluit că judecătorul Şerban a fost numit în funcţia de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale preşedintelui Bogdan Mateescu, chiar dacă legea nu dă dreptul şefului CSM să delege secretarul general şi aceeaşi lege prevede că secretarul general este numit de către plenul CSM. Însă Mateescu l-a numit în funcţia de secretar general al CSM pe Şerban, pe lângă lege şi cu ocolirea celorlalţi membri ai CSM.

Deşi cazurile semnalate azi au fost extrem de mediatizate şi au făcut subiectul mai multor articole de presă, măsurile întârzie să fie luate. Alţi magistraţi competenţi şi integri vor cădea victime ale acestui sistem corupt. Cine are interes să muşamalizeze asemenea abuzuri? Oare cine?

Dumitru Coarnă, deputat al PSD Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al PNL şi îi dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, aş vrea să vă aduc în atenţie un subiect care face obiectul unei iniţiative legislative care vizează reglementarea traseelor turistice din zonele colinare.

În afară de reglementarea traseelor în zona montană, şi aceea cu multe lipsuri, nu avem legislaţie pentru traseele turistice şi organizarea de drumeţii în zonele turistice.

La ora actuală, nu sunt reglementate prin lege traseele de cicloturism, nici traseele ecvestre, nici traseele de drumeţie pedestră cu specific tematic şi cu atât mai puţin nu există norme clare pentru prevenirea accidentelor sau intervenţia în caz de accident în aceste zone.

Practic, vedem că avem un vid legislativ major referitor la amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice în ansamblul lor. Această situaţie lasă, de cele mai multe ori, la decizia autorităţilor locale şi ale ONG-urilor să vină cu tot felul de soluţii şi variante. Sunt şi probleme cu amenajarea acestor trasee care nu pot fi rezolvate fără bază legală, de exemplu, cele care implică utilizarea respectiv traversarea diferitelor tipuri de proprietăţi.

Sibiul este unul dintre judeţele care are o bună practică în acest sens, unde Consiliul Judeţean s-a preocupat de acest subiect şi a demarat un program intitulat "Anii drumeţiei", în cadrul căruia au elaborat un ghid de bune practici şi alte materiale care să sprijine amenajarea de trasee turistice, mai ales cele din zonele colinare. Cu sprijinul lor, am lucrat la o propunere de lege pe care am şi depus-o, care are ca obiect crearea unui cadru normativ care să sprijinire organizarea şi promovarea activităţilor de drumeţie, de cicloturism sau cele de tip ecvestru, în mod special şi în mod unitar în zona colinară şi peste tot în ţară. Este necesară o legislaţie care să prevadă norme clare, valabile la nivel naţional, şi să fie uşor de recunoscut de turişti.

Mi-am propus un catalog al traseelor turistice care să fie public, astfel încât cei interesaţi să ştie unde pot merge în drumeţie, în siguranţă. Autorităţile publice locale sau ONG-urile vor putea crea trasee turistice şi vor deţine un paşaport turistic pentru fiecare traseu de drumeţie administrat.

Realizarea unui set de reguli şi a unor şabloane pentru marcarea şi signalistica traseelor turistice este o reglementare necesară la nivel naţional, pentru a facilita activitatea autorităţilor şi a tuturor celor care vor să organizeze activităţi în aer liber, pentru promovarea turismului şi siguranţa turiştilor, precum şi pentru protejarea mediului.

Sper ca în acest demers să am sprijinul colegilor mei deputaţi şi senatori, pentru ca acest proiect să fie adoptat de Parlament în cea mai bună formă posibilă.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja? Nu este.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu este?

Dau cuvântul domnului deputat Marian Cruşoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Investiţiile în infrastructura judeţului Constanţa continuă".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În judeţul Constanţa, trei proiecte de infrastructură rutieră vor fi finanţate prin Programul Operaţional de Transport 2021-2027. Conform planurilor de investiţii care vor fi derulate de Ministerul Transporturilor pentru perioada 2020-2030, aceste trei proiecte sunt prinse pentru finanţare din fonduri nerambursabile pentru judeţul nostru - Drumul expres Alternativa Techirghiol - lungime estimată 27,5 kilometri, cost estimat 153,6 milioane euro - o soluţie pentru toţi cei care locuiesc în sudul litoralului şi folosesc acest drum, în scop de serviciu sau de altă natură.

De asemenea, este în sprijinul agenţilor economici, al transportatorilor şi este o înlesnire a călătoriei pentru cei care vin să viziteze litoralul.

Varianta de ocolire Mangalia - lungime estimată la 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro, ce va scoate traficul greu, de mare tonaj, în afara Mangaliei şi va genera premisele necesare extinderii reţelei de transport naţional şi internaţional.

Modernizare drum existent, extindere la 4 benzi şi conexiune la noul nod rutier de pe A4, pentru sectorul de drum A4 Cumpăna - DN39 Constanţa - lungime estimată la 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro.

Din calitatea mea de membru al Comisiei parlamentare de transport şi infrastructură, urmăresc îndeaproape investiţiile ce urmează să fie derulate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în judeţul Constanţa. Construirea şi modernizarea de drumuri sunt esenţiale pentru a da mai multe oportunităţi de dezvoltare judeţului Constanţa. O infrastructură rutieră bine pusă la punct, conectată, are, fără doar şi poate, un efect hotărâtor pentru bunăstarea constănţenilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a spulbera toate îndoielile lansate în spaţiul public, "Alternativa Techirghiol" rămâne un proiect prioritar pentru Constanţa - care va fi finanţat - şi voi continua să vă informez despre acesta. Sper ca actualul ministru al transporturilor să dovedească în scurt timp că îi pasă şi de Constanţa, având în vedere că de multe ori au fost miniştri care au promis mult şi au făcut foarte puţin sau nimic pentru infrastructura judeţului nostru.

Cu cât îndeplinim mai repede obiectivele de investiţii în infrastructura rutieră, cu atât mai repede România şi, mai ales judeţul Constanţa, vor trece la următorul pas de dezvoltare, ceea ce va însemna o viaţă mai bună pentru fiecare cetăţean român.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - independenţa justiţiei.

În aceste zile asistăm la o adevărată "execuţie" a unor magistraţi din România, unii dintre ei extrem de vocali şi cunoscuţi apărători ai statului de drept. În această situaţie s-a aflat, zilele trecute, judecătorul Cristi Dănileţ, care a fost exclus din magistratură pentru câteva postări private pe reţelele de socializare. Să nu uităm că judecătorul clujean Cristi Dănileţ a fost unul dintre cei mai vocali luptători împotriva atacurilor asupra justiţiei. Din păcate, nu este singurul magistrat "executat" din punct de vedere profesional, iar cazuri similare, însă cu pedepse mai puţin aspre, sunt sesizate în întreaga ţară.

Acţiunea seamănă tot mai mult cu un atac asupra justiţiei, orchestrat din zona politică, şi care are ca scop intimidarea magistraţilor implicaţi în lupta anticorupţie. Practic, această acţiune pare un avertisment dat judecătorilor din întreaga ţară, care nu vor să se conformeze cu planurile monstruoasei coaliţii PNL-PSD, sub înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis.

Statul de drept, dragi colegi, este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democraţii funcţionale, bazate pe separaţia puterilor statului în legislativă, executivă şi judecătorească.

Perioada 2017-2019 a presupus un atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei, încercându-se readucerea sistemului judiciar la starea anterioară aderării la Uniunea Europeană.

Modificările aduse Legilor justiţiei, Codului penal şi Codului de procedură penală au inversat sensul progreselor în ceea ce priveşte independenţa instituţiilor judiciare şi lupta împotriva corupţiei.

Am ajuns astfel ca ultimul raport MCV să conţină numeroase cartonaşe roşii pe care ni le-a arătat Uniunea Europeană pentru că nu ne-am îndeplinit obiectivele de reformare a sistemului de justiţie.

Problemele legate de justiţie şi semnalate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare sunt motivul pentru care România nu este încă în spaţiul Schengen.

Cazul Dănileţ, stimaţi colegi, este doar începutul unei furtuni care poate afecta atât justiţia, cât şi întreaga societate românească.

În calitate de membru al Parlamentului României, trag un semnal de alarmă serios cu privire la derapajele grave care se produc în forurile profesionale din Justiţie.

Nu uitaţi că, în 2017, am avut parte de cele mai mari proteste de stradă de după Revoluţie din cauza atacului asupra justiţiei. Şi eu am ieşit atunci în stradă, alături de soţia mea, de prietenii mei şi de alte câteva sute de mii de români, pentru a încerca să apărăm astfel justiţia. Şi acest lucru s-ar putea repeta, dacă politicul încearcă să sufoce justiţia.

România are nevoie de o justiţie independentă, eficientă şi accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale românilor, interesele generale ale societăţii şi democraţia.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR Alba.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure? Nu este.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Libertate şi democraţie".

Suntem în acea perioadă a anului în care comemorăm victimele Revoluţiei din decembrie 1989. Ne aducem aminte de ce s-a întâmplat atunci şi devenim cu toţii pioşi. Unii chiar promit că vor face lucruri şi că vor fi mai buni pentru a onora amintirea celor care şi-au dat viaţa pentru ca noi să ne aflăm în această clădire şi să-i reprezentăm pe cetăţenii români în deplină libertare şi conform principiilor democraţiei. Dar să nu uităm că ne aflăm în această clădire care a fost ridicată pentru a proslăvi lipsa de libertate, dictatura unui singur om care s-a crezut mai presus decât toţi ceilalţi şi care cerea ca o întreagă ţară să se prefacă şi să joace într-o scenetă de prost gust.

Paradoxal, din această clădire trebuie ca noi, cei de astăzi, cei pe care concetăţenii noştri ne-au trimis aici, cu speranţă şi încredere, să nu uităm unde suntem şi care e menirea noastră. Din nefericire, ultimele săptămâni ne-au arătat că nu suntem pe deplin convinşi de misiunea noastră şi unii dintre noi vor în continuare ca românii să fie indiferenţi la comportamentul nostru.

O parte dintre colegii noştri, cei care fac astăzi parte astăzi dintr-o coaliţie guvernamentală care părea complet contra naturii acum un an, au stabilit că putem avea o persoană cel puţin controversată la conducerea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Oare cum aţi putea să le explicaţi celor care şi-au dat viaţa în decembrie '89 o astfel de numire?

Am pomenit această numire, pe care nici măcar în gând nu ar fi trebuit să o avem, pentru a vă atrage atenţia că restauraţia sistemului pesedist de pe vremea lui Adrian Năstase, cu Rodica Stănoiu la Ministerul Justiţiei, nu este o soluţie politică pentru România de astăzi. Tocmai acel sistem viciat şi profund corupt, pus la cale de fostul preşedinte al PSD, este sursa raportului anual pe justiţie pe care îl cunoaştem cu toţii ca MCV. În 15 ani nu doar că nu am fost în stare să reparăm ce a stricat Adrian Năstase, dar am reuşit să rămânem acelaşi copil-problemă al Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul de justiţie. Am inventat Secţia Specială pentru a intimida magistraţii şi acum CSM a început să excludă magistraţi pentru postări pe reţelele sociale. Mesajul e cât se poate de clar - restauraţie pe toate liniile, indiferent de cost.

Ştiu că nu vă pasă de costuri, pentru că nu le-aţi plătit niciodată. Ele sunt mereu plătite de cetăţeni, aşa că la nivel politic nu are niciun sens să vă asumaţi vreo responsabilitate. Aveţi un electorat stabil care vă votează indiferent de excesele pe care le faceţi şi cărora le aruncaţi cu regularitate câte ceva din bugetul naţional. Nu întâmplător nu aveţi nicio dorinţă de a desfiinţa pensiile speciale. Ele şi alte instrumente bugetare sunt instrumentele prin care vă asiguraţi că puteţi controla cetăţenii naivi ai acestei ţări.

Acum vă pregătiţi discursurile pentru a comemora Revoluţia din decembrie ʾ89. O spun cu tristeţe, dacă vocea celor căzuţi pentru ca dumneavoastră să fiţi aici s-ar face auzită, niciunul dintre cei care nu redau acestei ţări demnitatea libertăţii nu ar trebui să mai fie ales al neamului. Sunt convins că orice apel aş face ar avea ecouri minime în mintea şi în sufletul dumneavoastră. Dar ruşinea acestor ani nu trebuie să se şteargă niciodată şi, aşa cum ne aducem aminte de Nicolae Ceauşescu şi de regimul său pentru a ne asigura că nu vom mai trece din nou prin asemenea suferinţe, trebuie să ne aducem aminte şi de dumneavoastră şi de aceşti ani teribili.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dintre colegii înscrişi la cuvânt în sală mai este doar domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi voi începe declaraţia politică de astăzi, 15 decembrie 2021, cu trei titluri din presa locală buzoiană:

"Trafic restricţionat pe E85. Accident cu 3 victime" - articol apărut în presa locală pe 10 decembrie;

"Trafic restricţionat pe E85. Două victime" - articol apărut în presa locală pe 12 decembrie;

"Carambol, patru maşini implicate, un rănit" - ştire în presa locală din Buzău din 14 decembrie, ieri adică.

Probabil acum, când eu vorbesc în faţa dumneavoastră, cineva e rănit într-un alt accident nefericit care se petrece pe acelaşi drum DN2E85, drumul care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat, un drum pe care accidentele rutiere se petrec cu o frecvenţă uluitoare. Drept dovadă v-am expus titluri din presa locală care descriu accidente petrecute aproape zi de zi, dar aş dori să adaug că în ultimii trei ani au avut loc 106 accidente soldate cu 16 morţi şi 189 de persoane vătămate corporal.

Porţiunea de drum care se întinde doar pe 13,5 km, dar care are o lăţime de doar două benzi, câte una pe sens, traversează localităţile Mărăcineni, Gura Câlnăului, Potârnicheşti, Poşta Câlnău, apoi străbate o zonă de şes până la intrarea în localitatea Oreavu.

Probabil pentru mulţi dintre noi aceste date nu sunt o noutate, însă însuşi faptul că ne-am obişnuit să ascultăm şi să vedem astfel de evenimente reprezintă o problemă socială foarte importantă.

Multe state europene fac investiţii pentru dezvoltare, creşterea nivelul de trai, inovaţie, eficientizarea activităţii de zi cu zi, însă România este încă la stadiul de investiţii pentru siguranţa în trafic cu care este oricum în urmă cu zeci de ani, în comparaţie cu statele comunitare.

Solicit şi prin această declaraţie politică, aşa cum am făcut-o deja prin întrebările adresate CNAIR, precum şi în discuţiile purtate cu ministrul transporturilor, lărgirea DN 2E 85 la 4 benzi pe porţiunea care leagă municipiul Buzău de municipiul Râmnicu Sărat.

Este imperios ca această investiţie să se concretizeze! Oamenii mor pe drumurile pe care noi le numim naţionale, europene, pe când acestea sunt nişte uliţe pentru trăsurile din secolul al XVIII-lea, dacă ne raportăm la statele europene civilizate.

Îmi iau angajamentul să trimit săptămânal titlurile din presa locală la Ministerul Transporturilor până când vor fi întreprinse măsurile concrete pentru investiţii în lărgirea drumului naţional, implicit pentru protejarea de vieţi şi siguranţa în trafic.

Mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Nu mai sunt colegi în sală.

Vor mai depune declaraţii în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban şi doamna deputat Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Sebastian-Ioan Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, domnul deputat Brian Cristian, domnul deputat Filip Havârneanu, domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Cu acestea, declar prima parte a şedinţei de astăzi închisă.

O zi frumoasă!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România nu este groapa de gunoi a nimănui"

Împreună cu colegul meu, Alexandru Kocsis, am depus o iniţiativă legislativă prin care stabilim clar că introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. Adică, orice deşeu care nu poate fi folosit în economia circulară nu mai poate fi adus, sub niciun pretext, în România.

Pentru a înţelege mai bine, economia circulară presupune un sistem de producţie şi reutilizare a deşeurilor, acesta fiind utilizat în multe domenii, de la industria alimentară, la modă, de la energie, la industria auto. Adică, poţi aduce deşeuri doar pentru a fi reciclate sau folosite drept combustibil. Tocmai de aceea, am prevăzut foarte clar că pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deşeurilor amestecate de mai multe tipuri, nesortate sau care conţin impurităţi într-o proporţie mai mare de 1% şi fără să se prezinte documente de provenienţă.

Asta înseamnă că, dacă nu dovedeşti că deşeul poate fi în totalitate reciclat sau folosit în industrie, nu mai este primit în ţară! Practic, nu mai permitem amestecurile de deşeuri, în care operatori economici inconştienţi ascund gunoaie şi inundă România. Deoarece acel maximum de 1% impurităţi, când vorbim de transporturi medii de sute de tone, înseamnă mii şi mii de kilograme de deşeuri care ajung la gropile de gunoi sau, mai grav, arse ilegal pe câmpurile patriei. Cât despre cei care îngroapă România în gunoaie, am decis să îi lovim acolo unde doare mai tare - profitul lor. Tocmai pentru că, până acum, diferenţa uriaşă între câştiguri şi amenzile primite i-au făcut pe mulţi să nu le pese de mediu sau de concetăţeni, am prevăzut, pentru prima dată în legislaţia noastră, ca "veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în care a funcţionat fără deţinerea autorizaţiilor de mediu corespunzătoare se confiscă".

Dacă minţi în acte şi aduci deşeuri care nu pot fi valorificate, îţi pierzi toţi banii obţinuţi din această activitate. Iar pentru a fi siguri că măsura noastră va avea un impact real, am dublat-o prin următoarele prevederi: "în urma constatării unor abateri repetate de la legislaţia privind protecţia mediului, odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale a amenzii, se va putea dispune suspendarea sau anularea autorizaţiilor deţinute, după cum urmează: dacă o persoană juridică săvârşeşte două fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 6 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţia de mediu va fi suspendată pe o perioadă de 3 luni; dacă o persoană juridică săvârşeşte mai mult de trei fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 12 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţiile de mediu vor fi anulate".

Toate aceste măsuri, care, credem noi, ar fi trebuit să existe deja, le-am dublat prin solicitarea expresă către Ministerul Mediului de a reduce punctele de trecere a frontierei pentru deşeuri de la 77, la doar 15. Acest lucru se putea face încă din 2006, însă alţii l-au trecut cu vederea. Noi, nu! Doar în acest mod, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu vor putea fi cu adevărat eficienţi şi vor putea pune în aplicare corect tot ce am prevăzut mai sus, în iniţiativa noastră legislativă.

Mă aştept ca această iniţiativă să stârnească furia unor cercuri de interese şi să avem opoziţie sau întârzieri din partea cui nici nu te aştepţi, însă măsurile sunt bune, necesare şi de prea mult timp trecute cu vederea. Doar aşa putem trece de la declaraţii sforăitoare, politicianiste, la fapte de care chiar au nevoie cetăţenii şi mediul înconjurător din România. Şi nu ne-am oprit aici în schimbările legislative propuse în legislaţia mediului, ultimele dintre ele vi le voi prezenta în doar câteva zile, cu voia dumneavoastră.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNRR - o şansă unică"

Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Adoptarea acesteia permite începerea implementării PNRR şi reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului reglementează în detaliu cadrul instituţional pentru implementarea PNRR şi stabileşte fluxurile financiare, de monitorizare, verificare şi control a utilizării fondurilor alocate.

Astfel, MIPE va exercita toate atribuţiile de monitorizare, verificare, control şi constatare, întocmire şi semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate. O noutate faţă de proiectul iniţial al ordonanţei o reprezintă implicarea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională în implementarea unor investiţii din domeniile educaţie, sănătate şi social.

Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiţii şi a MIPE. Actul normativ reglementează modalitatea de alocare a fondurilor către instituţiile care coordonează implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare şi prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum şi a finanţării naţionale, dacă este cazul.

De asemenea, actul normativ stabileşte activităţile pe care trebuie să le îndeplinească instituţiile care coordonează realizarea de reforme şi investiţii. Reamintesc că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să fie acoperite nevoile României şi să fie urmărite concomitent priorităţile Comisiei Europene: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, coeziunea socială şi teritorială, sănătatea şi rezilienţa economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din anul 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranşă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni. Reamintim că din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro - împrumut acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"E timpul ca statul să scrie o poveste cu final fericit"

Adriana are 10 ani şi i-a cerut lui Moş Crăciun o ciocolată mare şi câteva bomboane. Daniela este în clasa I şi îşi doreşte un suc cu pai, o ciocolată, o pungă cu pufuleţi şi un pachet cu biscuiţi. Emanuel, un copil într-un sat din Vaslui, l-a rugat pe Moş Crăciun să facă o magie şi să-i îndeplinească o dorinţă: să îl sune părinţii, mama, tata şi toţi fraţii. "Mă numesc Emanuel şi sunt luat în plasament". În judeţul Dâmboviţa, o familie cu cinci copii trăieşte într-un grajd: "De 7 ani stăm aici. Nu avem nici acte. Iarna e crunt". În Sectorul 1, Maria, o fetiţă de 12 ani, are grijă de mama ei nevăzătoare. Tatăl le-a părăsit. Cele două locuiesc între patru pereţi reci, fără curent, fără baie, cu o bucătărie într-o baracă în fundul curţii şi un WC tot în fundul curţii. În capitala României, în 2021.

În afara bulei noastre confortabile, aceasta este România profundă, România dureroasă. România reală. În fiecare an, în prag de sărbători, presa scrie despre astfel de cazuri, unii dintre noi facem donaţii mai mici sau mai mari şi credem că pansăm o rană. Dar an de an, această rană este tot mai adâncă şi tot mai greu de vindecat.

Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuşi riscului de sărăcie şi, implicit, de excluziune socială, iar România se afla, în 2020, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de statistică, cu unul din trei copii expuşi acestui risc.

Copiii au fost mai vulnerabili la efectele crizei, iar cei care se aflau în această situaţie, fie din cauza sărăciei, a stării de sănătate sau a marginalizării în educaţie, au devenit şi mai vulnerabili în pandemie.

Peste 23% dintre români nu îşi permit un trai decent, dublu faţă de ţările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane şi jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar şansele de a se desprinde din această situaţie sunt infime.

Înainte de pandemie, datele INS arătau că peste 4,6 milioane de români erau considerate sărace. În 2021, numărul lor este de circa 4,5 milioane. Dar nu pentru că unii şi-au depăşit condiţia, ci pentru că populaţia a scăzut din cauza migraţiei şi a deceselor. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulţi români se confruntă cu lipsuri.

Instituţii de top, precum Banca Mondială, au enunţat diverse politici esenţiale pentru eradicarea sărăciei:

• accesul la educaţie este un pilon al eradicării sărăciei şi are potenţialul de a fi unul dintre cei mai importanţi "egalizatori" ai societăţii;
• accesul la oportunităţi egale de ocupare reprezintă un aspect esenţial pentru toate persoanele, în special în zonele rurale;
• accesul egal la servicii publice, precum sănătate, locuinţă adecvată, apă curentă şi servicii de salubritate, are potenţialul de a întrerupe ciclurile de excluziune.

Eradicarea sărăciei nu se face prin creşteri din pix de venituri sau ajutoare nelimitate, ci prin politici majore critice pentru problema incluziunii sociale, prin investiţii şi dezvoltare. Este un subiect de lungă dezbatere, şi nu doar atât. Este un subiect de strategie naţională şi abordare transpartinică, nu de monopol socialist al retoricii de "luptă de clasă".

Avem sute de ONG-uri care au grijă de copiii vulnerabili, mii de oameni cu suflet mare care donează. E timpul ca şi noi, cei din arena publică, să fim parte dintr-o poveste care poate avea final fericit. Ţine doar de noi.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Explozia preţurilor la îngrăşăminte"

O serie de culturi agricole importante din întreaga lume sunt în pericol, după ce livrările limitate şi preţurile crescute la îngrăşăminte i-au făcut pe fermieri să limiteze cantităţile folosite, iar acest lucru majorează riscurile la adresa securităţii alimentare mondiale.

Motivul principal pentru această situaţie are legătură cu o creştere continuă a preţurilor cărbunelui şi a gazelor naturale. China şi Rusia, cei mai mari producători ai lumii, şi-au restricţionat exporturile pentru a se asigura că fermierii locali sunt suficient aprovizionaţi.

Problemele legate de lanţurile de aprovizionare şi costurile ridicate de transport reprezintă un factor pentru creşterea preţurilor. Pieţele de materii prime agricole au de câştigat de pe urma acestor explozii a preţurilor la îngrăşăminte, în condiţiile în care traderii se pregătesc de potenţiale penurii, în timp ce costurile în creştere legate de inputuri ameninţă să reducă randamentele recoltelor.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a calculat că indicele mondial al preţurilor la alimente este la cel mai ridicat nivel de după anul 2011.

Conform datelor unor analişti în domeniu, oferta limitată de îngrăşăminte se va agrava la începutul anului următor. Fermierii din Europa, America de Nord şi Nordul Asiei ar trebui să îşi majoreze achiziţiile de îngrăşăminte înaintea campaniei de primăvară. Problema este că producători importanţi de îngrăşăminte, precum China, Rusia şi Egipt, deja au limitat exporturile pentru a-şi asigura aprovizionarea pieţei interne.

În Europa, creşterea dramatică a preţurilor gazelor ameninţă să dea amploare crizei îngrăşămintelor.

Situaţia la nivel naţional este şi mai îngrijorătoare, având în vedere că principalul producător de îngrăşăminte, Azomureş, a anunţat la începutul săptămânii trecute că îşi va înceta temporar activitatea din cauza preţurilor ridicate la gaze şi energie electrică.

Azomureş este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul naţional. Compania furnizează 50% din îngrăşămintele utilizate în fermele româneşti şi asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanţilor în asigurarea securităţii alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Este imperios necesar să se găsească o soluţie la criza actuală. Dacă preţurile cărbunelui şi gazelor naturale se vor menţine la nivelurile actuale, atunci, cu siguranţă, vom asista la creşteri şi mai mari ale preţurilor la alimente.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Internaţională a Minorităţilor Naţionale"

"Aproape întotdeauna, minoritatea creativă entuziastă a făcut lumea mai bună", Martin Luther King Jr.

La data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat "Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase", primul document internaţional care garanta respectarea drepturilor minorităţilor în cadrul general de apărare a drepturilor omului.

În articolul 2.1 al declaraţiei se stipula faptul că "persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (denumite în continuare persoane aparţinând minorităţilor) au dreptul de a se bucura de propria cultură, de a profesa şi de a practica propria religie şi de a-şi folosi propria limbă, în privat şi în public, în mod liber şi fără amestec sau orice formă de discriminare". În acelaşi document se menţiona că "Statele trebuie să protejeze existenţa identităţii naţionale sau etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor pe teritoriul lor şi să încurajeze condiţiile pentru promovarea acelei identităţi ".

Din 1992 şi până în prezent o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie ca zi a minorităţilor naţionale.

România s-a alăturat acestui context internaţional prin aprobarea H.G. nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale.

În anul 2017 membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, printre care m-am aflat şi eu, a iniţiat propunerea legislativă care s-a materializat în Legea nr. 247/2017, promulgată la 7 decembrie a aceluiaşi an de preşedintele României, prin care s-a instituit la 18 decembrie - Ziua Minorităţilor Naţionale din România.

Din 1992, conturarea unui sistem de protejare a drepturilor de identitate culturală a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi asigurarea participării lor active în toate domeniile vieţii politice, culturale şi socio-economice din România a reprezentat o prioritate politică pentru toate guvernele româneşti.

În Convenţia-Cadru - primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale, adoptat la Strasbourg de statele Uniunii Europene la 1 februarie 1995 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1998 - se stipulează faptul că "bulversările istoriei europene au arătat că protecţia minorităţilor naţionale este esenţială pentru stabilitatea, securitatea democratică şi pacea Europei" şi că "o societate pluralistă şi cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare care să le permită să-şi exprime, să păstreze şi să dezvolte această identitate".

România a fost primul stat european care a ratificat Convenţia-Cadru la data de 29 aprilie 1995.

Ziua minorităţilor naţionale ne oferă prilejul să menţionăm contribuţia semnificativă a minorităţilor la constituirea patrimoniului cultural şi spiritual românesc şi, totodată, să evidenţiem rolul acestora la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi ţările lor mamă.

Sărbătorirea la nivel naţional a acestei zile este dovada respectului şi a acceptării diversităţii, a existenţei unui mediu social, politic şi moral sănătos care promovează valorile culturale, identitatea etnică şi dialogul interetnic. Ea reprezintă conştientizarea faptului că diversitatea umană, culturală, lingvistică şi religioasă este o moştenire inestimabilă pentru generaţiile viitoare şi de aceea protejarea şi preţuirea sa reprezintă o datorie şi o onoare.

La mulţi ani minorităţilor din România şi de pretutindeni!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE - pe cale de a deveni realitate"

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre cele mai bune lucruri care i se putea întâmpla ţării noastre după ce a fost captivă atâţia ani în comunism. Avantajele cetăţeniei europene sunt simţite zilnic de către toţi românii. Astăzi, integrarea ţării noastre în structurile spaţiului comunitar mai face un pas înainte. După ce proiectul a avut parte de un drum anevoios, cu multiple contestaţii abuzive în instanţe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a semnat contractul de implementare a SITUE - Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE.

Prin realizarea acestui proiect, românii vor beneficia de proceduri de identificare electronică unitare şi reciproce la nivelul întregii Uniuni Europene. Instituţiile publice din ţară şi din Uniunea Europeană vor putea valida, pe baza nodului eIDAS, identitatea cetăţenilor europeni prin cartea de identitate electronică şi semnătura electronică calificată.

Astfel, SITUE va fi utilizat pentru autentificarea naţională şi transfrontalieră a persoanelor în relaţia cu furnizorii de servicii de eGuvernare şi va face posibilă comunicarea dintre infrastructura naţională de identificare electronică şi infrastructurile naţionale de identificare electronică ale altor state membre UE. Câteva activităţi din proiect cuprind: Managementul proiectului, achiziţie servicii de realizare sistem informatic, informare şi publicitate şi echipamente pentru echipa de management, implementarea soluţiei informatice, instruirea echipei de proiect, informare şi publicitate.

Telekom România Mobile Communications a fost desemnat câştigător al licitaţiei pentru implementarea acestui proiect extrem de important şi de util pentru cetăţenii români, cu atât mai mult pentru cei care locuiesc şi muncesc în străinătate. Durata de implementare a proiectului este de 8 luni de la semnarea contractului. Valoarea totală a proiectului este de 9.814.178,40 lei, inclusiv TVA, din care 8.277.312,31 lei reprezintă cofinanţare din partea Uniunii Europene, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Vom continua accelerarea implementării proiectelor pentru digitalizare astfel încât şi România să recupereze, într-un timp cât mai scurt, decalajele faţă de celelalte ţări europene.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Majorarea salariului minim, a alocaţiilor şi a pensiilor, de la 1 ianuarie, sunt măsuri posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creştere economică sănătoasă, capabilă să susţină toate aceste majorări, fără a creşte sau impune noi taxe.

Astfel, datorită creşterii economice, produsă de măsurile liberale, putem majora salariul minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Putem indexa pensiile cu 10%. Pentru copiii sub 2 ani se va asigura plata unei alocaţii de 600 de lei lunar. Alocaţia pentru copiii între 2 şi 18 ani va creşte la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar.

De asemenea, pentru că am avut o creştere economică substanţială, o mare parte din bani s-au dus către investiţii şi către sănătate. Investiţiile, după primele nouă luni, sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult faţă de perioada similară a anului trecut şi dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Creşterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie şi să plafonăm preţurile la energie. Românii vor beneficia de plafonare şi compensare în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022. Plafonarea preţurilor se va face la valoarea de un leu kilowatt oră la curent electric şi 0,37 lei kilowatt oră la gaze. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic. Dacă preţul se duce peste un leu/kw, intervine plafonul.

Compensarea facturilor va avea o valoare de maximum 29 de lei pe lună pentru factura de curent electric şi maximum 33% pentru factura la gaze. Valoarea compensării este de 0,291 de lei pe kilowatt oră la curent electric.

Am promis la începutul anului creştere economică record şi un deficit bugetar mai mic, ca urmare a creşterii veniturilor, fără să creştem taxe, şi controlul cheltuielilor bugetare, şi ne-am ţinut de cuvânt.

Am văzut că un pachet social cu adevărat mai bun rezultă din performanţa economică, nu din îndatorare. A creşte pachetul social prin îndatorare sau suprataxare înseamnă a vinde românilor iluzii.

Deciziile populiste care nu ţin cont de performanţa economică fie pun pe fugă investitorii, fie plasează pe umerii copiilor povara plătirii cheltuielilor consumaţiei noastre. Ar fi ca şi cum am da o petrecere, şi la final noi, adulţii, am pleca de la masă şi am spune că o să plătească copiii.

Domnul Vasile Nagy:

"Corupţia din vămi"

Punctele de Trecere a Frontierei funcţionează în regim de trafic internaţional cu specific rutier, feroviar, portuar sau zona liberă, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul persoanelor şi mărfurilor peste frontieră.

Punctele de Trecere a Frontierei funcţionează în baza prevederilor acordurilor bilaterale dintre România şi statele vecine, respectiv a legislaţiei naţionale în vigoare, fiind atât în subordinea Sectoarelor Poliţiei de Frontieră şi Grupurilor de Nave de pe raza teritorială în care se află, cât şi în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Cea mai mare problemă pe care o are România şi pe care n-a rezolvat-o în ultimii ani este corupţia din vămi.

Deşi în ultimul deceniu au fost mai multe anchete ale procurorilor, care au dus la arestarea vameşilor, după mulţi ani, nu s-a rezolvat nimic. Inclusiv procurorii care îi anchetau de corupţie pe vameşi au ajuns, la rândul lor, să fie acuzaţi de corupţie.

Problemele cu corupţia în vămi sunt peste tot, atât la graniţa cu Republica Moldova, cât şi cu Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Nu putem spune că avem corupţie doar pe partea de Est sau de Vest.

Pe partea de Est corupţia permite intrarea ilegală a ţigărilor de contrabandă sau a băuturilor alcoolice, iar pe partea de Vest, spre Ungaria, scoatem ilegal din ţară inclusiv minore care ajung să fie exploatate sexual în Vestul Europei sau migranţi clandestini, sau copii care ajung la cerşit în diferite state europene.

Dacă s-ar scrie o istorie a şpăgii, cu siguranţă, un capitol important ar fi alocat celei din vămi. Începând de la "micul" vameş, până la funcţionari de rang înalt, această practică neortodoxă de la graniţele României a fost transformată dintr-un obicei local, într-o adevărată industrie care, conform mărturiilor unor foşti sau actuali vameşi, a ajuns să producă bani pe bandă rulantă în slujba unor cercuri de interese sau a unei camarile politice.

Există însă şi o semnificativă componentă a corupţiei induse de ofertă, este vorba de acel tip de plăţi neoficiale făcute către ofiţerii vamali doar pentru a-şi face datoria şi a nu pune piedici suplimentare şi nejustificate derulării unei operaţiuni.

Acest tip de corupţie este o barieră informală la adresa comerţului liber, importantă nu atât prin dimensiunea propriu-zisă, cât mai degrabă prin consecinţe, în sensul că au o pondere în luarea deciziilor de către potenţialii investitori care doresc să înceapă operaţiuni în România.

Este greu de stabilit corelaţia dintre mărimea plăţilor neoficiale în vamă şi eventuale pierderi ale bugetului public pe care plăţile neoficiale le induc.

Pe de altă parte, este clar că plata neoficială în vamă aduce un câştig, altminteri ar fi nejustificată economic.

Aceasta este corupţia indusă de către cerere, adică de către firme, prin care acestea cumpără un avantaj competitiv.

Lucrători ai statului sunt organizaţi în vaste reţele constituite pentru luarea de mită, în care pot fi implicaţi nu numai vameşi şi poliţişti de frontieră, ci şi şefi de instituţii cu atribuţii în domeniu, cât şi poate oameni politici.

Vămile din România nu au nici personal suficient, nici tehnologie digitală, mai ales pe partea cu Republica Moldova şi Ucraina. Iar una dintre marile condiţii pentru a fi primiţi în spaţiul Schengen este tocmai tehnologia digitală pentru depistarea transporturilor ilegale.

Trebuie să facem investiţii masive pentru a cumpăra tehnologii digitale de ultimă generaţie, mai ales la vămile externe ale Uniunii Europene, cum sunt cele cu Ucraina şi Republica Moldova.

Avem nevoie de scannere, cântare şi sisteme IT pentru monitorizarea transporturilor sau persoanelor care trec graniţa. Momentan, multe vămi din România funcţionează la nivel de anii ‘90.

Presiunea este mult mai mare pe România, la graniţele externe, deoarece avem vămi cu state controlate de Rusia. Atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, Rusia are mari interese şi joacă dur de fiecare dată. Tocmai din acest motiv autorităţile române trebuie să fie eficiente.

Criminalitatea organizată colcăie la frontiera României, indiferent că ne uităm spre Republica Moldova, Bulgaria sau Serbia. În acelaşi timp, interlopi sau infractori români ajung să treacă fără probleme graniţele ţării, deşi sunt daţi în urmărire.

Dacă România ar fi parte din spaţiul Schengen, ar putea creşte fluxul de migranţi clandestini pe teritoriul ţării noastre, deoarece, în lipsa tehnologiilor şi cu ajutorul corupţiei din vămi, traficanţii de migranţi vor reuşi să-i introducă mult mai uşor în spaţiul european, iar odată ajunşi în România, nimic nu-i va mai opri să ajungă în Italia sau Franţa.

Spaţiul Schengen nu are nicio treabă cu legile din justiţie, ci testează capacitatea unui stat de a proteja frontierele externe ale UE.

România nu este capabilă să asigure securitatea spaţiului european.

Fără un plan general de reformare a vămilor şi digitalizarea acestora, probabil, multe state europene se vor opune aderării României la spaţiul Schengen. Nu ne-am asumat un astfel de plan, iar campaniile făcute doar pentru imagine nu au rezolvat nicio problemă.

Dacă mai vorbim şi de situaţia frontierelor maritime, devine tot mai clar că nu suntem capabili să asigurăm securitatea zonei europene.

Portul Constanţa este scăpat de sub control, iar Poliţia de Frontieră nu are capacitatea logistică şi digitală pentru a verifica tot traficul de pe Dunăre sau Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

În 2019 s-a descoperit o cantitate de 800 de kilograme de cocaină pe Dunăre, şi asta pentru că ambarcaţiunea care le transporta a avut probleme şi s-a răsturnat. Dacă traficanţii nu aveau probleme cu barca, ar fi introdus drogurile în România şi nu am fi aflat niciodată.

Dacă în România putem să ne amăgim că suntem pregătiţi şi competenţi să protejăm spaţiul Uniunii Europene, nu la fel consideră şi statele din Vestul Europei. Germania şi sateliţii săi - Austria şi Olanda, în primul rând - au fost cei care au refuzat aderarea României la Schengen.

Vilele vameşilor, pe care le arată acum televiziunile, sunt produsul aceluiaşi trafic ilegal, păstorit de oamenii legii.

Aceste fortăreţe nu au putut fi construite, presupun, din şpaga dintr-un singur an, ele sunt rodul unor ani de zile, în care filiera corupţiei nu a fost cercetată de oamenii legii şi de oamenii politici de decizie, ba dimpotrivă, aceasta a fost încurajată.

Ideea este că filierele de crimă organizată, cum este şi filiera din vămi, s-au transmis de la o guvernare, la alta, de la o putere politică, la alta. Au fost schimbaţi şefii, pentru contactul direct cu factorul politic, dar filiera a rămas.

De aceea, criminalitatea economică, în România, este de fapt una transpartinică.

Autorităţile şi experţii independenţi estimează că bugetul public pierde anual între un miliard de euro şi două miliarde de euro din contrabanda cu mărfuri nedepistată de la graniţele ţării.

Producătorii de ţigări consideră că traficul ilegal cu ţigarete dintre România şi Republica Moldova sau Ucraina aduce o pagubă de 650 de milioane de euro în fiecare an. Contrabanda cu alcool ar aduce şi ea o pagubă de 500 de milioane de euro, conform patronatelor din domeniu.

Este necesară suplimentarea personalului poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi a arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere.

România este ţara cozilor infernale la graniţe, cu kilometri de maşini la ieşirea şi la intrarea în ţară.

Domnul Radu Panait:

"Infrastructura rutieră din nord-vestul ţării este o prioritate!"

Judeţele Satu Mare şi Maramureş sunt două judeţe cheie pentru România. Auzim deseori că "acolo se agaţă harta-n cui", tocmai datorită poziţionării lor geografice.

Cele două judeţe despre care vă vorbesc sunt situate în zona de nord-vest a României, care este de altfel şi cea mai importantă din punct de vedere rutier, pentru că leagă Europa, rutele cele mai importante ale Uniunii Europene, de România. Zilnic, prin punctele de trecere ale frontierei din cele două judeţe, în special pe la PTF Petea, mii de persoane intră sau ies din ţară. Judeţul Satu Mare este poarta de intrare dinspre Ungaria prin PTF Petea şi Urziceni, dar şi dinspre Ucraina, prin Halmeu. Astfel este asigurat un flux internaţional de persoane şi mărfuri, care ar putea fi îmbunătăţit dacă autorităţile ar lucra, în primul rând, la dezvoltarea infrastructurii rutiere.

În ultimii ani, nenumăraţi investitori privaţi s-au îndreptat înspre cele două judeţe şi au contribuit astfel la dezvoltarea economiei, iar numărul lor ar putea fi şi mai mare dacă în paralel şi autorităţile ar lucra la crearea condiţiilor necesare pentru ca aceştia să investească în România.

Recent, ministrul transporturilor, domnul Grindeanu, a publicat un proiect de Plan Investiţional în Transporturi pentru perioada 2020-2030. Am constatat, cu uimire, că în acest Plan Investiţional, proiectele Cluj - Dej, Dej - Baia Mare - Halmeu, Baia Mare - Satu Mare sunt pe ultimele 3 locuri din lista de 26 de proiecte principale. Asta înseamnă că proiectele nu vor mai prinde finanţare europeană şi că, cel mai probabil, vor continua după 2030. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât, de exemplu, pe ruta Satu Mare-Baia Mare circulă zilnic aproximativ 13.500 maşini.

Ca să vă faceţi o idee, de la Satu Mare sau Baia Mare şi până în Cluj Napoca, şoferii fac aproximativ 3 ore. Până la Bucureşti, în jur de 10 ore. Din păcate aici nu vorbim doar despre orele pierdute în trafic. Anual au loc sute de accidente cu zeci, sute de morţi şi răniţi.

În mod straniu, aceste tronsoane au fost depunctate pentru că sunt considerate a fi cele mai poluante proiecte de drumuri din România, dar şi pentru faptul că nu e infrastructură duală, adică pe culoar de interes NATO. Astfel, aceste tronsoane au ajuns pe o listă de rezervă POT, cu toate că traficul în aceste zone este mult mai intens decât pe alte sectoare care au prins prioritizare. Aşadar, acestea sunt oare, cu adevărat, motivele sau, pur şi simplu, în zona de Nord-Vest nu sunt suficienţi primari PSD?!

Execuţia masterplanului de transport trebuie să înceapă cu aceste rute aflate la graniţa de vest, şi nu cu tronsoane care nu duc niciunde, doar de dragul politicianismului ieftin care zace în cei care azi ne conduc.

Solicit Ministerului Transporturilor şi domnului Grindeanu să îşi reevalueze poziţia şi să facă o prioritate din autostrada A3, cu începere din zona de nord-vest către Bucureşti, şi nu invers. Dacă ne dorim să susţinem legătura principală cu Uniunea Europeană, dar şi atragerea de investitori străini înspre România, Autostrada Transilvaniei trebuie începută şi continuată din Vestul ţării către Bucureşti, nu pe tronsoane aprobate din pix, care practic nu leagă nimic. Avem nevoie de un masterplan făcut pe nevoile ţării, nu pe culori politice!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"66 de ani de la admiterea României în Organizaţia Naţiunilor Unite"

Anul acesta, la data de 14 decembrie, am aniversat 66 de ani de la admiterea României în Organizaţia Naţiunilor Unite, prin adoptarea de către Adunarea Generală a Organizaţiei a rezoluţiei A/RES/995 (X). În cei 66 de ani de apartenenţă la ONU, România s-a afirmat ca susţinător şi apărător activ al valorilor şi principiilor ONU, precum şi al cooperării pe plan internaţional şi diplomaţiei multilaterale.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. Începând cu anul 2007, în calitate de ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat cu un număr important de agenţii şi instituţii ONU-siene cu activitate în domeniul dezvoltării. În toată această perioadă, ţara noastră şi-a reafirmat şi diversificat continuu profilul de membru ONU, având contribuţii semnificative la evoluţia generală a organizaţiei, la întărirea sistemului juridic internaţional, menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului şi a politicilor de dezvoltare globală.

După aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la ONU a inclus şi promovarea unor teme şi preocupări de interes pentru UE. Contribuţia României la activităţile organelor principale ale ONU a inclus asigurarea preşedinţiei celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, precum şi exercitarea mandatelor de membru nepermanent al Consiliului de Securitate (CS ONU), de membru al Consiliului Economic şi Social (ECOSOC), precum şi de membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO).

Totodată, calitatea de membru al ONU a permis României să aibă o participare de substanţă la activitatea agenţiilor specializate şi a programelor şi fondurilor de dezvoltare din sistemului ONU. Ataşamentul profund al României pentru Naţiunile Unite şi aportul la consolidarea multilateralismului în cadrul ONU-sian, atât de necesară pentru adaptarea la contextul global, reprezintă liniile de acţiune de bază ale politicii externe a ţării noastre, iar diplomaţia română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a contribui la progresul către o lume mai sigură, mai liberă şi mai prosperă.

Domnul Vasile Cîtea:

"Majorări de venituri pentru românii vulnerabili"

Partidul Social Democrat a fost întotdeauna în favoarea creşterii veniturilor românilor. Am susţinut de fiecare dată majorările de pensii, salarii sau alocaţii. De altfel, de fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creştere economică. Nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre perioadele în care la guvernare s-au aflat partide care pretindeau mereu că nu există bani în buget pentru a îmbunătăţi traiul românilor.

Ei bine, de data aceasta, odată cu revenirea PSD în Guvern, iată că s-au găsit bani, încât, de anul următor, cei vulnerabili să aibă venituri puţin mai mari. Şi ne referim aici la copii, la angajaţii pe salariul minim, dar şi la pensionari.

De la 1 ianuarie 2022, pensiile se vor mări. Punctul de pensie creşte cu 10%, de la 1.442 la 1.586 de lei. De asemenea, pensia minimă creşte cu 200 de lei, de la 800 la o mie de lei. În plus, în luna ianuarie, bătrânii vor mai primi un sprijin. Cei care au pensii între 1.000 şi 1.600 de lei vor primi un ajutor financiar, încât veniturile lor să ajungă la 2.200 de lei. Aceşti bani ar trebui să ajute 2,5 milioane de pensionari să mai facă faţă cheltuielilor cu facturile din această iarnă.

Alocaţiile copiilor cresc cu 20%. Alocaţia pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani va fi de 243 de lei, iar cea pentru copiii de până la 2 ani va ajunge la 600 de lei.

Toate preţurile au crescut foarte mult în ultimul an, astfel că decizia de majorare este un prim pas pentru a menţine puterea de cumpărare a românilor, având în vedere că rata inflaţiei a ajuns la 7,8% în luna noiembrie. Momentan s-au avut în vedere persoanele vulnerabile, însă, în viitorul apropiat, se vor lua măsuri pentru creşterea veniturilor tuturor românilor. Acest lucru şi-l doreşte întregul Partid Social Democrat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Harta puterii de cumpărare din România ne arată clar care sunt priorităţile de dezvoltare!"

Nu a existat legislatură şi sesiune parlamentară în care să nu vin să îmi exercit, cu onoare şi demnitate, mandatul de reprezentare ce mi-a fost acordat în primul rând de ieşeni. Am fost ales, ca şi dumneavoastră de altfel, să fiu o voce a nevoilor, dorinţelor, aspiraţiilor şi chiar a viselor românilor din judeţul meu. Însă, în calitate de parlamentar, am aceeaşi datorie faţă de întreaga regiune de Nord-Est şi, evident, faţă de toţi românii, oriunde ar fi ei.

Totodată, nu a fost moment, în cariera mea politică, în care să nu militez, în adevăratul spirit al social-democraţiei, pentru egalitate de şanse în dezvoltare. Ştim cu toţii că regiunea Moldovei istorice este nu doar cea mai săracă regiune din România, dar şi din întreaga Uniune Europeană!

Acum, un nou studiu, legat de puterea de cumpărare a românilor din diferitele regiuni ale ţării, mai aprinde o lumină asupra dezbinării ţării noastre.

Într-un studiu al unei mari companii de cercetare economică, Moldova are o putere de cumpărare de 2,5 ori mai mică decât media europeană. Este inutil să vă spun că Bucureştiul este aproape de media europeană, cu peste 13.000 de euro/an, asta însemnând cu 76% mai mulţi bani de cheltuială decât media naţională. Regiunea de Nord-Est se află la o treime din puterea de cumpărare a Uniunii Europene, la mare distanţă faţă de Vestul ţării, acolo unde şi acum se duce cea mai mare parte a investiţiilor şi a banilor guvernamentali. Milioane de români cer, în stradă, constant, o autostradă care să ne lege de celelalte regiuni ale ţării, mai ales cu Vestul, însă fosta guvernare face metrou în Cluj pentru 30.000 de călători. Este evidentă influenţa unor politicieni din acele judeţe, la Bucureşti însă trebuie să privim mai de sus decât de un interes mic, regional.

Cu tristeţe constatăm că această cruntă realitate nu dispare fără implicarea noastră, a tuturor! Nu este suficient că noi, parlamentarii din judeţele Moldovei, susţinem declaraţii politice. Este nevoie de implicarea întregii ţări nu pentru "Mica Unire" sau "Marea Unire", ci pentru "adevărata Unire", iar asta înseamnă discrepanţe mai mici între regiunile ţării! Adevărata Unire înseamnă autostrăzi care să lege toate regiunile istorice între ele, în toate cele patru puncte cardinale! Adevărata Unire înseamnă linii ferate de mare viteză şi legături aeriene. Abia aceste gesturi normale şi necesare vor contribui la o Românie mai puternică, cu o voce mai evidentă în Uniunea Europeană!

Când vă uitaţi pe orice hartă economică a României, pe orice hartă rutieră sau feroviară, sunt sigur că înţelegeţi care sunt priorităţile ţării noastre, nu am nici o îndoială! Însă, este nevoie şi de bunăvoinţă şi implicare, altfel istoria ne va arunca la coşul de gunoi al uitării, iar urmaşii noştri se vor strădui să ne uite! Să ne luăm un moment şi să ne gândim la moştenirea pe care o lăsăm acestei ţări...

Domnul George-Adrian Paladi:

"Autorităţile trebuie să protejeze buna-credinţă a consumatorilor"

În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, marile lanţuri de magazine, dar şi magazinele online se întrec în a-şi promova produse şi a anunţa campanii de reduceri masive şi promoţii.

Fireşte, acest lucru este cât se poate de normal şi de benefic atât pentru consumatori, cât şi pentru companii, făcând parte din cadrul natural al economiei de piaţă. De asemenea, magazinele alimentare cunosc o creştere semnificativă a vânzărilor, în special în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, specifice Crăciunului.

Cu toate acestea, într-o perioadă în care comportamentul consumatorilor este puternic influenţat social şi emoţional, există cazuri în care magazinele adoptă practici comerciale incorecte, în scopul exploatării acestui tip de comportament al consumatorului.

Lucrul a fost dovedit, în cursul lunii noiembrie, de campaniile de tipul Black Friday, analizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care a identificat numeroase nereguli în activitatea marilor operatori economici şi a aplicat sancţiuni semnificative care au fost intens mediatizate şi dezbătute la nivelul opiniei publice.

Consider că această abordare a autorităţilor este una corectă şi trebuie să continue şi în perioada sărbătorilor de iarnă.

Românii se preocupă, în această perioadă, de procurarea de cadouri pentru cei dragi, de pregătirea meselor tradiţionale de Crăciun şi de anul nou şi, după cum au dovedit-o studiile sociologic efectuate în ultimii ani, sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari decât în mod obişnuit pentru bunurile alimentare şi nonalimentare.

Prin urmare, este de datoria autorităţilor statului, în frunte cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, să protejeze buna-credinţă a consumatorilor. Se impune o intensificare a controalelor şi, în general, o vigilenţă sporită în supravegherea pieţei. Rolul acestei abordări nu trebuie să fie acela de a-i timora pe antreprenori, ci de a-i responsabiliza şi a le reaminti că un parteneriat corect între ei şi consumatori este cheia succesului pe termen lung. Solicităm, aşadar, tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu să manifeste o preocupare particulară pentru protejarea consumatorilor în perioada sărbătorilor de iarnă.

Doamna Elena Stoica:

"România revine la normalitate"

Ne apropiem de sfârşitul unui an foarte dificil. Un an în care pandemia ne-a pus din nou la încercare, un an al dezechilibrelor macroeconomice şi, nu în ultimul rând, un an greu, în special, pentru românii cu venituri mici.

Pe întreaga durată a pandemiei s-a resimţit lipsa măsurilor sociale, a unor politici publice care să vizeze direct cetăţenii, să sprijine menţinerea locurilor de muncă ori prin care să se dezvolte strategii sustenabile de prevenire şi combaterea a pandemiei.

Nu pot să nu amintesc aici criza politică în care a fost aruncată ţara din cauza unor viziuni şi abordări evident eronate privind viitorul României, completate de o serie de ambiţii politicianiste şi lupte de culise pentru acapararea puterii în stat.

Anul la finele căruia ne aflăm a fost unul de cotitură în ceea ce priveşte viitorul ţării. A fost nevoie de o criză sanitară, una economică şi una politică pentru a se ajunge la concluzia că PSD este singura formaţiune politică care poate aduce echilibru în actualul context politic şi social în care ne aflăm.

Constituirea actualei coaliţii de guvernare era o necesitate. Era singura soluţie menită să aducă stabilitate pe scena politică şi măsuri echilibrate pentru ieşirea din criza economică şi traversarea perioadei de pandemie cu pierderi minime de vieţi omeneşti.

Imediat ce miniştrii PSD şi-au preluat mandatele, au iniţiat o serie de măsuri de redresare a situaţiei existente şi de reevaluare a priorităţilor de etapă privind administrarea eficientă a resurselor.

Astfel, prima măsură a actualului Guvern a fost cea de rectificare bugetară, fiind luate fonduri neutilizate de la anumite ministere (Agricultură, Transporturi, Fonduri Europene), unde miniştri nu şi-au făcut treaba, şi dirijate către zone unde chiar era nevoie (Sănătate, Educaţie, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri cu impact pozitiv, atât în planul creşterii economice, cât şi în cel social, au fost luate imediat. Astfel, Ministerul Agriculturii a proiectat relansarea programelor de sprijin a fermierilor şi firmelor româneşti, pentru a sprijini producţia autohtonă, iar ministrul Finanţelor şi cel al Muncii au urgentat procedurile pentru aplicarea legii, astfel încât românii să beneficieze urgent de plafonarea tarifelor la gaze şi electricitate şi de compensare a facturilor. Normele de aplicare a legii în acest caz au fost avizate şi publicate în Monitorul Oficial în 27 noiembrie, deşi Legea intrase în vigoare de la 1 noiembrie.

De asemenea, măsurile au continuat cu revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor, prelungirea valabilităţii tichetelor de vacanţă pentru susţinerea domeniului HoReCa ori cu reluarea investiţiilor în Transporturi.

Toate acestea în mai puţin de o lună. Dacă există voinţă politică şi interes pentru ţară, orice problemă are şi o rezolvare. PSD dovedeşte asta şi o va face şi pe viitor prin luarea de măsuri concrete în interesul românilor.