Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Începem şedinţa dedicată prezentării declaraţiilor politice şi intervenţiilor de astăzi, 23 martie 2022.

Algoritmul îl cunoaşteţi, nu îl mai repet.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu, dacă este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Locuinţe pentru tineri - siguranţă pentru viitor".

Stimaţi colegi,

Problema locuinţelor este complexă şi delicată, pe de o parte, din cauza numărului mare de solicitări de locuinţe, iar pe de altă parte, din pricina posibilităţilor limitate de satisfacere a acestor cereri de către autorităţile locale.

La Roşiorii de Vede, 35 de familii tinere sunt deja pe lista aprobată de Consiliul Local, privind repartizarea, în ordinea priorităţii, a unei locuinţe ANL, iar alte 21 de familii aşteaptă o locuinţă socială.

În municipiul Roşiorii de Vede, o structură cu 24 de unităţi locative ANL a fost abandonată încă din vara anului trecut, fără nicio înştiinţare din partea constructorului sau ANL, în condiţiile în care, pe piaţa imobiliară reală, constructorii se plâng de o explozie a preţurilor materialelor, de probleme pe lanţul de aprovizionare şi de cele referitoare la forţa de muncă şi estimează o creştere a preţurilor locuinţelor noi. Sunt anticipate chiar blocaje în cazul anumitor proiecte şi licitaţii, iar pe piaţa privată preţurile solicitate de proprietari cresc.

Pentru obiectivul de investiţii "Locuinţe pentru tineri destinate închirierii, municipiul Roşiori de Vede", aflat într-un stadiu fizic de structură parter până la etajul 2, autoritatea locală nu a primit nicio comunicare privind stadiul derulării contractului de execuţie de lucrări, încheiat de ANL.

Scopul Programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, iniţiat de Guvernul Năstase, a fost acela de a rezolva problema locativă a tinerilor aflaţi la începutul carierei profesionale. Programul se adresează tinerilor cărora sursele de venit nu le permit închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei sau achiziţionarea unei locuinţe în proprietate. În acelaşi timp, acest proiect este un demers ce poate stimula tânăra generaţie să profeseze pe teritoriul României, limitând astfel migraţia specialiştilor către alte ţări.

Guvernul României este responsabil pentru realizarea unui pachet de măsuri investiţionale care să vizeze creşterea calităţii vieţii în toate comunităţile locale din România, în condiţiile în care cele mai multe autorităţi publice locale nu dispun de resurse bugetare proprii pe care să le aloce proiectelor esenţiale de investiţii.

Domnule ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, tinerele familii roşiorene aşteaptă implicarea dumneavoastră în deblocarea situaţiei create la Roşiorii de Vede, astfel încât repartizarea unei locuinţe să nu-i găsească bătrâni!

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Bogdan Trif?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Partidul Social Democrat susţine companiile româneşti"

Una dintre priorităţile Partidului Social Democrat, pentru care am decis să intrăm la guvernare, este susţinerea în mod concret şi urgent a companiilor româneşti.

Săptămâna trecută, am decis, în Camera Deputaţilor, instituirea obligativităţii "criteriului verde" la licitaţiile publice ale statului, urmând modelul european.

Concret, această lege va da o şansă în plus firmelor româneşti de a participa cu succes la licitaţiile publice ale statului, fiind punctate suplimentar companiile capabile să asigure o poluare cât mai mică, folosind un traseu de transport cât mai scurt.

Acest avantaj înseamnă o gură de oxigen, atât pentru producători, cât şi pentru firmele prestatoare de servicii. Implicit, înseamnă conservarea locurilor de muncă, dezvoltarea companiilor, înseamnă noi investiţii şi bunăstare pentru întreaga comunitate din care acestea fac parte.

Totodată, introducerea "criteriului verde" în evaluarea ofertelor la licitaţiile publice reprezintă garanţia succesului Programului naţional "Cornul şi laptele", derulat în unităţile de învăţământ.

Produsele de panificaţie şi lactatele distribuite elevilor vor fi cu atât mai proaspete, cu cât furnizorii locali vor fi prezenţi şi vor câştiga.

O măsură de sprijinire a firmelor româneşti este plafonarea preţului la energie electrică şi gaze naturale, timp de un an de zile, stabilită prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

În contextul creşterii preţurilor la combustibil şi utilităţi, există riscul unei explozii a preţurilor la alimente şi produse industriale, explozie care va fi greu de suportat pentru întreaga populaţie.

PSD se află în dialog permanent cu reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi cu sindicatele.

Ştim cu ce probleme se confruntă şi înţelegem că au nevoie de susţinere concretă din partea statului, mai ales în actualul context economic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Laurenţiu-Daniel Marin?

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să supun atenţiei dumneavoastră o situaţie care pune în pericol un important program de finanţare europeană, destinat antreprenorilor români. Luni, 21 martie, trebuia să fie lansat apelul Acţiunii 4.1.1. "Investiţii în activităţi productive" care le permite antreprenorilor români să obţină fonduri europene de 430 de milioane de euro pentru investiţii. Valoarea maximă a finanţării pentru un proiect este de un milion de euro. Însă termenul a fost amânat din cauza criteriilor confuze care permiteau accesul speculatorilor şi profitorilor de fonduri europene şi nu al antreprenorilor români interesaţi să facă investiţii pentru dezvoltare.

A fost nevoie de intervenţia oamenilor de afaceri şi specialiştilor din afara Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene condus de domnul Dan Vîlceanu, care au cerut modificarea criteriilor de departajare, ceea ce va avea ca rezultat amânarea termenului de lansare până la primirea avizului din partea Comisiei Europene pe noua schemă.

În acest context, îi solicit domnului ministrului să pună capăt bramburelii cu fondurile europene destinate firmelor româneşti!

Nu putem continua să asistăm pasiv cum firmele româneşti practic nu pot accesa fondurile care le-ar permite retehnologizarea şi eficientizarea activităţilor pe care le desfăşoară.

Nu trebuie uitat nici războiul din Ucraina care creează mari dezechilibre activităţilor economice din toate statele europene, iar în acest context este imperios necesar ca finanţările europene să fie absorbite în totalitate de antreprenorii români.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei, dacă este?

Atunci, o invit pe doamna Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În timp ce oraşe întregi sunt puse la pământ de război, în Ucraina, în România ne bucurăm de pace, sub umbrela de securitate a NATO şi UE, şi încercăm să construim o viaţă mai bună aici, la noi în ţară. Printre atâtea breaking news-uri despre război, scumpiri şi alte probleme, mi-am propus ca astăzi, în cadrul declaraţiei mele politice, să strecor şi o veste bună - 84,26 milioane de euro este suma aprobată de Comisia Europeană pentru a fi investită în proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov.

Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare. Suma de 84 de milioane de euro va asigura fondurile pentru realizarea de investiţii în infrastructura de apă şi apă uzată în 24 de unităţi administrativ-teritoriale - 18 în judeţul Sibiu şi 6 în judeţul Braşov. Valoarea totală a investiţiilor se ridică la aproximativ 220 de milioane de euro, diferenţa urmând să fie asigurată prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027. Proiectul este implementat de SC "Apă Canal" Sibiu.

Conform unui comunicat al Ministerului Investiţiilor, proiectul va asigura creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane şi alimentarea cu apă potabilă a populaţiei.

Vor beneficia de investiţiile în alimentarea cu apă 214.293 de locuitori, iar de infrastructura de apă uzată, 55.993 de locuitori.

În judeţul Sibiu, vor beneficia de aceste investiţii locuitorii din: Sibiu, Şelimbăr, Cisnădie, Sadu, Răşinari, Roşia, Şura Mică şi multe alte localităţi.

Colegii mei din conducerea Partidului Naţional Liberal s-au implicat serios în realizarea acestui proiect şi au făcut demersuri semnificative pentru atragerea acestor fonduri.

Sunt ferm convinsă că nu există o garanţie de pace mai bună decât dezvoltarea unui trai decent pentru fiecare cetăţean!

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei, vă rog.

Domnul Alexandru-Ioan Andrei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Învăţământul dual - o şansă pentru viitorul economiei româneşti".

Stimaţi colegi,

Tema acestei declaraţii nu este întâmplătoare, pentru că recent, pe 11 martie, a fost marcată Ziua Naţională a Meseriilor.

Lipsa forţei de muncă calificate este o problemă majoră cu care se confruntă firmele româneşti şi cu capital străin care activează pe teritoriul României.

Dacă până acum, companiile se confruntau şi susţineau că cea mai mare problemă este birocraţia administrativă, acum, cea mai mare problemă este lipsa mâinii de lucru calificate.

Exodul muncitorilor calificaţi şi faptul că şcolile profesionale au fost abandonate până în 2017 au creat o criză gravă pe piaţa muncii. Societăţile au fost afectate, unele companii au hotărât să-şi mute producţia în ţările vecine.

Singura soluţie este atragerea absolvenţilor şcolilor generale spre învăţământul profesional, implementând chiar învăţământul dual.

Deşi este destul de greu, pentru că în România încă se păstrează concepţia conform căreia este obligatorie urmarea cursurilor unui liceu, învăţământul dual începe, încet, dar sigur, să devină atractiv pentru copii şi părinţi.

Cu sprijinul firmelor interesate de formarea forţei de muncă calificate, se pot dezvolta programe complexe, se pot înfiinţa clase în şcolile profesionale cu profiluri în meserii care sunt cerute pe piaţa muncii.

Rezultatele de la examenele naţionale plasează judeţul Giurgiu, în ultimii 10 ani, pe ultimul sau penultimul loc din ţară, în ceea ce priveşte reuşita la Evaluarea naţională şi la examenul de bacalaureat, procentul de promovare nedepăşind 60%. Astfel, aproape jumătate dintre elevii giurgiuveni intră la liceu cu note sub 5 la Evaluarea naţională, iar în acest context, cu toate eforturile depuse de profesori, elevi şi părinţi, elevii reuşesc în mică măsură să promoveze examenul de bacalaureat.

Obiectivul absolvirii unui liceu teoretic este promovarea bacalaureatului, însă faptul că, în judeţul Giurgiu, elevii sunt admişi cu medii foarte mici, obţinerea notei de promovare a examenului este imposibilă. În ultimul an, în judeţul Giurgiu s-au înfiinţat două clase şi jumătate de dual, ce s-au bucurat de o promovare unică.

Mediul privat de afaceri este interesat de absolvenţii şcolilor profesionale, firme care, pe lângă faptul că asigură angajarea tinerilor, la absolvirea cursurilor, îi susţin pe elevi, cu burse, pe tot parcursul studiilor preuniversitare.

Îmbucurător este faptul că se constată şi o schimbare a viziunii părinţilor, factorul decizional în vederea continuării studiilor preuniversitare, care au început să înţeleagă că absolvirea unei şcoli profesionale garantează elevilor calificarea unei meserii căutate pe piaţa muncii şi, implicit, un loc de muncă la finalul studiilor.

De aceea, consider că demersurile pentru înfiinţarea de noi clase, cu specializări solicitate de mediul privat, în şcolile profesionale, trebuie încurajate şi sprijinite. Sprijinul mediului de afaceri se concretizează în solicitările şi susţinerea claselor de învăţământ profesional.

Vă mulţumesc.

Ioan-Alexandru Andrei, deputat de Giurgiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu este?

Vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La sfârşitul anului trecut, Ministerul Transporturilor a adoptat un document extrem de important, numit "Programul investiţional", care se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030. Acest domeniu, al infrastructurii transporturilor, este vital pentru dezvoltarea României, mai ales că ţara noastră are de recuperat un deficit mare, comparativ cu ţările din vestul Europei.

Acest plan are la bază o dezvoltare sustenabilă care asigură creşterea economică, crearea locurilor de muncă, îmbunătăţirea mobilităţii populaţiei, dar şi a mărfurilor. În materialul adoptat de Guvernul României sunt cuprinse toate sectoarele specifice domeniului transporturilor - şi aici ne referim la rutier, feroviar, naval şi aerian.

Am putea spune că acest document este coloana vertebrală de dezvoltare a României, în care este enumerat un set de priorităţi, astfel încât, în următoarea decadă, România să poată fi aşezată la nivelul ţărilor europene. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare peste 70 de miliarde de euro, pentru a fi consolidată capacitatea de rezilienţă în perioada de criză.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În Programul investiţional 2021-2030 sunt cuprinse 22 de proiecte din toate sectoarele de transporturi pentru judeţul Constanţa. Finanţarea acestor proiecte se va face prin Programul Operaţional Transport, prin PNRR sau alte surse de finanţare. Proiectele sunt cuprinse în acest program, care se încadrează perfect în Master Planul General de Transport al României, document agreat de Comisia Europeană, încă din anul 2016.

În altă ordine de idei, măsurile care privesc dezvoltarea infrastructurii în domeniul transporturilor sunt încadrate cu respectarea ţintelor stabilite în cadrul Pactului Ecologic European.

Judeţul Constanţa, în contextul actual, al războiului din Ucraina, este atât principala poartă a Uniunii Europene, cât şi linia de apărare de maximă importanţă a NATO. Mai mult decât atât, domeniul transporturilor rămâne vital, astfel încât Portul Constanţa, cu infrastructura conexă, devine un punct nodal pentru transporturile de mărfuri.

Dragi colegi,

România are o şansă istorică de a recupera deficitul din domeniul transporturilor, mai ales că avem surse diferite de finanţare. Revenind la judeţul Constanţa, în Programul Investiţional am regăsit proiecte care se referă la drumuri expres, conexiuni şi noduri rutiere, creşterea siguranţei rutiere, dezvoltarea infrastructurii portuare, modernizarea căilor navigabile, variante de ocolire, precum şi modernizarea de gări şi îmbunătăţirea infrastructurii aeroportuare.

Sunt 22 de proiecte cuprinse în acest document elaborat de Ministerul Transporturilor şi aş aminti câteva din acestea - drumurile expres Măcin - Tulcea - Constanţa, Alternativa Techirghiol, varianta ocolitoare a Mangaliei, modernizarea căii ferate Port Constanţa - Palas, modernizarea gărilor din Neptun şi Costineşti, modernizarea infrastructurii portuare din Cernavodă, Luminiţa, Ovidiu, Medgidia, Basarabi, Hârşova, precum şi investiţii în Canalul Dunăre - Marea Neagră, Canalul Dunăre - Poarta Albă - Midia - Năvodari, Aeroportul "Mihail Kogălniceanu" şi Aerodromul "Tuzla".

Cu fiecare leu pe care îl vom investi, în anii următori, în domeniul infrastructurii de transport, România va îndeplini aşteptările cetăţenilor şi ale mediului de afaceri, acelea de a conecta ţara noastră la realităţile secolului XXI.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Brian Cristian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice de azi este: "Tinerii, irelevanţi pentru Guvernul României".

Stimaţi colegi,

Încă de la învestirea noului Guvern PSD-PNL, am atras atenţia asupra problemelor viitoarei generaţii din România. Cu un minim istoric la educaţie şi un buget derizoriu al noii entităţi care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu este de fapt un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având şi cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Cu părere de rău, ce am spus în urmă cu câteva luni s-a adeverit şi chiar zilele trecute am primit o scrisoare deschisă din partea Consiliului Tineretului din România, care reprezintă peste 500 de organizaţii de şi pentru tineret. Din nefericire, tinerii sunt ignoraţi de Guvernul României, chiar în 2022, Anul European al Tineretului.

Pentru că mi-am propus să fiu vocea tinerilor în Parlamentul României, vă prezint o parte dintre solicitările lor, primite prin Consiliul Tineretului din România.

Este necesară finalizarea urgentă a procesului de tranziţie a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului şi Sportului la noul Minister al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi operaţionalizarea acestuia. În acest moment direcţiile judeţene pentru familie şi tineret, servicii publice deconcentrate ale ministerului, întârzie să apară, deşi cadrul legal a intrat în vigoare deja de peste o lună.

Din nou, este necesară adoptarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru Anul European al Tineretului, proces în care să fie implicaţi şi reprezentanţii tinerilor.

Menţionez aici şi finalizarea şi adoptarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune în domeniul politicii de tineret 2021-2026, în acord cu obiectivele strategice stabilite de fostul Minister al Tineretului şi Sportului, prin consultarea societăţii civile; practic, prin consultarea Consiliului Naţional pentru Tineret.

Nu în ultimul rând, menţionez aici un aspect pe care îl putem rezolva noi, aici, în Parlament. Este vorba despre adoptarea noului Proiect de Lege a Tineretului, PL-x 716/2018, care a fost amendat în Comisia pentru tineret şi sport a Camerei Deputaţilor şi care sper să fie adoptat în următoarele săptămâni.

Stimaţi colegi, chiar dacă în aceste momente tineretul nu reprezintă o temă principală pe agenda publică, pentru predictibilitate în acest sector, este necesară rezolvarea urgentă a tuturor problemelor enumerate mai sus. Nu putem accepta ca, în Anul European al Tineretului, Guvernul României să ignore total viitoarea generaţie.

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul USR, domnul Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă şi se intitulează: "Opriţi haosul din învăţământul universitar din România! Lăsaţi universităţile să decidă singure cum vor face tranziţia de la predarea online la prezenţa fizică!".

Universităţile din România se confruntă cu mari probleme, în această perioadă, din cauza deciziei iresponsabile a Ministerului Educaţiei de a relua brusc cursurile cu prezenţă fizică. Timp de 2 ani de zile, în perioada pandemiei, cursurile au fost trecute în format online, iar acest lucru a însemnat automat anumite schimbări în viaţa studenţilor. Astfel, tinerii au renunţat la locurile din cămin sau la chiriile din oraşele universitare, iar o parte dintre aceştia şi-au găsit locuri de muncă flexibile, care le permiteau participarea în paralel la cursurile online.

Pe lângă provocările din timpul pandemiei, Ministerul Educaţiei reuşeşte să creeze un haos fără precedent în învăţământul universitar. Astfel, Ministerul nu a acceptat posibilitatea continuării studiilor şi online, până la finalul anului universitar, ci doar o tranziţie scurtă. Măsura a fost luată pe genunchi, fără consultarea reală a organizaţiilor studenţeşti şi a universităţilor. Acest anunţ brusc a bulversat, pe drept cuvânt, întreaga comunitate universitară şi a ignorat numeroasele situaţii delicate în care se regăsesc foarte mulţi dintre studenţii români.

În spaţiul public au apărut, în aceste zile, opinii ale unora dintre rectorii universităţilor mari din România, care atrag atenţia că această grabă a revenirii cursurilor în format fizic poate genera atât probleme logistice, cât şi creşterea abandonului în rândul studenţilor.

În acest context, solicit public ministrului educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să revină de urgenţă asupra măsurii de a obliga universităţile să reia cursurile în format fizic în această lună. Pe principiul autonomiei universitare, instituţiilor de învăţământ trebuie să li se permită, ca până la finalul anului universitar, să decidă singure modul în care fac tranziţia de la predarea online la cea faţă în faţă.

De asemenea, se impune o analiză serioasă a modului în care pandemia a afectat activitatea universităţilor, capacităţile de cazare şi activitatea didactică, astfel încât să se stabilească cum pot fi reluate fizic cursurile, astfel încât să nu existe un impact negativ asupra studenţilor şi a cadrelor didactice.

În încheiere, vă rog să îmi permiteţi să îmi exprim solidaritatea cu studenţii care, în aceste zile, solicită din partea Ministerului Educaţiei respect şi măsuri coerente. Sunt unul dintre deputaţii tineri din Parlamentul României şi sunt conştient de importanţa acestor măsuri care vizează educaţia românească şi viitorul celor peste 400.000 de studenţi români.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa este?

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice - "Abuz, dezinformare şi haos generate de Ministerul «Anti-Educaţiei» Naţionale prin interzicerea activităţilor didactice în format online sau hibrid în universităţi".

În ultimii 2 ani de zile, pe parcursul pandemiei, am asistat la multiple crize, o criză medicală, una economică, alta energetică, o criză a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar şi una educaţională. O mare parte a acestor crize a fost şi este provocată prin acte de dictatură, de abuz, de hoţie şi de incompetenţă ale Guvernului.

Timp de 2 ani de zile, Ministerul "Anti-Educaţiei" a interzis învăţământul fizic, faţă în faţă, fără niciun discernământ, fără nicio justificare medicală. Accesul elevilor şi studenţilor la activităţile didactice a fost condiţionat de certificatul verde digital, în esenţă, de vaccinare.

Chiar şi după încetarea restricţiilor pandemice, cele mai multe, absurde, Guvernul continuă haosul indus în educaţie, dar acum tocmai prin interzicerea în universităţi a activităţilor didactice în format online şi ameninţarea acestora cu oprirea finanţării dacă nu acceptă acest abuz.

Am văzut că în anumite situaţii activităţile academice care nu necesită prezenţă fizică se pot efectua cu succes în format online sau hibrid, mixt, fizic şi online.

Enumerăm doar câteva situaţii - studenţii care nu au primit cazare în cămine, studenţii care sunt nevoiţi să lucreze, care au o familie de întreţinut, care sunt bolnavi, care se deplasează greu, din motive medicale şi aşa mai departe.

Ministerul "Anti-Educaţiei" loveşte tocmai în aceste categorii vulnerabile de studenţi prin circulara nr. 71 din 8 martie, o decizie abuzivă, imperativă, dar şi ambiguă, prin care interzice universităţilor, de la o zi la alta, să desfăşoare activităţi didactice în format online sau mixt.

La nivel preuniversitar, ne-am poziţionat pentru un învăţământ în format exclusiv fizic, dar la nivel universitar, în anumite situaţii, activităţile academice curriculare pot fi efectuate într-un format hibrid - fizic şi online.

Ministrul Cîmpeanu minte afirmând că nu ar exista cadru legal. Art. 40 alin. (1) al Legii nr. 55/2020 spune - "Pe tot parcursul anului universitar 2021-2022, instituţiile de învăţământ superior pot utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online". Această lege, Legea nr. 55/2020, a fost aplicată doar în cazurile de anticonstituţionalitate, care au dat posibilitatea Guvernului de a îngrădi fără vot în Parlament unele drepturi şi libertăţi, însă nu mai este aplicată în acele foarte puţine situaţii în care oferă nişte soluţii bune. Încă o dovadă clară că ministrul Cîmpeanu e un mincinos, un ministru al anti-educaţiei.

Studenţii, iniţial trimişi acasă, sunt chemaţi acum să-şi caute chirii pentru două-trei luni, o misiune imposibilă pentru mulţi, iar pentru cei mai mulţi, un stres inutil, plătit foarte scump, care dăunează tocmai educaţiei.

Cerem universităţilor - cum unele deja au făcut - să se poziţioneze împotriva acestui abuz al Ministerului "Anti-Educaţiei" şi să continue transmiterea online a activităţilor academice.

Concluzionez.

Miza acestui haos indus în învăţământul universitar nu este interzicerea predării în online sau hibrid, ci o nouă Lege a educaţiei, o lege a unei Românii "(Ne)educate", a preşedintelui Iohannis. Se creează un haos artificial, pentru a justifica o nouă lege, care să fie impregnată de concepte neomarxiste, corecte politic, antinaţionale, necreştine, hedoniste, promovată de această alianţă toxică de guvernare - PSD-PNL-UDMR.

Vom promova şi vom susţine orice iniţiativă legislativă şi autonomia universitară, pentru a permite efectuarea unor activităţi academice în varianta online sau mixtă. Suntem alături de studenţii care doresc să aibă acces, când este posibil, la activităţile academice şi în format online.

Mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Petreţchi este?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Perioada pe care o traversează întreg mapamondul este, cu siguranţă, una dintre cele mai dificile din istoria contemporană.

Ultimii ani, începând cu criza sanitară şi continuând cu agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina, au amplificat sentimente profunde de incertitudine, teamă sau insecuritate, sentimente pe care nu credeam că le vor retrăi generaţiile actuale.

Agresiunea armată a unui stat, Federaţia Rusă, împotriva altui stat suveran, Ucraina, pe lângă faptul că subminează însuşi fundamentul relaţiilor internaţionale şi ordinea actuală de drept internaţional, reprezintă un act de genocid împotriva poporului ucrainean, o reinterpretare modernă a Holodomorului anilor '32-'33, care trebuie oprită cât mai repede, inclusiv prin înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei, care prin acţiunile sale iresponsabile distruge vieţile a milioane de oameni nevinovaţi - copii, femei şi bătrâni.

Această situaţie, inimaginabilă până de curând, ne obligă să operăm schimbări profunde, cu privire la politicile noastre de viitor, atât pe plan european - arhitectura de securitate, surse de aprovizionare, securitatea energetică, cibernetică, politici şi strategii comune -, cât şi pe plan naţional, unde ne confruntăm cu noi provocări ce s-au suprapus peste cele vechi. Mă refer aici la fluxul de refugiaţi din Ucraina, care trebuie ajutaţi şi integraţi în societate, precum şi la riscurile crizei energetice, care ne obligă să adoptăm măsuri eficiente de protejare a populaţiei şi a mediului de afaceri.

În egală măsură, trebuie să conştientizăm impactul posibil al războiului informaţional, ca parte a confruntărilor dintre două lumi - cea occidentală, bazată pe valori fundamentale, precum respectarea demnităţii umane, libertate, democraţie, statul de drept, respectarea drepturilor omului, pe de o parte, şi cea din Rusia lui Putin, pe de altă parte, bazată pe dictatură, abuz, forţă, opresiune şi persecuţie.

Ucraina plăteşte un preţ uriaş pentru dorinţa de a-şi lega viitorul de lumea civilizată, de a-şi creşte şi educa copiii în spiritul valorilor europene.

Cu greu poate fi înţeleasă pe deplin drama pe care o traversează poporul ucrainean, însă lupta sa pentru libertate, pentru valorile şi tradiţiile naţionale, voinţa de a-şi alege propria cale şi de a-şi construi propriul viitor au stârnit admiraţia a milioane de oameni din întreaga lume.

În acest context dificil pentru noi toţi, trebuie să rămânem solidari, să punem accent pe dialog, să lăsăm la o parte disputele inutile, demagogia, populismul, precum şi discursurile extremiste sau propagarea de ştiri false, să analizăm şi să contracarăm permanent posibila ascensiune a unor ideologii periculoase care tocmai în astfel de momente caută noi modalităţi de dezbinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul deputaţilor neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă este? Nu.

Atunci, revenim la Grupul PSD, următorul calup.

Domnul Dan-Cristian Popescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică - "Războiul din noi şi între noi".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

S-a scurs aproape o lună de la declanşarea unui conflict pe care nu ni l-am imaginat, nu l-am prevăzut şi mai ales nu l-am crezut. Amintirea celui de-al Doilea Război Mondial era deja estompată, mai ales că cei care ne-ar fi putut relata pe viu acest război sunt în proporţie copleşitoare majoritate duşi. Am învăţat la şcoală, am citit în cărţi, am ascultat poveşti şi am considerat că un război în Europa vom mai găsi doar studiind istoria.

Şi iată cum "istoria se repetă" nu mai este doar o propoziţie pe care o aruncăm din când în când. Ea se repetă, sub ochii noştri, cu alţi oameni, jucând însă aceeaşi piesă.

La fel cum a fost şi cu începutul pandemiei de COVID-19, când priveam imaginile din China şi ne păreau un film, aşa am privit probabil şi războaiele din zone îndepărtate nouă, un film la care mai vărsam o lacrimă, ne mai simţeam emoţionaţi puţin, dar pe care îl uitam a doua zi, grăbiţi să ne rezolvăm treburile cotidiene.

Parcă puţin treziţi, ne mirăm şi ne indignăm că aproape de graniţa noastră se petrece o tragedie. Ne grăbim să ne oferim ajutorul, ne mobilizăm online şi offline, pentru că empatizăm cu vecinii noştri, pentru că o dramă umanitară nu ne poate lăsa indiferenţi. La nivelul societăţii, al oamenilor, am trecut testul solidarităţii.

Orice război naşte drame. Milioane de ucraineni fugiţi din calea armelor şi a bombardamentelor sunt mărturia vie a unei tragedii pornite din motive pe care nu le ştim cu adevărat. Dar un război nu naşte doar o dramă umanitară, ci şi una socială, dar şi economică, deopotrivă.

Chiar dacă emoţia primară ne îndemna să cerem poziţii rapide din partea statului, consider că echilibrul este cuvântul de ordine. Poziţia României este una echilibrată în acest moment şi graţie unui consens politic. Ne onorăm angajamentele şi obligaţiile, dar ţinem cont de context şi de drepturile noastre.

Trebuie să ne ajutăm vecinii, trebuie să fim parte din Europa, trebuie să fim parte din NATO. Dar nu trebuie să translatăm tragedia ucraineană în România, pentru că ne vom confrunta cu probleme şi mai mari decât cele pe care le avem deja.

Partidul Social Democrat condamnă orice formă de manifestare violentă. Am ajutat, la nivel de partid şi la nivel individual, acolo unde a fost nevoie şi unde s-a putut. Numeroşi cetăţeni ne-au venit alături în acest demers, pentru că Partidul Social Democrat este în primul rând un partid cu oameni, despre oameni şi pentru oameni. Vreau să le mulţumesc tuturor pe această cale.

Închei cu speranţa că acest tragic conflict îşi va găsi cât mai rapid sfârşitul, iar oamenii fugiţi din calea armelor se vor întoarce liniştiţi pe meleagurile lor natale. Mai sper, de asemenea, ca urmările acestui război să aibă un impact cât mai mic asupra românilor, să ne urmăm drumul european şi să reuşim să reconstruim tot ce am pierdut, economic, social şi uman.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu?

Vă rog.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mă voi referi astăzi la modificarea Legii achiziţiilor.

După mulţi ani în care legislaţia mai mult încurca lucrurile, recent, la insistenţa Ministerului Transporturilor, printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, a fost modificată Legea achiziţiilor publice. Acest act normativ va ajunge şi în mapele noastre, pentru aprobare. Pentru noi, miza va fi dezvoltarea României prin investiţii publice. Iar acum, când suntem în plină criză, aceste investiţii publice, finanţate de la bugetul de stat sau din bani europeni, reprezintă un balon de oxigen pentru economia naţională şi, implicit, o sursă de bunăstare pentru cetăţeni.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului elimină o serie de disfuncţionalităţi în procesul achiziţiilor publice şi în derularea contractelor de servicii sau lucrări, de la birocraţie şi întârzierea eliberării unor autorizaţii, la contestaţii nefondate sau probleme legate de rezilierea contractelor cu prestatorii neserioşi.

Cu aceste probleme s-au confruntat ani de-a rândul autorităţile locale, dar şi centrale, şi nu de puţine ori am văzut primari, preşedinţi de consilii judeţene sau chiar miniştri exasperaţi de legislaţia care întârzie investiţiile.

Poate cel mai bun exemplu în ceea ce priveşte piedicile legislative este proiectul de modernizare a drumului naţional DN 73. Este un proiect pentru care a fost obţinută finanţarea europeană în anul 2011, dar a fost nevoie de 3 ani pentru finalizarea licitaţiei, obţinerea avizelor şi deschiderea şantierului. Constructorul a fost ales unul neserios, dar nici Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi un fost ministru al transporturilor nu au avut mână liberă în luarea deciziilor radicale. Constructorul a continuat să lucreze în ritmul lui, din întârziere în întârziere, până când a considerat că este timpul să plece de unul singur, fără a termina lucrările. Acum, după 11 ani de la aprobarea finanţării europene, acest drum naţional, care deserveşte zona turistică Bran-Moieciu, trecând prin localităţile Braşov - Râşnov - Bran - Moieciu - Fundata - Rucăr - Câmpulung - Piteşti, este nemodernizat. Situaţia îi nemulţumeşte pe şoferi, pe cetăţenii din localităţile aflate pe traseu, dar şi pe drumari care cheltuiesc bani pentru întreţinerea unui drum neterminat. Bani care puteau fi alocaţi uşor altor investiţii.

Închei prin a vă ruga, încă o dată, ca în momentul în care primiţi Proiectul Legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă să puneţi în prim-plan interesul României, al fiecărui cetăţean care are nevoie urgentă de drumuri, spitale, reţele de apă, şcoli, canalizare.

Vă mulţumesc frumos.

Rasaliu Marian, Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cea de a treia colegă din al doilea calup de la PSD, doamna Cristina-Elena Dinu. Este? Nu este.

Atunci, mergem mai jos.

Ioan Vulpescu?

Romulus-Marius Damian?

Marius-Eugen Ostaficiuc?

Vă rog.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Vine criza! E timpul să aflăm dacă avem lideri sau dacă nu cumva România pluteşte în derivă..."

România are nevoie cât mai repede de măsuri economice care să ducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai. Situaţia de la nord de graniţă continuă să apese tot mai mult pe economia românească, iar statul trebuie să vină cât mai repede cu contrareacţii. Românii sunt sătui de analize interministeriale, de certuri interne şi de faptul că unii miniştri stau cu securea deasupra capului.

Astfel, aşa cum preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a punctat deja:

• Guvernul trebuie să acţioneze şi să intervină cât mai repede pentru a stopa creşterea accelerată a preţurilor la produsele de bază;
• Plafonarea neîntârziată a preţurilor la combustibili;
• Identificarea punctuală a surselor de energie pe care le poate exploata România, la pachet cu alte iniţiative ministeriale.

Ştiu, e dificil de acceptat pentru liberali, dar vremurile pe care le traversăm impun soluţii de stânga. Statul trebuie, mai mult ca oricând, să protejeze cetăţeanul, să nu îl lase să se descurce pe cont propriu, cu un război la graniţă şi cu o pandemie ce încă mocneşte.

Românii nu trebuie să aştepte la nesfârşit ca guvernanţii să se dumirească asupra măsurilor economice ce se impun, nu trebuie să aştepte ca politicienii să cadă de acord ce ministru trebuie remaniat sau nu. S-a văzut deja unde au dus astfel de certuri interminabile.

Premierul ne dă asigurări că sunt analize, la nivelul fiecărui minister, pentru sprijinirea populaţiei vulnerabile, a economiei, a investiţiilor. Însă nu cred că este cazul să ne lungim cu analizele, mai ales în contextul în care atâtea categorii sunt afectate de probleme. Statul trebuie să vină urgent cu măsuri care să contracareze aceste nevoi, cu soluţii care să aducă o îmbunătăţire a vieţii românului de rând.

Cât timp sunt în continuare certuri politice pe funcţiile unuia sau altuia, pachetele de măsuri promise vor întârzia nepermis. Statul român nu trebuie să rămână repetent în faţa populaţiei, ci, dimpotrivă, trebuie să demonstreze că lucrează în beneficiul omului de rând. Să nu ne mai învârtim în jurul cozii, să renunţăm la tot felul de declaraţii politice sforăitoare şi să venim cu explicaţii şi cifre concrete, care să ducă la respectarea promisiunilor făcute alegătorilor.

Adevăraţii lideri se văd în situaţii de criză majoră. E momentul să aflăm dacă avem astfel de lideri sau dacă nu cumva România pluteşte în derivă!

Vă mulţumesc frumos.

Marius-Eugen Ostaficiuc, deputat al PSD de Iaşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, au mai depus declaraţii în scris următorii colegi - Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Mihai Weber şi Viorel Salan.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal este interesat să ia cele mai bune măsuri pentru români şi pentru economie. De exemplu, implementarea reformelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi a Programului de guvernare sunt esenţiale pentru PNL. PNRR conţine 64 de reforme, 107 investiţii şi sunt 24 de jaloane ale reformelor din PNRR care trebuie îndeplinite până la 31 martie, acest an. Agenda PNL este una reformatoare, care pune accent pe investiţii, iar reformele trebuie implementate. Obiectivul numărul 1 al Partidului Naţional Liberal rămâne luarea unor decizii care să ne asigure o economie puternică. Pe termen scurt, trebuie să luăm măsuri care să reducă impactul şocului preţurilor care au crescut în ultima vreme.

De aceea, Partidul Naţional Liberal a propus scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, de la 25% la 20%, ceea ce, evident, înseamnă o creştere a salariului net. O creştere a salariului brut înseamnă o creştere a pensiei, în viitor, pentru angajaţii din prezent. Mai mult, vorbim despre un beneficiu acordat fără discriminare, acum, şi nu doar unei categorii de români sau dintr-un sector bugetar anume, şi sunt bani care, evident, se vor întoarce în economie.

Cât despre cei care spun că scăderea CAS ar afecta pensiile, acestea sunt minciuni pentru a-i speria pe bunicii şi părinţii noştri. Explicaţia este simplă - punctajul la pensie se calculează în funcţie de salariul brut şi nu de valoarea contribuţiei. Scăderea contribuţiilor creşte salariul net şi nu afectează pensia. Acest lucru ar fi trebuit ştiut de acei "specialişti" care au încercat în aceste zile să sperie românii cu faptul că vor avea pensii mai mici.

Amendamentul a fost depus de mai mulţi parlamentari ai Partidului Naţional Liberal. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a anunţat că vrea consens în Coaliţie pe această propunere. Discuţiile continuă pentru ca să existe această pârghie prin care să se aducă cât mai mulţi bani în buzunarele românilor, dar şi mai mulţi bani la buget. Salariile, aşadar, ar putea creşte, lucru care va favoriza consumul. Dacă este redusă contribuţia, atunci compania are şi mai mulţi bani, pe care îi poate folosi şi pentru investiţii.

Partidul Naţional Liberal este în Guvern tocmai pentru a păstra trendul economic bun, câştigat în ciuda pandemiei şi a multiplelor crize care s-au suprapus în ultimii 2 ani şi, de aceea, sper, ca urmare a discuţiilor din Coaliţie, această măsură să fie implementată.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu Dan-Leoreanu, deputat al Partidului Naţional Liberal de Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Busola strategică pentru securitate şi apărare. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi!".

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă". Este fraza cu care Robert Schumann, ministrul francez al afacerilor externe şi părinte fondator al Uniunii Europene, îşi începea faimoasa declaraţie din 9 mai 1950, prin care anunţa crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. Nicicând, în lungile decade de pace trecute de la cea de-a doua conflagraţie mondială, ecoul cuvintelor acestui mare european nu au răsunat mai adânc în minţile şi sufletele noastre.

Astăzi, când bocancii, bombele şi şenilele zornăitoare ale tancurilor ruseşti pun în scenă acte de o bestialitate pe care întregi generaţii şi-au dorit să nu o mai vadă pe vechiul continent, spiritul părinţilor fondatori ai comunităţii europene trebuie să ne ghideze paşii mai mult ca oricând. 21 martie 2022 reprezintă o zi ce poate fi amintită, fără ezitări sau exagerări, drept una istorică pentru Uniunea Europeană, când miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din ţările membre au adoptat "Busola strategică pentru Securitate şi Apărare - Pentru o Uniune Europeană care îşi protejează cetăţenii, valorile, interesele şi contribuie la pacea şi securitatea internaţională".

Acest document, ce urmează să fie aprobat săptămâna aceasta de Consiliul European, reprezintă pilonul securităţii şi rezilienţei noastre în faţa ameninţărilor şi a actorilor ce vor să destabilizeze ordinea în care ne desfăşurăm viaţa cotidiană. Busola reaminteşte de angajamentul şi datoria tuturor statelor membre de a fi solidare unele cu altele, aşa cum stipulează art. 42 alin. (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană: "În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun".

Noua strategie posedă un nivel înalt de ambiţie pentru securitatea şi apărarea noastră. Sunt propuse oferirea unei evaluări comune a mediului nostru strategic, ameninţările şi provocările cărora trebuie să le facem faţă; aduce mai multă coerenţă acţiunilor în zona securităţii şi apărării, care sunt deja în desfăşurare; stabileşte noi căi şi mijloace de a îmbunătăţi abilitatea noastră comună de a proteja securitatea cetăţenilor noştri şi ai Uniunii; şi, nu în cele din urmă, specifică scopuri precise şi repere prin care putem estima progresul făcut.

Noua politică se axează pe patru paliere: acţiunea, securitatea, investiţiile şi parteneriatul.

Acţiunea - stipulează măsuri rapide şi robuste în faţa oricărei crize apărute, împreună cu partenerii, dacă se poate, sau de unii singuri, dacă situaţia o necesită. Acest palier presupune un proces de decizie mai rapid şi mai flexibil, solidaritate financiară şi crearea unei capacităţi rapide de intervenţie de 5.000 de soldaţi la dispoziţia Uniunii Europene.

Palierul securităţii are în vedere sporirea abilităţii noastre de a anticipa pericole, garantarea accesului sigur la domenii strategice şi protejarea cetăţenilor europeni.

Nivelul "Investiţii" are în vedere creşterea fondurilor pentru noi capabilităţi şi tehnologii inovative, mai precis umplerea golurilor strategice şi reducerea dependenţei tehnologice şi industriale.

În cele din urmă, dimensiunea parteneriatului se traduce printr-o creştere a cooperării cu partenerii UE, în special prin relaţia UE - NATO, care rămâne vitală pentru securitatea noastră, cât şi printr-o colaborare mai strânsă cu ONU, OSCE sau ASEAN, cu scopul de a adresa ameninţări şi provocări comune.

"Busola Strategică" ţinteşte consolidarea politicii de securitate şi apărare. Agresiunea neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei a făcut imperios necesară reconfigurarea modului în care Europa îşi vede securitatea şi principiile clare care stau la baza ei.

Asemenea componentei principiale din art. 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac împotriva unuia sau a mai multor state este un atac împotriva tuturor, această nouă strategie a Uniunii Europene reprezintă garanţia supremă pe care fiecare stat membru o are pentru apărarea integrităţii şi independenţei sale. În cei 163 de ani care s-au scurs de când România este un stat naţional modern, niciodată nu a beneficiat de garanţii de securitate mai solide şi concrete decât cele pe care le are astăzi. Şi, poate cel mai important, România este acum un actor vital şi un pol de stabilitate în această arhitectură de securitate euroatlantică fără precedent. Românii şi toţi cetăţenii Uniunii trebuie să ştie că suntem mai uniţi decât am fost vreodată în determinarea noastră de a păzi valorile şi idealurile în care toţi credem în faţa oricui îşi propune să semene teroare şi frică.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au mai depus declaraţii în scris Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, János Kiss, Bogdan-Iulian Huţucă, Florică Ică Calotă, Alexandru Popa şi Angelica Fădor.

În acest moment am epuizat Grupul PNL.

Mergem mai departe la colegii de la USR.

Domnul Iulian Lőrincz dacă este. Nu a ajuns.

Domnul Andrei Miftode.

Vă rog, domnule.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării!" am spus toţi parlamentarii în decembrie 2020, când am depus jurământul de învestire.

Jură să respecte Constituţia şi preşedintele, militarii sau funcţionarii publici. Solemnitatea momentului este incontestabilă, şi, cu siguranţă, acest jurământ ne uneşte, în politică, exact acolo unde programe, viziuni, aspiraţii şi multe alte lucruri ne despart.

Din formula pe care o rostim, indiferent de poziţie, nu lipseşte respectul pentru Constituţie şi tocmai acest respect pentru organizarea fundamentală a ţării este în centrul expunerii mele de astăzi.

Mai precis, felul în care interpretăm în Camera Deputaţilor art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, în care se prevede că: "Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii".

Nici Parlamentul nu este o anexă a Preşedinţiei, dar nici preşedintele nu este un apendice al Parlamentului, de a cărui existenţă să ne amintim doar când ne doare. Articolul 87 din Regulamentul Camerei Deputaţilor reflectă această relaţie în alineatul său (6), citez: "Cererile Preşedintelui României, rapoartele şi declaraţiile prim-ministrului se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi".

Vă propun să vedem cum se întâmplă în practică, în două situaţii, când suntem cameră de reflecţie sau când suntem Cameră decizională.

După ce a primit raport de adoptare, reexaminarea propunerii Pl-x 215/2021 a apărut de 6 ori pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, în calitate de primă Cameră în acest caz, şi a ajuns să fie dezbătută şi adoptată aproape în unanimitate a şaptea oară.

Au fost săptămâni în care a avansat o poziţie pe ordinea de zi sau săptămâni în care a bătut pasul pe loc undeva pe la mijlocul listei, într-o interpretare originală a cuvântului "prioritate" din art. 87 al Regulamentului.

Al doilea caz de acest gen este cel a reexaminării proiectului Pl-x 457/2019, de această dată în situaţie de Cameră decizională, înscris de nu mai puţin de 19 ori pe ordinea de zi, sub rezerva depunerii raportului.

Din nefericire nu avem încă vreo prevedere în Regulament care să oblige cu adevărat o comisie să dezbată un proiect legislativ anume. Dar, ţinând cont de faptul că este o cerere de la preşedinte, omul care întruneşte voturile celor mai mulţi români, nu vi se pare că ignorarea solicitării este o abatere flagrantă de la respectul faţă de Constituţie pentru care am jurat?

Oricât ar fi de incomodă discuţia pe o lege, în libertatea noastră totală de a ne exercita mandatul, libertate oferită generos de Constituţie, avem totuşi o limită impusă de jurământul de căpătâi: respectul pentru celelalte instituţii.

Veşnica poziţie 23 pe listă sau ignorarea la nesfârşit a cererii Preşedintelui nu sunt dovezi de respect sau de vreo prioritizare.

De aceea, vin astăzi în faţa dumneavoastră şi vă rog să ne respectăm jurământul şi să tratăm reexaminările cu consideraţia pe care ne-o cere Constituţia.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Mihai Poliţeanu.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimate colege şi colegi,

Poporul ucrainean se luptă pentru dreptul de a-şi determina propria soartă, se luptă pentru dreptul de a-şi continua parcursul european, se luptă pentru libertate, democraţie şi viaţă.

Ucrainenii se luptă cu curaj şi o tenacitate care au inspirat lumea întreagă.

Poporul român este solidar cu Ucraina, iar acest lucru e demonstrat de valul impresionant de solidaritate pe care românii l-au arătat prin mobilizarea voluntarilor, a societăţii civile, a celor care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva acestui război, dar şi prin valul de susţinere în mediile sociale online.

Statul român, Preşedintele, Guvernul României, Parlamentul au obligaţia să arate cel puţin acelaşi nivel de curaj, solidaritate şi susţinere. Trebuie să înţelegem precis gravitatea acestor momente.

În Ucraina se duce un război pentru viitorul Europei, pentru securitatea estului european.

Ucrainenii astăzi luptă şi pentru libertatea noastră, iar noi trebuie să luăm în serios acest lucru. Curajul şi determinarea ucrainenilor ne obligă.

România trebuie să susţină, fără echivoc, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană şi proceduri accelerate în acest sens. Nu este momentul ezitării, nu este momentul să aşteptăm semnalul altor state. Noi trebuie să fim proactivi, să tragem de ţările din vest care poate nu resimt atât de visceral pericolul venit de la Moscova.

Vă solicit, dragi colege şi colegi, să luăm o poziţie clară în acest Parlament pentru susţinerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană şi pentru garantarea unei uşi deschise pentru aceasta în NATO, dacă ea va dori. Este singura cale de a-i arăta lui Vladimir Putin că nu poate călca peste mii de vieţi omeneşti şi libertatea a zeci de milioane de ucraineni, că nu-i vom permite să redeseneze graniţele statelor europene după bunul plac şi că niciun popor suveran nu poate fi subjugat de dragul teoriilor totalitare despre sfere de influenţă.

Acest gen de mesaj nu trebuie să fie unul politizat, în România, ci ar trebui să fie unul ce ţine de esenţa exercitării interesului naţional al României.

Ucraina merită să fie membră a Uniunii Europene, Ucraina merită garanţia de securitate a NATO!

Slava Ukraini!

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Fraţilor,

Duminică, 27 martie, vom marca 104 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România. Amintindu-ne de trecut, suntem cu gândul la viitor. Ca basarabean, consider reunirea drept singura soluţie salvatoare pentru Basarabia noastră în aceste context geopolitic şi de securitate tot mai complicat de la o zi la alta.

Vreau să lăsăm orice festivism deoparte. Presiunea evenimentelor din Ucraina ne trezeşte pe toţi la realitate, aşa cum s-a întâmplat şi în 1918.

Reunirea este singura soluţie rezonabilă, realistă, pragmatică, salvatoare pentru populaţia noastră de la răsărit de Prut.

Mă adresez parlamentarilor de la Chişinău, majoritatea şi cetăţeni ai României. Ce faceţi, fraţilor? Vă hotărâţi să aduceţi Republica Moldova, prin patria noastră istorică şi etnică, în spaţiul european, sau expuneţi în continuare populaţia noastră din Basarabia riscurilor şi ameninţărilor reale de genul celor puse în aplicare de Moscova în Ucraina? Astăzi sunteţi în faţa dilemei: sau cu România în Europa sau de unii singuri în faţa acestor riscuri şi ameninţări grave.

Vă chem să fiţi la înălţimea gestului patriotic al membrilor Sfatului Ţării de la 1918. Vă îndemn la realism şi responsabilitate lucidă. Gândiţi-vă la oameni, la protejarea lor într-un cadru stabil şi de mai mare bunăstare, cum este cel al României-Mame.

Aderarea la Uniunea Europeană este o iluzie frumoasă, dar iluzie. Dacă Ucraina sau Georgia ar fi avut la graniţa lor, în Uniunea Europeană şi NATO, câte o patrie-mamă ucraineană sau georgiană, din care să fi fost smulse istoric, credeţi-mă că ar fi acceptat reunirea cu Patriile lor. Fraţii ucraineni şi cei georgieni nu au însă norocul nostru, al basarabenilor.

Fac apel către preşedintele şi Guvernul de la Bucureşti să se implice plenar în procesul de reunificare a celor două state. Republica Moldova nu este doar vecină cu România, ci parte istorică a ei. Bucureştiul are o răspundere faţă de fraţii de dincolo de Prut. Conducerea României trebuie să iniţieze de urgenţă consultaţii cu partenerii strategici de la Washington şi Bruxelles, pentru ca şi acestea să accepte soluţia reunificării noastre.

Ne aflăm la o cotitură istorică. Trebuie să avem înţelepciunea şi puterea de a transforma dezavantajul acestui moment istoric în avantaje pe termen lung pentru oameni. România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.

Ieri poate era devreme, mâine poate fi târziu!

Acum Unirea! Trăiască Unirea!

Mulţumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43 a românilor din afara ţării. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua Bunei Vestiri, 25 martie a fiecărui an, este ziua în care grecii şi filoelenii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Naţională a Republicii Elene.

Principiile fundamentale ale creştin-ortodoxiei şi cele ale democraţiei participative, cu rădăcinile adânc înfipte în istoria tumultuoasă şi fascinantă a Greciei, au fost cele care au stat la temelia premiselor simbiozei forţelor care la 25 martie au declanşat Revoluţia elenă din 1821.

Sărbătoarea unei naţiuni este un bun prilej să reflectăm asupra reperelor istorice ale acesteia, dar şi la viitor. Reperele istorice nu pot exista fără oameni - de cele mai multe ori aceştia fiind eroi -, dar nici oamenii nu îşi pot clădi viitorul fără repere.

Pentru reperul istoric - 25 martie 1821, toţi cei care în Grecia şi în afara ei au contribuit la succesul Revoluţiei elene sunt eroi, numele lor fiind echivalent cu patriotismul. Pe aceştia îi cinstim astăzi, pe toţi cei care au slujit idealurile revoluţiei sub sceptrul cărţii, sub semnul crucii, sau cu arma în mână.

Inspiraţi şi mobilizaţi de ideile iluministe ale lui Rigas Feraios şi Adamantios Korais, stăpâniţi de dorinţa de libertate, grecii şi-au coagulat energiile istorice şi, pe 25 martie 1821, după ce arhiepiscopul de Patras, Germanos, a proclamat începutul luptei de eliberare naţională şi a binecuvântat steagul Revoluţiei Elene la Mănăstirea Agia Lavra, au început luptele pentru crearea unui stat independent.

Sub deviza "Libertate sau moarte!", în Grecia şi în afara ei au izbucnit numeroase revolte antiotomane. Actele de eroism ale grecilor şi ale celor care le-au împărtăşit idealurile s-au desfăşurat în anul 1821 şi pe teritoriul Moldo-Valahiei - la Iaşi, Galaţi, Drăgăşani, Mănăstirea Secu sau Sculeni, localităţi care sunt scrise cu litere de aur în istoria Greciei, alături de Maraton, Salamina, Termopile, Constantinopole, Missolonghi şi exemplele pot continua.

Revoluţia Elenă, declanşată în anul 1821, a durat 9 ani. O succesiune de victorii, dar şi de înfrângeri, cu sacrificii umane şi pierderi materiale incomensurabile, un şir de evenimente politice şi demersuri diplomatice care, în anul 1830, aveau să se materializeze în recunoaşterea statului grec independent.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Protagoniştii Revoluţiei elene ne-au dovedit o dată în plus că pentru un ţel naţional avem nevoie de unitate, că nicio luptă nu se pierde înainte de a fi dată şi nicio luptă nu este sortită înfrângerii dacă cei care o poartă o fac în numele dreptăţii şi pentru libertate.

Solidaritatea, jertfa de sine, credinţa într-un viitor mai bun, încrederea în biruinţă au fost valorile care i-au hrănit pe grecii revoluţionari şi trebuie să ne anime astăzi pe noi, în vremurile dificile pe care le trăim.

Cu acest gând, membrii Uniunii Elene din România trăiesc în această zi momente de mare încărcătură emoţională şi organizează ample manifestări culturale în memoria celor care prin jertfă au devenit nemuritori.

Cel mai bun mod de a onora sărbătoarea Bunei Vestiri şi a-i omagia pe eroii noştri este de a ne pregăti inimile în aşa fel încât pentru fiecare decizie grea pe care suntem chemaţi să o luăm, să ne punem mereu iubirea şi devotamentul în slujba lui Dumnezeu şi a Patriei.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Mergem mai departe.

De la grupul colegilor neafiliaţi a depus declaraţie scrisă Bogdan-Alexandru Bola. Am menţionat pentru înregistrare.

Ne întoarcem la grupul PSD.

Au mai venit colegi.

Cristina-Elena Dinu.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "România poate deveni independentă energetic".

Omenirea se confruntă în această perioadă de pandemie şi război cu provocări imense în ceea ce priveşte energia şi mediul înconjurător. Diminuarea rezervelor recuperabile de hidrocarburi fosile, dar şi criza petrolului din ultimii ani au creat premisele favorabile abordării altor surse pentru obţinerea de energie.

Întreaga Europă are acum preocupări majore în găsirea unor surse alternative de energie. Din fericire, în acest context, România are rezerve imense pentru surse alternative, precum energia hidrotermală, eoliană sau nucleară. În prezent, ponderea energiei produse din resurse regenerabile este de aproximativ 29% din totalul energiei consumate, cea mai mare parte fiind produsă pe baza resurselor hidro în unităţi de mare putere. Gradul de valorificare a resurselor regenerabile de energie este însă destul de redus în ţara noastră, ca urmare a costurilor de investiţii ridicate.

PSD a venit la guvernare cu soluţii la problemele grave ale oamenilor şi ale economiei naţionale şi, în acest sens, a făcut un pas uriaş pentru ca România să aibă mai multă energie electrică şi să nu mai fie tributară importurilor. Proiectul legislativ, iniţiat de PSD, privind finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a unor hidrocentrale abandonate, în care s-au investit sute de milioane de euro, a fost votat de Senat şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, ca for decizional.

În egală măsură, sistemul energetic devine mai puternic, mai stabil şi mai fiabil, fapt care va aduce multă ordine şi stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie.

România nu-şi mai poate permite să abandoneze amenajări hidrotehnice în care s-au investit deja sute de milioane de euro, bani publici, în actualul context, când deficitul de energie a aruncat preţurile în aer.

Iniţiativa noastră legislativă presupune scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice şi asigurarea unei distanţe de protecţie de 100 de metri între acestea şi restul ariei protejate. Astfel, vor fi reluate rapid şi finalizate cel puţin trei investiţii majore, respectiv hidrocentralele de la Răstoliţa, realizată în proporţie de 92%, Bumbeşti, realizată în proporţie de 90%, şi Dumitra, realizată 98%, producţia acestora fiind în măsură să alimenteze cu energie electrică peste 300.000 de locuinţe.

Această propunere legislativă, care va intra în dezbatere şi vot în Camera Deputaţilor, va aduce un beneficiu imens pentru români prin aportul suplimentar de zeci de mii de megawaţi lunar, care vor intra în sistemul energetic naţional, energie verde şi, foarte important, mult mai ieftină.

Investiţiile în domeniul energiei şi existenţa unor resurse nefolosite care pot fi valorificate pot face România, nu peste mult timp, independentă din punct de vedere energetic.

Cristina-Elena Dinu, deputat la PSD Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ioan Vulpescu.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerile pentru conducerile reprezentanţelor ICR stârnesc controverse în spaţiul public, şi nu numai.

Institutul Cultural Român a fost gândit şi creat pentru a urma modelul unor instituţii de referinţă pentru reprezentarea unei culturi în plan internaţional.

Institutul Cultural Român nu trebuie să fie un loc de refugiere pentru rentieri politici. Şi nu este nici o agenţie de turism, care să trimită în vacanţă, prin marile capitale culturale ale lumii, slujitori fideli ai partidelor politice. Acest turism cultural sfidează însuşi scopul şi raţiunea de a exista a acestei instituţii, care a devenit, de multe ori, indiferent de filială, un pachet de recompense. Faptul că pe unii îi recomandă, vorba scenariilor comediilor româneşti, "vocea şi talentul" de a fi fideli cuiva şi necunoscători în ceva, a devenit noul standard de recrutare a reprezentanţilor ICR. Augustin Buzura şi cei care l-au continuat au creat Fundaţia Culturală Română şi apoi Institutul Cultural Român, după modelul British Council şi al Institutului Goethe. Iar noi îl conducem după modelul Institutului Metalurgic sau al REBU. România a fost reprezentată cândva, în plan internaţional, în domeniul culturii, de Mircea Eliade la Londra şi Lisabona, Eugen Ionescu la Paris, Lucian Blaga la Varşovia, Berna, Viena şi Praga, Ion Frunzetti la Belgrad şi Virgil Gheorghiu la Zagreb.

Miza Institutului Cultural Român este dincolo de orice nepotism, sinecuri sau aranjament politic. Chiar nu găsim oameni competenţi care să promoveze cultura României în lume, să intre în dialog cu mediile culturale din ţările în care trebuie să ne reprezinte?

Pe lângă aceste propuneri total neinspirate, ICR se confruntă şi cu alte probleme la fel de grave. Nici până astăzi, la sfârşitul lunii martie, ICR nu a aprobat planul anual pentru 2022. Nu există un plan? Dar ce activităţi pot fi organizate de filialele ICR cu un buget anual de doar 20.000 - 30.000 de euro? Un institut care funcţionează constant la cote de avarie nu poate aduce performanţe şi nu-şi poate îndeplini rolul. Să fii pus în faţa unei asemenea subfinanţări, pe care să o dublezi printr-o conducere stângace, pentru gestionarea acestor sume jalnice, trădează lipsă de viziune şi imaturitate administrativă.

Avem toate semnele unui colaps iminent al acestei instituţii. De vreme ce nu avem o finanţare care să poată susţine activitatea filialelor şi din moment ce reprezentarea noastră externă a ajuns de multe ori doar un pretext pentru plata unor datorii politice, care mai este raţiunea de a fi a Institutului Cultural Român, o instituţie aparent vie, din care pare că a mai rămas doar o clădire. Casa lui Malaxa a devenit un malaxor în care intră şi ies cei care au cultura aşteptării, a anturajului, a adaptării. Profesioniştii ICR şi cultura română sunt cei care au acum de pierdut.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Ultima intervenţie din partea Grupului PSD, domnul Romulus-Marius Damian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi: "Recensământ 2022".

Din cauza pandemiei, recensământul populaţiei a fost amânat cu un an, dar anul acesta recensământul este la îndemâna oricui. Începând cu 14 martie, până pe data de 15 mai, fiecare persoană se poate autorecenza, iar acest lucru se poate face online de pe orice dispozitiv, laptop, telefon, tabletă, orice este mai comod fiecărei persoane, într-un timp scurt, undeva la 20 de minute. Formularul se completează de către unul din membrii gospodăriei pentru toate persoanele din gospodăria respectivă.

Aş dori astăzi să atrag atenţia tuturor românilor că recensământul este extrem de necesar, astfel încât Institutul Naţional de Statistică să obţină indicatori statistici care vor fi utili pentru elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea teritorială, mediul de afaceri, dar şi pentru statistici la nivel european şi internaţional şi pentru clasamente internaţionale.

Vă îndemn pe toţi să completaţi formularul, accesând www.recensamantromania.ro, până pe 15 mai, fiindcă apoi va începe etapa a doua, 16 mai - 17 iulie 2022, colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, cu ajutorul tabletelor. Aş dori să adaug şi un beneficiu important pentru mulţi, cu dovada completării formularului persoanele pot obţine o zi liberă de la locul de muncă.

Doresc să mai informez populaţia că toate informaţiile primite sunt confidenţiale, scopul prelucrării este exclusiv statistic, iar datele cu caracter personal cu care operează INS nu sunt divulgate sau transmise nimănui. Prelucrarea datelor cu caracter personal în scop statistic are o caracteristică foarte importantă, şi anume că persoanele vizate pot fi identificate doar pe perioada colectării. Imediat după aceasta, datele sunt anonimizate, identificarea ulterioară a acestora fiind imposibilă.

În încheiere, încurajez populaţia să îşi îndeplinească obligaţiile civice şi legale în materie de recensământ cât mai curând, online, fără a aştepta vizita recenzorului, întrucât este mai accesibil, mai confortabil şi, în sfârşit, ne aliniem altor state europene care folosesc deja sistemul online de recensământ al populaţiei.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Marius Damian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe. Grupul parlamentar al USR.

Îl invit pe domnul deputat Viorel Băltăreţu.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Săptămâna trecută am ratat şansa de a-i susţine pe producătorii autohtoni în relaţia comercială cu marii retaileri. Mai grav, am refuzat românilor dreptul de a se bucura de produse diverse, de calitate bună şi provenienţă locală.

Trei au fost amendamentele pe care le-am susţinut în plen, toate se referă la interdicţia marilor reţele de desfacere, de a refuza sau limita listarea produselor alimentare fabricate fără aditivi - celebrele E-uri; de a aplica adaosuri diferite pentru produsele proprii, faţă de cele ale producătorilor, şi aveau interdicţia de a modifica, unilateral, condiţiile contractuale, după încheierea contractului.

Toate trei au fost respinse.

Toate trei au drept de viaţă şi de moarte asupra produselor româneşti şi accesului lor pe rafturile marilor magazine. Adaosuri dezavantajoase pentru micii producători, modificarea unilaterală a condiţiilor contractuale de către supermarketuri, limitarea concurenţei produselor curate, româneşti, toate reduc prezenţa produselor autohtone pe rafturile marilor magazine.

Ca o consecinţă uşor de prezis, lipsa vânzărilor aduce lipsa posibilităţii de creştere şi chiar pun sub semnul întrebării supravieţuirea acestor mici afaceri.

Uniunea Europeană combate acest dezechilibru în balanţa de putere dintre micii producători autohtoni şi marii retaileri, prin normele europene privind concurenţa. Dintre acestea, cele aplicabile acestui subiect sunt:

• interzicerea aplicării în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând un dezavantaj concurenţial;
• interzicerea limitării producţiei şi comercializării în dezavantajul consumatorilor.

Vreau să fiu cât se poate de clar: susţin economia liberă de piaţă. În acelaşi timp, ca producător şi antreprenor român, ştiu prea bine greutăţile cu care se confruntă producătorii din România.

Aşa că voi susţine în continuare şi voi lupta pentru egalitatea de forţe între aceştia şi retailerii prezenţi pe piaţa din România, în următoarele direcţii:

• dezbateri cu retailerii şi cu producătorii şi analiza clauzelor contractuale dintre cele două părţi;
• solicitarea unor investigaţii din partea Consiliului Concurenţei, în cazul în care aceste clauze sunt inechitabile;
• încurajarea asocierilor dintre producători, pentru a putea oferi volumele necesare şi pentru a avea putere de negociere;
• iniţierea unui proiect de lege care să pună pe primul plan interesul consumatorilor şi nevoia lor de a găsi produse de calitate pe rafturile magazinelor.

Stimaţi colegi,

În România avem producători a căror produse sănătoase şi de calitate merită să ajungă pe mesele românilor.

De asemenea, românii sunt mândri ori de câte ori pot să susţină în acest fel creşterea companiilor autohtone.

Dar, atât producătorii autohtoni, cât şi consumatorii români au nevoie de sprijinul nostru. Am tărăgănat atâţia ani tranşarea acestui subiect. Vă solicit să lăsăm în urmă această poziţie părtinitoare şi să legiferăm în favoarea produselor de calitate şi în interesul consumatorilor din România.

Vă mulţumesc.

Viorel Băltăreţu, deputat al USR PLUS de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

"Un viitor bun acasă!"

Un viitor bun acasă înseamnă locuri de muncă bune! Dar, de mai bine de un an de zile şi din ce în ce mai acut, angajatorii spun că le sunt proiectele de dezvoltare blocate pentru că nu găsesc resursă umană şi resursă umană calificată acasă.

Estimarea lor, chiar şi înainte de pandemie, era de peste 200.000 de locuri de muncă, pentru care nu reuşesc să găsească persoanele potrivite.

De ce nu reuşesc să găsească persoanele potrivite, atâta timp cât avem în România aproape un milion de români de vârstă potrivită, apţi de muncă?

Ce se întâmplă? Problema nu poate fi rezolvată doar la capătul ei, trebuie să ne întoarcem la rădăcină. Şi rădăcina e sistemul de educaţie.

Şi vreau să vorbesc de ceva simplu, ceva ce Ministerul Educaţiei poate rezolva săptămâna asta, ceva pentru care are bani în conturi şi are banii pe masă, şi anume reducerea abandonului şcolar.

În România sunt peste 300.000 de copii de vârstă şcolară care sunt în afara sistemului şcolar.

În 2019, 35.000 de copii au abandonat şcoala, cu 7.000 mai mult decât anul anterior. Şi vorbesc de 2019, pentru că în perioada pandemiei nici nu mai ştim cu exactitate câţi copii s-au ţinut de şcoală sau nu, pentru că sunt inexacte raportările de educaţie online.

De ce vorbesc despre asta? Este pentru că, repet, ministrul educaţiei are, săptămâna asta, şansa să repare de la rădăcină partea acestei probleme.

Planul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, are deja banii pentru asta! Dar a reuşit cumva, nu ştim cum, să scoată 160 de şcoli dintre cele mai sărace, 160 de şcoli dintre cele cu rata abandonului şcolar cea mai mare. Între ele este, de exemplu, o şcoală din judeţul Iaşi, unde 9 din 10 copii au burse sociale, şcoli care nu se mai regăsesc pe lista ministerului acum şi care au nevoie de resursele acelea ca să readucă copiii la şcoală.

Poate puteţi spune că nu sunt suficiente resurse pentru toată lumea.

Nu-i adevărat! Pe listă, acum, se regăsesc inclusiv colegii naţionale - şi cinste lor -, dar din care nu a abandonat şcoala niciun singur copil. Nu poţi să reduci abandonul şcolar în şcoli care n-au abandon şcolar!

Este uşor de rezolvat, este una din problemele pentru care există toate resursele financiare acolo, societatea civilă şi platformele organizaţiilor nonguvernamentale au sesizat asta deja, şi către minister şi către Comisia Europeană, ministrul are pixul în mână să rezolve asta până pe 30 martie, pentru că nu vorbim doar de 35.000 de copii care au abandonat şcoala în 2019 sau cei 300.000 de copii care sunt acum în afara sistemului de şcolarizare, ci şi despre viitorul României, atât din perspectiva socială a integrării lor în comunitate, dar şi din perspectiva economică, de a avea oamenii potriviţi, calificaţi acasă, cu care să ne ducem mai departe ambiţiile de dezvoltare.

Mulţumesc.

Oana Ţoiu, deputat de Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mai avem doi colegi.

Domnul Lazăr Ion-Marian a depus declaraţia în scris.

Am finalizat şi Grupul USR.

Mai avem un coleg de la Grupul AUR şi un coleg de la minorităţi. Putem să ne încadrăm până la fix.

Domnul Viorel Focşa.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Cătălin Predoiu - de la Justiţie, deghizat în creştin".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am trăit s-o vedem şi pe-asta! Ministrul justiţiei face lobby aşa-zisei Biserici Sataniste din România. Aşa se traduce invitaţia la dialog pe care domnul Cătălin Predoiu i-ar fi adresat-o unui tânăr rătăcit, al cărui nume nici măcar nu merită pomenit, în vederea promovării valorilor sataniste în România. Valori sataniste, atenţie!

Mă gândeam că domnul Predoiu are treburi mai importante, cum ar fi promovarea Legilor justiţiei şi a legilor de modificare a Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, astfel încât acestea să fie adoptate de Parlament până la data de 31 martie. Anul acesta, nu la anul!

Dar nu reforma justiţiei este prioritatea ministrului, în speţă, aşa cum bine au observat colegii de la USR, ci legalizarea satanismului în România este prioritatea Dumnealui.

Stimate domnule sinistru - căci vi se potriveşte mai bine această denumire -, pentru religia creştină, indiferent de confesiune, satanismul este echivalentul unei ameninţări de tip terorist. Legalizarea oricărei forme de organizare de tip satanist, în România, este similară cu legalizarea unor celule de tip ISIS sau Al-Qaeda, acestea fiind gata oricând să atace religia creştină şi pe practicanţii ei.

Este inadmisibil cum vă găsiţi timp pentru a dialoga cu toţi dezaxaţii, dar cu cetăţenii nedreptăţiţi de justiţia română pe care o conduceţi, nu. Este inadmisibilă diligenţa cu care ministerul pe care îl conduceţi a eliberat rezervarea denumirii pentru Platforma Pagan Acceptance, în timp ce reforma justiţiei aşteaptă.

Domnule sinistru Predoiu, în anul 2014 îi atrăgeaţi atenţia domnului Victor Ponta, de la ortodox la ortodox, că nu este corect să implice Biserica Ortodoxă în campania alegerilor parlamentare.

Vă întreb, dacă Ponta nu era un bun creştin, atunci cum este acel ministru al justiţiei care facilitează apariţia bisericii sataniste pe teritoriul României? Cum se numeşte acel ministru care, în plin Post al Paştelui, loveşte în Biserica Ortodoxă Română, dar şi în celelalte confesiuni creştine? Oricum, numai creştin nu se numeşte!

Ce speranţe să mai avem de la o justiţie condusă de un individ care face culoar satanismului în România? Niciuna!

Ar trebui să vă fie ruşine de părinţii care v-au dus la botez, domnule ministru, de duhovnicul pe care îl aveţi...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încheiaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... şi la care cred că nu aţi mai fost demult, dar mai ales ar trebui să vă fie ruşine de Mântuitorul Nostru, Domnul Iisus Hristos. Acum, în Postul Paştelui, ne pregătim sufleteşte să ne apropiem de Sărbătoarea Sfântă a Învierii.

Deputat Dumitru-Viorel Focşa, AUR, Constanţa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Au mai fost depuse declaraţii în scris, de la Grupul AUR, de către domnul Sebastian Suciu, doamna Gianina Şerban şi domnul Vasile Nagy.

Ultima intervenţie în această şedinţă, domnul Giureci-Slobodan Ghera, de la Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Ziua limbii materne croate şi aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declaraţiei privind denumirea şi poziţia limbii croate literare".

Ziua internaţională a limbii materne, deşi este sărbătorită şi marcată anual în întreaga lume pe 21 februarie cu scopul promovării diversităţii culturale şi lingvistice, anul acesta în amfiteatrul sediului central din localitatea Caraşova al Uniunii Croaţilor din România au fost sărbătorite pe data de 17 martie două evenimente culturale semnificative pentru minoritatea croată din ţara noastră, respectiv Ziua limbii materne şi aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declaraţiei privind denumirea şi poziţia limbii croate literare.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaţilor din România în parteneriat cu Departamentul pentru relaţii interetnice al Guvernului României şi s-a bucurat de prezenţa a numeroşi invitaţi, printre care Excelenţa Sa, Marija Kapitanović, Ambasador al Republicii Croaţia în România, domnul subsecretar de stat Thomas Şindilariu, inspectorul şcolar general al judeţului Caraş-Severin, Carina Pristavu, Maria Laţchici, profesor doctor de la Universitatea din Bucureşti, catedra de limbi slave - limba croată, directori, profesori, învăţători şi educatori ai şcolilor din comunitatea croată, precum şi un număr foarte mare de elevi şi olimpici din aceste şcoli. Şi tocmai elevii şcolilor din comunitatea noastră au fost principalii protagonişti ai evenimentului care au omagiat Ziua limbii materne, ei au recitat poezii şi fragmente în limba maternă ale unor scriitori clasici croaţi, şi-au exprimat opiniile despre limba maternă, accentuând importanţa păstrării diversităţii lingvistice în lume, una dintre cele mai importante bogăţii ale trecutului, culturii şi identităţii omenirii.

În ceea ce priveşte Declaraţia privind poziţia şi denumirea limbii croate literare, doresc să menţionez mai întâi că ea este un eveniment istoric extrem de important pentru Croaţia, deoarece uneşte poporul şi limba croată într-un întreg inseparabil. Declaraţia a fost semnată de 18 instituţii culturale şi ştiinţifice croate şi a fost publicată în săptămânalul Telegram din Zagreb la 17 martie 1967. Autorii declaraţiei şi instituţiile ştiinţifice semnatare solicitau statului iugoslav, printre altele, renunţarea la politica de unitate lingvistică care includea croaţii, sârbii, muntenegrenii şi bosniecii şi au cerut ca utilizarea consecventă a limbii croate literare să fie asigurată în toate domeniile vieţii publice şi sociale croate. De altfel, documentul din anul 1967 a fost un fel de luptă a lumii ştiinţifice croate pentru supravieţuire, pentru dreptul la dezvoltarea independentă şi autonomă a limbii şi pentru păstrarea bogatei moşteniri culturale a Croaţiei tocmai în perioada existenţei pericolului egalizării, asimilării etno-lingvistice şi al sufocării etno-lingviştilor, prin impunerea limbii sârbo-croate ca limbă de stat, respectiv prin restrângerea dreptului de folosire a limbii croate.

Astfel, anul acesta, în data de 17 martie 2022, s-au împlinit 55 de ani de la publicarea Declaraţiei, iar Republica Croaţia, în fiecare an, între 11 şi 17 martie, sărbătoreşte Zilele limbii croate, o săptămână memorială instituită printr-o decizie a Parlamentului Croat din 1997 în amintirea Declaraţiei privind numele şi poziţia limbii literare croate.

La mulţi ani tuturor vorbitorilor de limbă croată!

Vă mulţumesc.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci- Slobodan.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt 10 secunde până la ora 10.00. Ne-am încadrat.

Declar închisă şedinţa privind declaraţiile politice şi intervenţiile.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"România produce mai mult decât consumă!"

Odată cu debutul şi accentuarea agresiunii armate din ţara vecină, au apărut tot felul de zvonuri panicarde privind criza alimentară mondială, informaţie tendenţioasă şi manipulatoare, care, în opinia emitenţilor, ar putea deveni neiertătoare şi cu România. Dau asigurări că acest punct de vedere nu ne vizează direct, pentru că ţara noastră este unul dintre marii furnizori de materie primă agricolă pentru multe alte state ale lumii. Această manipulare pe cât de grosolană, pe atât de insidioasă a fost lansată chiar dinainte de începerea războiului, sub forma unui mesaj aparent credibil. Mai exact, se vehicula că şi această potenţială criză alimentară globală este unul dintre efectele directe create de pandemie şi de restricţiile pe care aceasta a ajuns să le genereze la nivelul întregului mapamond. Haosul şi teama pe care o astfel de informaţie ajunge să le producă în rândul celor care nu sunt familiarizaţi cu tacticile malefice de influenţare a opiniei publice distrag atenţia de la adevăratele probleme ale traiului de zi cu zi, exploatând tocmai una dintre nevoile primare, necesare supravieţuirii fiinţelor umane, respectiv hrănirea.

Aşadar, au schiţat un cadru general vecin cu apocalipsa agricolă, capcană în care au fost prinşi cei care s-au apucat să-şi facă diverse stocuri de carburanţi şi de alimente. A fost necesar doar o zvon aruncat la întâmplare, dar în mod deliberat pe piaţă, şi s-a ajuns la efectul de domino în doar câteva ore.

Cu alte cuvinte, viteza cu care circulă şi se propagă informaţia este invers proporţională, din nefericire, cu luciditatea celor care refuză să o supună unei minime analize şi iau de bun tot ce le ajunge la urechi sau prin faţa ochilor pe reţelele de socializare. Şi când spun minimă analiză fac trimitere către un fapt cunoscut de toată lumea, şi anume, România a fost şi este unul dintre marii producători şi exportatori de cereale, atât pentru Europa, cât şi pentru alte state situate pe alte continente.

Aşadar, ţara noastră nu se află în faţa niciunui risc de criză alimentară! România produce mai mult decât consumă. România produce într-un an agricol bun peste 11 milioane de tone de grâu, 15 milioane de tone de porumb şi 3 milioane de tone de floarea-soarelui, cantităţi mai mult decât duble faţă de necesarul de consum al populaţiei.

Mai mult, în urma ultimelor verificări declanşate de către conducerea PSD a Ministerului Agriculturii, rezerva de stat este completă şi suficientă. Pe fondul manipulărilor şi al dezinformărilor lansate în spaţiul public privind o posibilă penurie alimentară înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a luat măsuri pentru completarea acestora. Toate categoriile de alimente care figurează în nomenclatorul rezervei de stat au stocuri complete. În plus, acestea sunt verificate lunar.

Aşadar, pe lângă certitudinea istorică, confirmată chiar şi de cei mai slabi ani agricoli, cum că producem în agricultură mai mult decât consumăm, există şi suficiente alimente esenţiale în rezervele de stat, astfel încât România să poată depăşi orice criză care ar putea apărea vreodată.

În paralel, salut şi îmi exprim aprecierea pentru faptul că Ministerul Agriculturii monitorizează producţia agroalimentară atât de atent şi de aplicat şi a realizat o radiografie fidelă a pieţei de desfacere din care rezultă foarte clar că nu există în momentul de faţă sincope în aprovizionarea cetăţenilor cu alimente şi toată nebunia generată săptămânile trecute în supermarketuri a fost provocată de speculaţii de-a dreptul sinistre.

Trebuie să admitem că teama este un sentiment uman şi legitim, dar, să îl induci cu rea intenţie, este de-a dreptul blamabil, iar aceasta mai ales pe fondul sechelelor de la nivelul mentalului general pe care le-a produs pandemia şi peste care se suprapun, acum, şi cele provocate de războiul de la graniţă şi de dramele de toate felurile, de la cele umane şi până la distrugerea mediului înconjurător şi la periclitarea calităţii vieţii pentru zeci de ani de acum înainte în Ucraina din cauza unei pânze freatice alterate şi a aerului viciat de zeci de substanţe toxice eliberate.

Având în vedere faptul că România nu a importat niciodată cereale sau alte produse alimentare din ţara vecină şi, din cauza motivelor pe care vi le-am enumerat anterior, nici nu o va face după încetarea conflictului armat, conducerea PSD a Ministerului Agriculturii este şi mai determinată să continue investiţiile în acest domeniu strategic pentru ţara noastră, astfel încât să nu fim afectaţi nici de oscilaţiile preţurilor hranei de la bursele internaţionale. Iar premisele favorabile pentru acest deziderat există. Spre exemplu, Comisia Europeană ne-a rambursat alte 400 de milioane de euro ca decontări pentru cheltuielile făcute de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Suma totală a cheltuielilor pentru sprijinirea agricultorilor români rambursate de Comisia Europeană din FEADR şi FEGA, de la începutul anului 2022, se ridică la peste două miliarde de euro, bani care au ajuns în conturile agricultorilor.

Închei declaraţia rugându-i pe români să gestioneze cu mai mult calm toate zvonurile rezultate din războiul informaţional care îl dublează pe cel din ţara vecină. Panica este distructivă pentru toate fiinţele, deci nu ar putea deveni vreodată propice unei vieţi normale pe care ne-o dorim cu toţii, acum mai mult ca oricând!

Domnul Alexandru Popa:

"Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România"

Preocuparea Guvernului României în această perioadă tulbure este de a găsi soluţii rapide pentru a acoperi necesarul de gaze naturale al ţării noastre, în contextul crizei energetice de la nivel internaţional, care se va solda cel mai probabil cu un deficit de gaze de import.

În acest sens, Ministerul Energiei a elaborat Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România, prin care sunt identificate câteva măsuri clare de intervenţie, pentru ca românii şi economia românească să nu aibă de suferit în cazul unor incidente inerente în lanţul de furnizare a gazelor naturale sau ca urmare a ameninţărilor din plan extern.

Chiar dacă ne putem lăuda cu resurse considerabile de gaze naturale, din păcate, în anii anteriori, ca urmare a unor blocaje legislative, producţia de gaze din România a scăzut constant. Tocmai de aceea, este vital să regândim legislaţia în vigoare şi să repornim extracţia gazelor naturale din Marea Neagră!

M-a bucurat, astfel, anunţul de ieri al ministrului energiei privind începerea exploatării gazelor din Marea Neagră în perimetrul deţinut de către compania Black Sea Oil&Gas, ceea ce reprezintă un pas uriaş în asigurarea securităţii energetice a României. Concret, începând din iarna viitoare, vom beneficia de un surplus de un miliard de metri cubi de gaze naturale, care vor fi extrase din Marea Neagră, ceea ce va reduce şi mai mult dependenţa României de gazul rusesc.

Consider că exploatarea gazului din Marea Neagră este soluţia cea mai la îndemână pentru statul român pentru asigurarea independenţei energetice a României, având în vedere că, potrivit specialiştilor, resursele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, o cantitate mai mult decât suficientă pentru consumul României pentru următorii 20 de ani. De asemenea, este important de menţionat că statul român, prin Compania Romgaz, va începe investiţiile şi la zăcământul de la Caragele din judeţul Buzău, de unde vor fi livrate primele gaze, începând cu anul viitor.

Iată, aşadar, dacă există voinţă şi viziune politică, se pot găsi soluţii prin care să îi protejăm pe români şi să le asigurăm securizarea aprovizionării cu gaze. Angajamentul PNL este că nu vom înceta să găsim soluţii de sprijin pentru cetăţeni şi mediul economic, astfel încât să reducem cât mai mult posibil efectele crizei energetice prin valorificarea inteligentă a resurselor de care dispune ţara noastră.

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord ca România să nu mai fie o groapă de gunoi"

Anul trecut, împreună cu colegul meu, deputatul Alexandru Kocsis-Cristea, am depus o propunere legislativă prin care ne dorim să creăm cadrul normativ necesar statului român pentru a nu mai permite introducerea deşeurilor amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conţin impurităţi într-o proporţie mai mare de maximum 1% şi fără să se prezinte documente de provenienţă. Acest lucru se întâmplă foarte des în practică, aşa cum ne-au mărturisit comisarii de mediu, care până acum au fost lipsiţi de o legislaţie punctuală, care să oprească acest fenomen. Doar că, surpriză mare, cine credeţi că este instituţia care se opune unei astfel de iniţiative? Ei bine, fix Ministerul Afacerilor Interne. Nu există o explicaţie logică şi nicio hârtie oficială, asumată de cineva, pentru care MAI se opune proiectului meu legislativ privind stoparea traficului ilegal de deşeuri. De ce să te opui unei iniţiative care nu ar face decât să te ajute şi să îţi ofere un cadru legislativ coerent pentru a bloca transformarea României într-o groapă de gunoi?

Din păcate, nu este prima dată când Ministerul Afacerilor Interne acţionează ilogic şi haotic. În proiectul meu privind Legea Pescuitului, la care am lucrat împreună şi cu reprezentanţi ai MAI, cei din Minister dau, în primă fază, un aviz favorabil cu amendamente, pe care ni le-am asumat, apoi telefonic comunică faptul că nu mai susţin iniţiativa, apoi revin şi asupra acestei decizii într-o altă Comisie a Parlamentului. Este ceva de noaptea minţii!

În Comisia pentru mediu a Senatului, proiectul a primit un raport nefavorabil prin votul şi opoziţia directă a senatorilor PSD, aceştia sprijinind fără rezerve ideea că "nu putem bloca economia circulară a României punând prea multe reguli, greu de urmat şi de aplicat".

În curând, proiectul va fi trimis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, unde îmi este teamă că intervenţiile "celor care au în vedere interesul naţional" vor avea câştig de cauză. Însă, eu încă mai sper că cei "buni" sunt mai mulţi decât cei "răi" şi printre decidenţii legilor României...

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul României şi PNL vin cu măsuri în sprijinul românilor"

Criza energetică generalizată este o problemă stringentă cu care se confruntă toţi românii. Datoria noastră, a politicienilor, este să ne asigurăm că luam cele mai corecte şi eficiente măsuri pentru a atenua efectele acestor perioade de inflexiune în economie.

Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul României a adoptat un pachet de măsuri pentru sprijinul populaţiei la plata facturilor de energie, valabile pentru un an de zile, începând cu data de 1 aprilie 2022. Concret, s-a avut în vedere plafonarea preţurilor finale facturate la energie electrică pentru clienţii casnici vulnerabili, pe două tranşe de consum, pe baza consumului mediu lunar realizat în anul 2021 şi a preţurilor finale la gaze naturale. Astfel, niciun cetăţean nu va plăti mai mult de 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul realizării unui consum mediu lunar în anul 2021 mai mic sau egal cu 100 kWh, iar în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat în anul 2021 este cuprins între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv, se plafonează la maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus.

O menţiune importantă este de făcut în acest sens. În cazul în care preţul din contractele în vigoare încheiate cu clienţii finali este mai mic decât preţul maxim stabilit prin Ordonanţa de urgenţă, se aplică preţul contractual. De asemenea, referitor la gazele naturale, Guvernul a decis ca, începând cu 1 aprilie 2022, va fi aplicat un preţ reglementat de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus.

În ceea ce priveşte consumatorii noncasnici, pentru protejarea economiei şi păstrarea locurilor de muncă, de asemenea se plafonează preţurile finale facturate pentru energie electrică şi gaze naturale, excepţie fiind pentru marii consumatori, care vor beneficia de schema de ajutor specifică industriei. La energie electrică, preţul maxim aplicat va fi 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar la gaze naturale preţul maxim va fi de 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienţi.

Dar trebuie făcut mai mult decât atât în următoarea perioadă. Obiectivele principale ale Partidului Naţional Liberal, în acest sens, sunt încadrarea în deficitul bugetar asumat şi preconizat, precum şi creşterea gradului de independenţă energetică a României, lucru care se poate atinge numai prin investiţii rapide, dar solide în sistemul energetic. Avem nevoie de un acord transpartinic pentru investiţii în acest domeniu strategic, în fiecare an, până în anul 2026.

De asemenea, Legea offshore rămâne prioritatea PNL în Parlament, pe care suntem pregătiţi să o dezbatem şi să o adoptăm cu celeritate.

Domnul Florică Ică Calotă:

"TVA zero la alimente"

În prezent, legislaţia comunitară permite utilizarea cotelor reduse de TVA faţă de cota standard, dar nu mai mici de 5%, pentru o listă de produse şi servicii prevăzute în anexele directivei comunitare de TVA.

Noul sistem de TVA care le va permite statelor membre posibilitatea de a reduce cota de TVA până la 0% la anumite bunuri şi servicii, printre care şi alimentele, va fi adoptat în acest an şi va putea fi transpus în legislaţiile naţionale, cel târziu în 2023.

Intenţia este de a oferi guvernelor statelor membre mai multă flexibilitate în aplicarea cotelor de TVA, oportunitatea de a recupera pierderile generate de pandemie, precum şi de a investi în transformarea verde şi digitală.

Propunerea de modificare a Directivei de TVA vizează 24 de categorii de produse din domeniile mediului, digitalizării şi sănătăţii. O rată sub 5% va putea fi aplicată pentru anumite categorii de produse şi servicii, precum livrarea de alimente, apă, produse farmaceutice, echipamente medicale, transportul de persoane şi bagaje, livrarea de cărţi, reviste, ziare şi livrarea de panouri solare.

În prezent, în România, cotele aplicabile livrării produselor alimentare sunt de 9%, respectiv 5%, dacă acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant/catering şi dacă sunt produse de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale certificate corespunzător. Astfel, România poate opta pentru aplicarea cotei 0% pentru acele categorii de bunuri, inclusiv alimentele, în contextul creşterii ratei inflaţiei la un nivel fără precedent în ultimii zece ani.

Sectorul de morărit şi panificaţie este cel mai afectat dintre toate industriile, pentru că, pe lângă creşterile de la gaze, energie şi combustibili, avem şi aproape dublarea preţului la grâu.

Conform specialiştilor, TVA-ul de 0% pentru alimente reprezintă o soluţie temporară pentru reducerea inflaţiei, fiind necesare şi alte politici pentru gestionarea valului inflaţionist. Fondul Monetar Internaţional recomandă să fie luate acţiuni mai concentrate şi direcţionate, cum ar fi ajutorul în cazul gospodăriilor care sunt împinse în sărăcie.

Consider că, după transpunerea directivei, pentru ca TVA-ul 0% la alimente să îşi producă efectele şi să vină în sprijinul politicii antiinflaţioniste, va fi necesar să fie luate în considerare situaţia bugetară din acel moment, precum şi politica fiscal bugetară.

Domnul Vasile Cîtea:

"Este nevoie ca voucherele de vacanţă să fie acordate cât mai repede!"

Aşa cum ştim deja, la finalul anului trecut, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă care prevedea acordarea voucherelor de vacanţă pentru anul 2022. Lucrul acesta trebuia să se întâmple chiar de la începutul anului. De altfel, ministrul turismului a promis acest lucru acum ceva vreme.

Suntem aproape de finalul lunii martie, când deja voucherele de vacanţă ar fi trebuit să fie încărcate pe cardurile angajaţilor. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar întârzierile nu vor face decât să producă pagube mari turismului intern. Orice zi de întârziere reprezintă un mare dezavantaj. Angajaţii nu mai pot beneficia de ofertele speciale din această perioadă, iar agenţiile de turism şi hotelierii sunt şi ei în pierdere. Spre exemplu, chiar în această perioadă se derulează Campania de "Înscrieri timpurii’ pentru litoralul românesc, prelungită până la 31 martie.

Vreau să vă reamintesc că voucherele de vacanţă asigură, în mare parte, supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern. Datele arată că 30% dintre vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern sunt asigurate de voucherele de vacanţă. Aşa că, aceste întârzieri îi vor determina pe români să se reorienteze către destinaţiile din străinătate şi să scoată bani din propriul buzunar pentru a-şi plăti vacanţele.

Le solicit celor responsabili de această situaţie să rezolve cât mai repede posibil, pentru ca românii să-şi poată face vacanţele în ţară! România are locuri extrem de frumoase care trebuie să fie descoperite şi populate cu turişti!

Doamna Angelica Fădor:

În luna ianuarie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Educaţiei, UNICEF a publicat cele mai recente date disponibile cu privire la impactul celor aproape 2 ani de pandemie COVID-19 asupra educaţiei copiilor.

Potrivit acestor date, pe lângă pierderile de învăţare, închiderea şcolilor a avut efecte negative asupra sănătăţii mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentaţie şi a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuşi. În intervalul în care şcolile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la şcoală. Pentru unii dintre ei, aceasta a însemnat pierderea singurei surse sigure de hrană zilnică.

"Pur şi simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de şcolarizarea copiilor. Deşi este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educaţie, simpla redeschidere a şcolilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învăţare" - a declarat domnul Robert Jenkins, Şeful Departamentului pentru Educaţie al UNICEF.

În acest sens, în luna iunie a anului trecut, Guvernul lansa lucrările dedicate Programului Naţional de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 - "Din grijă pentru copii". Era primul program de această amploare, dedicat exclusiv bunăstării copiilor din ţara noastră, al cărui scop a fost să ofere soluţii în plan psihoemoţional, dar şi în raport cu riscurile de siguranţă online şi violenţa domestică.

La 6 luni de la adoptarea programului, peste 58% dintre obiectivele principale erau realizate, unul dintre acestea fiind lansarea numărul unic 119 pentru copii, complet operaţional din ianuarie 2022. A fost un pas concret făcut în sprijinul copiilor care au cerut ajutor. Numai în perioada 5 ianuarie-17 februarie 2022, la acest număr au fost înregistrate 19.489 de apeluri. Dintre acestea, 9.723 apeluri au însemnat tot atâtea cazuri concrete de salvare a unor copii din situaţii de abuz, neglijare şi exploatare.

Copiii trebuie sprijiniţi intens şi pentru a recupera pierderile de învăţare, şcoala online a însemnat pentru unii dintre ei un obstacol de nedepăşit.

România îşi propusese pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% în ceea ce priveşte abandonul şcolar. Din păcate, rata de părăsire a şcolii a fost de 15,6%, poziţionând ţara noastră pe ultimele locuri din Europa, din această perspectivă.

Prin Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, subsumat Programului "România Educată" şi finanţat prin PNRR, Guvernul condus de PNL continuă demersurile făcute în scopul prevenirii abandonului şcolar. Sprijinul acordat celor peste 2.500 de unităţi de învăţământ cu până la 200.000 de euro/şcoală înseamnă încă un pas concret în vederea reducerii acestui risc de abandon. Având o finanţare de 543 milioane de euro, prin acest program naţional se pot asigura ore de recuperare, cheltuieli cu diverse dotări şi chiar susţinerea financiară pentru tabere sau excursii pentru copiii care nu au posibilităţi.

Mass-media a prezentat de mai multe ori declaraţii ale copiilor referitoare la ce a însemnat pentru ei şcoala în timpul pandemiei. "Cel mai mare lucru care mi-a lipsit a fost mersul la şcoală" - nu este o declaraţie lipsită de conţinut, este ceea ce au simţit majoritatea dintre ei. Unii au revenit în băncile şcolii atunci când au fost reluate cursurile şi acest lucru a fost posibil. Alţii, din diferite motive, nu au mai luat în calcul această variantă.

Pandemia ne-a forţat să conştientizăm faptul că şcoala nu înseamnă doar un loc în care elevii vin să înveţe. Pe lângă acumularea cunoştinţelor, la şcoală copiii socializează, îşi exprimă emoţiile şi leagă prietenii.

De aceea, toţi cei care sunt responsabili pentru viitorul lor trebuie să se asigure că acest loc nu le va mai lipsi şi că o nouă situaţie de criză nu va mai răpi niciunui copil şansa la educaţie!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Vom garanta mai mulţi bani în buzunarele românilor, prin măsuri liberale!"

În ultimii doi ani, de la debutul pandemiei până astăzi, românii au avut de înfruntat mai multe situaţii dificile care par că nu ne mai dau pace. Toate aceste vicisitudini au mereu un impact în economie, iar contribuabilul este cel care resimte de fiecare dată efectele produse de diferite crize. Tocmai pentru a contracara aceste efecte nocive asupra economiei româneşti şi a puterii de cumpărare a românilor, am venit, alături de alţi colegi liberali deputaţi, cu un amendament esenţial în acest sens.

Ce ne propunem prin acest amendament? În primul rând, creşterea veniturilor nete ale tuturor angajaţilor, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat, necesară menţinerii relativ constante a puterii de cumpărare a angajaţilor, prin reducerea CAS de la 25% la 20%. Prin scăderea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale va fi asigurat un volum satisfăcător al cererii agregate a angajaţilor, cu impact pozitiv asupra veniturilor din TVA şi accize.

Trebuie precizat faptul că diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat va fi compensată prin transferuri de la bugetul de stat, ca urmare a unei colectări mult mai bune a veniturilor bugetare. Sursa principală de compensare va fi determinată din veniturile fiscale, pentru care se anticipează o colectare peste prognozele care au stat la baza fundamentării Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Mai mult, prin această amendare a legii ne propunem ca, de la 1 iulie 2022, cota de contribuţie la pilonul II să crească de la 3,75% la 4,75%. Această creştere pentru contribuţiile individuale la fondurile de pensii administrate privat va contribui rapid la menţinerea ratei de acumulare pentru participanţii la Pilonul II de pensii, cu perspectiva unor remitenţe mult mai mari la împlinirea vârstei legale de pensionare. De asemenea, transferurile mai mari către fondurile de pensii administrate privat vor asigura un volum investiţional mai mare în economia românească, costuri mai mici de finanţare a deficitului bugetar şi o lichiditate mai mare în piaţă.

În concluzie, dorim să generăm în mod real mai mulţi bani în buzunarele tuturor românilor, prin aceste măsuri liberale.

Doamna Gianina Şerban:

"Luna Pădurii - campanie de împădurire de primăvară"

În calitate de deputat de Ilfov şi membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, dat fiind faptul că suntem în Luna Pădurii, care a început în data de 15 martie 2022 şi se termină în data de 15 aprilie 2022, vreau să trag un semnal de alarmă cu privire la dispariţia plămânului verde al României şi la campaniile de împădurire nerealizate în vederea combaterii tăierilor ilegale.

Odată cu dispariţia pădurilor, poluarea nu mai poate fi combătută şi, implicit, apare o degradare a stării de sănătate a populaţiei, iar ecosistemul este în dezechilibru, distrugând flora şi fauna. Romsilva, instituţie care se află în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, organizează anual o campanie de împădurire, eveniment menit să ne facă să conştientizăm importanţa pădurilor, a spaţiilor verzi şi, totodată, să contribuim activ pentru a reface ceea ce a fost cândva. În realitate, situaţia este cu totul alta. Deşi an de an există promisiuni, deschideri cu fast al acestor campanii, nu se realizează nici măcar jumătate din cifrele publicate.

Romsilva ar trebui să planteze anual în cadrul acestei campanii peste un milion de puieţi, regenerând pădurile degradate şi înfiinţând noi păduri, acoperind astfel suprafeţe de câteva mii de hectare.

În cadrul acestor acţiuni ar trebui să participe şi voluntari ce se pot implica activ şi constant. Judeţul Ilfov are nevoie de noi zone verzi, zone noi unde cetăţenii îşi pot petrece timpul liber. România riscă să fie penalizată de Comisia Europeană pentru toate aceste nereguli, ba mai mult, pentru că nu putem combate poluarea aerului, avem proceduri de infringement.

România a avut cândva peste 75% din suprafaţă acoperită cu păduri, însă de-a lungul timpului, din cauza diferitelor conduceri şi a managementului defectuos, a pierdut milioane de hectare de pădure, ajungând astăzi să aibă mai puţin de 25% din suprafaţă.

România are un uriaş potenţial atunci când vorbim despre păduri, având peste două mii de milioane de metri cubi de masă lemnoasă pe picior, conform IFN. Avem o diversificare a speciilor de arbori, aproximativ 70% sunt specii de foioase şi 30% răşinoase. Printre principalele specii forestiere de foioase, putem enumera fagul, gorunul, salcâmul şi aşa mai departe. La acest capitol suntem peste media europeană, în ciuda defrişărilor masive.

Deşi avem legislaţie care este mereu actualizată, avem sancţiuni destul de dure, în continuare nu se pot stopa tăierile ilegale de păduri.

Avem nevoie de zone verzi, curate, nepoluate care să combată schimbările climatice, să stopeze eroziunea solului şi să avem un aer respirabil.

Trebuie să refacem perdelele forestiere şi să venim în sprijinul agriculturii pentru a ne asigura hrana necesară!

Trebuie să ne implicăm astăzi şi acum, cu paşi mai mici sau mai mari, dar să asigurăm un viitor copiilor noştri!

Partidul AUR susţine toate acţiunile şi iniţiativele bune ce vin în sprijinul cetăţenilor.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Avem nevoie de măsuri concrete!"

Trăim vremuri tulburi, vremuri cu multă incertitudine privind ziua de mâine, este perioada crizelor de toate felurile: energetică, preţurile cresc, iar autonomia scade; refugiaţii din Ucraina sunt tot mai mulţi, iar soluţii concrete lipsesc; criza informaţională, mass-media plină de propagandă şi ştiri false; criza securităţii naţionale - ne bazăm pe aliaţi şi e vai de armata noastră;

Aceste vremuri tulburi ne obligă să lăsăm retorica patetică, populismul ipocrit şi să luam măsuri concrete pentru a securiza şi asigura viitorul nostru comun românesc. Din păcate, unii colegi de-ai noştri încearcă continuu să-şi construiască capital politic populist, chiar şi pe seama situaţiei de criză în care ne aflăm. Cum vine asta, dragi colegi, pentru unii, ciumă, iar pentru alţii, mumă?

Incertitudinea zilei de mâine, lipsa de încredere în organele statului, mass-media împânzită de fake news, război în ţara vecină - în acest context poate ar fi timpul să facem ceva concret pentru viitorul nostru care devine din ce în ce mai incert.

România, în aceste vremuri, are nevoie de acţiuni concrete, orientate să crească siguranţa fizică şi informaţională a cetăţenilor.

De aceea, propun să dezbatem şi să implementăm mecanisme legislative pentru următoarele domenii:

- Măsuri de combatere a ştirilor false cu sancţiuni până şi penale pentru dezinformare.

- Creşterea autonomiei noastre energetice, punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie de curent electric.

- Creşterea autonomiei alimentare prin stimularea producătorilor locali şi scăderea importului de alimente.

Cred cu fermitate că vom reuşi să găsim limbă comună şi resurse comune, indiferent de coloristica politică, pentru a lua măsuri concrete, iar amânarea sau tărăgănarea acestor decizii ar putea să ne coste prea scump.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

"Sprijinirea dezvoltării infrastructurii bancare din mediul rural nu reprezintă un moft politicianist"

Acum ceva timp, de la tribuna Camerei Deputaţilor, îmi exprimam speranţa că actualul premier al României nu va lăsa cetăţenii din mediul rural în urmă şi va sprijini identificarea unor măsuri necesare accesului facil al acestor cetăţeni la servicii bancare de bază, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea retragerii de numerar din comuna în care aceştia domiciliază.

În continuarea acelei declaraţii politice, am considerat oportun să solicit o serie de informaţii de la Banca Naţională a României privind situaţia existentă la nivel naţional în ceea ce priveşte infrastructura bancară, gradul de bancarizare şi de intermediere bancară.

Trecând peste faptul că informaţiile primite de la BNR sunt departe de a fi complete, întrucât nu a putut fi furnizată situaţia repartizării ATM-urilor pe judeţe şi respectiv alocarea acestora între zona urbană şi cea rurală, răspunsurile transmise reflectă o situaţie extrem de îngrijorătoare.

În acest sens, mi-au atras atenţia următoarele date statistice

• La finalul anului 2021, existau, în România, 10.132 bancomate, în scădere vizibilă faţă de anii anteriori;
• La 1 ianuarie 2022, instituţiile de credit erau prezente la nivel naţional în doar 203 oraşe din cele 319 oraşe şi respectiv în doar 466 de comune din cele 2.861 comune;
• Numărul de unităţi bancare, respectiv numărul de angajaţi la un milion de locuitori existent în România, respectiv 236 de unităţi şi un număr de 2.724 de angajaţi este mai redus faţă de alte state din regiune, respectiv, Polonia, Bulgaria, dar şi faţă de nivelul mediu din Uniunea Europeană de 320 de unităţi şi 5.041 angajaţi.

Însă de departe cea mai alarmantă situaţie o reprezintă gradul de intermediere bancară din România, calculat ca raport între activele bancare şi Produsul Intern Brut, care ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un procent de doar 57% în 2020.

Astfel, comparativ cu statele din regiune, gradul de intermediere bancară este aproape de două ori mai mic, faţă de Bulgaria (108%), Polonia (103%) şi Ungaria (108%). De asemenea, acest grad de intermediere bancară este de 2,5% ori mai mic comparativ cu cel din Cehia, al cărui nivel este de 142% şi respectiv de 5 ori sub media Uniunii Europene de 293%.

Concluzionând, un calcul simplu ne indică faptul că prezenţa instituţiilor de credit în localităţile din mediul rural este de aproximativ 16,3%, iar numărul de localităţi rurale fără bancomate amplasate este extrem de scăzut.

Domnule premier, din nefericire, aceasta este situaţia necoafată a unor guvernări în care atât Partidul Social Democrat, cât şi Partidul National Liberal nu au venit în mediul rural să se ocupe de creşterea standardului de viaţă, ci doar să cerşească voturi din 4 în 4 ani.

Totodată, domnule premier, înţelegem cu toţii că toate guvernările postdecembriste au trebuit să păstreze o relaţie strânsă cu mediul bancar, întrucât acest sector a acordat masiv împrumuturi pentru acoperirea deficitul bugetar al ţării. Totuşi, această situaţie nu ar trebui să reprezinte, pentru dumneavoastră şi structura guvernamentală pe care o conduceţi, un impediment în a identifica alături de structurile de profil din domeniul bancar soluţiile necesare dezvoltării infrastructurii bancare în mediul rural, în scopul reducerii decalajelor existente faţă de mediul urban.

Vă asigur pe această cale, domnule premier, că acest demers ar putea contribui în mod direct la o dezvoltare economică şi socială sustenabilă a zonelor rurale, dezvoltare pe care nădăjduiesc că ne-o dorim cu toţii!

Domnul János Kiss:

"Independenţa energetică a României este un deziderat ce trebuie să-şi găsească urgent rezolvare"

În cel mult un deceniu, în lipsa gazelor din Marea Neagră, România va depinde de importuri pentru mai mult de 50% din gazele consumate. Acum, în funcţie de sezon, importurile au ponderi cuprinse între zero şi 30%, atunci când există un consum industrial intens şi afară temperaturile sunt foarte scăzute. Dar producţia internă este pe o curbă descendentă de mai mulţi ani şi acest lucru se va accentua, în special pentru că zăcămintele sunt mature. Importul este, evident, din Rusia, ceea ce strategic reprezintă o slăbiciune, lucru confirmat de cele mai recente evenimente din ţara vecină, Ucraina.

Dacă exploatările de gaze din Marea Neagră ar fi decurs normal, în anul 2022, România ar fi putut să fie un factor de securitate energetică, cu exporturi de gaze la preţuri foarte bune. Dar Legea offshore a blocat proiectele. Dacă legea ar fi fost echitabilă pentru toţi cei implicaţi, Petrom ar fi extras în acest an primele gaze din perimetrul Neptun.

Pe lângă aceasta, au fost de-a lungul timpului o multitudine de alte proiecte care ar fi redus dependenţa de Rusia şi care au fost faultate de interese regionale sau de altă natură, iar urmările le putem vedea cu toţii.

Conducta BRUA ar fi putut să fie o rută alternativă la conductele de gaz rusesc, inclusiv prin alimentarea din terminalul de gaze lichefiate din Grecia, unde Romgaz a avut un interes de participare.

În urmă cu mai bine de un deceniu, ştim bine că România promova un proiect alternativ de aprovizionare cu gaze din zona caspică. Sub numele de AGRI, era desenată o rută de transport din Azerbaidjan prin Georgia, până în Portul Batumi, unde gazele ar fi fost lichefiate şi transportate pe vapoare speciale până la Constanţa. Din acest terminal, gazele urmau să intre pe conducte. Proiectul însă nu a avut un sprijin european, în special financiar, iar astăzi toate aceste ezitări ne-au ajuns din urmă.

Şi mai vechi a fost Proiectul Nabucco, un gazoduct uriaş care ar fi trebuit să asigure alimentarea cu gaze din zona caspică, chiar şi din Iran, prin Turcia, Bulgaria, România şi mai apoi către pieţele vestice. După amânări şi discuţii sterile, inclusiv intervenţii subtile ale Rusiei pe lângă diverşi factori de decizie, proiectul a ajuns la coşul de gunoi al istoriei.

Indecizia şi şovăiala arătate în ultimii ani ajung să ne coste extrem de scump atât în ceea ce priveşte preţul gazului importat, cât şi în ceea ce priveşte incapacitatea de a ne decupla de un furnizor care are interese total opuse cu cele ale statului român. Nu pot sublinia îndeajuns gravitatea situaţiei precum şi urgenţa cu care trebuie adoptate modificări legislative în acest domeniu strategic.

România trebuie ca măcar acum, în al 13-lea ceas, să-şi asigure alternativele la gazele ruseşti. Chiar dacă dependenţa noastră faţă de acestea este una dintre cele mai reduse din Europa, putea şi ar fi trebuit să fie zero, dacă am fi avut politici coerente.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Nu avem de ce să ne temem din punct de vedere economic şi militar!"

Războiul de peste graniţă şi valurile de refugiaţi ucraineni au sensibilizat peste măsură poporul român, repoziţionând în prim-plan ospitalitatea şi omenia de care am dat dovadă ori de câte ori a fost cazul. Dar, concomitent, reanimarea afectivului colectiv a adus cu sine şi o sensibilizare mai mare a populaţiei în faţa panicii. Cu toate că populaţia ştie că teama nu este un aliat de nădejde, ci doar accentuează şi mai mult o potenţială nesiguranţă, ducând la dezechilibre, au apărut, în spaţiul public, întrebările privind stocurile de alimente, dar şi motivele creşterilor speculative ale preţurilor carburanţilor. Populaţia a luat cu asalt comercianţii acestor produse, în încercarea disperată de a-şi asigura măcar nevoia de hrană pentru viitorul apropiat, având în vedere că tensiunea generată de război continuă să fie resimţită şi la noi, într-un mod impropriu de accentuat.

Este normal să fim solidari, să ne manifestăm afecţiunea, grija şi ajutorul faţă de populaţia nevinovată din Ucraina, individual sau împreună cu societatea civilă şi autorităţile noastre, însă nu este deloc adecvat să ne provocăm singuri neplăceri privind o posibilă, eu aş numi-o direct imposibilă criză alimentară care ar urma să ne lovească, dar şi o imposibilă invazie rusă.

Dragi români, nu avem de ce să ne temem, nici din punct de vedere economic, dar nici din punct de vedere militar. Mă văd obligat să reafirm la rândul meu truismul că suntem ţară membră a Uniunii Europene şi NATO. Într-adevăr, Ucraina nu este membră în niciuna dintre cele două alianţe, iar din acest aspect decurg unele diferenţe pe care fiecare cetăţean le percepe în funcţie de interesul manifestat faţă de agresiunea militară din Ucraina şi urmările ei nefaste pe toate palierele vieţii. Mai mult decât atât, toate declaraţiile oficialilor occidentali confirmă faptul că România are cele mai puternice angajamente de securitate din istoria sa. NATO funcţionează ca alianţă solidară, iar un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii Alianţe.

Vă îndemn la solidaritate şi la înţelepciune, ca să putem trece cu bine şi peste această etapă dificilă. În paralel, instituţiile statului român au demonstrat că lucrează şi că au intervenit cu promptitudine şi eficienţă sporită pentru a corecta scumpirile nejustificate. De asemenea, actuala coaliţie de guvernare lucrează la reconfigurarea strategiei economice, astfel încât să poată gestiona cât mai echitabil efectele războiului din Ucraina asupra unor sectoare primordiale ale industriei noastre.

Ministerul Economiei a iniţiat o analiză a impactului conflictului dintre Rusia şi Ucraina asupra ramurilor industriale. S-au luat în considerare relaţiile comerciale existente în prezent, mai precis contractele de furnizare şi prestări de servicii pe care le avem cu parteneri din Ucraina şi din Federaţia Rusă. De asemenea, tranzitul materiilor prime şi al produselor din import sau de export pentru ori dinspre Federaţia Rusă, fie aerian, terestru sau naval, este acum grav perturbat, atât din cauza sancţiunilor impuse, cât şi a riscului existent în zonele de conflict, lezând şi mai mult lanţurile de producţie şi desfacere.

Din analiza preliminară a Ministerului Economiei, a rezultat că trei sectoare industriale, cel auto, al mobilei şi cel metalurgic se confruntă cu probleme majore, cu impact serios asupra activităţii desfăşurate. Răspunsul Guvernului nu a întârziat. Au fost luat primele măsuri de combatere a impactului negativ al războiului asupra economiei, în general, şi a industriei, în special, astfel încât să avem soluţii constructive, viabile şi rapide.

Sunt încrezător că Guvernul, prin Ministerul Economiei condus de PSD, va veni cu cele mai bune măsuri de susţinere necesare tuturor segmentelor economiei naţionale care au, în acest moment, de suferit de pe urma războiului din Ucraina. Economia românească va fi, în continuare, sprijinită, pentru ca să surmonteze toate efectele minore sau majore ale războiului din Ucraina, astfel încât aportul industriilor la Produsul Intern Brut să rămână la fel de consistent.

În plus, PSD are în analiză şi combaterea efectelor economice cu impact moderat şi pe termen limitat, care ar putea să apară dacă acest război nu se va mai prelungi şi pacea se va reinstaura la Est de România mult mai repede decât preconizează pesimiştii.

Aşadar, îmi reafirm convingerea că nu avem de ce să ne temem noi, românii, nici din punct de vedere economic şi nici militar!

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD sprijină populaţia şi firmele româneşti, aşa cum s-a angajat în Programul de guvernare"

PSD rămâne cea mai performantă componentă a guvernării. Aproape 20 de miliarde de lei, adică aproape 4 miliarde de euro au fost alocate de ministrul PSD al finanţelor, firmelor româneşti, prin Ordonanţa de urgenţă care s-a aprobat săptămâna trecută în şedinţa de Guvern. Astfel, pe lângă cele 10 miliarde de lei alocate Programelor IMM Invest şi IMM Agro, alte aproape 10 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie. Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a 4 piloni strategici, respectiv, Programul "Prima Casă" şi cele trei fonduri de garantare, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Fondul Român de Contragarantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural. La schemele de ajutor de stat sub formă de garanţii care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii sau pentru susţinerea activităţii curente se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanţată integral din bugetul de stat.

Prin Programul IMM PROD este susţinută industrializarea economiei, prin RURAL INVEST se finanţează afacerile din mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului construcţiilor iar INNOVATION este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

Astfel, PSD îşi onorează o prioritate din programul său de guvernare şi susţine cel mai ambiţios proiect naţional dedicat firmelor mici şi mijlocii din România.

La nivel legislativ, în faţa crizelor multiple, parlamentarii social-democraţi fac tot ce este posibil pentru ca România să depăşească actuala criză din domeniul energiei şi a situaţiei de conflict din regiune.

Proiectul PSD privind hidrocentralele abandonate a fost adoptat de Senat săptămâna trecută şi urmează rapid dezbaterea şi votul final în Camera Deputaţilor. Astfel, se va asigura cadrul legislativ pentru finalizarea unor investiţii în hidrocentrale cu beneficiul uriaş al aportului de zeci de mii de megawaţi lunar, în sistemul energetic, energie verde şi foarte important, ieftină. În egală măsură, sistemul energetic devine mai puternic, mai stabil şi mai fiabil, fapt care va aduce multă ordine şi stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind obligativitatea criteriului verde la licitaţii. Legea susţine capitalul românesc şi comunităţile, după model european. Criteriul verde înseamnă puncte în plus la licitaţie pentru firmele care poluează mai puţin prin operaţiunile de transport şi astfel firmele româneşti au şanse în plus să participe cu succes la licitaţiile publice.

Ministerul Muncii pregăteşte un proiect de lege cu măsuri de protecţie socială pentru companiile care vor avea de suferit în urma restricţiilor impuse Rusiei.

La insistenţele PSD, premierul Ciucă a solicitat Uniunii Europene sprijin pentru România, ca ţară ce se află în prima linie de apărare a democraţiei occidentale. Ministrul PSD al finanţelor a şi pus rapid în aplicare acest mandat şi la Bruxelles, la reuniunea Ecofin de săptămâna trecută a miniştrilor de finanţe din UE, a argumentat necesitatea ajustării în acest sens a mecanismelor europene.

Aşadar, PSD, la nivel executiv şi parlamentar, iniţiază, susţine şi promovează acţiuni pentru protejarea românilor şi a economiei, aşa cum s-a angajat când a decis să intre la guvernare.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Zamostea-Lunca"

După odiseea neagră a monstruozităţii numită groapa de gunoi "ecologică" (ce ironie amară!) din pasul Mestecăniş, am aflat că lucrările continuă în şantierul de la limita judeţelor Botoşani şi Suceava, unde se construieşte un baraj pentru furnizarea apei potabile şi industriale pentru judeţul Botoşani. Presa a relatat pe larg, cu lux de amănunte, în anii trecuţi, acest masacru, dar s-a mers pe o perenă "înţelepciune" a guvernanţilor, când e vorba despre oprobriul public faţă de anumite proiecte, "câinii latră, ursul trece..."

În loc de investiţii reale în infrastructura rutieră, gaz, canalizare sau lansatoare de rachete antigrindină, regiunea se pricopseşte cu un proiect de o utilitate îndoielnică, bazat pe un proiect şi o autorizaţie emisă în 1987, proiect desfăşurat sub egida Administraţiei Bazinale Siret, din cadrul uneia dintre cele mai controversate instituţii, Apele Române. Instituţia folosită de camarila de partid drept trambulină pentru beizadele şi domnişoare cu studii şi talente chestionabile, iese la rampă printr-un proiect care va distruge cel puţin jumătate din pădurea de la Zamostea-Lunca. Vor fi distruse 27 de hectare din rezervaţie şi 90 de hectare dintr-o pădure adiacentă, doar ca să fie cheltuite nişte fonduri aflate la dispoziţie.

Aşa cum ne-am obişnuit şi până acum, avizele au fost date pe repede înainte, consultările publice au fost nişte simulacre, iar în acest moment, când, în primăvară, lucrările vor distruge parţial Rezervaţia Zamostea-Lunca, loc în care creşte laleaua pestriţă, specie protejată pe plan mondial. Argumentaţia guvernanţilor - nevoia stringentă de apă într-un judeţ în care şi industria şi populaţia au scăzut dramatic este ridicolă din orice unghi ai privi-o. Este clar că de aici vor câştiga doar cei ce vor construi ceva nefolositor, megalomanic, o nouă groapă de bani publici din care se vor adăpa doar băieţii deştepţi, mufaţi la contractele sistemului.

Răspund pe această cale campaniei civice declanşate de cei de la Declic şi invit societatea civilă şi presa să aducă în faţă acest subiect şi să punem presiune pe cei care distrug natura, în timp ce ne închid ochii cu campanii turistice şi declamarea patetică a iubirii de neam şi natură. În afară de sprijinul declarativ, voi adresa o interpelare ministrului mediului, Tanczos Barna, pentru mai multe detalii.

Ce putem face? Există acum soluţii pentru oprirea dezastrului?

Din păcate, cred că singura şansă de supravieţuire a Rezervaţiei Zamostea-Lunca este abandonarea lucrărilor. Societatea civilă are un cuvânt greu de spus, dar, din păcate, este rareori băgată în seamă de guvernanţi.

Rog organizaţiile civice să ni se alăture în acest demers care va salva nu doar o rezervaţie naturală, ci un principiu. Să le spunem guvernanţilor că, oricât de puternici se cred, vocea oamenilor judeţului este mai puternică!

Rog jurnaliştii suceveni să îi întrebe pe parlamentarii judeţului, punctual, ce părere au, dacă va dispărea o bună parte din Rezervaţia Zamostea-Lunca şi despre posibilitatea ca, în curând, să apară gunoaie la groapa de la Pojorâta. Să îi sune şi să ne spună şi nouă, cine luptă pentru Bucovina şi care o scaldă în punctaje de partid. Sucevenii au dreptul să ştie cine sunt cei care se opun şi cei care îi îmbrobodesc doar cu vorbe mieroase.

Haideţi să punem umărul, poate putem împiedica încă un dezastru!

Fapte, nu vorbe!

Domnul Viorel Salan:

"Partidul Social Democrat răspunde prompt provocărilor economice şi sociale ale momentului"

Războiul de la graniţele României ne obligă la o reevaluare de fond a unora dintre politicile naţionale.

Agravarea crizei energetice, ca efect al conflictului militar în desfăşurare, a impus în primul rând adoptarea unor măsuri ferme în ceea ce priveşte evoluţia alarmantă a preţurilor la energie.

În acest moment, Partidul Social Democrat şi-a atins obiectivul esenţial privind protejarea, timp de un an, a cetăţenilor şi a firmelor româneşti faţă de majorarea facturilor la utilităţi.

Ordonanţa de urgenţă privind reglementarea preţurilor la energie electrică şi gaze este necesară atât pentru români, cât şi pentru firme. Românii nu vor mai fi terorizaţi cu gândul la cât vor creşte facturile în luna următoare.

De asemenea, Partidul Social Democrat s-a asigurat că toţi cei care vor specula preţurile vor fi supraimpozitaţi în mod substanţial, iar gazele naturale din producţia internă vor fi vândute la preţuri rezonabile pentru români.

Avem toate argumentele să credem că plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, care înseamnă peste 50% din creşterea inflaţiei, va determina şi o stabilizare a preţurilor, cu efecte pozitive majore asupra puterii de cumpărare a românilor.

Următorul pas ar trebui să fie realizarea independenţei energetice a României. Este ceea ce Partidul Social Democrat şi-a propus ca obiectiv principal, pentru următorii 3 ani. Îndeplinirea lui va putea fi înfăptuită atât prin măsuri legislative - precum adoptarea legii de redeschidere a hidrocentralelor aproape finalizare - cât şi decizii executive de extindere, de modernizare sau de înfiinţare de noi capacităţi de producţie.

O altă prioritate a Partidului Social Democrat este cea legată de siguranţa alimentară şi să existe preţuri la mâncare accesibile populaţiei. Din această perspectivă, agricultura trebuie să aibă tot sprijinul posibil. O producţie bună poate asigura şi stabilitatea preţurilor alimentelor, în contextul în care, la insistenţele Partidului Social Democrat, Guvernul a asigurat predictibilitate şi stabilitate pe piaţa energiei, prin plafoanele la electricitate şi gaz. Se lucrează deja la un program de sprijin pentru independenţa energetică a fermelor şi a companiilor din industria alimentară prin care vor fi acordate din Fondul de Modernizare sumele necesare pentru investiţii în energie regenerabilă.

În acelaşi timp, aproape 20 de miliarde de lei au fost alocate de ministrul PSD al finanţelor firmelor româneşti.

Pe lângă cele 10 miliarde de lei alocate Programelor IMM Invest şi IMM Agro, alte aproape 10 miliarde de lei vor ajunge rapid în economie.

Noi programe de sprijin sunt lansate prin intermediul a 4 piloni strategici, respectiv Programul "Prima Casă" şi cele trei fonduri de garantare - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Fondul Român de Contra-garantare şi Fondul de Garantare a Creditului Rural.

La schemele de ajutor de stat sub formă de garanţii care acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente se adaugă o componentă nerambursabilă, de maximum 10% din valoarea creditelor, care este finanţată integral din bugetul de stat.

Prin Programul IMM PROD este susţinută industrializarea economiei, prin RURAL INVEST se finanţează afacerile din mediul rural, GARANT CONSTRUCT este destinat sectorului construcţiilor, iar INNOVATION este conceput pentru a încuraja proiectele inovative bazate pe noile tehnologii.

Astfel, PSD îşi onorează o prioritate din Programul său de guvernare şi susţine cel mai ambiţios proiect naţional dedicat firmelor mici şi mijlocii din România.

Susţinerea producătorilor români şi a companiilor româneşti este însă esenţială în această perioadă complicată. Fiecare dintre noi poate contribui la direct alegând produse româneşti, cu responsabilitate. Fiecare produs românesc achiziţionat este un impuls de care economia românească are multă nevoie în aceste vremuri atât de tulburi.

Alegând să cumpărăm produsele producătorilor autohtoni, fiecare dintre noi putem contribui la construirea acelei Românii la care visăm cu toţii.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Partidul Social Democrat şi-a atins principalele obiective pe care le-a urmărit în privinţa reglementării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale în urma aprobării Ordonanţei de urgenţă adoptată de Guvern la finalul săptămânii trecute. Aşa cum au putut să vadă toţi românii, în forma finală a actului normativ, populaţia şi firmele vor beneficia de protecţie pentru cel puţin un an de zile, cei care vor specula preţurile vor fi supraimpozitaţi, iar companiile care valorifică gaze naturale din subsolul românesc vor vinde producţia la preţuri rezonabile pentru cetăţenii români.

Aşadar, soluţiile identificate de PSD şi propuse Coaliţiei de guvernare au fost implementate şi nu proiectul lui Virgil Popescu care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi transformat criza din energie într-o criză bugetară. Era inacceptabilă forma propusă de ministrul liberal, care ar fi încurajat specula şi nu ar fi rezolvat cu nimic problema structurală a preţurilor. De aceea, PSD a insistat pe măsurile de reducere cu adevărat a preţurilor la energie pentru următorul an de zile.

De asemenea, vreau să evidenţiez că, tot la iniţiativa PSD, ministrul finanţelor a identificat resursele financiare necesare şi a alocat 2,4 miliarde de euro pentru acest pachet de sprijin destinat populaţiei şi al economiei naţionale.

Astfel, în urma plafonării preţurilor la energie şi gaze naturale, care reprezentau peste 50% din creşterea inflaţiei, vom avea de la 1 aprilie o stabilizare a preţurilor de consum, cu un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare a populaţiei.

În zilele următoare, alături de colegii mei de la PSD, vom continua colaborarea cu partenerii din Coaliţia de guvernare pentru o reglementare cât mai rapidă în domeniul comerţului cu carburanţi şi al asigurărilor auto, care să determine o scădere a costurilor de transport şi să se reducă astfel şi mai mult presiunea asupra inflaţiei.

Este imperativ să venim cât mai repede cu soluţii concrete la problemele reale ale românilor şi anume, la creşterile de preţuri la servicii şi produse, scăderea inflaţiei, asigurarea resurselor energetice pe termen mediu şi lung şi majorarea puterii de cumpărare a românilor, concomitent cu susţinerea antreprenorilor şi IMM-urilor autohtone.

Dincolo de cifre, care, din perspectiva PSD, ar putea fi ajustate pentru a proteja şi mai bine populaţia şi economia, este important să existe predictibilitate şi stabilitate în privinţa preţurilor. Este imperativ să se implementeze toate soluţiile pe care le avem la îndemână, ca să fie oprită această sarabandă demolatoare a scumpirilor! De la energie pleacă totul! Preţurile la electricitate şi gaz trebuie să rămâne stabile, pentru cel puţin anul viitor. Totodată, trebuie să fie cât mai suportabile pentru populaţie şi economie. Aceasta este viziunea PSD, care, lucru bine ştiut, a criticat consecvent liberalizarea haotică a pieţei de energie şi a propus repetat soluţii.

PSD va continua să propună şi să susţină măsuri realiste, care în contextul actual să ajute populaţia şi IMM-urile să facă faţă facturilor şi să asigure stabilitatea pieţei naţionale de energie, inclusiv prin dezvoltarea de noi capacităţi de producţie.

PSD a venit mereu cu propuneri şi soluţii concrete pentru a proteja populaţia şi firmele de creşterea costurilor.

Fac apel la ministrul Vîlceanu şi la premierul Ciucă să urgenteze demersurile colegilor mei din Guvern şi al europarlamentarilor social-democraţi care au cerut la nivel european folosirea unor instrumente financiare suplimentare pentru protejarea economiei şi a cetăţenilor de efectele creşterilor de preţuri la energie şi combustibil, având în vedere că ţara noastră este şi în prima linie a gestionării refugiaţilor şi sprijinului acordat Ucrainei de UE.

În opinia mea, se impune un nou mecanism de rezilienţă la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre în urma aplicării sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse, dar şi a crizei din energie.

Domnul Daniel Tudorache:

"Pandemia de Covid-19 se întoarce cu valul 6?"

Toţi ne-am bucurat de ridicarea restricţiilor, măsuri care ne-au adus mai aproape de viaţa în stare de normalitate dinainte de pandemie.

Numărul zilnic de noi infecţii cu SARS-CoV-2 a început să crească la niveluri record în China, ţara de unde a plecat pandemia în urmă cu doi ani, dar şi în ţările europene şi în Marea Britanie, ţări care au renunţat la restricţii înaintea noastră.

Şi în România numărul infectărilor a crescut, o confirmă datele oficiale, precum şi presiunea care începe iar să se resimtă pe spitale.

Chiar dacă nu mai suntem în stare de alertă şi autorităţile au ridicat restricţiile, ar trebui totuşi să fim precauţi, să încercăm să ne protejăm sănătatea noastră şi a celor dragi şi să evităm printr-un efort colectiv reintroducerea restricţiilor şi supraîncărcarea spitalelor.

Evitarea pe cât posibil a utilizării mijloacelor de transport în comun dacă prezentăm semne ale unei infecţii respiratorii, păstrarea unei distanţe de aproximativ un metru faţă de ceilalţi, spălarea pe mâini corespunzătoare şi de fiecare dată când intrăm în casă sau în birou, purtarea măştii în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun, consider eu că sunt măsuri de precauţie care nu îngreunează viaţa de zi cu zi, însă care ne pot salva viaţa noastră şi a celor dragi şi pot ajuta personalul medical sa gestioneze optim aceste situaţii delicate.

Domnul Vasile Nagy:

"Deficitul de personal din poliţie"

Eficientizarea managementului resurselor umane pentru optimizarea capacităţii organizaţionale de răspuns trebuie să reprezintă o prioritate pentru Ministerului Afacerilor Interne.

Eforturile instituţionale trebuie să se îndrepte cu prioritate către reducerea acestui deficit, inclusiv prin organizarea concursurilor pentru funcţiile de conducere vacante şi pe îmbunătăţirea pregătirii profesionale.

Este necesară identificarea unor soluţii viabile pentru reducerea deficitului de personal din structurile de ordine şi siguranţă publică ale MAI., astfel încât să se asigure calitatea actului de pregătire şi formare profesională a ofiţerilor, subofiţerilor şi agenţilor.

Criza de personal tot mai profundă din Ministerul Afacerilor Interne are o explicaţie. În ultimii ani, din MAI au fost şterse, efectiv, peste 20.000 de posturi.

Deficitul real al Ministerului Afacerilor Interne ar fi de peste 40.000 de oameni, fapt semnalat în nenumărate rânduri de sindicaliştii din Poliţie, care au arătat că, astfel, este pusă în pericol siguranţa cetăţenilor.

Deficitul de personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este de aproape 20%, în condiţiile în care în acest moment ministerul are undeva la 130.000 de angajaţi şi ar trebui să aibă peste 150.000.

În anul 2020 au plecat în pensie 9.000 de angajaţi şi au venit din şcoală 2.000. Deci, minus 7.000 plus încă 3000 plecaţi înainte să intre în structură noile generaţii, în total 10.000 deficit numai în anul 2020.

Această criză de resurse umane nu poate fi rezolvată în mod miraculos. Una dintre soluţii este creşterea numărului de locuri în şcolile de poliţie, iar o alta recrutarea de personal din sursă externă, ca soluţii, masterul profesional şi trecerea agenţilor în rândul ofiţerilor.

Din cauza pandemiei, în 2020 nu s-au mai organizat concursuri de angajare în Ministerul Afacerilor Interne şi până la finalul anului s-au pensionat peste 5000 de angajaţi.

Chiar înainte de aceste plecări, Ministerul de Interne este în deficit de personal, ceea ce înseamnă slăbirea capacităţii acestei ţări în domeniul ordinii şi siguranţei.

În aceste condiţii, misiunile specifice sunt greu de îndeplinit, în condiţii de eficienţă, sunt efectuate lunar zeci de ore suplimentare, de către fiecare poliţist - pe fondul misiunilor de prevenire/combatere a efectelor pandemiei -, majoritatea neplătite şi nerecuperate, iar multe dosare rămân nesoluţionate, pentru că este imposibil ca trei poliţişti să muncească pentru patru.

Trebuie majorate cifrele de şcolarizare în şcolile de formare profesională iniţială.

Acordarea majorării salariale este foarte importantă, pentru a stimula poliţiştii care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare, cu experienţă profesională adecvată, să rămână în sistem, contribuind la tutelarea viitorilor poliţişti şi, implicit, la diminuarea deficitului de personal.

Din septembrie 2019 până în septembrie 2020, pe fondul pandemiei, nu au avut loc concursuri de admitere în şcoli, iar numărul elevilor din sesiunea martie 2021 reprezintă abia 10% din deficitul actual de personal.

Există mulţi poliţişti care îndeplinesc condiţiile de vechime şi vârstă şi n-ar dori să plece. Ei pot rămâne până, practic, se duc în 57-58 de ani, unde îi duce legea. Dar, având în vedere lipsa de predictibilitate, oamenii pleacă.

Lipsa de personal din sistem este un dezastru major privind siguranţa publică. Sunt situaţii unde s-a ajuns la deficit de personal de 50%, în condiţiile în care numărul celor care intră în sistem este nesemnificativ.

Dialogul social, negocierea cu sindicatele poliţiştilor reprezintă un capitol ignorat de mai toate guvernele care sau perindat în ultimii ani pe la conducerea ţării.

În afară de acele angajări care s-au făcut pentru Politia Animalelor, şi care au fost foarte puţine, nu s-au mai făcut angajări.

S-a mai realizat o trecere a agenţilor în corpul ofiţerilor, dar asta nu înseamnă o creştere a numărului de personal, ci o creştere a numărului dintr-o anumită categorie profesională, adică au trecut de la agenţi la ofiţeri, dar am rămas cu mai puţini agenţi decât aveam înainte, iar şcolile nu fac faţă.

Şcolile scot un număr foarte mic de absolvenţi, deficitul creşte pe zi ce trece, nu există nicio garanţie pentru cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare, să mai rămână, aceştia se pensionează imediat ce îndeplinesc condiţiile legale.

În aceste condiţii îşi desfăşoară activitatea personalul din Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul Mihai Weber:

"Electricitatea produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină! Depinde doar de noi pentru ca independenţa energetică a României să devină realitate!"

PSD a iniţiat Legea privind finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a unor hidrocentrale abandonate din România şi sunt bucuros să vă anunţ că iniţiativa noastră s-a adoptat în Senat, urmând a fi dezbătută şi de către noi, deputaţii. În plină criză a energiei, când românii sunt îngropaţi de facturi uriaşe la energie electrică şi gaze, în România există trei hidrocentrale finalizate în proporţie de 90%, dar care au fost abandonate în 2007, după aderarea ţării noastre la Unirea Europeană.

Trebuie să fim conştienţi că motoarele economiei româneşti au nevoie de energie pentru a fi repornite şi, tocmai din acest motiv, este imperios necesar să luăm în considerare dezvoltarea, eficientizarea şi operaţionalizarea unor proiecte care au fost începute în anii 2000 şi care acum sunt sistate. Soluţiile pe care le vom găsi trebuie să fie pe termen lung şi să vizeze investiţiile, astfel încât să putem ajunge la acea independenţă energetică de care economia românească are atâta nevoie.

Proiectul PSD reprezintă mai mult decât un semnal de alarmă. Este o acţiune concretă care vă cheamă, stimaţi colegi, să înţelegeţi că România nu îşi mai poate permite să lase în paragină investiţii aproape finalizate, pentru care s-au cheltuit peste 350 de milioane de euro, din banii românilor. Bineînţeles că protejarea mediului reprezintă o preocupare majoră şi pentru PSD, însă, în actualul context, sistemul energetic are nevoie ca de aer de acei zeci de mii de MW lunar, energie ieftină, pe care aceste hidrocentrale i-ar produce. Astfel, PSD vă propune să aprobaţi reluarea rapidă a lucrărilor şi finalizarea următoarele investiţii:

• Răstoliţa - hidrocentrală realizată în proporţie de 92%, pentru care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro şi care poate produce lunar peste 9.000 MWH;
• Hidrocentralele de pe Valea Jiului - Bumbeşti - realizată 90%, Dumitra - realizată 98%, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro şi care pot aduce în sistem peste 21.000 de MWH, în fiecare lună.

În ceea ce priveşte protejarea mediului, proiectul prevede scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice şi asigurarea unei distanţe de protecţie de 100 de metri între acestea şi restul ariei protejate.

De fiecare dată când intervin pe acest subiect, încerc să vă reamintesc faptul că România poate şi trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic. Gândiţi-vă că, de pe urma acestei legi, vor beneficia sute de mii de familii.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

A avut loc prima reuniune la Guvern a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.

La finalul perioadei de implementare a Strategiei naţionale, este esenţial ca România să aibă informaţii complete despre amploarea antisemitismului, xenofobiei şi radicalizării din societatea românească. Am asigurat pe reprezentaţii tuturor instituţiilor implicate că în perioada următoare vor continua să existe întâlniri între reprezentanţii Cancelariei prim-ministrului şi cei ai Corpului Diplomatic, respectiv ai instituţiilor şi structurilor cu atribuţii în domeniu. Sunt convins ca după aceşti 3 ani, Romania va fi mai pregătită să prevină şi să combată antisemitismul, xenofobia şi discursul instigator la ură.

Comitetul interministerial este coordonat de Irina-Dumitriţa Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, şi vizează monitorizarea realizării, în principal, a 36 de acţiuni incluse în Planul aferent Strategiei.

Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură reprezintă un instrument esenţial, mai ales în actualul context în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraţioniste şi a mesajelor revizioniste, precum şi la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe.

În data de 13 mai 2021, Guvernul României a adoptat, prin Hotărâre de Guvern, prima Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 şi Planul de acţiune aferent, iar în data de 28 februarie 2022, a fost înfiinţat, prin Decizia prim-ministrului nr. 173/28.02.2022, Comitetul interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023.