Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre.

Nu vă mai citesc prevederile regulamentare, le ştiţi cu toţii.

Începem.

Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Legile educaţiei, definitorii pentru viitorul României".

De la apariţie şi până în prezent, Legea educaţiei naţionale a suferit 112 modificări şi completări în 11 ani; doar în prima jumătate a anului 2022, Parlamentul României a modificat şi completat de şase ori Legea educaţiei. Se impune o lege nouă.

Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei, a lansat în luna iulie a anului 2022 Proiectul legilor educaţiei în dezbatere publică, dar elevi, profesori, părinţi, experţi în educaţie, sindicate şi ONG-uri au criticat prevederile proiectului.

În octombrie, noul ministru al educaţiei, Ligia Deca, ne anunţa că sunt peste 9.000 de amendamente la viitoarele legi ale educaţiei, care trebuie analizate cu atenţie. Noul draft apărut în spaţiul public de curând, însă, a stârnit îngrijorare, nedumerire şi chiar revoltă, atât în rândul elevilor, cât şi în rândul părinţilor.

Educaţia nu trebuie să rămână doar la nivel de declaraţii o prioritate naţională. Proiectele legilor educaţiei sunt prea importante pentru a fi discutate în spatele uşilor închise. Dezbaterea pe marginea acestor proiecte trebuie să fie temeinică şi consistentă, într-o deplină transparenţă la nivelul întregii societăţi. Cele mai bune soluţii pot fi găsite doar prin dialog între decidenţi şi beneficiari.

PSD susţine câteva obiective esenţiale, strategice, de mare importanţă pentru copii şi părinţi, în privinţa proiectelor legilor educaţiei:

• Acces neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii;
• Combaterea abandonului şcolar;
• Importanţa pregătirii viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii;
• Dezvoltarea afterschool-ului, pentru sprijinirea părinţilor care muncesc.

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege a evidenţiat necesitatea corectării câtorva aspecte-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Referitor la admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţie de calitate; este cel puţin discutabil dacă liceele să aibă dreptul să-şi organizeze propriile admiteri, cu propriile subiecte, pentru că ar creşte riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi a corupţiei.

În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propusă în proiect.

PSD consideră că desfiinţarea liceelor pedagogice, modificând astfel formarea învăţătorilor, nu este o soluţie, mai ales în condiţiile lipsei acute de profesori dedicaţi.

Prevederile referitoare la învăţământul special trebuie să ţină cont inclusiv de realitatea bazei noastre şcolare.

Nu în ultimul rând, legile educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copiii născuţi în diaspora. Trebuie să găsim soluţiile corecte pentru integrarea copiilor născuţi şi crescuţi în diaspora, dacă dorim să se întoarcă românii acasă.

Avem deci obligaţia ca aceste proiecte să fie cât mai bine realizate. Graba adoptării legilor educaţiei nu poate fi motivată de obţinerea banilor din PNRR, pentru că termenul maxim ce derivă din PNRR pentru îndeplinirea acestui jalon privind legile educaţiei este martie 2024. Nu trebuie să atingem cei şapte ani, câţi i-au fost necesari Proiectului "România Educată" pentru a fi finalizat, dar nici nu putem adopta pe repede înainte o lege care nu rezolvă problemele din educaţie.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tuhuţ.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimaţi cetăţeni ai judeţului Alba,

Profit de oportunitatea acestei declaraţii politice pentru a trage un semnal de alarmă asupra modului în care se înfăptuieşte politica pe plan local în judeţul Alba. De prea mult timp politicienii locali trăiesc cu falsa impresie că ei ştiu mai bine ce nevoi au cetăţenii, deşi cei din urmă plătesc taxe şi impozite şi, cu toate acestea, nu îşi pot spune punctul de vedere cu privire la ce tipuri de investiţii ar trebui realizate în fiecare localitate. Din acest motiv, foarte multe localităţi, comune, oraşe, municipii din judeţul Alba au bătut pasul pe loc, au fost excluse de la dezvoltare, nu au reuşit să atragă bani europeni, iar problemele reale ale comunităţilor locale au fost ignorate cu succes.

Din cauza acestei discrepanţe dintre interesele politicienilor locali aflaţi vremelnic la putere şi nevoile reale ale cetăţenilor din localităţile din judeţul Alba, în foarte multe dintre acestea, oamenii au venit în număr mare către reprezentanţii Partidului Social Democrat, consilieri locali, judeţeni sau preşedinţi de organizaţii locale, pentru a se pune punct acestui mod de a face politică.

Din acest punct de vedere, Organizaţia judeţeană PSD Alba îşi doreşte schimbarea modului în care se face politica prin aleşii locali, de a merge aceştia către cetăţeni şi de a asculta solicitările obiectivelor şi proiectelor pe care doresc oamenii să le realizeze în comunităţile sau zonele lor. În acest sens, consilierii locali ai Partidului Social Democrat au venit în întâmpinarea cetăţenilor, formulând sute de amendamente, în dezbaterile pentru aprobarea bugetelor locale, acestea fiind susţinute de petiţii cu mii de semnături strânse de la cetăţeni.

În continuare, doresc să dau citire câtorva exemple de obiective solicitate de cetăţenii din Alba. Spre exemplu, la Aiud s-au strâns semnături pentru realizarea mai multor obiective, între care construirea unei capele în localitatea Măgina. O campanie bună s-a desfăşurat şi la Sebeş, pentru modernizarea şi dotarea Maternităţii Spitalului Municipal. La Abrud s-au strâns semnături pentru realizarea mai multor proiecte, între care şi pentru anveloparea, izolarea termică a blocurilor de locuinţe, în vederea asigurării confortului termic sporit şi scăderii consumului de lemne. Colegii de la Baia de Arieş au depus la primărie petiţia pentru construcţia unui parc fotovoltaic. La Câmpeni, colegii militează pentru investiţii în infrastructura rutieră şi construcţia unei creşe. La Ocna Mureş, colegii muncesc, între altele, pentru reamenajarea şi modernizarea locurilor de joacă pentru copii.

Stimaţi colegi,

Cu părere de rău, trebuie să vă spun că, în anumite cazuri, unii primari încă nu au înţeles că ei se află în slujba cetăţenilor şi nu deasupra acestora şi au intervenit în acest proces, apostrofând cetăţenii care şi-au solicitat drepturile.

Vreau să transmit clar şi răspicat un mesaj pentru toţi locuitorii judeţului Alba - politica pumnului în gură trebuie să apună şi în Alba, iar Partidul Social Democrat, prin consilierii locali şi judeţeni, vor sta umăr la umăr alături de toţi cei care consideră că politica trebuie făcută pentru oameni, împreună cu aceştia şi nu împotriva acestora!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandra Huţu.

Şi am rugămintea la dumneavoastră, dacă există printre cei prezenţi în sală colegi care au comisie de la ora 9.00, să-mi ridice o mână, ca să vă pot...

Păi, sunteţi toţi. OK. Le-om rândui cumva.

Doamna Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Violenţa între copii, fie că vorbim de şcoală, de casă sau de grupul prietenilor, a devenit cu adevărat un fenomen social. Conform statisticilor oficiale publicate de Ministerul Educaţiei, în anul şcolar trecut au fost înregistrate 10.000 de acte de violenţă doar în unităţile de învăţământ, în creştere cu 2.000 faţă de anul şcolar anterior.

Cauzele violenţelor între copii şi celor comise de aceştia sunt multiple, de la factorii de mediu sau familiali, de la condiţiile socio-economice până la lipsa stimei de sine, de la violenţa prezentată în mass-media şi pe reţelele de socializare până la discriminare.

Cel mai grav este faptul că tipurile de violenţă s-au diversificat, iar cele care predomină în prezent sunt agresiunile fizice şi bullyingul. În anul şcolar trecut, din cele 10.000 de acte de violenţă, 69% au fost din categoria "atac la persoană", 14% - "atentat la bunuri", 13% - "alte fapte de violenţă sau atentate la securitate", iar 4% - "atentat la securitatea unităţii şcolare".

Constatăm, aşadar, că, din păcate, majoritatea soluţiilor adoptate până în prezent, de la strategii, planuri naţionale, la activităţi de informare şi de conştientizare, nu au dat roade.

De aceea, cred că trebuie să încercăm să vedem fenomenul şi din alt unghi şi ar trebui să ne orientăm şi către o educare a părinţilor, a vecinilor şi a societăţii, în general.

La Botoşani, de exemplu, pe lângă campaniile desfăşurate de Ministerul Educaţiei, a debutat, la sfârşitul lunii noiembrie 2022, o campanie de conştientizare a acestui fenomen în rândul locuitorilor din mediul rural, la iniţiativa preşedintelui ATOP Botoşani, consilierul judeţean Cristina Breşug. Specialiştii din cadrul Poliţiei, ai Jandarmeriei, dar şi din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au explicat participanţilor ce trebuie să facă dacă sunt victime sau martori ai unei situaţii de violenţă domestică şi, mai mult decât atât, cum trebuie să acţioneze sau să reacţioneze în cazul în care copiii lor sunt victimele unei agresiuni sau chiar agresorii altor copii. Astfel, cu toţii au făcut apel ca cetăţenii să devină partenerii autorităţilor statului, pentru a putea creşte solidaritatea în rândul cetăţenilor şi siguranţa copiilor noştri.

Responsabilitatea siguranţei copiilor noştri, aşadar, este partajată între părinţi, prieteni, vecini, colegi, autorităţi locale şi stat. Fără o cooperare strâns legată între aceştia, fără o legislaţie primară şi secundară adaptată realităţilor din ziua de astăzi nu se va reuşi niciun program de reformă în acest domeniu.

De aceea, cred că trebuie început cu acţiuni în teren, permanente, care să fie promovate intens la nivel naţional şi local, pe toate căile de informare, pentru a limita violenţa între copii, pentru că, în definitiv, ei reprezintă viitorul nostru.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Thellmann, vă rog.

Cei care aveţi comisii, haideţi, vă rog, mai în faţă, ca să vă pot da cuvântul înainte.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

În sfârşit, Proiectul "Via Transilvanica" a captat în mod real interesul autorităţilor de la nivel central!

Am susţinut mereu realizarea acestui traseu şi implicaţiile economice benefice pentru România. Dar mai ales problemele întâmpinate în implementarea acestui proiect le-am făcut drept obiectiv de soluţionare. Am făcut demersuri pe lângă Romsilva, Agenţia Domeniilor Statului, ministerele cu atribuţii în domeniu, autorităţile locale şi judeţene, să acorde atenţia şi suportul necesar acestui proiect.

În acest moment are aproximativ 1.400 de kilometri, de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin. Primii 100 de kilometri au fost realizaţi în anul 2018, iar în 2022, cei 1.400 de kilometri au fost finalizaţi. Traseul se află pe raza a zece judeţe şi traversează 107 oraşe şi sate pline de istorie, cultură şi tradiţii.

Reprezentanţii Ministerului Mediului se află în această perioadă într-un turneu prin toate judeţele de pe acest traseu, pentru consultări cu autorităţile şi cu toţi cei implicaţi. Sper ca măcar acum, după toate eforturile depuse pentru finalizarea traseului, decidenţii să înţeleagă adevărata valoare a tot ceea ce reprezintă, pentru turismul românesc, pentru cultura şi identitatea naţională, implementarea acestui proiect.

Fac un apel către toţi deputaţii prin al căror judeţ trece acest traseu să se implice şi să colaborăm împreună ca acest proiect să devină bună practică la nivel naţional. Încă sunt multe aspecte care necesită a fi reglementate, precum: acordul proprietarilor de teren pe raza cărora trece acest traseu, lipsa intabulărilor, uniformizarea signalisticii şi a marcajelor, dar şi întreţinerea traseului, defrişările care afectează ruta, câinii agresivi de la stâne, dar şi igienizarea şi responsabilizarea prin sancţiuni.

Să susţinem iniţiatorii acestui proiect şi să îl conservăm şi să legiferăm în aşa fel încât să ne bucurăm cât mai mulţi ani de acesta!

Bineînţeles, felicitările mele merg către reprezentanţii asociaţiei care a avut curajul să pornească acest demers...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Tăşuleasa Social". Din Bistriţa.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos.

Urma să zic.

Şi să susţinem demersurile care privesc buna implementare a Via Transilvanica!

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă aştept la Bistriţa!

Domnul Zisopol, vă rog.

Se pregăteşte domnul Avrămescu.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La data de 9 februarie sărbătorim limba greacă, o limbă universală, care a contribuit la îmbogăţirea lingvistică şi culturală a limbilor europene şi a multor altor limbi ale planetei. Este limba oficială a Greciei şi a Ciprului, una dintre cele 23 de limbi ale Uniunii Europene, recunoscută ca limbă minoritară în Albania, Armenia, Italia, România, Ungaria şi Ucraina.

Conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, limba greacă este una dintre cele cinci limbi oficiale, din totalul celor 6.500 vorbite astăzi, care au rezistat peste 4.000 de ani în istoria umanităţii şi care pot fi urmărite în scris continuu şi neîntrerupt. Amprenta limbii elene este puternică şi atemporală. În limba greacă s-au dezvoltat filosofia, literatura, ştiinţa şi medicina. Cele mai importante texte ale creştinismului au fost scrise în limba greacă, pentru a se răspândi apoi în întreaga lume.

În prezent, limba greacă este considerată limbajul IT perfect pentru noua generaţie de computere. Ziua Mondială a Limbii Elene a fost legiferată în anul 2017 în Grecia. Aceasta coincide cu ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos, ale cărui cuvinte nemuritoare definesc sărbătoarea la care ne referim - "Oare am altceva în minte în afară de libertate şi limbă?".

În România, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene a fost legiferată ca zi festivă prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018 şi a fost pentru prima oară sărbătorită la Bucureşti de către Uniunea Elenă din România şi invitaţii acesteia în anul 2019.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Viitorul limbii elene se identifică cu viitorul elenismului, grecii şi filoelenii de pretutindeni fiind principalii responsabili pentru perpetuarea acesteia.

În acest context, Uniunea Elenă din România şi instituţiile partenere acesteia s-au implicat activ de-a lungul timpului în promovarea limbii greceşti. Exemple elocvente în acest sens sunt:

• predarea limbii elene în instituţiile de învăţământ preuniversitar sau la sediile filialelor Uniunii Elene din România, ca limbă maternă sau modernă, cu notă în catalog;
• organizarea Olimpiadei naţionale de limba elenă, începând din anul 2009, în parteneriat, cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei din România;
• iniţierea şi organizarea, din anul 2014, a Olimpiadei internaţionale a elenismului, o manifestare cuprinsă în seria olimpiadelor şi concursurilor şcolare finanţate de Ministerul Educaţiei;
• studierea limbii elene la Lectoratul de neogreacă din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi;
• studii universitare, postuniversitare şi doctorale la Universitatea din Bucureşti;
• pregătirea cadrelor didactice cu specialişti de la universităţi din Grecia etc.

Pentru conştientizarea importanţei limbii elene în păstrarea identităţii etnice, dar şi a rolului său în cadrul culturii române şi al celei universale, în localităţile din România în care trăiesc membri ai Uniunii Elene se organizează anual manifestări culturale dedicate acestei sărbători, călăuziţi fiind de cuvintele lui Vangelis Iliopoulos, candidat la Premiul Andersen în anul 2018, care spunea: "Aşa cum fără lumină nu există viaţă, nici fără limbă nu există cultură. Limba elenă este suflet, sufletul civilizaţiei. Un suflet plin de lumină, un fascicul care se disipă pe întreaga planetă, se refractă în multe alte limbi, se reflectă în istoria umanităţii".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita plăcere şi onoare ca în numele membrilor organizaţiei noastre să urez un călduros la mulţi ani, limbii elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Avrămescu, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "RCA - o povară pentru români".

Stimaţi colegi,

Falimentul City Insurance a creat un adevărat haos pe piaţa poliţelor RCA. Creşterea preţurilor a fost abruptă şi, în foarte multe cazuri, caracterizată de o absurditate nepermisă. Unii şoferi, fără incidente auto înregistrate, în loc să plătească mai puţin de la an la an, s-au trezit în ipostaza de a fi nevoiţi să plătească tarife de două-trei ori mai mari. Nici la ora actuală problema nu a fost rezolvată, ba, din contră, s-a agravat. Inacţiunea Ministerului de Finanţe şi a ASF afectează zilnic cetăţenii români, nevoiţi să încheie o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto la preţuri nejustificate, ce depăşesc limita bunului-simţ.

În noiembrie 2021 am iniţiat un proiect de lege care poate rezolva instabilitatea pe piaţa poliţelor RCA, prin care propuneam câteva lucruri clare, aplicabile şi benefice pentru şoferii români.

În primul rând, am propus ajustarea primelor de asigurare aferente contractelor RCA. Atenţie, nu este vorba despre o plafonare arbitrară a preţurilor, ci de o reglementare la nivelul tarifului de referinţă publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest tarif de referinţă, actualizabil la 6 luni, este determinat printr-un calcul matematic predictibil care ia în considerare indici obiectivi, precum rata anuală de modificare a frecvenţei daunei, calculată pe baza datelor statistice, prima de risc, marja de profit, cheltuieli administrative şi altele. Aceasta nu suferă echivalenţă cu o plafonare a tarifelor din pixul cuiva.

În al doilea rând, am prevăzut eliminarea noţiunii de "asigurat cu risc ridicat". Asiguratul cu risc ridicat este orice şofer care primeşte trei oferte mai mari cu 36% faţă de tariful de referinţă, fără a se ţine cont de istoricul accidentelor pe care acesta le-a provocat. Prin eliminarea din lege a asiguratului cu risc ridicat se vor scădea simţitor tarifele RCA pentru foarte mulţi cetăţeni români, inclusiv transportatori, grav afectaţi de aceste majorări de preţuri. De exemplu, un transportator din România a ajuns să plătească pentru o asigurare RCA a unui autocamion minimum 17.000 de lei, în timp ce în Polonia, valoarea tarifelor RCA se situează în jurul a 1.500 de euro.

Nu în ultimul rând, pentru a descuraja companiile de asigurări să majoreze în continuare tarifele percepute asiguraţilor, am propus creşterea cuantumului amenzii pentru faptele asiguratorilor RCA, de la 50.000 de lei la 500.000 de lei.

Pentru a tempera fluctuaţiile din piaţă şi a ajuta cu adevărat persoanele fizice şi juridice care trebuie să încheie o asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor, este necesară adoptarea acestui proiect care să facă dreptate românilor şi să sprijine transportatorii români pentru a fi competitivi pe piaţa europeană. Această iniţiativă trebuie să devină lege cât mai repede posibil! Singurul lucru pe care îl avem de făcut este să începem cât mai repede dezbaterile pe acest proiect în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Nu mai sunt permise întârzieri. Am venit cu soluţia la problemă, doar că ea trebuie să treacă cât mai rapid de votul deputaţilor, pentru a ameliora situaţia nefericită în care ne aflăm de mai bine de un an.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Băltăreţu? Este?

(Domnul Viorel Băltăreţu vine la tribună. Vociferări.)

Domnul Viorel Băltăreţu:

Hai! Hai, tu! (Se adresează domnului deputat Daniel-Codruţ Blaga.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi, domnule Blaga!

Dar sigur nu vine Brian? (Vociferări.)

Dacă vine, nu-i dau cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Legea pe care PSD-PNL chiar nu doreşte să o cunoşti sau cum cei care ne conduc ne iau literalmente de proşti"

Coaliţia nedreptăţii - PSD-PNL se asigură că dacă respecţi legea în România, rămâi de fraier, şi, dacă o încalci, cu pilele potrivite, vei fi iertat în Parlament.

Pe 29 noiembrie, Legea nr. 329 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata veniturilor de natură salarială încasate nelegal a fost adoptată, cu sprijinul tuturor, mai puţin al USR.

Statul avea de recuperat aproximativ un sfert de miliard de lei din beneficii necuvenite, după audit şi decizii ale Curţii de Conturi, dar a şters această datorie, nu din pix, ci din voturile Coaliţiei nedreptăţii - PSD-PNL.

Pe scurt, discutăm despre "erori" privind grilele salariale, diurne sau eventuale bonificaţii pe care personalul din instituţiile de stat le-a primit. Acest lucru poate fi interpretat drept o greşeală umană, mai ales dacă se întâmplă rar şi dacă reprezintă excepţii punctuale. Atunci când discutăm însă despre pierderi de peste un sfert de miliard de lei, putem invoca, fireşte, o practică, şi nu o eroare.

Avem acest principiu: că atunci când statul greşeşte faţă de tine nu ar trebui să te trezeşti cu contul blocat fără vina ta, dar practica de a-i lăsa păgubiţi doar pe cei mai cinstiţi, care îşi plătesc datoriile, este absurdă şi trebuie să înceteze. Cine a respectat legea, nu a forţat-o sau cine a plătit datoriile semnalate în controale a rămas de fraier, pentru că datoriile au fost şterse pentru cei care nu au mişcat un deget să le returneze.

Începând să pun întrebări, folosind canale oficiale, am aflat că, de fapt, această lege se află la a treia sa iteraţie. Coaliţia nedreptăţii - PSD-PNL a înţeles că poţi începe să furi "cu legea în mână", transformând în timp erorile umane în ticăloşii pure, pe care să le justifice prin noi iteraţii ale Legii exonerării.

A fost nevoie de 8 ani până când PSD-PNL să îşi desăvârşească planul - ai primit mai mult "fără să ştii"? Nu e nicio problemă, poţi păstra banii. Asta, în timp ce, o bună parte dintre cazurile particulare din 2014 până în 2022 au ales, fireşte, să restituie sumele considerate a fi fost "încasate nelegal". Pentru ei nu mai e cale de întoarcere, de vreme ce noua lege spune clar că sumele recuperate nu se restituie.

Concret - ai sesizat greşeala şi ai returnat sumele? Eşti "fraier". Nu ai făcut-o? Eşti "şmecher". Efectul acestei legi, "reţeta perfecţionată", a însemnat, la nivel local numai, 140 de milioane de lei - pierderi. Doar 25 de milioane au fost recuperate; 115 milioane au dispărut astfel pentru totdeauna. Nouă milioane, doar în Buzăul lui Ciolacu, de exemplu. Şi poate că omul de rând n-ar fi aflat niciodată aceste lucruri dacă nu aş fi avut inspiraţia de a cerceta ceea ce a fost prezentat drept "o mică greşeală umană", pentru care "câţiva oameni" nu ar trebui să fie pedepsiţi. Cunoscând însă la nivel de masă această lege, putem măcar să ne asigurăm că ea nu va avea parte şi de o a patra iteraţie, închizând un robinet din care curg bani şi, mai ales, o dovadă cruntă de nedreptate faţă de cei care respectă legea de prima dată.

Daniel Blaga, deputat, USR, Dâmboviţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Tulbure, haideţi, ca să prindeţi comisia.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc.

"Noile legi ale educaţiei, «aceeaşi Mărie, cu altă pălărie»"

Stimaţi colegi parlamentari,

Aşa cum reiese din variantele şi problemele vehiculate în spaţiul public, noile legi ale educaţiei pot intra în cursa pentru legea cu cel mai mare număr de gafe procedurale. Oricine urmăreşte progresul acestui pachet legislativ nu poate decât să observe, cu toată răbdarea şi bunăvoinţa din lume, lipsa crasă de profesionalism, expertiză şi deschidere democratică spre societatea civilă, pe care Guvernul le manifestă în raport cu sistemul educaţional. Unicele aspecte bune din această lege par să provină din exterior, mai exact, din intervenţiile unor entităţi precum Comisia Europeană sau OECD, care au participat prin reprezentanţi la Proiectul prezidenţial "România Educată".

Concret vorbind, este imposibil ca măsurile de descentralizare să funcţioneze într-un sistem de învăţământ atât de puternic racordat la centru; nu există nicio prevedere pentru elevii anterior şcolarizaţi în străinătate şi integrarea acestora; de asemenea, nimic relevant despre şcolile din mediul rural. Contopirea şcolilor profesionale cu liceele tehnologice, în loc de soluţii, creează confuzie, precum şi reforma examenelor standardizate. Cifrele vorbesc de la sine: 35,3 mii de elevi au abandonat şcoala în 2018-2019 - se pierde aproximativ un sfert de generaţie, în 8 ani, în mediul rural - şi 42% dintre elevii români sunt analfabeţi funcţionali.

Ce teme trebuie să cuprindă o reformă a învăţământului, pentru a soluţiona aceste grave probleme din educaţie?

• Stabilirea unor consorţii instituţionale pentru reducerea abandonului şcolar;
• Amendamente dedicate alfabetizării funcţionale;
• Intervenţii dedicate sprijinirii şcolilor din mediul rural;
• Măsuri pentru reforma carierei didactice;
• Măsuri pentru accesul studenţilor la oportunităţi de formare profesională.

Dacă e necesar, haideţi să punem afişe pe toţii pereţii care susţin Palatul Parlamentului, ca să ne intre bine în cap aceste puncte şi să trecem la treabă!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Băltăreţu.

Se pregăteşte domnul Grădinaru.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimaţi colegi,

"Digitalizarea României nu i-ar mai lăsa pe morţi să voteze".

Nu doar morţii votanţi, ci un întreg sistem pe moarte se opune din răsputeri noului - instituţii înţepenite în proceduri arhaice, funcţionari pentru care tehnologia e SF, guvernanţi fără viziune, ce gândesc la scară mică.

Aşa am ajuns pe ultimul loc în statisticile DESI - indicele performanţelor digitale în ţările europene. Acest ultim loc e doar o cifră abstractă pentru mulţi dintre români, dar, în viaţa de zi cu zi, această cifră se traduce în:

• zile pierdute la cozi, cu ştampila în buzunar şi dosarul sub braţ;
• bani pierduţi de cetăţeni şi companii;
• fraude electorale - morţii de care vă spuneam;
• date şi documente inexacte sau rătăcite;
• proiecte de interes public major blocate în hăţişul birocratic.

Digitalizarea înseamnă, în primul rând, agilitate.

De aceea, mă îngrijorează să văd că Ministerul Digitalizării nu se grăbeşte. În 2023, ne flutură în faţă progrese ridicole de genul aplicaţiei de mobil pentru platforma Ghişeul.ro.

Legea "Vreau să plătesc taxe online" obligă încă din primăvara lui 2022 toate instituţiile publice să ofere, în termen de 6 luni, opţiunea plăţilor taxelor online. 30% era cifra de înrolare a UAT-urilor în mai, anul trecut. Azi suntem cam tot pe acolo.

Digitalizarea înseamnă, în al doilea rând, schimbare de paradigmă. A întregului ecosistem public - structuri, procese, funcţionari, guvernanţi, dar şi cetăţeni.

În 2023, domnule Burduja, e inacceptabil să ne spuneţi că funcţionarii trebuie informaţi, deoarece se sperie de digitalizare. E responsabilitatea structurii pe care o conduceţi să asigure informarea şi alfabetizarea digitală!

Restul strategiei de digitalizare a serviciilor publice există doar pe hârtie. Mai e mult până departe: infrastructură - celebrul cloud guvernamental, unificarea bazelor de date, punct unic de autentificare, blockchain pe securizare. În plus, specialişti pentru implementare - profesionişti în digitalizare, cu experienţă relevantă în domeniu, eventual, în proiecte de parteneriat public-privat. Şi vârful icebergului - alfabetizarea digitală a resurselor umane.

Digitalizarea e, în 2023, "o problemă de siguranţă naţională" la fel de critică precum apărarea, finanţele sau dezvoltarea!

Să ne ferească Dumnezeu să nu apară ministrul apărării anunţând o victorie epocală - o aplicaţie care ne apară în caz de conflicte armate!

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Crucificarea lui Eminescu".

Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" s-a transformat într-o luptă crâncenă între o grupare de culturnici şi o alta, de politicieni care controlează puterea locală la Botoşani. O luptă pentru importanţa proprie, şi nu pentru Eminescu! Este primul an în care premiul nu a fost acordat niciunui poet de Ziua Naţională a Culturii, ziua naşterii poetului Mihai Eminescu.

Istoria premiului e una cu însemnătate, evenimentul fiind organizat încă din 1991. Colaborau, pentru decernarea acestuia, primăria şi o structură cultural-literară botoşăneană recunoscută. Aceşti literaţi ai oraşului au oferit, însă, în ultimii ani, suficiente subiecte de scandal. Au premiat poeţi controversaţi - foşti turnători la Securitate, poezii cu caracter de-a dreptul pornografic, care au oripilat întreaga societate culturală din ţară. Totul - sub numele lui Eminescu, care, probabil, se răsuceşte în mormânt.

Supralicitând situaţia tensionată, primarul de la Botoşani a înregistrat la OSIM marca Premiului de Poezie "Mihai Eminescu", fără să consulte pe nimeni înainte. Copleşit de organizare şi părăsit de societăţile culturale, primarul a hotărât că "nu e timp" pentru Premiile Eminescu, de Ziua Culturii Naţionale. S-a gândit, bineînţeles, că poate salva situaţia şi a anunţat că premierea se va muta pe data de 15 iunie, adică atunci când poetul e comemorat. Adică vom avea o festivitate culturală în doliu, probabil.

În loc să premiem poezia pornografică adusă la rang de artă, de ce nu premiem, în numele său, un tânăr poet patriot? Un tânăr cu o adevărată valoare morală, care să coincidă cu idealul lui Eminescu? De ce oferim bani unor scriitori care deja îi au? De ce ajung nişte personaje atât de obscure cetăţeni de onoare ai Botoşaniului?

Vreau să închei cu câteva strofe din poezia unui tânăr român de peste Prut, Cristian Andronic, pe care l-am susţinut îndeaproape şi l-am sprijinit în lansarea primei sale cărţi. Un tânăr foarte talentat pentru care, bineînţeles, nu este loc la Premiile Eminescu:

"Şi capul mi-l las dintr-odată,
Pe trunchiul acesta de ţară,
Şi lacrima mea e secată -
Am plâns pentru ultima oară.

Ce vremuri mai vin, ne omoară,
E greu şi să te mai închini,
Şi trunchiul acesta de ţară,
L-or scoate şi din rădăcini.

Şi uite ce ţară rămâne,
Ce trunchi peticit de nevoi,
Hai, tată, mai seamănă grâne,
Zi-mi, mamă, că-i bine la voi!".

Vă mulţumesc.

Deputat de Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Salan.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Rezultatele au vorbit întotdeauna de la sine. Anul trecut, în plină criză economică, România a înregistrat o creştere economică de 5% în primele 9 luni ale anului.

Dar rezultatele politicii guvernamentale includ implicit o componentă de activitate legislativă, cel puţin la fel de importantă. De fapt, coordonarea permanentă între puterea legislativă şi cea executivă a fost cheia acestor rezultate care au depăşit cu mult prognozele statisticienilor.

Partidul Social Democrat a luat măsuri pentru a tempera inflaţia. Am găsit resurse financiare pentru majorarea pensiilor şi a veniturilor celor cu salarii mici. Am reglementat piaţa energiei. Am stabilizat economia României. Astfel, am creat condiţii pentru o consistentă creştere economică.

Proiectele Guvernului au găsit întotdeauna deschidere şi disponibilitate în Parlamentul României. Urgenţele guvernamentale au devenit priorităţi legislative, iar contribuţia parlamentarilor Partidului Social Democrat a fost decisivă în finalizarea lor.

Adoptarea la timp a bugetului de stat pe anul 2023 a fost testul final, iar consecvenţa şi determinarea cu care Partidul Social Democrat îşi urmăreşte angajamentele şi îşi îndeplineşte promisiunile au fost demonstrate din plin de aprobarea lui la termen.

Iar prin amendamentele depuse, parlamentarii Partidului Social Democrat au sprijinit finanţarea investiţiilor la nivel local, în toate zonele ţării.

Anul acesta, Partidul Social Democrat va prelua conducerea Guvernului. Şi, cu atât mai mult, modalitatea de lucru dintre Parlament şi Guvern va trebui păstrată şi, desigur, îmbunătăţită.

În Parlamentul României, Partidul Social Democrat va continua să sprijine măsurile sociale şi economice care sunt în folosul românilor, iar promovarea echităţii sociale la nivelul societăţii româneşti şi dialogului politic vor fi priorităţi. Nu în ultimul rând, va susţine aderarea României la spaţiul Schengen.

Dar pentru ca toate acestea să devină realitate, avem nevoie în continuare de un parteneriat politic bazat pe principii, pe respect reciproc, pe un dialog permanent, cu înţelegerea obiectivă şi aprofundată a circumstanţelor.

Anul 2022 a fost un an bun. Îmi doresc ca anul 2023 să fie un an cel puţin la fel de bun. Am convingerea fermă că vom reuşi să înlăturăm toate obstacolele, iar românii vor simţi efectiv că trăiesc mai bine!

Prioritatea Partidului Social Democrat a fost şi va rămâne bunăstarea românilor!

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Sandu, vă rog. (Vociferări.)

E o doamnă.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la faptul că parlamentarii social-democraţi continuă să lupte pentru bunăstarea cetăţenilor şi a companiilor româneşti.

Pandemia, criza energetică şi războiul din Ucraina au contribuit la creşterea inflaţiei la un nivel istoric. Provocarea următorilor doi ani este să realizăm şi să implementăm un plan de măsuri care să oprească această creştere, să încurajeze producţia autohtonă, să ducă la generarea de noi locuri de muncă şi să ofere cadrul potrivit de dezvoltare pentru firmele româneşti.

Tocmai de aceea, parlamentarii şi miniştrii social-democraţi rămân concentraţi pe soluţiile reale pentru asigurarea bunăstării populaţiei şi a companiilor româneşti. Din punct de vedere economic, ne propunem să reducem inflaţia la 8% în 2023, prin schema de reglementare a preţurilor la energie şi gaze naturale, precum şi prin scheme de stimulare a ofertei şi a producţiei de bunuri autohtone. Totodată, ne propunem reducerea deficitului extern, prin scheme de ajutor de stat şi stimularea producţiei şi exporturilor, prin investiţii publice şi prin parteneriate public-private, prin garanţii, contragaranţii şi alte facilităţi.

În ceea ce priveşte categoriile vulnerabile şi defavorizate, Partidul Social Democrat şi-a îndeplinit promisiunile şi duce mai departe misiunea de a le acorda ajutor celor afectaţi de creşterea preţurilor la utilităţi şi alimente. Ne propunem să stimulăm creşterea numărului de locuri de muncă, dar şi ocuparea celor vacante. Urmărim echitatea şi în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, complementar cu implementarea unei strategii care are ca obiectiv integrarea în comunitate, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a gradului de ocupare. Majorarea alocaţiilor, acordarea de vouchere de alimente pentru familii, asigurarea de suplimente şi ajutoare pentru energie şi încălzire, toate aceste măsuri deja implementate produc efecte pozitive în societate.

La fel de importante sunt şi programele de creştere a natalităţii, cele de creditare pentru familii şi studenţi, legislaţia specifică pentru prevenirea separării copilului de familie. Continuăm să îmbunătăţim legislaţia de protecţie a copiilor aflaţi în grija statului, cadrul legal pentru implementarea sistemului naţional pentru protecţie socială şi pentru egalitate de şanse.

Totodată, pentru ca românii să aibă un trai decent, este necesară reducerea impozitării muncii şi creşterea veniturilor nete ale acestora. Vom susţine toate aceste obiective, atât în Parlament, cât şi în Guvern, prin miniştrii Partidului Social Democrat. Aşa cum am făcut şi până acum, continuăm să acţionăm pe principiul solidarităţii, pentru a menţine România productivă şi puternică în faţa oricăror provocări.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De câteva zile, pe agenda publică se vorbeşte din ce în ce mai intens despre taxa de solidaritate, care se pare că nu este aplicabilă în cazul companiei austrice care are cea mai mare cotă pe piaţa petrolului şi a carburanţilor din România.

Prin poziţia oficială transmisă de Comisia Europeană, s-a pus capăt speculaţiilor populiste venite de la o parte dintre colegii de coaliţie, care susţineau că s-ar fi făcut o greşeală la Ministerul Finanţelor în Ordonanţa de urgenţă care transpune Regulamentul European în materie. Din răspunsul Comisiei Europene rezultă foarte clar ceea ce deja se ştia, anume că Regulamentul este obligatoriu pentru toate statele membre, deci Ministerul Finanţelor nu putea reglementa în România altceva decât ceea ce se prevede în Regulament. Singurul punct în care forul european nu a dat un răspuns clar şi asupra căruia am mai cerut informaţii este cel legat de modul de calcul al cifrei de afaceri, iar aici ANAF-ul trebuie să formuleze un punct de vedere.

Prin urmare, chestiunea privind modul în care se aplică taxa de solidaritate nu ţine de Ministerul Finanţelor, care a transpus corect Regulamentul european obligatoriu. Problema este cum a fost gândit acest Regulament, iar aici singurul care poate spune ceva este ministrul energiei, pentru că el a fost prezent la discuţii, din partea României.

Taxa de solidaritate, pe care PSD a susţinut-o dintotdeauna, a fost validată pe deplin chiar de Comisia Europeană, care a şi introdus-o obligatoriu în toate statele membre, în sectorul energetic. Acest principiu este avut în vedere şi de social-democraţi. Cei care fac profituri de pe urma unor tranzacţii speculative într-un context foarte volatil, aceia trebuie să plătească un impozit mai mare către statele în care obţin aceste profituri excedentare.

Mai mult, vedem că unele dintre aceste companii care fac profituri mari pe piaţa din România nu vor să plătească nici măcar impozitul obişnuit pe care îl plătesc toate firmele româneşti. Se inventează tot felul de artificii financiare, tot felul de cheltuieli, mai mult sau mai puţin justificate, care diminuează spre zero profitul acestor companii, iar, pe cale de consecinţă, şi impozitele datorate statului român.

De aceea, Partidul Social Democrat insistă că trebuie să existe echitate, nu doar în plan social, ci şi în mediul de afaceri. Taxa de solidaritate pe care o are în vedere PSD este de a obliga aceste firme să plătească măcar un impozit echivalent ca valoare cu cel de 1% pe care îl plătesc toate firmele mici.

Mă aştept să avem mai multă susţinere din partea colegilor de coaliţie pentru generalizarea acestei taxe de solidaritate la toate firmele mari care încearcă să îşi diminueze artificial obligaţiile către statul român.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la PNL nu mai avem acum.

Domnul Lazăr. (Vociferări.)

Ai făcut "switch"? M-am înţeles cu colegii tăi că nu-ţi mai dau cuvântul. Martori. (Se adresează domnului deputat Brian Cristian. Vociferări.)

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Popescu, Câciu şi Regulamentul".

Stimaţi colegi,

Mă voi referi astăzi, în deschiderea declaraţiilor mele politice din această sesiune parlamentară, la celebra Ordonanţă de urgenţă nr. 186/2022, a cărei adoptare a fost determinată de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022. Prin acest regulament se stabileşte, în sarcina tuturor statelor membre ale Uniunii, instituirea unei contribuţii de solidaritate cu caracter temporar ce se aplică profiturilor excedentare ale companiilor din statele membre şi sedii permanente care activează în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.

Trecând peste analiza modalităţii de elaborare a acestei O.U.G. care a intrat în vigoare la 29 decembrie 2022, apreciez că este mai important să vă supun atenţiei câteva aspecte relevante privind implicarea autorităţilor române în procesul de adoptare a acestui regulament european. Astfel, începând cu data de 14 septembrie 2022, atât Parlamentului European, cât şi Parlamentelor naţionale, li s-au transmis informări cu privire la propunerea de regulament mai sus menţionată.

Ulterior, dosarul interinstituţional ce conţine textul propunerii de regulament al Consiliului privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie a fost transmis de Secretariatul General al Consiliului delegaţiilor statelor membre, în urma acordului politic din cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului TTE în format Energie din 30 septembrie 2022.

De asemenea, s-a fixat şi un termen - până la data de 6 octombrie 2022 - pentru formularea poziţiilor statelor membre. Urmare a împlinirii acestui termen, cu excepţia Slovaciei şi Poloniei, care au votat împotrivă, restul statelor membre au votat adoptarea regulamentului. Totuşi, spre deosebire de statul român, care nu a înţeles să formuleze niciun fel de observaţii pe marginea formei finale a propunerii de regulament, Estonia şi respectiv Lituania, prin declaraţiile consemnate în procesul-verbal al Consiliului, au elaborat propriile interpretări ale art. 10 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (2) din regulament. Mai mult decât atât, Estonia, Polonia şi Ungaria au formulat observaţii privind alegerea procedurii legislative de adoptare a acestui regulament. În acest sens, Polonia menţionează printre alte aspecte că "(...) atunci când votează cu privire la măsuri care sunt în principal de natură fiscală, în sensul art. 194 alin. (3) din TFUE, Consiliul UE trebuie, în temeiul dispoziţiei respective, să hotărască în conformitate cu o procedură legislativă specială, în unanimitate şi după consultarea Parlamentului European, şi nu prin vot cu majoritate calificată".

După publicarea, în data de 7 octombrie 2022, a regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Ministerul Finanţelor a solicitat clarificări Comisiei Europene privind interpretarea unor dispoziţii ale acestui regulament ce ar trebui să stabilească dacă Grupul OMV Petrom va putea intra sub incidenţa aplicării acestui regulament şi a O.U.G. nr. 186/2022.

Acest demers este unul paradoxal, având în vedere faptul că atât Ministerul Finanţelor, cât şi Ministerul Energiei ar fi trebuit, pe baza unei analize de impact, să fundamenteze o solicitare de clarificări în cadrul lucrărilor Consiliului UE, înainte de adoptarea regulamentului, şi nu după intrarea acestuia în vigoare.

Aceasta este imaginea unui stat căpuşat de fanfaronii rotativei guvernamentale, care nu au înţeles să se inspire din înţelepciunea poporului român, conform căreia este mai uşor să previi decât să combaţi.

Mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Haideţi, domnule Gîdei, că după aceea mergeţi la comisie.

Cine mai are comisie la 9.30? OK.

O să vă cer permisiunea să sărim puţin peste rând, să poată pleca colegii noştri la comisie.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se intitulează "Modernizăm Poşta Română sau distrugem voit Compania!".

În ultima perioadă, foarte mulţi poştaşi şi angajaţi din Poşta Română mi-au semnalat nereguli, ameninţări şi abuzuri cu care sunt nevoiţi să se confrunte zi de zi, majoritatea dintre ei primind pentru munca prestată salariul minim şi lucrând în condiţii mizerabile. Conducerea dictatorială a introdus teroarea ca formă de constrângere!

Cred că ce se întâmplă în Poşta Română, unul dintre cei mai mari angajatori de stat, cu un număr de peste 23.000 de angajaţi, din care 21.000 lucrând în zona operaţională, este o problemă a noastră, a Coaliţiei, şi împreună trebuie să desluşim adevărul care este acolo!

Poşta este despre oameni şi pentru oameni, iar lucrătorii din Poştă nu sunt doar numere socotite pe hârtiile de pe birourile celor aflaţi la început de drum în management.

Poştaşii sunt oameni, familii, destine, cariere şi pasiune.

Modernizarea Poştei trebuie făcută de specialişti cu expertize şi cariere puternice în spate, nu doar de un grup de tineri frumoşi şi liberi, pentru care angajaţii sunt doar statistici sau cadru bun pentru poze de grup care acoperă trista şi reala stare de sărăcie în care poştaşii îşi duc zilele.

Sunt studii de la Banca Mondială şi Deloitte, instituţii prestigioase, care au arătat calea corectă de urmat pentru o eficientizare justă, durabilă şi sustenabilă. Aceste documente sunt necunoscute de echipa de amatori care conduc provizoriu destinele companiei! Însă a experimenta pe spatele miilor de lucrători poştali este dovada elocventă a dispreţului, dezinteresului, aroganţei şi lipsei de empatie.

Modernizarea se face aplicat şi inteligent, înţelegând cum funcţionează Poşta, care sunt legăturile dintre structuri şi oameni, nu bâjbâind şi aiurând, nu amestecând structuri fără legătură între ele, nu cheltuind fără noimă, neţinând cont de realitatea în care ne aflăm!

Deşi tânărul director general fără niciun fel de experienţă şi expertiză managerială în conducerea unei companii de mărimea Poştei Române a declarat că a desfiinţat posturi de conducere, acesta, în fapt, a înfiinţat o multitudine de compartimente şi posturi care nu se justifică, precum şi sute de posturi de manageri, atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la nivelul sucursalelor regionale, sinecuri pentru prieteni, nu pentru specialişti!

De asemenea, echipa managerială a Poştei Române dă dovadă de lipsă de profesionalism, amatorism şi lipsă de transparenţă, din moment ce structura organizatorică a companiei a fost modificată deja de patru ori, ulterior aprobării, pe parcursul a două luni de zile.

Tânărul şi neexperimentatul management al Poştei Române dispreţuieşte legea, angajaţii, sindicatul, risipeşte banii companiei după bunul plac!

Multe procese pe rol, intentate de angajaţii care îşi caută dreptatea prin tribunale!

Poşta Română are nevoie de investiţii, dar cheltuielile trebuie făcute raţional, după un plan bine pus la punct pe termen mediu şi lung.

Unde este Planul de management al directorului general provizoriu?

Pentru ce se ascunde, fie în spatele ministerului, fie în spatele CA-ului, fie după un Memorandum aprobat - spune domnia-sa - de Guvern?

Păi, cine conduce Consiliul de administraţie? Cine propune liniile de dezvoltare? Membrii CA-ului? Guvernul? Nu cumva chiar directorul general?

Din toate informaţiile pe care le-am primit, se pare că unul dintre principalele obiective ale acestui director general este de a crea haos şi a falimenta această companie, patrimoniul companiei fiind extrem de valoros şi atractiv...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să finalizaţi.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

...atât pentru concurenţă, cât şi pentru rechinii imobiliari!

Poşta Română are nevoie de intervenţia noastră! Nu avem timp de pierdut!

Mai precizez doar un singur aspect. Din informaţiile mele, directorul general provizoriu nici măcar nu a încercat să lucreze cu vechii profesionişti din Poşta Română, cei care cunoşteau în detaliu istoricul economico-financiar şi chiar social al companiei! I-a marginalizat din primul moment!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Nu poţi să renunţi la angajaţi cu viziune, cu experienţă şi expertiză ca să-ţi aduci prieteni şi colegi de organizaţie fără nicio legătură cu Poşta! Cum să înţeleagă ei complexa problematică a serviciilor poştale şi a relaţionării cu diverse tipologii de oameni?

Nu poţi reforma Poşta Română venind de nicăieri, neavând niciun fel de experienţă sau expertiză în ceea ce înseamnă o companie de mărimea şi importanţa Poştei!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Sunt multe, prea multe aiureli, amatorisme şi suspiciuni rezonabile în ceea ce se petrece acum la Poşta Română!

Poşta Română trebuie salvată şi redată economiei naţionale!

Vă mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Gîdei Laurenţiu-Viorel.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gianina Ştefan? (Vociferări.) Şerban.

Se pregăteşte domnul Brian Cristian.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România are nevoie de putere legislativă!".

Stimaţi colegi,

Aşa cum obişnuiesc, la începutul şi la sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare, vă adresez câteva cuvinte, câteva îndemnuri legate de ceea ce am putea face aici, în Legislativ, pentru că noi toţi am fost trimişi de români în Parlamentul României pentru a rezolva problemele cu care se confruntă zi de zi; în mâinile noastre stă această putere.

Suntem astăzi la jumătatea mandatelor obţinute în 2020, iar schimbări majore în îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor nu se văd, ba, dimpotrivă, o duc din ce în ce mai greu. Să ne punem oare întrebări, de ce astăzi situaţia în ţară e aşa cum e? Nu cred că are rost, vedem cu toţii că puterea legislativă este restrânsă de Guvernul actual, conducând România prin ordonanţe de urgenţă, astfel schimbând puterile în stat, rolul Parlamentului fiind limitat.

Consider că a diminua sau a încerca să eliminăm efectele unor acţiuni nu este o soluţie, trebuie să eliminăm cauzele care ne-au adus în situaţia de faţă, să avem într-adevăr acea putere dată de Constituţie, de a da legi bune pentru poporul acesta care se luptă zi de zi pentru ziua de mâine.

Haideţi să scoatem din sertare proiectele de lege depuse, legi care contează, să terminăm cu vânzarea resurselor naţiunii, să terminăm cu a ne acorda zile libere sau a face punţi între ele! Sunt convinsă că fiecare dintre voi, indiferent de culoarea politică, are idei şi proiecte legislative bune, ce pot aduce acel plus de care are nevoie ţara noastră. Însă ştiu că e nevoie şi de curaj în a le pune pe masa discuţiilor, de a le aduce aici, să le dezbatem, fără teama şefilor de partid, fără a le ascunde doar că pot leza interese ale anumitor persoane care nu sunt parte din spectrul politic.

Aş menţiona doar câteva proiecte de care România are nevoie şi asta cât mai urgent. Ar fi Legea învăţământului, lege ce este ţinută azi ascunsă prin sertare şi urmează, conform declaraţiilor premierului Ciucă, să fie aruncată şi trecută prin Parlament pe repede înainte.

De agricultură ce am putea spune? România a fost denumită grânarul Europei, atât pentru producţiile imense, cât şi pentru nodul comercial Constanţa. Astăzi mâncăm pâine de import. Importăm carne din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, iar în ţară exterminăm porcii şi găinile în ferme, în loc să ajutăm fermierii să nu se mai confrunte cu această situaţie, în loc să-i sprijinim să se dezvolte.

AUR va iniţia proiectul gospodăriei ţărăneşti, un proiect ce dă posibilitatea ţăranilor români să poată trăi!

Trebuie să fim conştienţi că România, în ritmul în care aurul verde pleacă de pe meleagurile noastre, iar fabricile ce prelucrează păduri întregi poluează grav oraşe ca Sebeş, Braşov sau Rădăuţi vor lăsa în urma lor mii de oameni bolnavi şi o ţară văduvită de una din resursele cele mai de preţ ale noastre, lemnul. Cu moratoriul AUR ce vrea să împiedice înstrăinarea pădurilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog şi pe...

Doamna Gianina Şerban:

...statului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dumneavoastră să vă...

Doamna Gianina Şerban:

...prin privatizarea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...grăbiţi la comisie.

Doamna Gianina Şerban:

...Romsilva, trebuie să fim cu toţii de acord să gândim bine ce vrem să facem cu această bogăţie la care jinduiesc atâţia.

În cele din urmă, aş vrea, din nou, să atrag atenţia asupra mai multor proiecte de lege depuse, nu doar de AUR, cu privire la alegerile locale. Acestea trebuie să se desfăşoare în două tururi, doar aşa se poate scăpa de caracatiţele din primării...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

...de veşnicele rude angajate, de contracte păguboase pe bani publici. Iar pentru că e doar puţin peste un an până când vor avea loc alegerile, e nevoie ca această reglementare să se efectueze urgent, pentru a nu putea spune nimeni că schimbăm regulile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

...în timpul jocului.

Sunt doar câteva lucruri pe care putem să le îndreptăm.

Aveţi curaj, dragi colegi?

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice este: "Cluburile sportive de drept public".

Stimaţi colegi,

Conform Legii educaţiei fizice şi sportului, cluburile sportive pot exista sub trei forme de organizare. Două dintre acestea sunt de drept privat, iar a treia este de drept public. În acest moment, majoritatea cluburilor din ţară, majoritatea cluburilor sportive de la disciplinele populare din ţară sunt de drept public.

În mod firesc, acestea, fiind de drept public şi înfiinţate conform prevederilor Codului administrativ, ar trebui să se supună unor principii şi reguli de funcţionare similare altor societăţi publice. Transparenţa decizională, transparenţa financiară, controlul instituţional al instituţiei publice sub care a fost înfiinţat clubul sportiv sunt doar câteva dintre subiectele care observăm că, din păcate, nu sunt atinse de cele mai multe cluburi sportive publice ale României.

În primul rând, transparenţa construieşte o relaţie de încredere cu comunitatea locală şi cu suporterii echipei, care investesc timp, energie şi bani pentru a-şi susţine echipa.

În al doilea rând, reprezintă o metodă de prevenţie împotriva managementului defectuos şi împotriva corupţiei.

Iar mai apoi, oferă informaţii transparente pentru eventualii sponsori şi investitori care pot lua decizii informate despre susţinerea clubului.

Aşadar, transparenţa este crucială pentru sustenabilitatea şi dezvoltarea pe termen lung a unui club sportiv de drept public.

Din păcate, aceste principii sunt rar întâlnite la cluburile sportive din ţara noastră. Aflăm deseori despre fapte de corupţie ale oamenilor din administraţia cluburilor, despre litigii ale sportivilor îndreptate către cluburi, pentru neplata remuneraţiei, sau alte asemenea situaţii provenite din lipsa calităţii managementului, precum şi alte interese independente de bunul mers al unui club sportiv. Aceste fapte trebuie prevenite în totalitate, pentru a putea avea cluburi sportive funcţionale, performante şi sustenabile. Altfel, vom avea în continuare o risipă a banilor publici pompaţi de către instituţiile publice în cluburile sportive, fără a determina rezultate. Iar exemple avem destule, inclusiv din judeţul din care provin.

De aceea este necesar ca toate cluburile din subordinea autorităţilor publice locale să fie mult mai transparente cu cheltuielile, inclusiv cele salariale, şi să fie administrate profesionist. Principii precum: responsabilitatea, transparenţa, folosirea eficientă a fondurilor publice, abordarea etică şi responsabilitatea socială sunt obligatorii în sportul finanţat din fonduri publice. În acest sens, am pregătit un pachet de iniţiative legislative pe care vă invit să le semnaţi şi să le susţineţi.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi.

Se pregăteşte domnul Lasca.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice - "Recensământul populaţiei în actualul climat geopolitic".

Stimaţi colegi,

La finalul lunii ianuarie, INS a publicat rezultatele provizorii, pe judeţe, ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor realizat în anul 2022, un proces recurent, care a implicat o colaborare între autorităţile centrale şi locale, şi care, cel puţin în teorie, ne va ajuta să avem o imagine asupra structurii populaţiei, în vederea întocmirii politicilor publice, atât în domeniul economic, cât şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană.

Deşi realizat într-o perioadă complicată din punct de vedere geopolitic, cu mari incertitudini şi provocări, Recensământul Populaţiei a adus o noutate lăudabilă, utilizată cu succes în mai multe state occidentale, şi anume autorecenzarea online, procedeu care a îmbunătăţit considerabil situaţia de ansamblu.

Cu toate acestea, rămân o serie de întrebări legate de rezultatele acestui recensământ, cel puţin în anumite regiuni, după felul în care au fost desemnaţi anumiţi recenzori, inclusiv din rândul funcţionarilor din cadrul primăriilor, şi care, în unele situaţii, au reuşit "performanţa" ca, pe lângă munca ce le revine în cadrul primăriei, în decurs de puţin peste o lună să "autorecenzeze" peste 99% din populaţia unei localităţi, şi asta în ciuda faptului că, pentru parcurgerea formularului, inclusiv pentru declararea limbii, etniei şi religiei, era nevoie de cel puţin 15-20 minute.

În astfel de situaţii este extrem de important să analizăm cu obiectivitate rezultatele pe localităţi, atunci când acestea vor fi publicate, punându-ne întrebarea - care sunt motivele reale pentru care aproximativ 2,5 milioane de cetăţeni nu şi-au declarat religia şi etnia? A primat parcurgerea formularului în integralitate sau numărul de chestionare întocmite, în baza cărora s-a realizat remunerarea recenzorilor?

Trecând peste întrebările retorice de mai sus, la momentul actual populaţia României s-a redus cu aproximativ un milion de persoane faţă de anul 2011, scădere demografică care se aliniază cu "trendul" european şi chiar global, însă dacă aceasta nu va fi gestionată cu atenţie, inclusiv prin adoptarea unor măsuri urgente, tendinţa riscă să se accentueze şi mai mult în viitorul apropiat, în special în mediul rural.

În cazul comunităţii ucrainene din ţara noastră, cu toate că actualele rezultate ale recensământului ne prezintă doar o imagine de ansamblu, aceasta reconfirmă importanţa comunităţii, una dintre cele mai însemnate din punct de vedere cultural, istoric şi ca pondere geografică, rămânând a treia cea mai însemnată din punct de vedere numeric minoritate din România.

În acelaşi timp, datele publicate recent ne arată că şi etnicii ucraineni se confruntă cu problema declinului demografic, la fel ca întreaga populaţie a României, însă scăderea demografică în cazul nostru este ceva mai redusă, în special în ultimele două decenii.

În ciuda micilor incidente izolate amintite mai sus, este îmbucurător faptul că munca depusă de colegii din cadrul Uniunii Ucrainenilor din România, atât la nivel central, cât şi la nivel local, care a fost demarată încă de la începutul lunii octombrie 2021 şi care a constat în analize şi dezbateri bisăptămânale, precum şi campanii de conştientizare organizate în fiecare localitate unde trăiesc etnici ucraineni, a condus la conştientizarea importanţei declarării identităţii etnice, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene.

Efectele unui recensământ de succes nu se vor vedea în viitorul apropiat, însă, cu siguranţă, vor avea implicaţii majore pentru generaţiile viitoare, mai ales în condiţiile în care fondurile bugetare pentru finanţarea proiectelor relevante şi reprezentative pentru comunităţile locale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

...vor fi distribuite corect şi eficient, în funcţie de rezultatele acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Războiul nu justifică încălcarea drepturilor etnicilor români din Ucraina!"

Pentru Guvernul României, drepturile românilor din Ucraina contează mai puţin decât drepturile refugiaţilor ucraineni susţinuţi de statul român de aproape un an de zile!

Potrivit art. 7 din Constituţia României: "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt".

Guvernul are obligaţia de a pune în aplicare această dispoziţie constituţională, dar şi să se asigure de onorarea Tratatului de cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Ucraina, semnat în anul 1997, prin care conducerea trădătoare de la acea dată a renunţat de bunăvoie la teritoriile istorice româneşti, în schimbul promisiunii respectării drepturilor cetăţenilor ucraineni de origine română.

Acum vedem cum aceste drepturi sunt încălcate flagrant prin abuzurile la adresa credincioşilor ortodocşi din Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, dar şi prin adoptarea noii legi a minorităţilor de către Parlamentul de la Kiev şi prin încălcarea dreptului la educaţie în limba maternă.

Reacţia autorităţilor româneşti, atât din Guvern, cât şi din partea Bisericii Ortodoxe Române, prin purtătorul de cuvânt progresist Vasile Bănescu, arată nepăsare şi obedienţă în faţa agendei trasate de Occident.

Guvernul român este obligat să acţioneze - şi cer imperativ să o facă - cu toate mijloacele juridice şi diplomatice aflate la dispoziţia sa pentru a determina partea ucraineană să acorde cetăţenilor săi de origine română statutul cuvenit sau, în caz contrar, să denunţe Tratatul cu Ucraina care se reînnoieşte automat la 5 ani, pe motiv de nerespectare a clauzelor acestuia.

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suciu? De la AUR?

Să ştiţi că ne mai confundă lumea câteodată. Dar nu ştiu dacă mă avantajează pe mine sau pe tine. (Râsete.)

Te rog.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Egoismul, prostia şi lăcomia ucid România".

Stimaţi colegi,

Zilele trecute am marcat Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, o maladie brutală care curmă anual mii de vieţi.

În România sunt diagnosticate aproape 100.000 de cazuri noi de boli oncologice în fiecare an. Este a doua cauză a mortalităţii din ţara noastră, după bolile cardiovasculare.

Soluţii există pentru a ajuta românii să învingă în bătălia contra cancerului dar, din nefericire, actuala Coaliţie PSD-PNL-UDMR reuşeşte să amâne punerea soluţiilor în aplicare din motive strict politice.

Rezumând, aş zice că egoismul, prostia şi lăcomia ucid România!

Iar dacă ar fi să ne aducem aminte de perioada pandemiei, când datorită măsurilor isterice şi negândite, pe lângă faptul că s-au dat nenumărate aşa-zise tunuri de către "băieţii deştepţi", mii de pacienţi nu au avut acces la diagnostice şi tratamente, iar rezultatele sunt evidente, mii de morţi ce puteau fi evitate, morţi pentru care nimeni nu va răspunde.

Deputat AUR de Sibiu, Sebastian Suciu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Todosiu?

Domnul Ciornei?

Haideţi, domnule Ciornei!

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Din păcate, noua sesiune parlamentară începe sub auspicii sumbre pentru cetăţenii României. Criza energetică mondială şi ameninţarea escaladării conflictului ruso-ucrainean, factori ce nu fac decât să crească nivelul subliminal de stres, sunt dublate de sarabanda scumpirilor, acceptată cinic de către Coaliţia hoţiei - PSD-PNL.

Prin trădarea celui care clama că are drept proiect "România Educată" s-a oficializat, în sfârşit, această legătură perenă dintre hoţi şi hoţie. Acest mariaj năşit cu cinism de sforarul de la Cotroceni a zămislit deja, aşa cum ne aşteptam, destui monştri. Legi ale justiţiei mutilate, sute de mii de sinecuri create pentru clientela de partid, împilarea micilor întreprinzători prin biruri aberante, precum impozitarea la nivel de normă întreagă a contractelor part-time, legi ale educaţiei secretizate, un ministru al justiţiei care ştie de marţi ce sentinţe vor da judecătorii joi, scumpiri care alimentează bugetul cu bani pentru noi pensii speciale, împrumuturi cu dobânzi aberante ce vor fi plătite din măriri de taxe şi impozite, şi lista încă ar mai putea continua.

În noua sesiune parlamentară, USR, rămas de facto principalul partid de opoziţie ce propune soluţii legislative şi nu sloganuri fără noimă, are câteva ţinte predilecte. Suntem conştienţi că puterea noastră de a legifera schimbări benefice este limitată de către coaliţia care îşi va da obştescul sfârşit cam atunci când pică sorocul pentru rocada de la vârful Guvernului, însă asta nu ne va opri să propunem legi şi să îi scoatem la tablă pe miniştrii incompetenţi sau de-a dreptul hoţi, cum e cazul lui Lucian Bode.

Fără pensii speciale pentru politicieni.

Până acum abilitatea politicienilor toxici s-a manifestat prin voturi în bloc împotriva pensiilor speciale, tocmai pentru a fi atacate la CCR. Decuplarea pensiilor speciale ale politicienilor de alte categorii e drumul corect de urmat în această privinţă.

Reducerea taxelor pe muncă va duce la creşteri salariale reale.

Susţinem şi am susţinut mereu taxe zero pe salariul minim pe economie, singura măsură ce poate să facă diferenţa dintre fapte şi vorbe, dintre creşteri salariale debalansate şi aberante, ce nu fac decât să mărească viteza spiralei inflaţioniste în care deja am intrat.

Oprirea fabricilor de sinecuri şi plata corectă a muncii vor atenua sentimentul de descurajare a oamenilor cinstiţi şi valoroşi, care nu au proptelele politice pentru ocuparea posturilor bine plătite, create special pentru clientela PSD-PNL.

Cerem şi le vom cere în continuare lui Marcel Ciolacu şi preşedintelui Iohannis să pună capăt jafului din bani publici, să înceteze "marea împărţeală" şi să ia măsurile corecte, ce vor duce la încetinirea şi eventual oprirea spiralei inflaţioniste ce se manifestă prin scumpirile aberante cu care se confruntă românii. Lupta noastră continuă şi nu avem nicio îndoială că "marea împărţeală" care i-a adus împreună pe cei care ne duc către faliment va fi şi mărul discordiei care îi va face să se sfâşie.

Am încredere că, până la urmă, oamenii cinstiţi vor pune umăr lângă umăr, în 2024, şi vom putea să virăm corabia în direcţia cea bună.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu Moisin, Grupul PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recent, Guvernul României a aprobat "Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030". Această strategie este o premieră pentru ţara noastră şi stabileşte acţiuni clare pentru creşterea gradului de educaţie şi de conştientizare în rândul tuturor tinerilor, în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilă şi responsabilizarea faţă de mediu.

Strategia are patru direcţii de acţiune, prin care îşi propune să îmbunătăţească, cu ajutorul elevilor şi al cadrelor didactice, răspunsul societăţii în faţa provocărilor climatice şi de mediu.

Şi anume, implementarea unui Program naţional educaţional pentru mediu şi climă; identificarea, promovarea şi facilitarea unor soluţii pentru crearea şi utilizarea de resurse educaţionale; crearea, dezvoltarea şi sprijinirea reabilitării de infrastructură pentru şcoli sustenabile, respectiv formarea resursei umane implicate în educaţia privind mediul şi schimbările climatice, în vederea promovării unei culturi a sustenabilităţii la nivelul instituţiilor de învăţământ.

Astfel, Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor propun introducerea în curriculumul naţional a Programului Naţional "Săptămâna Verde". Pe lângă acest lucru, şcolile vor putea decide dacă introduc şi discipline dedicate educaţiei privind adaptarea la schimbările climatice şi protecţia mediului. Acest demers se aliniază principiilor Proiectului "România Educată", care are drept obiectiv şi cultivarea respectului pentru mediu.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Aelenei?

Haideţi, vă rog!

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Nu se vinde pădurea, dar se privatizează administratorul!".

Guvernul a adoptat în mare grabă, în decembrie 2022, un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, fără respectarea termenelor minimale de dezbatere publică prevăzute de lege.

Schimbarea legislaţiei este necesară în contextul în care România îşi propune să acceadă în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Conform proiectului de lege iniţiat şi aprobat de Guvern fără parcurgerea etapelor legale de consultare publică, transmis apoi în procedură de urgenţă spre adoptare Senatului României, se dă o lovitură decisivă majorităţii regiilor autonome ale statului, forţând reorganizarea acestora prin divizarea activităţilor de serviciu public de activităţile comerciale.

Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de Autoritatea Rutieră Română, Monetăria Statului, Monitorul Oficial, Romatsa, Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian şi Autoritatea Aeronautică Civilă Română este Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, care administrează, în prezent, o suprafaţă de 3,1 milioane de hectare de păduri, pe care statul român încă le mai are în proprietate, la care se mai adaugă o suprafaţă de 1,1 milioane de hectare de păduri ce aparţin altor categorii de proprietari, pentru care Romsilva asigură administrarea şi serviciile silvice, pe bază de contracte.

Prin această modificare legislativă pădurile României sunt în pericol de a fi administrate şi exploatate de societăţi pe acţiuni sau de SRL-uri. După înfiinţarea acestor societăţi pe acţiuni, cel mai probabil statul le va lista la bursă, iar marii operatori economici interesaţi de păduri şi de lemnul românesc vor putea deveni acţionari majoritari. Să nu uităm că anumite firme cu capital străin care procesează cantităţi importante de lemn în România au deja poziţii dominante pe piaţă faţă de operatorii economici autohtoni.

Astfel, pădurea publică de stat, respectiv lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deţine în patrimoniul public, va încăpea, cu girul Guvernului, pe mâinile anumitor grupuri de interese care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forţarea reorganizării Romsilva, ca angajament în PNRR, într-un moment în care această regie de interes naţional funcţionează la parametri optimi, cu rezultate economice de excepţie.

În anii ʼ90...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să ne apropiem de final!

Domnul Dănuţ Aelenei:

... premierul Petre Roman spunea ca industria României este un morman de fiare vechi şi sub acest pretext o mare parte a activelor României au fost vândute mai pe nimic.

Gradual, sub diferite pretexte, guvernele aflate la putere au vândut şi celelalte active, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

... resursele ţării şi iată că acum se dă ce a mai rămas, în sensul că nu se vinde pădurea, dar se privatizează administratorul.

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat, membru al Partidului Alternativa Dreaptă, Aelenei Dănuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dintre toate crizele pe care le trece România în anii aceştia e una poate mai gravă decât multe dintre ele, dar mai greu de văzut - criza demografică. Anul trecut s-au născut mai puţini copii în România decât în ultimii 130 de ani, aproape jumătate din copiii care s-au născut în primul an de după Revoluţie.

Sunt mulţi factori care contribuie la asta. Poate principalul este presiunea pe care o punem asupra familiilor şi asupra familiilor tinere, printr-un cost de viaţă crescut. Dar sunt şi câteva soluţii la care suntem datori. Una dintre ele este îmbunătăţirea sistemului pe care îl avem în acest moment pentru indemnizaţia pentru creşterea copilului.

Astăzi sunt în plată cu indemnizaţie de creştere a copilului peste 140.000 de părinţi, dintre care 20.000 de taţi, însă beneficiile, aşa cum au fost ele stabilite acum câţiva ani, au rămas în urmă şi au scăzut puterea de cumpărare pentru că am avut în fiecare an inflaţie şi anul trecut o inflaţie galopantă record.

Ceea ce am propus cu iniţiativa legislativă este simplu, de bun-simţ şi nu va creşte cheltuielile bugetare, ci va aduce bani în plus.

Şi anume, indexarea anuală a stimulentului de inserţie a indemnizaţiei de creştere a copilului şi a plafonului maximal cu rata inflaţiei. Asta este ceva ce deja am rezolvat prin actualizarea ISR-ului pentru cele mai mici dintre indemnizaţii, dar trebuie să rezolvăm asta şi pentru aceia dintre părinţi, acelea dintre mame care au contribuit mai mult, prin salariile lor, şi acum au un plafon la 8.500 de RON, care şi-a micşorat puterea de cumpărare. Prin actualizarea cu rata inflaţiei din ultimii 5 ani acesta va ajunge la 11.300 de RON şi va fi actualizat anual.

La fel, stimulentul de reinserţie se duce la 700 de RON şi 1.700 de RON pentru a-şi păstra puterea de cumpărare.

Dar mai importante decât aceste beneficii financiare sunt măsurile de flexibilitate, posibilitatea să renunţi parţial la indemnizaţia de creştere a copilului dacă vrei să te întorci în câmpul muncii treptat şi să-ţi alegi o slujbă cu normă parţială, de exemplu, mai ales în al doilea an de viaţă a copilului, când poate să înceapă creşa, când poţi să te bazezi mai mult pe sprijinul familiei extinse. Să lăsăm, în special mamele, dar şi taţii, oricare dintre părinţii care aleg această responsabilitate, să se întoarcă treptat şi nu brusc în câmpul muncii. Asta va scuti din banii pe care îi dăm pentru indemnizaţii, va contribui la a micşora criza de resurse umane.

La fel, să lăsăm taţii şi mamele să poată să ia cele două luni la care este obligat al doilea părinte sau le pierde şi împreună, pentru că e acelaşi buget şi aceeaşi presiune pentru stat, însă determină mai multe opţiuni pentru familii, îi lasă să ia flexibil şi mai uşor decizia de a avea copii şi decizia de a se întoarce la momentul potrivit la muncă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Întrucât avem nevoie de minimum 5 minute pentru a putea începe şedinţa noastră, declar această sesiune de declaraţii politice închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Vom face din anul 2023 etapa reechilibrării economiei!"

Intrarea la guvernare a PSD s-a materializat printr-o serie de măsuri impuse Partidului Naţional Liberal, iar aceste măsuri de sprijin s-au dovedit salutare pentru milioane de familii de români, mai ales pentru categoriile vulnerabile, respectiv pensionarii, persoanele cu venituri reduse, oamenii aflaţi în risc major de sărăcie. Efectele notabile social-democrate, în actul guvernării, rezultate din activitatea miniştrilor PSD aflaţi în componenţa Executivului, dar şi performanţele grupurilor parlamentare ale PSD din Senat şi Camera Deputaţilor privind prezenţa, numărul iniţiativelor legislative şi transpunerea lor în legi promulgate ne determină, în continuare, să ne îndeplinim tot în mod exemplar şi restul angajamentelor luate în faţa populaţiei, odată cu accederea la Palatul Victoria.

Rezultatele excelente din 2022, legate de atragerea fondurilor europene, realizarea obiectivelor din PNRR şi iniţierea proiectelor de investiţii în fiecare minister în parte, dar şi eforturile pentru susţinerea economiei şi dezvoltarea investiţiilor şi măsurile de ajutorare a oamenilor au atenuat considerabil impactul tuturor crizelor succesive şi sociale asupra traiului cotidian. În paralel, datele oficiale ale Comisiei Naţionale de Prognoză certifică reuşitele anului trecut, atât ale mediului de afaceri, cât şi ale Cabinetului Ciucă, întregit de PSD, în ciuda perspectivelor economice şi sociale, influenţate de indicatorii privind securitatea regională şi stabilitatea, şi creşterea PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro.

Tot în 2022, a fost infuzată suma de 73 de miliarde de lei în economie, un adevărat record pentru investiţiile publice româneşti de după 1990. În plus, potrivit estimărilor Băncii Naţionale a României, în economie au ajuns 11,3 miliarde de euro ca investiţii străine directe.

Un alt reper extrem de important al bunei guvernări este rata de absorbţie a fondurilor europene. Aceasta a fost de 73%, reprezentând cel mai mare procent realizat de la aderarea României la Uniunea Europeană şi până în prezent.

Aşadar, pentru noi, social-democraţii, noua sesiune parlamentară este deosebit de importantă, pentru că ne-am propus ca anul 2023 să fie cel al relansării României pe toate palierele socio-economice.

Ne dorim, încă de pe acum, să depăşim prognoza pentru acest an, care păstrează un indice de creştere economică de 2,8%, cu un trend de revenire pe segmentul construcţiilor şi agriculturii, domenii în care PSD a insistat pentru majorarea salariului minim şi a veniturilor angajaţilor. Ambele hotărâri, pe care le-am impus, au fost menite să atragă populaţia spre aceste profesii şi să contribuie la stoparea părăsirii României de către profesionişti.

Consider îmbucurător că modelul pe care PSD a dorit să îl impună atunci când a intrat la guvernare privind axarea pe formarea brută de capital fix, în detrimentul consumului, s-a dovedit şi el de succes. Concret, restructurarea şi regândirea capitalului au generat creşterea economiei, bazată structural pe elemente consolidate de investiţii private şi publice. La fel şi totalitatea măsurile de sprijin pentru economie şi cetăţeni, în valoare de 6% din PIB în anul 2022. Acest procent s-a regăsit în infuzia de capital în economie şi a contribuit esenţial la menţinerea unui trend constant, care oferă perspective clare pentru evoluţia din 2023.

Însă marea miză a Guvernului pentru acest an este diminuarea inflaţiei. Iar la acest demers, realizat împreună cu Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor adaugă adoptarea de soluţii oportune pentru reducerea dobânzilor, precum şi în vederea sprijinirii populaţiei, pentru ca aceasta să parcurgă în condiţii optime actuala perioadă dificilă.

În timp ce anul trecut a fost unul de compensare şi de diminuare a tuturor efectelor negative ale crizelor succesive, acest an trebuie să fie unul de recuperare. Doar aşa 2024 va conduce ireversibil la creşterea puterii de cumpărare a întregii populaţii.

Ne angajăm să implementăm măsuri corecte pentru oprirea scumpirilor, indiferent de alte noi răsturnări intempestive de situaţii pe piaţa internaţională şi care ar putea conduce la alte schimbări bruşte. În acest context, ţin să anunţ că senatorii, deputaţii şi miniştrii PSD au formulat, deja, o serie de propuneri de îmbunătăţire a unor noi proiecte de acte normative. Acestea vizează reforma pensiilor şi a salarizării, Legile educaţiei naţionale, Legea pensiilor speciale sau modificările legislaţiei din domeniul energetic.

La rândul meu, la fel ca şi până acum, voi fi şi în noua sesiune parlamentară alături de toţi locuitorii judeţului Arad!

Mă voi concentra, în mod special, pe chestiunile discutate în comisiile parlamentare în cadrul cărora activez, respectiv în cea de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, cât şi în cea de învăţământ.

Aşadar, activitatea mea parlamentară se va axa, ca şi până acum, pe rezolvarea problemelor oamenilor care m-au ales să-i reprezint în Camera Deputaţilor. Iar uşa biroului parlamentar va fi deschisă pentru orice doleanţă a dumneavoastră, dragi arădeni!

Domnul Eugen Bejinariu:

Societatea românească parcurge crize multiple, ca întreaga planetă de altfel. Sentimentul care alimenta energiile noastre în trecut, speranţa, pare să îşi piardă din forţa de a motiva oamenii să se gândească nu doar fiecare la sine, ci la întreaga comunitate din care fac parte.

Dincolo de războiul cumplit de la graniţa noastră, de veştile morţii, ale masacrelor şi ale perpetuării groazei, oamenii trăiesc încă sub spaimele viruşilor ucigaşi, se luptă cu starea generală de lucruri care le-au îngreunat viaţa şi au alterat profund ţesutul social.

România are doua probleme majore. Acestea constituie deopotrivă cauza altor disfuncţii sau drame şi efectul unor probleme locale, regionale sau globale. Inflaţia şi criza de încredere constituie cele două mari surse de nelinişte pe termen nedeterminat. La toate celelalte probleme sau crize putem contribui cu frânturi de soluţii, cu aport limitat, cu efort conjugat, la aceste două probleme, dar soluţiile stau în ştiinţa noastră şi în puterea noastră de a le gestiona.

Alternanţa la guvernare în cadrul unei coaliţii configurate pentru întreg ciclul electoral constituie un model nou şi o soluţie binefăcătoare. Miniştrii PSD care gestionează domenii economice cheie au reuşit, în echipă, desigur, cu partenerii liberali şi maghiari, să identifice modalităţi de a stimula creşterea economică, de a minimiza inflaţia, de a întreţine, construi şi dezvolta mersul economic înainte. Este binevenită o reconfigurare a actului de guvernare după doi ani.

În cadrul Programului de guvernare anunţat, miniştrii ambelor partide care şi-au asumat alternanţa se pregătesc de evaluare. Competiţia performanţei politice are durata practică de doi ani, căci fiecare ministru şi toţi ceilalţi demnitari numiţi de cele două partide au perspectiva termenului scurt în care trebuie să livreze. Nu mai au timpul de a contempla soluţii teoretice, de a enunţa planuri pe care nu le materializează, de a se ocupa de proiecţii şi strategii îndepărtate; trebuie să livreze acum pentru oameni, trebuie să îşi dovedească eficienţa imediat, trebuie să realizeze mai mult decât să promită la timpul viitor.

Fiecare ministru, din ambele partide, ştie că evaluarea activităţii sale va fi imediată. Fiecare demnitar priveşte zilnic clepsidra până la un moment apropiat la care îi vor fi măsurate realizările concrete şi competenţa pe funcţie. Este un model nou, cum spuneam, a cărui eficienţă atinge ambele probleme majore ale României. În felul alert, dinamic şi productiv, în care "sabia schimbării" stă permanent deasupra capului fiecărui ministru, s-au mobilizat permanent, fiecare, astfel încât să gestioneze cu efect imediat prolemele majore ce afectează viaţa oamenilor.

Un nou prim-ministru şi o împrospătare a actului de guvernare, în curând, ajută şi la apropierea de aşteptările pe care cetăţenii le au permanent de la noi. Cumva involuntar, un guvern înnoit renaşte speranţa, cu atât mai mult cu cat bagheta care va dirija administrarea ţării provine de la partidul care a dovedit mereu responsabilitate, mereu ştiinţa şi puterea de implementa soluţii pentru traiul de zi cu zi al oamenilor.

Însăşi soluţia rocadei în cadrul aceluiaşi program de guvernare constituie un act de responsabilitate şi vine să hrănească speranţa oamenilor că schimbarea aduce cu sine vremuri mai bune. Vor veni, negreşit!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Dreptate pentru locuitorii din Apuseni. Drepturile acestor oameni nu trebuie blocate în hăţişul birocratic!"

O lege este în vigoare în România de peste 25 de ani, însă puţini dintre potenţialii beneficiari ştiu de existenţa ei. Potrivit acesteia, locuitorii mai multor localităţi din Munţii Apuseni şi din Delta Dunării ar trebui să plătească doar jumătate din costul facturilor la energie electrică şi gaze naturale. Ca în multe alte cazuri, beneficiarii se blochează în hăţişul birocratic şi în nepăsarea autorităţilor.

Prevederile legale în cauză sunt cuprinse în Ordonanţa de Guvern nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". Procedura prevede acordarea unei reduceri de 50% din preţul final al energiei electrice/gazelor naturale aferent contractului de furnizare încheiat.

În timp, Ordonanţa de urgenţă nr. 27/1996 a fost actualizată prin Ordinul comun nr. 572/2022 al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, nr. 321/2022 al Ministerului Energiei, nr. 1335/2022 al Ministerului Finanţelor, nr. 1009/2022 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, respectiv nr. 935/2022 al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Până aici totul e bine, însă aceste facilităţi nu sunt cunoscute de beneficiari sau, în cazul în care aceştia vor să aplice, se blochează în birocraţia specific românească. Ca să beneficieze de reduceri, cetăţenii trebuie să înainteze o cerere la primărie, să vină cu o dovadă că locuiesc într-o localitate dintre cele incluse în prevederile ordonanţei şi să depună ultima factură la utilităţi. Ulterior, listele cu solicitări ar trebui verificate de autorităţile locale şi trimise furnizorilor de electricitate şi gaze naturale.

În ultima perioadă am primit mai multe sesizări din partea unor cetăţeni din Munţii Apuseni care susţin că, deşi au depus solicitări la Primărie, nu au beneficiat de reducerea prevăzută de O.G. nr. 27/1996. Este clar că în toată procedura privind aplicarea acestei ordonanţe, care asigură beneficii importante pentru familiile din zone defavorizate, este un blocaj la nivelul autorităţilor locale sau la nivelul furnizorilor de utilităţi.

De la tribuna Parlamentului României, solicit public autorităţilor competente în clarificarea acestei situaţii să se autosesizeze şi să demareze un control amplu privind modul în care este aplicată Ordonanţa de Guvern nr. 27/1996. Locuitorii din Munţii Apuseni şi cei din Delta Dunării au dreptul legal la aceste facilităţi şi trebuie sprijiniţi să beneficieze de ele.

Pentru aceşti oameni, care trăiesc în condiţii extrem de grele, orice ajutor este important.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Hoţia de la Corbu a ieşit la suprafaţă"

În sfârşit, a sosit şi momentul adevărului în privinţa construcţiilor de pe plaja Corbu - raportul Ministerului Mediului relevă că INCD "Delta Dunării" Tulcea a emis un punct de vedere scris în care a arătat că proiectul imobiliar are un impact negativ asupra ariei protejate. Ba mai mult, Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu a adoptat nicio hotărâre cu privire la proiectele propuse de dezvoltator, cu toate că aşa cere legea noastră.

Totodată, Corpul de Control al Ministerului Mediului descoperă încă o altă încălcare a legii, nu s-a respectat regimul distanţei terenului pe care se va realiza investiţia şi limita Mării Negre. În urmă cu exact un an, făceam prima sesizare oficială către Corpul de Control al prim-ministrului României şi către Ministerul Mediului, sesizând ilegalitatea proiectului imobiliar din zona plajei sălbatice de la Corbu. A urmat un întreg scandal, multe presiuni să renunţăm la subiect, un întreg val de politicieni şi instituţii s-au legat de subiect, fie simţind că este rost de imagine sau gata să apere interesele unora.

Trei interpelări am transmis ministrului mediului şi Guvernului României pe tema proiectului imobiliar de la Corbu, aducând argumente privind ilegalitatea proiectului.

În cele din urmă, ministrul Tánczos Barna mi-a răspuns, reticent, în luna ianuarie 2023. În raport se arată clar că instituţiile subordonate, ARBDD şi APM Constanţa, nu şi-au făcut treaba, iar faptele săvârşite de unele dintre aceste instituţii trebuie anchetate. Deşi se primea această analiză, punctul de vedere al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa susţinea abordarea evaluatorului proiectului, conform căruia impactul este nesemnificativ asupra ariei naturale protejate.

În urma solicitărilor şi dovezilor pe care le-am trimis atunci, Ministerul Mediului ajunge la aceeaşi concluzie - punctul de vedere al APM este nefundamentat, având în vedere legislaţia europeană şi naţională şi de conservare a ariei protejate.

Acest raport realizat de Corpul de Control este făcut în vara anului 2022 şi ascuns în sertarele Ministerului Mediului tot din acea vreme. Acum, concluziile lui sunt publice, într-un final. Şi pentru că nu sunt sigur că aceste concluzii vor fi trimise în timp util către instituţiile care anchetează acest dosar, voi trimite personal la Prefectura Constanţa actele care mi-au fost transmise. În acest moment, proiectul imobiliar de la Corbu este sistat, Prefectura cerând în instanţă anularea autorizaţiilor de construire. Tocmai de aceea, este important ca juriştii lor să aibă la dispoziţie acest raport pentru a le folosi în procesele actuale şi viitoare.

Dar misiunea mea de parlamentar nu s-a terminat. Este încă o etapă pe care am depăşit-o. Voi monitoriza îndeaproape acest proiect imobiliar, dar şi altele care poate crea un precedent deosebit de periculos în Rezervaţia "Delta Dunării", patrimoniul UNESCO şi colţ de rai pentru toţi românii, dobrogeni în special.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Dezvoltare durabilă, nu proiecte pentru panseluţe şi borduri!"

România parcurge o perioadă extrem de dificilă, fiind afectată de crizele regionale şi globale. Chiar şi în aceste condiţii, comunităţile locale din ţara noastră au nevoie de o viziune de dezvoltare pe termen mediu şi lung pentru a consolida rezilienţa faţă de crizele viitoare şi pentru a crea baza pentru dezvoltarea durabilă şi incluzivă.

România şi localităţile sale au nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face faţă provocărilor secolului XXI.

Dezvoltarea durabilă este soluţia. Alocarea de fonduri pentru borduri, panseluţe sau lucrări de amenajare a parcărilor nu va contribui la asigurarea unei dezvoltări pe termen lung a localităţilor, nu aceste lucrări vor contribui la un nivel de trai mai bun al românilor, indiferent unde se află ei.

Dezvoltarea durabilă reprezintă, în contextul societăţii noastre, dorinţa realizării unui echilibru între aspiraţiile cetăţeanului şi societatea de care depinde.

Privim permanent spre viitor, spre moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare. Este esenţial să ne unim eforturile pentru a asigura prosperitate, siguranţă şi echilibru, pentru a pune pe primul plan priorităţile românilor.

Spun toate aceste lucruri după ce, în urmă cu câteva zile, am putut vedea cum în bugetul local al municipiului Roman ceea ce contează cu adevărat pentru locuitorii oraşului nu este de interes pentru cei care deţin puterea. Municipiul Roman beneficiază de o poziţionare geografică extraordinară, care îi oferă o serie de oportunităţi economice, pe care nu le poate accesa dacă autorităţile se concentrează pe borduri şi panseluţe.

Roman, asemenea altor localităţi din ţara noastră, are nevoie de o strategie pe termen lung care să cuprindă direcţiile de dezvoltare şi care adaptează priorităţile, obiectivele, indicatorii şi ţintele angajamentelor asumate la necesităţile cetăţenilor. Câtă vreme românii sunt ignoraţi de către cei care iau deciziile, nu putem face paşi înainte.

Dezvoltarea durabilă poate asigura o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai pentru toţi locuitorii ţării noastre, dar pentru asta este important să fie pus pe primul plan cetăţeanul, nu interesele mărunte ale unor lideri slabi.

Pentru a putea o strategie de dezvoltare pe termen lung, care să reprezinte "farul" care ghidează implementarea obiectivelor în toate politicile sectoriale, avem nevoie de lideri puternici, de oameni cu viziune şi asumaţi, care înţeleg nevoile cetăţenilor.

Doar aşa vom reuşi să transformăm localităţile din judeţele Moldovei, dar şi din întreaga Românie şi să asigurăm un viitor durabil generaţiilor următoare.

Domnul Mircia Chelaru:

"Educaţia şi sfidarea firii noastre!"

"O naţiune nu înfruntă eternitatea nici prin politicienii ei, nici prin armata ei, nici prin ţăranii sau proletarii ei - ci numai prin ce se gândeşte, se descoperă şi se creează între hotarele ei" - Mircea Eliade, De ce sînt intelectualii laşi, Criterion, 1 nov. 1934, pag. 2.

Un popor, o naţiune, o comunitate, indiferent cum s-ar numi acestea, nu rezistă şi nu poate exista în cuprinsul simplu al istoriei oricărei civilizaţii fără educaţia prin care devine parte a umanităţii. Mă pregătisem să dau o replică abstractă, cu trimiteri comparative la marile valori ale unui trecut confortabil, sprijinindu-mă pe argumentul lui Horaţiu: "naturam expelles, tamen usque recurret" - "Vei alunga naturalul, dar mereu va reveni" - administrându-mi o speranţă fardată, dar nemeritată.

Câţi ani de tranziţie idioată aproape tot atâţia miniştri idolatri de sine şi cu fiţe de filosofi ai educaţiei care nu au produs nicio ideaţie, nicio doctrină, nicio viziune asupra modelului produsului final educaţional pentru o lume a viitorului, pentru o societate creativă bazată pe puterea minţii şi actului moral public. Poate, cu două efemere excepţii dintre aceştia, miniştrii în cauză s-au deosebit prin perfidia ascunderii suficienţei personale în spatele noilor slogane împrumutate de la Waldorf, Hans Seidel sau Soros. Sau poate că acesta le-a fost scopul ascuns. Să fim doar o pepinieră experiment din care, prin macularea educaţiei, să se poată sustrage valoarea pervertită de oferte de nerefuzat şi, astfel, golind ţara de inteligenţele tinere, să ne târâm în latrina colonizaţilor.

Am livrat la cheie şi în mod gratuit resursă umană ţărilor răpitoare, resursă în care noi am investit capital serios, pe banii acestui popor. S-a practicat cu o inconştienţă suspectă un "business" falimentar, atât moral, cât şi material, producând o pagubă cronică mai gravă ca cele cu trimiteri la averea fizică jefuită.

Potenţialul de sursă pentru elitele reale este subminat, ruinându-ne securitatea culturală pe un orizont de timp imprevizibil. Dintre cei care astăzi studiază sau îşi continuă studiile la mari universităţi din lume, doar 2% afirmă că se vor mai întoarce acasă, adică, să lucreze pentru România. Restul? Se duc învârtindu-se invocând mizeria morală şi decadenţa, indiferenţa şi lipsa oricărei perspective de realizare profesională. Ei au primit între timp o educaţie a succesului personal, o mentalitate a competiţiei, fie şi în echipă, dar numai

Instruirea abstractă, fără abordarea finalităţii etice a acestei pregătiri, bună în formă, dar săracă în fondul firii, dezactivează orice deviză ideatică, spulberă conştiinţa apartenenţei într-un abstract delocalizat şi desăvârşeşte comprimarea identitară până la dispariţia ei. Am sperat ca şcoala românească să nu uite că, dincolo de instrucţie prin acumularea de cunoştinţe şi formarea unor deprinderi intelectuale, misiunea ei este să educe, adică să incumbe în copil, adolescent şi tânăr etapele formării sale ca om, prin aducerea lui din stadiul primar al reflexelor şi instinctelor dominante la raţiunea controlată şi la acceptarea legii datoriei ca virtute supremă. Or, acest deziderat nu poate fi împlinit doar în faţa computerului sau audiind mii de ore conferinţe susţinute cu slide-uri animate. Nu ar fi trebuit acceptat decât cu rezerve această religie a expansiunii excesive a informaţionalului pragmatic care devine substituent la carenţele educative, dar care facilitează ea însăşi alte carenţe. Computerul uşurează şi simplifică enorm din efortul omului, îi multiplică şi extinde memoria, îi accelerează până la un punct gândirea relaţionistă, îi aduce pe tapet variante complexe şi soluţii selective, dar, în acelaşi timp, îl imobilizează, îl obsedează, îl substituie, îl subjugă şi, ce e mai grav, îi sterilizează simţirea, dacă nu chiar îl însingurează într-o monotonie tristă.

Cantonarea omului, a românului în special, doar în pragmatismul virtual nu pare a fi o soluţie optimă pentru integralitatea lui umană, pentru esenţa sa spirituală. Este o victorie zilnică a demoniei lui mecanice, electronice, asupra conţinuturilor de conştiinţă, asupra relaţiei dintre Om şi Întreg.

Aşadar, luând în calcul explozia informaţionalului, a reţelelor mass-media electronice, a posturilor de radio şi televiziune, nu s-a avut în grijă o ponderare noologică a lor în favoarea spiritualului, a unui umanism contemplativ regenerativ energetic, mult mai apropiat naturii noastre umane, ca şi creaţie divină.

Sufletul social al copilului nu se formează după devize, sloganuri şi reţete psihopedagogice! Noos-ul, cum are să spună profesorul Ilie Bădescu, se transferă prin marea empatie colectivă a mediului natural de viaţă.

Bunele deprinderi de a trăi, va fi spus Pitagora, nu vin din gena ereditară, ci din modelarea familială şi din cea a cetăţii. Unde şi când se face acest lucru la noi? În 80% din familiile românilor se practică dresajul prin interdicţie, iar replica la greşeală este pedeapsa fizică. Acest deficit grav în opera de zidire a unui om nu este compensat sub nicio formă de şcoală. Tot mai depersonalizată, distantă şi decalibrată afectiv, şcoala a devenit chiar locul unde se produce grava prostituţie a viitoarelor caractere.

În şcoala românească de astăzi nu se mai practică formarea caracterelor prin angajarea modelelor şi comparaţia idealurilor. A dispărut dimensiunea solemnului, recunoştinţei sau asumării sacrificiului. A vorbi despre datoria cuvântului dat, simţul ordinei personale, a bunei rânduieli a propriei vieţi sau autocontrolul gesturilor simbolice este desuet dacă nu chiar absurd. Dimpotrivă, în licee cu mari pretenţii "de firmă" se practică libertinajul prostituţiei, comportamentul ofensator faţă de minima moralia, mituirea notărilor, desecretizarea subiectelor de examene, relaţiile sexuale convenite între dascăli şi eleve. În unele, profesorii sunt pălmuiţi, ridiculizaţi sau de-a dreptul daţi afară din clase - un tablou dezgustător pentru o lume a bunului simţ din care a fost izgonită bunăcuviinţa.

Aşa se explică de ce masa mare a tinerilor în formare este tot mai subculturată, cu un profil educaţional precar.

Idealurile, atâtea câte au fost, s-au substituit cu scopurile mercantile, şi nu oricare, ci cele imediat tangibile. Totul este sub comanda: "acum" şi "totul"! Şi dacă se poate fără efort, fără merit, fără dare de seamă. Nu există temei pentru ascultare şi răbdare şi nici cumpătare... Numai că ei, tinerii, nu se mai bucură natural de viaţă. Bucuria lor este ca o pictură contrafăcută de "Halloween" sau "Valentine’s Day" şi vândută la preţ de speculă pe piaţa divertismentului de prost gust. Bucuria lor, ca multe altele din oferta zilei, este o marfă. Se vinde şi se cumpără într-o derută mai mare ca oricând, din cauza abuzării libertăţii, comportament indus prin mijloace sugestive subliminale, şi care a găsit în amorfismul cultural-moral al generaţiei mall-urilor un bun teren de manifestare.

Este ştiut că educaţia, ca proces continuu, cuprinde atât modelarea persuasivă, seducătoare, cât şi aplicarea rigorii constrângătoare, coercitive.

În momentul de faţă, niciunul dintre factori nu mai funcţionează, iar renunţarea la ele pare impusă, atât prin directive explicite venite din afară, dar nu mai puţin de prostia ministerială obedientă, dinăuntru.

Astăzi, s-a ajuns deja la ideea definitivă că tânărul nu trebuie sancţionat, nici măcar atenţionat, că el e liber până la anarhic să-şi caute plăcerea, mai ales în forme hedonice sau chiar orgiastice promovate de media obscură, făcând paradă din consumul de drog şi alcool, afişând violenţa şi brutalitatea animalică. Nu sunt exersate tehnicile de autocontrol şi promovarea bucuriei de a trăi frumos, ci dimpotrivă, se încurajează abjectul, superficialul, exhibiţionismul şi descărcările de orice fel, cu derapaje grave până la dezabuzare şi apatie morală. El însuşi nu se recunoaşte la contactul întâmplător cu tradiţionalul "mai bătrânilor" săi, pentru-că i s-au surpat valorile consimţite în ordine istorică şi culturală şi a fost pus în locul acestora demagogia şi minciuna publică, pentru că aceasta i se oferă dimineaţa, la prânz şi seara. El, copilul nostru, copie identică... conduita abjectă şi hoţia mai-marilor, trivialitatea, prostul-gust, kitsch-ul şi bădărănia etalate şi încurajate social, pentru că aceasta i se oferă dimineaţa, la prânz şi seara! Pentru el, orice valoare morală este abuzată de clasificarea clandestină a mercantilului după deja celebra formulă "dar mie ce-mi iese la afacerea asta". Iar afacerea este identică cu a celora care ar trebui să vegheze la devenirea lui umană. Nu s-a făcut nimic pentru bararea acestei cascade de factori de educativi menită să surpe rezistenţa morală românească.

Se capitulează nedemn în faţa falsului ascuns sub oferta ispititoare dar hâdă a "noului" insidios şi scabros. S-a încurajat sub sloganul toxic "gândeşte liber" nu libertatea responsabilă a alegerii, ci "libertinajul absolut", prin care anumite conjuraţii exogene şi-au propus să domine şi să corupă liniştea sufletului nostru, şi în bună măsură au reuşit.

Şcoala românească de azi este anarhică, limbajul vulgar, comportamentul deşănţat şi rebel la numeroşi elevi, delăsător sau venal la mult prea mulţi dintre profesori. Declamata ofensivă a tinerilor şi fluturată de politicianismul desfrânat pe toate televiziunile a eşuat într-o penibilă dezertare prin refuz, nonconformism şi revoltă mocnită. Restul este ipocrizie afişată şi tertip de imagine găunoasă. Este drept că despre o criză mondială a educaţiei se făcea vorbire de prin anii şaizeci, iar concluziile raportului UNESCO a lui Philip Coombs arătau limpede o periculoasă animalizare a speciei.

Un deceniu mai târziu, Edgar Faure vedea aceeaşi lumea prăbuşită în groapa dezechilibrelor sărăciei, lansând de la înălţimea aceleaşi autorităţi mondiale, chemarea către guvernele planetei să producă ameliorarea accesului la şcolarizare şi spirit ca precondiţie a accesului la civilizaţia viitorului. Cu toate aceste diagnoze grave care, pe lângă starea deprimantă constatată, puteau fi o neaşteptată sursă de soluţii pentru viitorul mediu, "Cartea Albă" a învăţământului românesc, de la începutul anilor ҆90, s-a dovedit o compunere copiată pe timpul unui extemporal improvizat. Nu doar că teorii invalide pentru specificul nostru au fost "copy-paste", dar chiar şi tehnologiile pedagogice au fost preluate mimetic. Şi uite aşa, hodoronc-tronc, principiul "egalităţii de performanţe" a fost înlocuit cu cel al "egalităţii de şanse".

Cu alte cuvinte, se înlătură conceptul de a-i pregăti pe toţi să reuşească, într-un fel sau altul, şi se reduce totul la a-i asigura doar şansa participării! Şi mai departe? Cu cei care nu au nici măcar această şansă, ce facem? Sau cu cei care eşuează? Mergem pe mâna maestrului M. Maliţa şi acceptăm rebuturile educaţionale sau, mai mult, rebuturile sociale? Umplem peluzele huligane până la refuz şi dăm o pâine de mâncat jandarmilor şi mai nou, firmelor private de represiune? Asigurăm baza de selecţie a viitorilor clienţi ai penitenciarelor sau îi excludem social şi-i lăsăm spaţiului "liber" al Europei cosmopolite? Asta s-a făcut de către aleşii noştri! Dar nu doar din prostie, ci mai ales dintr-o odioasă rea-credinţă faţă de acest popor.

Aşa cred, aşa spun, aşa să se ştie!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Tragedia din zona Lacul Morii şi lipsa de răspundere a autorităţilor"

Astăzi, aş vrea să ridic o problemă care nu ţine neapărat de activitatea Parlamentului, dar care trebuie condamnată din punct de vedere politic.

În această vacanţă de început de an, a avut loc o tragedie care a şocat o ţară întreagă şi care s-a produs exclusiv din cauza indiferenţei şi a lipsei de răspundere a autorităţilor în drept. Mă refer la cazul Anei Oros, care a murit după ce a fost sfâşiată de muşcăturile agresive ale unor câini fără stăpân, exact în acelaşi loc în care, în urmă cu opt luni, mai suferise un atac asemănător.

Pentru mine personal a fost incredibil tot ceea ce a urmat după producerea acestei tragedii, iar aici este vorba despre o problemă ce ar trebui să aibă şi o rezolvare politică.

Am văzut cum toate instituţiile statului şi din administraţia locală au început să arunce vina în curtea altuia. Nimeni nu vrea să răspundă şi se insinuează ideea că nimeni nu ar fi de fapt vinovat. Există la Parchet o anchetă in rem, adică fără să fi fost identificat încă un făptaş pentru această tragedie. Deci, nimeni nu pare să fie vinovat, deşi, repet, a murit un om!

Eu cred însă că există o lungă listă de demnitari şi funcţionari care din nepăsare, din neglijenţă, din lene, din incompetenţă pur şi simplu nu şi-au făcut treaba pentru care au fost aleşi sau pentru care sunt plătiţi din banii statului. Asta a dus la tragedia despre care vorbim aici.

Nu este rolul meu să stabilesc vinovăţii juridice, nu sunt nici procuror, nici judecător. Dar o culpă politică şi morală există, fără îndoială, şi este mare cât un elefant pe care cei responsabili se fac pur şi simplu că nu-l văd, deşi se mişcă printre noi.

Domnul primar al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, ne-a explicat că treaba cu strângerea câinilor fără stăpân este în administraţia capitalei. Aşa este, fără îndoială. Nu cred că există vreun temei juridic care să-l pună sub acuzare pe domnul primar. Este normal ca problema câinilor fără stăpân să fie tratată de la nivelul capitalei, oricât de mult s-ar strădui un primar de sector să scape de aceşti câini, dacă cel din sectorul vecin nu-şi face treaba, câinii nu pot fi opriţi la graniţa sectoarelor. Dar cazul Lacul Morii este totuşi puţin diferit. Acolo au existat mereu câini fără stăpân, care trăiesc şi formează haite care dezvoltă instincte teritoriale din ce în ce mai agresive. Domnul primar Ciucu ştia de acest lucru. Deci, culpa cel puţin morală există şi în cazul domniei-sale. Zice că nu putea să ia câinii, dar putea să cureţe zona, să se asigure că oamenii sunt în siguranţă, aşa cum se pare că oamenii fac jogging în alte parcuri din alte sectoare fără a se întâlni cu haite de câini de genul celor care sunt în zona Lacul Morii.

Însă ceea ce m-a revoltat cel mai mult a fost atitudinea primarului general Nicuşor Dan. Impertinenţa răspunsurilor sale, venite oricum mult prea târziu, a fost de-a dreptul şocantă. În viziunea sa, de vină pentru această tragedie este un măgar. Da, pare ireal, dar asta a spus primarul general. De vină este un măgar care şi-a permis să moară printre bălăriile de lângă Lacul Morii. Şi, vezi Doamne, din cauza aia erau câinii strânşi pe acolo. Adică, în viziunea lui Nicuşor Dan, dacă n-ar fi fost măgarul, doamna Ana Oros ar fi trăit azi, deşi în urmă cu opt luni mai fusese agresată în acelaşi mod, fără să fi fost niciun măgar mort în zonă.

Este absolut incredibilă seninătatea cu care Nicuşor Dan ne-a spus, după doi ani de mandat şi după moartea unui om sfâşiat de câini, că acum se gândeşte să microcipeze câinii din gospodăriile din zonă. O altă mare mârşăvie!

Carevasăzică, Nicuşor Dan insinuează că acei câini care au sfâşiat-o pe doamna Oros ar fi fost din gospodăriile unor oameni, adică nu erau câini fără stăpân şi, pe cale de consecinţă, el, primarul capitalei, nu are nicio vină! Este ruşinos şi revoltător. Este inacceptabil un astfel de răspuns. Mai ales că acest primar, lipsit de orice busolă morală, a scris cu mâna lui, într-o dezbatere electorală televizată, că îşi va da demisia dacă nu rezolvă problema câinilor fără stăpân, în 6 luni de mandat. Unde e demisia, domnule Nicuşor Dan? Unde vă e onoarea?

Acum, după 2 ani, ne spune că se gândeşte să facă ceva. Adică nu a făcut nimic până acum! Dar stă cu nesimţire în fotoliul de primar, deşi un om a murit, pentru că el, primarul general, cel care are în subordine serviciul de ecarisaj, nu şi-a făcut treaba. Asta în Codul Penal se numeşte "neglijenţă în serviciu", iar în Codul moral se numeşte pur şi simplu "nesimţire" - îmi cer scuze pentru acest termen, dar acesta e singurul care poate descrie această realitate.

Şi acum îi întreb pe deputaţii celor două partide care l-au susţinut pe Nicuşor Dan la Primăria capitalei. Şi îi întreb mai ales pe cei de la USR care l-au inventat pe Nicuşor Dan şi care se suprapun aproape perfect pe profilul politic al lui Nicuşor Dan. Vă întreb - de ce nu v-aţi delimitat de acest primar impertinent şi iresponsabil? De ce nu aţi făcut o conferinţă de presă după apariţia neruşinată a domnului Nicuşor Dan, să spuneţi că nu puteţi accepta această atitudine profund imorală şi probabil chiar penală? Voi, cei de la USR, care aţi invocat tot timpul moralitatea în politică, voi care vorbeaţi cu aplomb despre reformarea clasei politice, voi rămâneţi acum indiferenţi faţă de reacţiile aiuritoare ale acestui primar pe care l-aţi susţinut în alegeri!

Dacă Nicuşor Dan a dat vina pe un măgar mort, sugerând că, dacă n-ar fi fost acolo, nu s-ar fi produs tragedie, atunci este perfect legitim ca eu să spun acum că dacă USR şi PNL, dar mai ales USR nu l-ar fi susţinut pe Nicuşor Dan la Primăria capitalei, astăzi n-am fi avut acest caz înfiorător. Iar tăcerea voastră, a celor care l-aţi susţinut pe Nicuşor Dan, vă face complici la această tragedie!

În rest, nu mai e nimic de spus.

Domnul Vasile Cîtea:

"Rocada guvernamentală - contribuţia PSD"

Acordul semnat în cadrul Coaliţiei guvernamentale precizează că, la sfârşitul lunii mai 2023, se va face rocada guvernamentală în fruntea statului. Deşi este o alianţă formată în contextul unei crize geopolitice şi economice, PSD a demonstrat, încă de la început, prin acţiuni concrete, că binele românilor primează în raport cu răfuielile politice, iar contribuţia stângii la guvernare se poate constata cu uşurinţă prin prisma proiectelor adoptate şi a contribuţiei pe care Partidul Social Democrat a avut-o în gestionarea stării de criză.

Astfel, astăzi vreau să punctez câteva aspecte relevante pentru încrederea acordată de către cetăţeni şi să scot în evidenţă asumarea pe deplin a rolului de membru al unei coaliţii ce vine în sprijinul românilor.

La finalul anului 2022, deficitul bugetar indica 5,74%, estimarea pentru 2023 fiind de 4,4%. Astfel, Partidul Social Democrat a ajutat România să îşi îndeplinească toate angajamentele în faţa Comisiei Europene, a FMI şi agenţiilor de rating.

La preluarea guvernării, în 2021, Comisia Europeană indica un sprijin din partea statului de doar 2% pentru economie şi populaţie, iar după preluarea guvernării acelaşi indice atingea borna de 6%, estimarea pentru 2023 ţintind chiar către 10%. În 2023, cu sprijinul PSD, România depăşeşte PIB-ul Finlandei. Am reuşit să punem final modelului guvernării pe datorie - Comisia Europeană estimează că, dacă în 2022, după doar un an de guvernare, datoria se ridica la 47,3% din PIB, în 2023 va coborî la 46,5%. La 16 ianuarie 2023 reuşim să numărăm 115.000 de contracte noi active de muncă, faţă de 1 ianuarie 2022.

Înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru români a fost şi rămâne o prioritate în guvernarea PSD. O consecinţă firească a măsurilor potrivite luate în domeniul economiei este creşterea salariului minim cu 30%, anul 2023 reuşind să atingă pragul de 3.000 de lei.

Sănătatea românilor a primat sub guvernarea PSD - alocarea fondurilor de stat sub umbrela PSD a contorizat 350 de milioane de lei pentru echipamente medicale, 200 de milioane de lei pentru infrastructură şi reparaţii capitale şi 210 milioane de lei pentru acţiuni prioritare. Proiectele celor trei spitale regionale (Cluj, Craiova, Iaşi) au fost deblocate, de asemenea, sprijinite de PSD.

Partidul Social Democrat a demonstrat pe toată durata guvernării că îşi îndreaptă atenţia către toate sectoarele de activitate şi către toate grupele de vârstă ale societăţii: creşterea punctului de pensie la 1.586 lei, la 1 ianuarie 2023, creşterea salariului minim în construcţii la 4.000 lei, plafonarea preţului la energie, măsurile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi, modificarea Legii adopţiei, beneficiile fiscale pentru familiile numeroase, cardul european pentru tineret, programele de creditare pentru studenţi şi pentru familiile tinere sunt doar câteva exemple ale acoperirii nevoilor tuturor păturilor sociale.

Un alt punct important al guvernării este reprezentat de investiţiile din PNRR, unde PSD a reuşit să instituie proiecte importante şi a descoperit noi căi de a creşte nivelul de trai al românilor.

Am promis, ne-am asumat şi ne-am ţinut de cuvânt.

Românii merită şi mai mult în 2023!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Altă săptămână, aceleaşi minciuni"

Cum era de aşteptat, minciunile la adresa ministrului energiei, Virgil Popescu, încă nu au încetat să inunde spaţiul public. Cea mai recentă dezinformare aruncată pe canalele mass-media este legată de faptul că Ministerul Energiei nu a făcut niciun demers atunci când se negocia regulamentul UE privind taxa de solidaritate. Nimic mai fals!

Pe durata negocierilor, Ministerul Energiei a transmis propuneri de ajustare a textului regulamentului pe domeniul de competenţă, capitolul II din regulament, care au vizat aspecte precum captarea veniturilor suplimentare obţinute de producătorii de energie şi alţi actori de pe piaţă, recunoaşterea schemelor naţionale deja aplicate de SM care au un domeniu de aplicare mai larg şi cu plafoane diferite, precum şi posibilitatea de a aplica preţuri reglementate în cazul IMM-urilor, fără a mai avea un plafon de consum de gaze naturale ca punct de referinţă.

Însă, în acelaşi timp, Ministerul Finanţelor nu a înaintat propuneri de modificare a textului, pe domeniul său de competenţă/contribuţia de solidaritate (Capitolul III din Regulament), cu toate că a fost informat în permanenţă prin comunicările Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Mai mult, statele membre au avut obligaţia de a raporta Comisiei Europene, în cadrul procesului de implementare, măsurile adoptate privind contribuţia de solidaritate. Comisia Europeană a pus la dispoziţia statelor membre, în data de 4 noiembrie 2022, un model de raportare care include activităţile economice vizate şi sumele estimate a fi colectate din aplicarea acestei contribuţii de solidaritate pentru anii fiscali 2022 şi 2023. Ministerul Finanţelor a transmis acest raport Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, la data de 30 decembrie 2022, după adoptarea O.U.G. nr 186/2022 de către Guvernul României, iniţiată de către Ministerul Finanţelor.

Ca să fie clar, Ministerul Energiei a depus toate demersurile pentru ajustarea regulamentului Comisiei Europene în baza căruia România urma să aplice taxa de solidaritate. Cel care a dovedit indolenţă a fost Ministerul Finanţelor care nu a trimis propunerile sale, nu a participat la workshop-urile prin care Comisia Europeană învăţa statele membre cum să aplice taxa de solidaritate, nu a transmis la timp datele prin care România ar fi putut fi avertizată cu privire la pericolele de aplicare a taxei de solidaritate.

Toate acestea arată că responsabilitatea privind o eventuală neimpunere a taxei de solidaritate în cazul OMV Petrom este doar a Ministerului Finanţelor condus de un ministru al PSD. Nu vom lăsa niciodată fără răspuns aceste minciuni şi falsuri vădit grosolane pe care unii sau alţii le perorează, intoxicând opinia publică.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Alături de toţi cei afectaţi de cutremurele din vecinătatea României"

Astăzi, mă rog pentru toţi cei afectaţi de evenimentele tragice provocate de cutremurele din Turcia şi Siria. Mă rog pentru cei a căror viaţă a încetat din cauza acestei tragedii, pentru cei care şi-au pierdut familia şi mă rog pentru ca salvatorii să aibă puterea să salveze cât mai multe vieţi.

În astfel de momente de doliu naţional, trebuie să dăm dovadă de solidaritate şi de umanitate şi să fim alături de cei aflaţi în nevoie.

România este alături de poporul Turciei şi felicit Guvernul României pentru mobilizare, prin faptul că au trimis echipe formate din militari special antrenaţi pentru astfel de proceduri, alături de medici, cu scopul de a ajuta la salvarea a cât mai multe vieţi.

Din nefericire, acest eveniment tragic ne reaminteşte de cutremurul care a marcat România în anul 1977, când un dezastru natural similar a dus la pierderi colosale şi a provocat moartea a peste 1.400 de persoane, iar 11.300 fiind răniţi.

România trebuie să fie pregătită pentru situaţii de urgenţă de orice fel, iar Guvernul României trebuie să ia din timp toate măsurile, astfel încât să putem răspunde cu tehnică şi oameni pregătiţi pentru orice situaţie.

Am văzut în aceste zile cum românii dau dovadă de solidaritate şi empatie în aceste momente, iar acest lucru îmi umple sufletul de bucurie. Din păcate, tot ce putem face este să ajutăm cum putem şi să ne rugăm pentru poporul turc şi cel sirian.

Să ne rugăm cu toţii pentru aceşti oameni aflaţi în durere!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD propune reprezentarea femeilor în procent de 30% pe listele electorale la viitoarele alegeri locale"

Egalitatea de şanse nu poate să rămână, în accepţiunea PSD, doar la nivel de declaraţii şi vorbe fără acoperire, ci avem nevoie de fapte concrete, care să pună conceptul în aplicare. În aceste condiţii, PSD propune în mod clar stabilirea unui procent de 30% femei pe listele electorale la viitoarele alegeri locale, printr-o iniţiativă legislativă, astfel încât să facem un transfer echitabil de la vorbe la fapte.

Acest proiect de lege este una dintre priorităţile legislative ale PSD din acest an, deoarece va conduce la o anumită echilibrare a proporţiei dintre femei şi bărbaţi pe scena politică autohtonă.

Cred că nimeni nu se mai îndoieşte de capacitatea femeilor de a reuşi, în toate domeniile de activitate, fie că vorbim despre afaceri, politică sau administraţie. În plus, dacă exemplificăm pe domenii de activitate, educaţia şi sănătatea sunt activităţi dominate de femei, respectiv exact sectoarele primordiale pentru dezvoltarea naţiunii noastre.

Este clar că avem nevoie de adaptarea societăţii moderne la vremurile actuale, dominate de profesionalism, perseverenţă, tenacitate, capacitate sporită de muncă, adaptabilitate. Femeile sunt racordate la toate evoluţiile sociale, profesionale şi familiale, astfel încât înlocuirea mentalităţilor învechite, potrivit cărora rolul lor ar fi predominant casnic, este un deziderat perfect realizabil, printr-o maximizare a implicării acestora în forurile politice şi administrative decidente.

În timp ce anumiţi responsabili politici vorbesc despre egalitatea de şanse şi creşterea procentului femeilor pe listele electorale, PSD a făcut concret acest demers. Proiectul legislativ care prevede ocuparea unui procent de 30% de către femei pe listele electorale ale partidelor politice pentru alegerile locale a fost iniţiat şi depus la Parlament de către preşedintele Marcel Ciolacu şi doamna ministru Gabriela Firea, încă la sfârşitul anului trecut.

Această lege a rezultat din realitatea conform căreia, la ultimele alegeri locale din 2020, procentul femeilor alese în funcţia de primar a fost de doar 10%, iar la consilieri locali şi judeţeni, de 20%. Procentul trebuie evident majorat, pentru ca România să ajungă, şi din acest punct de vedere, la nivelul statelor europene.

Sper din suflet ca legea să treacă de votul Forului legislativ, fiind un proiect vital pentru evoluţia şi dezvoltarea politică a tuturor femeilor din România, trei din zece locuri pe listele de candidaţi la viitoarele alegeri locale urmând astfel să fie rezervate doamnelor şi domnişoarelor. Până acum, propunerea legislativă a primit doar avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic şi Social, precum şi de la comisiile parlamentare care au dezbătut-o. Demersul se află actualmente în dezbatere în procedură de urgenţă la Senat, urmând să intre la votul din plen.

Sunt convinsă că, indiferent de formaţiunile politice din care fac parte, senatorii vor vota în unanimitate iniţiativa, deoarece avantajează în egală măsură fiecare partid participant la competiţia electorală.

Voi vota cu toată încrederea acest proiect legislativ în momentul votului din Camera Deputaţilor, având convingerea fermă că femeile sunt pregătite şi capabile să performeze şi în viaţa politică, aşa cum o fac în fiecare zi în familie şi carieră.

Domnul Dumitru Rujan:

"Investitorii străini ar trebui să susţină cu fermitate aderarea la Schengen a României!"

Astăzi, nu cred că poate cineva să afirme că autorităţile din România nu şi-au îndeplinit toate obligaţiile tehnice şi politice pentru a putea adera la spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor - Schengen! Reprezentanţii Comisiei Europene au recunoscut, chiar înaintea Consiliului JAI din luna decembrie, că România a făcut chiar mai mult decât i s-a cerut, că este un exemplu de bune practici în domeniul securizării frontierelor şi că piedicile care s-au pus ţării noastre sunt mai degrabă legate de interesele personale şi electorale ale unor lideri europeni.

Este trist faptul că decizia nedreaptă din luna decembrie a anului trecut a generat profundă mâhnire în rândul românilor, iar ţara noastră continuă să înregistreze pierderi financiare din cauza unei opoziţii nejustificate a unui stat membru.

Îmi pare rău că unii politicieni români arată acuzator cu degetul spre investitorii străini, de parcă aceştia ar reprezenta un pericol şi nu o oportunitate pentru economia românească. Din păcate, aceştia ori nu ştiu ori se fac că nu ştiu faptul că economia României se bazează într-o proporţie covârşitoare pe fabricile, întreprinderile şi unităţile de producţie cu capital străin. Investitorii străini produc mai mult de jumătate din produsul intern brut, asigură milioane de locuri de muncă foarte bine plătite şi reprezintă cea mai mare pondere a exporturilor româneşti. Orice investiţie străină competitivă care vine în ţara noastră poartă cu ea transfer şi progres tehnologic, contribuie la bugetul de stat şi determină dezvoltarea capitalului românesc, prin comenzi superioare.

Ştim cu toţii că non-apartenenţa României la Spaţiul Schengen înseamnă pentru România pierderi financiare de miliarde de euro, anual, precum şi costuri suplimentare pentru statul român, în scopul gestiunii frontierelor de stat din Vest şi Sud. Cel mai puternic sunt afectaţi antreprenorii din România care importă şi exportă produse prin frontierele Uniunii Europene. Zilele trecute, coada de camioane depăşea şapte kilometri la punctul de frontieră Nădlac. Pentru acest motiv, mi-aş dori ca fiecare companie străină care operează în România să meargă la propriul guvern şi să demonstreze cu cifre câte milioane de euro pierd anual pentru că unii politicieni din Austria au decis să includă România în campaniile lor electorale, după 11 ani de amânări nejustificate, şi că trebuie să mai aştepte aprobarea aderării la spaţiul Schengen. Nu doar firmele româneşti şi românii sunt afectaţi negativ, ci toate firmele şi cetăţenii europeni care au o legătură cu ţara noastră.

Doamna Elena Hărătău:

"Lecţia excepţională de solidaritate a românilor în cazul crizei din Ucraina, o demonstraţie a unităţii poporului român"

Unul dintre aspectele prin care România s-a remarcat în mod excepţional, anul trecut, a fost solidaritatea extraordinară manifestată faţă de drama cutremurătoare prin care a trecut poporul ucrainean. Atât statul român, cât şi cetăţenii obişnuiţi s-au mobilizat exemplar pentru a face faţă efectelor nefaste ale invaziei armate a Rusiei în Ucraina, pe toate palierele.

De altfel, decidenţii instituţiilor europene au apreciat la superlativ contribuţia României în ceea ce a însemnat gestionarea crizei refugiaţilor din Ucraina, mai ales în primele luni ale războiului, atunci când teama, panica şi haosul au dominat o mare parte a vieţii oamenilor din ţara vecină.

Reacţia instituţiilor statului român în administrarea şi combaterea situaţiilor delicate apărute în urma acestui război fără sens a fost completată în mod excepţional de intervenţia românilor, care, în grupuri sau individual, s-au organizat într-o manieră ireproşabilă pentru a ajuta ucrainenii ajunşi în ţara noastră.

Este remarcabil că ţara noastră a demonstrat, prin fapte concrete, angajamentul total în acordarea asistenţei şi sprijinului umanitar necesare populaţiei refugiate.

De altfel, România a fost, încă din primele zile ale conflictului, purtătoarea mesajelor de condamnare a agresiunii militare premeditate a Rusiei împotriva Ucrainei. Deplângem pierderea de vieţi omeneşti nevinovate şi ne exprimăm compasiunea şi tristeţea pentru suferinţa poporului ucrainean.

Din nefericire, însă, gravitatea crizei umanitare a fost una considerabilă, context în care Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a adoptat cu celeritate modificările necesare, precum şi noi măsuri legislative, administrative şi financiare, în scopul de a asigura tuturor copiilor ucraineni accesul în unităţile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu elevii noştri.

De asemenea, s-a luat decizia ca universităţile româneşti să îşi modifice regulamentele de înmatriculare a solicitanţilor, astfel încât studenţii ucraineni să poată fi înscrişi în regim de urgenţă în anul universitar în curs, şi, totodată, să beneficieze de burse de sprijin din partea statului.

Reacţia fermă şi fără echivoc, precum şi răspunsul remarcabil de solidaritate oferit de români în contextul crizei din Ucraina au menirea de a ne oferi tuturor răspunsul la una dintre dilemele acestor ani postdecembrişti, cea referitoare la unitatea poporului român. Lecţia de solidaritate oferită de români anul trecut, în contextul războiului din Ucraina, a fost cea mai elocventă demonstraţie de coeziune şi unitate de după 1989.

Din această perspectivă, avem speranţa şi încrederea că vom reuşi să ne îndeplinim aspiraţiile şi proiectele aflate în derulare, atât ca naţiune, cât şi individual.

Domnul Ervin Molnar:

"Extracţia gazelor din Marea Neagră trebuie să continue!"

Securitatea energetică a României va rămâne o prioritate zero pentru statul român şi Partidul Naţional Liberal. Alături de programele de lucrări geologice pentru descoperirea de noi rezerve şi dezvoltarea rezervelor existente desfăşurate în ultimul deceniu, investiţiile actuale în vederea descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi şi creşterii ratei de înlocuire a rezervelor trebuie continuate. Când privim pe termen scurt şi mediu, statul român trebuie să aloce sume considerabile de bani pentru investiţii în tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare din zăcămintele existente, iar pe termen lung, în dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime, atât onshore, cât şi offshore.

Exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră este de o importanţă vitală pentru apărarea securităţii şi a intereselor noastre energetice. Pe lângă acoperirea în integralitate a consumului nostru intern, zăcămintele aflate pe platoul nostru continental ne oferă oportunitatea de a integra piaţa noastră internă în piaţa regională şi europeană. Prin valorificarea resurselor din Marea Neagră şi construcţia infrastructurii de transport, putem asigura diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a consumatorilor români şi a celor din alte ţări din regiune, reducerea importurilor şi transportul spre piaţa românească şi spre alte pieţe central-europene.

Pe 28 iunie 2022 a fost demarată oficial producţia de gaze naturale din Marea Neagră, operaţiune desfăşurată în cadrul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia, MGD, operaţionalizat de compania Black Sea Oil&Gas. Conform datelor furnizate de Transgaz S.A., anul trecut au intrat circa 3 milioane de mc/zi în Sistemul Naţional de Transport, iar defalcat, pe perioada iunie-octombrie 2022, situaţia se arată astfel: 36,7 milioane mc în iunie, 93,2 milioane mc în iulie, 94 milioane mc în august, 91 milioane mc în septembrie şi 72,8 milioane mc în octombrie. Estimările pentru anul 2023 sunt de aproximativ un miliard de metri cubi/an pentru următorii trei ani din cei zece ani de viaţă cât se estimează pentru zăcămintele Doina şi Ana.

Proiectul MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul nostru continental din Marea Neagră din ultimii 30 de ani şi singurul proiect de dezvoltare aflat în derulare în prezent. Am încredere că autorităţile statului român vor veghea atent la realizarea obiectivelor noastre privind extracţia şi valorificarea acestor zăcăminte din Marea Neagră, acestea fiind de cea mai mare importanţă strategică pentru România.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România răspunde prompt la apelul de ajutor al Turciei"

Ceea ce s-a întâmplat în Turcia, la începutul acestei săptămâni, reprezintă un cataclism fără precedent în istoria recentă. Poporul turc, lovit acum de o cumplită tragedie, are nevoie de ajutor, lucru de care statul român s-a achitat cu cea mai mare promptitudine. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în calitatea sa de punct naţional de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene, ERCC, prin intermediul CECIS, solicitarea autorităţilor din Turcia pentru acordarea de asistenţă internaţională, având în vedere situaţia de urgenţă generată de cutremurele de peste 7 grade pe scara Richter.

În urma activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe complexe formate din modul specializat de căutare-salvare RO-USAR din cadrul IGSU cu 2 câini şi tehnică aferentă, echipă de căutare-salvare cu 2 câini antrenaţi pentru astfel de situaţii din cadrul Asociaţiei Câinilor Utilitari, medici şi asistenţi ai UPU-SMURD Bucureşti-Floreasca, ofiţeri de legătură din cadrul DSU. În total, echipa de sprijin este formată din 58 membri.

Aeronavele militare aparţinând Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, acestea preluând, de asemenea, un grup de studenţi români aflaţi în zona afectată şi care au solicitat asistenţă.

Astfel, România demonstrează, încă o dată, faptul că este un stat capabil să furnizeze servicii de protecţie civilă şi asistenţă umanitară, un stat mereu solidar cu nenorocirile care se abat asupra altor ţări, fie ele naturale sau provocate de om. Le sunt recunoscător tuturor salvatorilor români, femei şi bărbaţi, prezenţi astăzi pe teritoriul Turciei pentru a oferi o mână de ajutor unor oameni greu încercaţi de soartă în plină iarnă.

Promptitudinea cu care au răspuns apelului este remarcabilă. Prin dăruirea şi profesionalismul lor, aceşti oameni fac cinste României. Vom fi mereu prezenţi atunci când situaţia o va cere, vom răspunde mereu la chemarea cuiva aflat într-o situaţie dificilă.

Dumnezeu să fie alături de poporul turc şi să le dea putere tuturor salvatorilor plecaţi pentru a ajuta!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Neglijenţe sau trădări grave în urmărirea respectării clauzelor postprivatizare?!"

Conform Raportului public pe anul 2008, pag. 198-200, în cadrul atribuţiilor conferite, Curtea de Conturi a României a efectuat un control la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, AVAS, pentru a verifica modul de respectare a clauzelor contractuale cuprinse în contractele de privatizare a mai multor societăţi comerciale, printre care s-au aflat S.C. Combinatul Siderurgic-Sidex S.A. Galaţi, Societatea Naţională a Petrolului Petrom S.A. Bucureşti şi S.C. Rafinăria Astra S.A. Ploieşti.

Ca urmare a activităţilor de control desfăşurate, s-a constatat că atât vânzătorul, respectiv AVAS, cât şi cumpărătorii activelor care au făcut obiectul privatizării societăţilor susmenţionate nu au respectat ducerea la îndeplinire a clauzelor contractelor de privatizare, constatările principale fiind sintetic următoarele: nerespectarea angajamentelor investiţionale asumate de cumpărător; neclarificarea situaţiei juridice a unor terenuri în vederea obţinerii tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra lor; nerespectarea numărului mediu de angajaţi stabilit prin "Strategia de personal"; neurmărirea înfiinţării unui organism specializat în problemele de mediu postprivatizare; nemajorarea capitalului social cu valoarea reactualizată a terenurilor şi netransmiterea acţiunilor suplimentare către AVAS.

Constatările Curţii de Conturi sunt deosebit de grave, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, cele trei societăţi comerciale aveau un caracter strategic - Petrom era compania naţională sau de stat de petrol, Sidex Galaţi era cel mai mare combinat siderurgic din România şi unul dintre cele mai mari din Europa şi din lume, iar Astra Ploieşti era cea mai veche şi cea mai mare rafinărie din ţara noastră, iar, pe de altă parte, trecuse o perioadă substanţială de la privatizarea lor, între 4-11 ani.

În plus, două cele trei societăţi au fost cumpărate de companii de prima mâna din Uniunea Europeană, respectiv Combinatul Siderurgic-Sidex S.A. Galaţi a fost achiziţionat în 2001 de Concernul indo-britanic Arcelor Mittal, iar Societatea Naţională a Petrolului Petrom S.A. a fost achiziţionată în 2001 de Compania austriacă OMV. S.C. Astra S.A. Ploieşti a fost achiziţionată în 1997 de Interagro, una dintre cele mai mari companii din România la data respectivă, care-l avea ca patron de interfaţă pe afaceristul-securist Ioan Nicolae.

Potrivit raportului sus-menţionat al Curţii de Conturi, ca urmare celor constatate, au fost luate următoarele măsuri: calcularea de către AVAS a penalităţilor stipulate de clauzele contractuale; notificarea cumpărătorului de către AVAS pentru respectarea Strategiei de personal care nu a fost respectată; emiterea de decizii de către Curtea de Conturi, prin care au fost dispuse măsuri pentru eliminarea abaterilor constatate cu ocazia verificărilor efectuate.

Astfel, în urma controlului cu privire la îndeplinirea de către părţi a clauzelor contractuale cuprinse în contractul de privatizare a S.C. Combinatul Siderurgic Sidex S.A. Galaţi, denumit actual S.C. Arcelor Mittal - S.A. Galaţi, au rezultat următoarele constatări principale:

• Nu au fost respectate, în anii 2005 şi 2006, angajamentele investiţionale asumate de cumpărător prin contractul de privatizare, inclusiv prin addendum-urile la acesta, încheiat între Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, în calitate de vânzător, şi LNM Holdings NV, în calitate de cumpărător. În urma verificării efectuate s-a constatat că, în perioada 1.01.2005-31.12.2006, nu au fost îndeplinite de către cumpărător obligaţiile investiţionale privind protecţia mediului, precum şi cele ce se referă la îmbunătăţirile tehnologice, prevăzute în contract. În timpul şi ca urmare a controlului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a calculat penalităţi, conform prevederilor clauzelor contractuale, în valoare totală de 1.628.980,725 USD, fiind notificat în acest sens cumpărătorul;
• Nu s-a clarificat situaţia juridică a unor terenuri aflate în administrarea S.C. Arcelor Mittal - S.A. Galaţi, contrar prevederilor din contractul de privatizare. Astfel, s-a constatat că două terenuri, în suprafaţă totală de 65.935,65 m², se află în litigiu, nefiind clarificată situaţia juridică a acestora. Totodată, din materialele şi documentele primite de la S.C. Arcelor Mittal - S.A. Galaţi nu rezultă cu claritate dacă societatea mai are în folosinţă terenuri pentru care nu a întocmit documentaţiile necesare, nu a solicitat şi nu a primit certificate de atestare a dreptului de proprietate. În conformitate cu prevederile legale, cu valoarea reactualizată a acestor terenuri se majorează capitalul social al societăţii, iar acţiunile suplimentare rezultate se transmit autorităţii cu atribuţii în domeniul privatizării care gestionează acţiunile deţinute de stat la societate. Pentru înlăturarea acestor abateri a fost emisă o decizie, prin care s-au dispus măsurile necesare.

În urma controlului cu privire la îndeplinirea de către părţi a clauzelor contractuale cuprinse în contractul de privatizare a S.C. Petrom - S.A., au rezultat următoarele constatări principale:

• Neurmărirea, de către instituţia cu atribuţii în domeniul privatizării, a modului în care cumpărătorul şi-a respectat obligaţia asumată prin contractul de privatizare, respectiv de a "depune toate eforturile rezonabile pentru a determina societatea să pregătească în mod corespunzător documentaţia necesară şi să depună cereri pentru obţinerea tuturor certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în curs de clarificare conform legii şi în timp util pentru efectuarea majorărilor de capital social...". În timpul controlului au fost identificate terenuri în suprafaţă de 5.757.224,57 m˛, al căror regim juridic nu era clarificat şi pentru care nu erau întocmite şi/sau finalizate, de către S.C. Petrom S.A., documentaţiile necesare solicitării obţinerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate în vederea majorării capitalului social deţinut de stat cu valoarea actualizată aferentă;
• Neurmărirea, de către AVAS, a modului de îndeplinire de către cumpărător a angajamentelor asumate prin contractul de privatizare privind terenurile în curs de clarificare. În urma controlului, au fost identificate terenuri transferate de statul român către S.C. Petrom S.A., aflate în administrarea şi folosinţa acesteia, pentru care a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, fără însă a majora capitalul social cu valoarea reactualizată a terenurilor, conform prevederilor legale în vigoare, şi fără a transmite acţiunile suplimentare rezultate către AVAS, care gestiona şi acţiunile deţinute de stat la societate, astfel: suprafaţa totală de 26.978.850,81 m˛, înscrisă într-un număr de 560 certificate de atestare a dreptului de proprietate emise de ministerul de resort; suprafaţa totală de 24.127,87 m˛, reprezentând diferenţe între suprafeţele mai mari înscrise într-un număr de 6 certificate de atestare a dreptului de proprietate, emise de ministerul de resort, faţă de cele înscrise în situaţiile transmise de societate ca fiind reflectate în capitalul social;
• Neurmărirea, de către AVAS, a îndeplinirii de către cumpărător a angajamentelor asumate prin contractul de privatizare, în sensul că acesta, în calitate de acţionar majoritar, nu a acţionat pe lângă societate în vederea respectării numărului mediu de angajaţi stabilit prin "Strategia de Personal" - anexă la contract. Astfel, s-a constatat că, în anii 2006 şi 2007, s-a înregistrat o reducere a numărului mediu de personal cu 13.311 angajaţi, respectiv cu 17.541 angajaţi, faţă de prevederile convenite prin "Strategia de Personal", anexă la contractul de privatizare. În timpul controlului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a notificat cumpărătorul în vederea remedierii situaţiei şi respectării clauzelor contractuale;
• Neurmărirea, de către AVAS, a îndeplinirii de către Ministerul Mediului a obligaţiilor privind înfiinţarea unui "organism specializat" care trebuia să preia îndatoririle vânzătorului cu privire la problemele de mediu prevăzute în contractul de privatizare, conform art. 20 alin. (6) din Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti. Prin decizia emisă de Curtea de Conturi au fost dispuse măsuri pentru înlăturarea abaterilor menţionate mai sus.

În urma controlului cu privire la îndeplinirea de către părţi a clauzelor contractuale cuprinse în contractul de privatizare a S.C. "Rafinăria Astra" S.A., au rezultat următoarele constatări principale:

• Neurmărirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, după finalizarea procesului de privatizare prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, a situaţiei juridice a unor terenuri aflate în administrarea S.C. Rafinăria Astra - S.A. Ploieşti, pentru care, la data privatizării, nu se obţinuseră certificatele de atestare a dreptului de proprietate. În urma verificării efectuate, s-a constatat că S.C. "Rafinăria Astra" - S.A. Ploieşti avea, la data privatizării, în administrare şi folosinţă, terenuri situate în intravilan, în municipiul Ploieşti, în suprafaţă totală de 84.773,54 m˛, a căror situaţie juridică nu a fost clarificată şi pentru care nu s-au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate, astfel că valoarea acestora nu s-a reflectat în majorarea capitalului deţinut de stat la societate şi, respectiv, în veniturile obţinute din privatizare. Din suprafaţa totală de 84.773,54 m˛, o suprafaţă de 83.329,86 m˛ constituia, la data privatizării, obiectul unor închirieri, iar alte trei terenuri în suprafaţă de 223,68 m˛, 270 m˛ şi 950 m˛ erau în litigii la instanţele de judecată. Totodată, în urma verificărilor efectuate şi din informaţiile primite de la societate, nu a rezultat cu claritate dacă S.C. "Rafinăria Astra" - S.A. Ploieşti nu mai are în folosinţă şi administrare suprafeţe de teren, transferate acesteia de statul român, pentru care nu a întocmit documentaţia necesară şi nu a solicitat şi obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate. Printr-o decizie emisă de Curtea de Conturi, au fost dispuse măsuri pentru eliminarea acestor abateri.

Pentru considerentele expuse, am adresat şi o interpelare prim-ministrului Guvernului României, domnului Nicolae Ciucă, prin care am solicitat să mi se comunice dacă şi când au fost remediate neregulile constatate, referitor la care au fost dispuse măsuri de Curtea de Conturi, la cele trei societăţi comerciale strategice, precum şi dacă la aceste societăţi au fost efectuate ulterior alte controale de către Curtea de Conturi, AVAS sau alte instituţii ale statului, cum ar fi Ministerul Finanţelor, pentru a verifica modul de respectare a clauzelor contractuale cuprinse în contractele de privatizare.

În funcţie de răspunsul primit, ne vom da seama dacă la mijloc este vorba despre neglijenţe grave sau de trădări grave în urmărirea îndeplinirii clauzelor contractuale postprivatizare.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Centrele de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie vor salva sute de comunităţi sărace din România"

România şi-a asumat construirea a 150 de centre de zi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru care a primit deja suma de 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Pentru ca toţi beneficiarii să îşi maximizeze şansele de a le fi acceptate proiectele în acest sens, conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a decis prelungirea termenului de depunere, până în 9 februarie, faţă de luna ianuarie, cum era iniţial. Astfel, se acordă aplicanţilor, respectiv Primăriilor din ţară care doresc înfiinţarea acestor centre de zi, fie că depun în nume propriu, fie că au încheiat parteneriate cu ONG-uri sau instituţii private, posibilitatea să deţină mai mult timp la dispoziţie pentru a finaliza propunerile pentru care solicită finanţare.

Ministrul PSD al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, doamna Gabriela Firea, doreşte cât mai multe proiecte depuse, cererile de finanţare adresându-se tuturor comunităţile care au nevoie de aceste centre de zi. În mod specific, însă, vor primi punctaje suplimentare proiectele provenite din zonele României dominate de vulnerabilităţi materiale severe, sărăcie extremă şi probleme sociale majore.

În această idee, conducerea MFTES a realizat recent cartografierea zonelor şi comunităţilor vulnerabile din ţară, în cadrul unui alt proiect finanţat din fonduri europene. Proiectele PNRR privind ridicarea centrelor de zi vor fi orientate către realizarea investiţiilor respective, ţinând cont în mod ţintit de această cartografiere a serviciilor şi a infrastructurii disponibile, pentru fiecare zonă în parte. Se are în vedere susţinerea, cu preponderenţă, a comunităţilor unde există un număr însemnat de copii vulnerabili, proveniţi din familii cu posibilităţi reduse şi expuşi unui risc mai mare de separare de familie. Este vorba despre localităţile rurale care nu au nici centre de zi, dar, mai grav, nu dispun nici de asistent social, tehnician de asistenţă socială, mediator sanitar, mediator şcolar sau consilier şcolar. Din nefericire, există încă în România multe astfel de comunităţi, caracterizate prin grad critic de sărăcie, unde majoritatea localnicilor trăiesc doar din venitul minim garantat, nu au locuri de muncă, iar rata abandonului şcolar este, în aceste condiţii, extrem de ridicată.

Apelul pentru depunerea proiectelor în vederea creării reţelei de centre de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie presupune acordarea unui sprijin financiar pentru construcţia, reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea acestor instituţii, destinate atât copiilor care provin din familii aflate în situaţii de vulnerabilitate, cât şi părinţilor lor. Primăriile pot obţine fonduri atât pentru ridicarea de la zero a construcţiilor cu această destinaţie, dar şi pentru transformarea în centre de zi a unor clădiri pe care le au deja în proprietate.

În centrele construite vor veni în timpul zilei copiii din familiile care se confruntă cu situaţii delicate, respectiv lipsuri materiale, probleme medicale, situaţii sociale dificile etc., atât pentru a-şi face temele, dar şi pentru a se juca, a sta de vorbă, a socializa şi a-şi petrece timpul în mod util şi fericit cu colegii şi prietenii lor. De asemenea, elevii vor primi o masă caldă, iar atât copiii cu nevoi, cât şi părinţii lor vor fi ajutaţi cu sprijin şi consiliere psihologică.

Îmi exprim încrederea că înfiinţarea centrelor de zi pentru copiii expuşi riscului de a fi separaţi de familie va contribui în mod esenţial la salvarea zonelor în care vor fi ridicate acestea şi va avea, totodată, un rol fundamental în reducerea abandonului şcolar, precum şi în salvarea viitorului acestor micuţi cu probleme sociale reale.

Domnul Ioan Balan:

"Cazierul judiciar eliberat online ne demonstrează cât de mult poate fi simplificată viaţa românilor, prin digitalizare!"

Mulţi ani de zile s-a tot afirmat, în mod greşit sau rău-intenţionat, că eliberarea unor documente de care românii au nevoie în mod frecvent nu se poate face cu ajutorul computerului şi al internetului. Ba că nu e suficient de sigur, ba că nu sunt bani pentru a implementa sisteme moderne, ba că e mai bine să rămânem ancoraţi în practicile specifice anilor ’80, căci românii sunt obişnuiţi să stea la coadă.

S-a considerat că este mai bine ca oamenii să stea încolonaţi şi resemnaţi în faţa ghişeelor, în frig sau în ploaie, să piardă timp şi bani. Birocraţia din unele instituţii chiar "şi-a făcut datoria" şi, până la 31 ianuarie 2023, puteai să vezi de la distanţă cozile care se formau pe la ghişee pentru eliberarea unui banal cazier judiciar. De la 1 februarie, însă, în baza Legii nr. 3/2023, cazierul judiciar se poate obţine în format electronic în numai câteva minute, din platforma electronică ghiseul.ro, fără costuri, fără drumuri, fără nervi. Numai în prima zi de la implementarea soluţiei electronice, mii de români şi-au făcut conturi electronice şi au obţinut acest document.

După succesul înregistrat de platforma ghiseul.ro privind plata impozitelor şi taxelor locale, plata amenzilor de circulaţie sau a unor taxe solicitate de serviciile de evidenţa populaţiei sau de serviciile de înmatriculări auto, nu vreau să mai aud din partea niciunui decident politic că "nu se poate", atunci când vor trebui implementate noi soluţii electronice care să uşureze viaţa românilor.

Mai mult decât atât, atât prin PNRR, cât şi prin programele operaţionale aferente cadrului financiar 2021-2027, România dispune de resurse financiare importante pentru a moderniza şi digitaliza instituţiile publice din toată ţara, o parte consistentă din fonduri fiind disponibilă şi pentru digitalizarea activităţii antreprenorilor români.

Am mare încredere în tânărul ministru liberal care conduce Ministerul digitalizării, încredere determinată şi de faptul că, în mai puţin de o lună de la publicarea Legii nr. 3/2023 privind cazierul judiciar online, a făcut posibil ca acest lucru să uşureze viaţa românilor. Îmi doresc ca toate fondurile externe nerambursabile disponibile pentru digitalizarea României să fie utilizate pe servicii de calitate, iar România, recunoscută ca ţara IT-iştilor, să devină şi una dintre cele mai digitalizate ţări din lume.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Dacă instituţiile îşi fac treaba, nu este nevoie de un cutremur care să ne trezească!"

De fiecare dată când într-o ţară apropiată de România se petrece o catastrofă naturală, inevitabil ajungem să ne întrebăm ce s-ar întâmpla la noi dacă am fi în aceeaşi situaţie. Tragedia care se petrece în aceste zile în Turcia, ţară prietenă, este, din nefericire, un nou semnal de alarmă şi pentru situaţia clădirilor din ţara noastră. Astfel, întreaga presă a declanşat o nouă campanie de interes public în ceea ce priveşte inventarul şi situaţia clădirilor cu risc seismic din România. Este şi normal să fie aşa, având în vedere încărcătura emoţională provocată de pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele uriaşe pe care un cutremur le produce.

O primă constatare este că, de cele mai multe ori, autorităţile române, dar şi opinia publică au fost mai degrabă reactive decât proactive în sensul în care de prea multe ori dezbaterea situaţiei clădirilor cu risc seismic s-a declanşat în urma unor cataclisme şi nu preventiv, înaintea producerii unor cutremure.

De altfel, în acest sens, ultimele frământări în spaţiul public legate de clădirile cu risc seismic au avut loc în urmă cu câţiva ani când, tot în urma unui cutremur din Turcia, opinia publică a semnalat că o mare parte din clădirile din Bucureşti s-ar putea prăbuşi. De aici şi până la crearea unei isterii generalizate, cu multiple conotaţii de război politic, nu a fost decât un pas.

În aceste zile, asistăm din nou la aceeaşi reacţie emoţională cu privire la subiectul consolidărilor necesare multor clădiri cu risc seismic din România. Dacă ar fi să urmărim dezbaterile şi părerile multora din invitaţii studiourilor de televiziune, am putea crede că trei sferturi din clădirile din ţara noastră se vor prăbuşi la primul cutremur.

Din fericire, în viaţa reală situaţia este fundamental diferită. Conform datelor Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II. Dacă privim la nivelul întregii ţări, numărul acestor clădiri nu este de speriat, sarcina consolidării acestora nefiind una insurmontabilă. Problema este, însă, la faptul că uriaşa majoritate a acestor clădiri se află în Bucureşti! În capitală, pe de altă parte, sunt aproape 2.400 de clădiri cu risc seismic extrem de ridicat. O evaluare a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că situaţia este mult mai gravă. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

Astfel, un seism puternic poate provoca decesul a peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată acelaşi document. Doar în capitala României! Spre informarea dumneavoastră, în anul 2021, Primăria Capitalei a început lucrările de consolidare la o singură clădire.

Pe de altă parte, Primăria din Iaşi a anunţat că în municipiu, în clasa de risc seismic I sunt 63 de blocuri, altele 69 sunt în clasa de risc seismic II, iar în clasa de risc seismic III, sunt 67 de blocuri. Primarul municipiului, aflat în mijlocul a multiple scandaluri şi dosare penale legate de construcţiile imobiliare din Iaşi, încearcă, din nou, să facă jocurile pentru marii imobiliari. Mihai Chirica a propus ca legislaţia să permită unui investitor imobiliar ca, pe lângă consolidarea blocului afectat de seism, să i se permită să construiască şi alte locuinţe prin aprobarea unui plan urbanistic zonal adecvat. Astea în condiţiile în care Iaşul nu are un Plan Urbanistic General din anul 1998!

Ceea ce se face că nu ştie primarul Iaşiului este că Parlamentul României a luat foarte în serios situaţia clădirilor cu risc seismic. La finalul anului trecut am dezbătut, amendat şi am aprobat Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, privind derularea Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Legea prevede lansarea unui program care să se desfăşoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I şi II) deţinute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorităţi şi instituţii publice. Normele de aplicare ale legii au fost publicate deja de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

Nu lipsa legislaţiei vulnerabilizează clădirile din ţara noastră, ci inerţia şi chiar "adormirea" unor edili şi a unor instituţii care ar trebui să îşi facă treaba!

Inspectoratul de Stat în construcţii trebuie să vegheze ca fiecare clădire nou construită să respecte toate normele în vigoare, mai ales cele legate de calitatea materialelor care, în cazul unui eveniment natural, să nu provoace pagube sau chiar pierderi de vieţi omeneşti. Instituţiile de pe lângă primăriile din oraşele mari trebuie să îşi facă treaba conform legii şi a unor mici sau mari înţelegeri cu firmele şi dezvoltatorii imobiliari. Legi sunt în România, însă ele trebuie respectate întocmai pentru ca efectele unor tragedii precum cele pe care le vedem astăzi în Turcia să nu se petreacă şi la noi în ţară!

Domnul Ioan Mang:

"Taxa de solidaritate"

În prima mea declaraţie politică din această nouă sesiune parlamentară aş dori să mă refer la un subiect care stârneşte deja controverse în coaliţia de guvernare, chiar dacă este încă doar la stadiul de idee, ceea ce arată importanţa sa politică pentru societatea românească. Mă refer la propunerea PSD de a introduce taxa de solidaritate pe veniturile marilor companii.

Ca om de stânga, dar şi ca antreprenor român cu o experienţă de peste 30 de ani, consider că o taxă care să vizeze marile companii din România este una cât se poate de normală şi de necesară. În contextul actual, în care populaţia şi firmele mici se confruntă cu o creştere substanţială a preţurilor, nu putem rămâne indiferenţi când vedem că există companii care speculează situaţia economică şi se supraîmbogăţesc pe seama celor care muncesc din greu.

Taxa de solidaritate propusă de PSD vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care îşi diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-şi reduce obligaţiile faţă de bugetul de stat. Aceste firme cu venituri foarte mari încearcă să "fenteze" statul român şi societatea românească, plătind mult mai puţin decât ar fi corect, spre deosebire de întreprinderile mici şi mijlocii care, în ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, se străduiesc să-şi plătească în mod onest taxele, susţinând astfel bugetul public.

PSD este de acord cu menţinerea impozitului pe profit de 16%, însă valoarea acestuia plătită de marile companii nu trebuie să fie mai mică de 1% din cifra lor de afaceri. Aşa cred că este corect şi cinstit! Doar aşa putem vorbi despre o economie de piaţă funcţională, şi nu despre un capitalism al prăduitorilor!

În ciuda criticilor PNL, propunerea noastră vizează descurajarea comportamentelor speculative nocive, care au afectat în mod nejustificat puterea de cumpărare a cetăţenilor români. Nu este un atac nici la adresa economiei de piaţă şi nici la adresa companiilor străine. Este însă un atac la adresa celor care fură economia românească!

Simultan cu introducerea acestei taxe de solidaritate, consider că este necesară şi reducerea impozitării muncii şi creşterea veniturilor angajaţilor. Pentru Partidul Social Democrat, pe primul loc sunt oamenii şi economia românească, de aceea, veniturile lor trebuie să crească astfel încât toţi să aibă un trai decent. Nu este corect ca factura crizei să fie plătită doar de cetăţeni, în timp ce marile companii prosperă, exportându-şi profiturile.

În această perioadă dificilă, obiectivul PSD este de a sprijini, pe de o parte populaţia vulnerabilă, pe de altă parte să acordăm o atenţie suplimentară categoriilor active, respectiv salariaţilor cu venituri mici şi medii, care prin munca lor contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a ţării. Modelul fiscal propus de PSD are în vedere scăderea taxelor pe aceste salarii, astfel încât, la finalul lunii, angajaţii să rămână cu mai mulţi bani în buzunare.

În concluzie, aş dori să mai subliniez încă o dată, ca să fie clar pentru toată lumea - marile companii din România au obligaţia de a plăti un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra lor de afaceri, aşa cum plătesc toate firmele mici din România!

Scopul final al taxei de solidaritate este de a susţine măsurile pentru scăderea impozitării muncii, în special la angajaţii cu venituri mici sau medii, şi de a susţine investiţiile sistemul de educaţie, un domeniu strategic care pregăteşte viitoarea forţă de muncă a României.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Pensiile speciale trebuie eliminate!"

Mă bucur să constat că, aşa cum i-am obişnuit pe români, Partidul Social Democrat rămâne consecvent şi susţine eliminarea pensiilor speciale.

Propunerea noastră este ca nicio pensie să nu fie mai mare decât salariul din perioada de activitate. Pensia netă nu poate depăşi media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate.

Sunt câteva măsuri care vor reglementa pensiile speciale, care se află în atenţia publică de mai mulţi, din care amintim:

Reducerea bazei de calcul de la 80% la 65% din media veniturilor nete din 12 luni consecutive de activitate, cu excepţia magistraţilor, potrivit deciziilor CCR;

Creşterea vechimii obligatorie în specialitate la minimum 15 ani, iar pentru Justiţie, la minimum 25 de ani, fără perioade asimilate. Nimeni nu mai poate să intre în specialitate pentru o perioadă scurtă de timp, la finalul carierei, pentru a beneficia de pensie specială;

Eliminarea pensionării anticipate a celor care deţin pensii de serviciu. Regula generală este vârsta de 60 de ani. În cazul magistraţilor, nu se pot pensiona anticipat dacă nu au minim 20 de ani vechime în specialitate, iar în acest caz, pensia scade cu 1% pentru fiecare an din diferenţa până la 25;

În acest mod se reduc substanţial cheltuielile totale cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, potrivit prevederilor PNRR.

Însă, ceea ce este foarte important şi bine de ştiut este că pensiile militare nu sunt încadrate în categoria pensiilor speciale şi nu vor fi afectate în niciun fel.

Eliminarea pensiilor speciale a fost mereu o marotă de care unele partide politice s-au folosit în campaniile electorale. Sistemul public de pensii ar fi intrat demult în colaps dacă nu ar fi fost cofinanţat de la bugetul de stat şi din împrumuturi externe de miliarde de euro.

Iată că a venit vremea ca aceste pensii speciale să fie eliminate iar acest lucru va fi făcut de Partidul Social Democrat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Un nou an, aceleaşi valori"

Am încheiat anul cu o veste care ne-a provocat tristeţe şi dezamăgire: ne-a fost refuzată apartenenţa la spaţiul Schengen din pricina unor interese politice ale Austriei.

Eforturile noastre diplomatice din timpul negocierilor în Consiliul JAI nu au fost întâmpinate aşa cum ar fi trebuit. Însă nu trebuie să ne pierdem speranţa că vom obţine în viitorul apropiat ceea ce ni se cuvine. O dovadă în acest sens este suportul pe care Preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene ni l-a promis luna trecută. Putem fi siguri că vor fi făcute demersuri pentru a ne asigura că promisiunea va fi respectată, şi aceasta pentru că punctul principal de pe agenda Suediei este securitatea Europei, iar România şi graniţele ei sunt indispensabile acestui obiectiv.

Cu scopul de a putea lăsa în urmă evenimentele negative care ne-au afectat anul precedent, trebuie să ne punem bazele în strategia actuală a guvernului. Această strategie are linii clare, concise, printre care se numără şi decuplarea de gazele ruseşti. Sezonul rece, pe care îl traversăm, coincide cu cea mai mare criză energetică cu care Europa s-a confruntat în ultimele decenii şi care a provocat creşterea inflaţiei, a nesiguranţei economice. Nu putem şi nu vom tolera intenţia lui Vladimir Putin de a destabiliza Europa şi de a şantaja statele care se opun acţiunilor sale. Din aceste motive şi pentru a genera o sursă sigură de gaze pentru iarna următoare, am semnat un acord cu Republica Azerbaidjan, prin care ţara noastră îşi va putea suplimenta necesarul de gaze din Marea Caspică. Înţelegerea vine ca o continuitate a demarării exportului de gaze suplimentare către România, ce a avut loc la începutul lunii ianuarie. Companiile naţionale de gaze naturale din România şi Azerbaidjan - Romgaz şi Socar - semnează un nou contract pentru furnizarea de gaze naturale în contextul participării României la Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze de la Baku.

Dacă ne uităm la obiectivele de sustenabilitate şi la promisiunile făcute la nivel european, de a combate efectele încălzirii globale, acordul cu Azerbaidjan constituie un motiv suplimentar de mândrie. În anii următori ar urma să importăm energie electrică din surse regenerabile. Ne alăturăm astfel echipei de ţări care este parte a coridorului Sudic de Gaze, formată din Georgia, Ungaria şi România. Suntem parte dintr-un nou capitol în materie de securitate energetică regională. Suntem parte dintr-un viitor verde, mai sigur şi sustenabil pentru cetăţeni şi generaţiile următoare.

Alături de acest acord, ne uităm la al zecelea pachet de sancţiuni care vor demobiliza maşina de război a Federaţiei Ruse. De data aceasta, vor fi afectate comerţul şi tehnologia ce susţin scopurile expansioniste ale Moscovei şi îi permit să distrugă locuinţe şi să ucidă civili, a declarat Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un regim care operează prin opresiune, crime, violenţă nu este un regim care să mai aibă legitimitate în plan extern, dar nici intern. Vedem cum nici poporul rus nu mai susţine acţiunile liderului lor. Vedem oameni fără dreptul la liberă exprimare, fără drept de replică, blocaţi în subordinea unei conduceri dictatoriale. În ciuda fricii şi consecinţelor grave ce îi aşteaptă pe opozanţii regimului lui Putin, oamenii nu acceptă situaţia curentă. Protestele anti-război din Federaţia Rusă se desfăşoară acum sub forma comemorării victimelor ucrainene. Ruşii depun flori la statuile unor scriitori ucraineni din zeci de oraşe ruseşti, informează The Moscow Times. Ceea ce Vladimir Putin numeşte sfidare, noi numim curaj şi încredere în umanitate, calităţi care definesc, de altfel, şi poporul român.

Am creat o arhitectură europeană şi transatlantică bazată pe conceptele securităţii colective şi cooperative. La fel ca anul trecut, şi anul acesta ne propunem să o protejăm prin acţiuni multilaterale şi prin susţinerea idealurilor care ne aduc de fiecare dată la masa negocierilor.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Accelerarea ritmului producţiei naţionale de energie şi creşterea eficienţei energetice vor anihila orice criză din domeniu"

Voucherele pentru plata facturilor la energie vor ajuta milioane de români, aflaţi în situaţii dificile, să aibă condiţii decente de viaţă, în mod deosebit persoanele vârstnice, cea mai vulnerabilă categorie a populaţiei. Această măsură a guvernului, venită în completarea celei privind distribuirea cardurile pentru alimente şi mese calde, încă din vara anului trecut, va fi extrem de folositoare nu doar pensionarilor cu vârsta de peste 60 de ani, ci şi celor cu grade de invaliditate grave, accentuate sau medii, precum şi celor care primesc ajutoare sociale.

Însă, dincolo de această formă de sprijin, trebuie să avem în vedere faptul că orice economie dezvoltată consumă tot mai multă energie. Cu alte cuvinte, şi dezvoltarea economică a României, pe termen lung, depinde de un consum tot mai ridicat. Iar această majorare a utilizării resurselor naturale va fi determinată de procentul pe care îl investim acum în componenta energetică. Şi mai concret, intensificarea investiţiilor în producţia naţională de energie şi în creşterea eficienţei energetice ne vor pune la adăpost, pe viitor, de orice tip de fluctuaţii ale situaţiei geopolitice şi geostrategice, cât şi de cele ale speculei cu preţurile gazelor sau ale energiei electrice.

PSD a depus numeroase eforturi, de-a lungul anului trecut, pentru redeschiderea unor unităţi de producţie de energie, pentru deschiderea de noi astfel de capacităţi, precum şi pentru demararea exploatărilor noi de gaze la Marea Neagră, şi chiar prin susţinerea companiilor naţionale de profil, astfel încât să îşi majoreze producţia. Numai că trebuie să subliniez faptul că preţurile mari ale energiei ne obligă şi la investiţii tot mai puternice pentru creşterea eficienţei energetice.

Aşadar, în contextul actual, generat de politicile Bruxelles-ului privind reducerea drastică a risipei, devine o condiţie sine-qua-non ca investiţiile în producţia de energie să fie însoţite de investiţii în eficienţa energetică. Şi nu vorbesc doar de marii consumatori, firme sau instituţiile aparatului de stat, ci chiar şi de clienţii casnici. Dacă am pune, cât mai mulţi dintre noi, accentul investiţional pe creşterea eficienţei energetice, am utiliza echipamente performante, care consumă mai puţin, şi am elimina pierderile. O astfel de investiţie, deşi consistentă, făcută astăzi, o vom putea recupera în câţiva ani prin facturi mai mici.

Mitul potrivit căruia să scoţi anumite aparate din priză sau să faci uz de cât mai puţină electricitate şi căldură este total fals şi creează doar frustrări inutile. Nu vreau să blamez pe nimeni, dar este încă un crez vechi, înrădăcinat în mentalul colectiv, în epoca de tristă amintire, comunistă, care nici atunci nu şi-a dovedit deloc eficienţa. Ne amintim cu toţii că fostul regim a investit, după cum constatăm şi astăzi, în hidrocentrale şi chiar în dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă.

Observaţiile mele sunt deja confirmate de date concrete. Acestea devoalează, pentru oricine este interesat, că economia de energie, pe care o va produce oricare dintre aceste proiecte, va micşora facturile la energie şi va permite ca banii să meargă către alte nevoi. Românii, care au făcut asemenea îmbunătăţiri în locuinţele lor, constată că o parte din investiţie se întoarce în buzunarele lor prin facturi mai mici. Numai că numărul acestora este, în continuare, destul de modest. Din acest raţionament, militez pentru identificarea, la nivelul coaliţiei guvernamentale, unor noi instrumente prin intermediul cărora să oferim sprijin financiar cât mai multor români, astfel încât să ajungă să îmbunătăţească performanţa energetică a locuinţelor lor. Doar în acest fel investiţiile în eficienţa energetică se vor generaliza nu doar la nivelul clădirilor publice, ci şi la cel al locuinţelor private. De asemenea, eficienţă energetică reală înseamnă şi un transport în comun nepoluant, ecologic.

Vă mărturisesc că îmi doresc foarte mult ca infrastructura dedicată producţiei energetice să se modernizeze consistent, concomitent cu derularea celorlalte proiecte majore.

Sunt convins că bugetul istoric alocat investiţiilor publice de către guvern reprezintă centura de siguranţă pentru economia României şi că printre obiectivele foarte curajoase propuse se înscriu şi cele privind revoluţia energetică, atât de necesară. Cele peste 112 miliarde de lei, reprezentând 7,22% din PIB, alocate pentru investiţii publice în anul 2023, vor asigura finanţarea necesară pentru toate proiectele, vor genera comenzi în economie şi vor stimula o creştere economică importantă, în condiţiile în care economia europeană este puternic marcată de riscuri şi incertitudini.

În curând, toate investiţiile demarate de guvern vor începe să producă efectele dorite, iar România nu va avea niciun motiv să se teamă de o criză energetică, ci va ajunge un furnizor regional de securitate în acest domeniu.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Solidaritate şi sprijin pentru victimele cutremurului din Turcia. Efectele devastatoare ale catastrofelor naturale pot fi prevenite şi diminuate prin implementarea unui plan de acţiune interinstituţional"

Prin intermediul acestei declaraţii doresc să atrag atenţia asupra modului în care instituţiile abilitate pentru intervenţii în cazul unor situaţii de urgenţă pregătesc populaţia civilă pentru o reacţie adecvată, dezvoltă un plan de acţiune interconectat cu toate celelalte instituţii implicate şi asigură, prin toate aceste mijloace, prevenirea unor efecte catastrofale, precum cele înregistrate în aceste momente în Turcia şi Siria.

Raportându-ne la acest eveniment, Ministerul Sănătăţii este solidar cu victimele seismelor din Turcia şi, împreună cu Universităţile de Medicină şi Farmacie, a demarat o campanie de mobilizare a profesioniştilor din sănătate care doresc să participe voluntar în constituirea unor echipe medicale care să fie disponibile pentru a se deplasa în zonele afectate şi a veni în sprijinul zecilor de mii de răniţi.

În acelaşi timp, a fost organizată o campanie de donare de sânge pentru victimele care au nevoie de transfuzii. În acelaşi timp, sunt pregătite cantităţi substanţiale de medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale necesare într-o astfel de situaţie.

O noutate este reprezentată de implementarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului, pentru consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Medicamente, în ceea ce priveşte pregătirea statelor membre pentru astfel de situaţii de criză în domeniul gestionării medicamentelor şi al dispozitivelor medicale.

Obiectivul principal al Agenţiei Europene pentru Medicamente, stipulat prin adoptarea noului Regulament european, este acela de a întocmi o listă cu toate dispozitivele medicale necesare într-o situaţie de criză, astfel încât raportul dintre cerere şi oferta producătorilor de dispozitive medicale să fie monitorizată în vederea reducerii posibilităţii înregistrării unor lipsuri majore în cazul unor urgenţe sanitare publice.

În ceea ce priveşte ţara noastră, sunt trei ministere care au un rol major în privinţa prevenirii unei catastrofe ca cea din Turcia, Ministerul de Interne prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, şi Ministerul Sănătăţii, care în acest moment este în legătură cu ambasada României la Ankara pentru eventualele solicitări şi pentru asigurarea evaluării medicale şi a consilierii psihologice a cetăţenilor români care sunt repatriaţi din regiunile afectate.

După o astfel de tragedie, la care asistăm neputincioşi, consider imperios necesar ca toate aceste instituţii să actualizeze procedurile stabilite pentru situaţiile de urgenţă, să le probeze prin ample exerciţii publice şi să implice un număr cât mai mare de cetăţeni, astfel încât fiecare comunitate locală să fie pregătită pentru a preveni efectele dramatice ale unor astfel de evenimente.

România trebuie să înveţe din această tragedie şi să ia măsuri înainte de a ne confrunta cu ceva similar. Inspectoratul de Stat în Construcţii va trebui să verifice dacă normativele noastre asigură clădiri rezistente la astfel de seisme şi dacă actualii dezvoltatori imobiliari respectă cu stricteţe legislaţia în domeniul construcţiilor. De asemenea, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va trebui să analizeze procedurile de prevenţie şi intervenţie şi să reevalueze măsurile de acţiune, acolo unde este cazul, pentru a îmbunătăţii forţa de reacţie şi intervenţie a salvatorilor români.

Este momentul ca specialiştii să verifice vulnerabilităţile la care cetăţenii pot fi expuşi şi să identifice, în cel mai scurt timp, soluţiile care trebuie adoptate şi implementate.

Îmi exprim pe deplin încrederea că toţi colegii mei din Parlament sunt deschişi pentru a susţine, în cel mai scurt timp, un astfel de plan de măsuri care să îmbunătăţească întreg cadrul legislativ existent.

Domnul Nicolae Giugea:

"Pentru agricultura din România, PNRR nu există!"

Inflaţia mare, înregistrată în anul trecut şi care continuă şi în anul 2023, s-a manifestat cu mai multă intensitate asupra produselor din coşul zilnic de consum, în special asupra produselor alimentare. Cei mai mulţi au pus creşterea accelerată a preţurilor pe invazia barbară a ruşilor din Ucraina şi pe dificultăţile generate de exportul cerealelor din această ţară. Este drept că şi aceasta a fost o cauză importantă. Cu toate acestea, tranzitul de cereale ucrainene a fost facilitat de România, pe cale terestră şi prin porturile româneşti, prin ţara noastră tranzitând milioane de tone de cereale în numai câteva luni. Ceea ce nu vor să recunoască responsabilii pentru soarta agriculturii din ţara noastră este faptul că seceta severă i-a zdrobit pe fermierii români şi că sistemele de irigaţii promise din anii ʼ90 sunt încă la stadiul de lozinci. Că pesta porcină şi gripa aviară continuă să distrugă sute de ferme româneşti şi că depozitele pentru produsele agroalimentare sunt încă în stadiul de proiect.

Mecanismul european de redresare şi rezilienţă a reprezentat o şansă importantă pentru agricultura românească, în sensul în care, cu ajutorul fondurilor nerambursabile asigurate prin acesta, securitatea alimentară ar fi putut să fie îmbunătăţită substanţial prin investiţii. Dar, cine să înţeleagă acest lucru? Gălăgioşii demagogi din USR, care au întocmit şi negociat la secret PNRR, nu au fost preocupaţi decât de interesele lor personale şi de cum să umfle sumele pentru consultanţa inutilă făcută de firmele lor prietene. Mulţi ar fi avut speranţa ca măcar fostul lor şef şi fost comisar european pentru agricultură să nu uite cât de importante sunt investiţiile pentru a proteja agricultura românească împotriva riscurilor şi a o sprijini să devină competitivă. Eu nu am avut niciun moment asemenea aşteptări, aşa cum nu am nici de la actualul ministru al agriculturii, care sforăie chiar şi în emisiunile televizate şi este permanent absent atunci când agricultura românească are nevoie.

Este cert faptul că o mână de nepricepuţi au compromis şansa agriculturii româneşti de a beneficia de investiţii nerambursabile din PNRR. Cu toate acestea, nu trebuie să ne plângem în palme, ci trebuie să identificăm urgent acele oportunităţi financiare care să dezvolte rapid sistemul principal şi secundar de irigaţii, să înfiinţeze sisteme moderne de depozitare şi prelucrare a produselor agricole, să protejeze culturile de intemperii şi să sprijine fermierii să se capitalizeze. Bani sunt şi în bugetul european 2021-2027, dar şi în bugetul naţional.

Ne trebuie o echipă responsabilă şi pricepută, care să gestioneze agricultura românească aşa cum trebuie gestionată în secolul XXI, nu cu mentalitate de anii ‘50, aşa cum este condusă, din păcate, astăzi.

Domnul Nicolae Roman:

"Când se va înţelege importanţa micului fermier?"

Micul producător se zbate să facă faţă inflaţiei galopante, dar şi noilor decizii adoptate pe repede înainte de Ministerul Agriculturii, fără o analiză temeinică şi fără nicio consultare în vederea stabilirii de sprijin concret pentru micii producători, care se găsesc complet lipsiţi de apărare în faţa măsurilor Ministerului Agriculturii, care, prin noile reglementări, doreşte să aplice pedepse cu închisoarea pentru micii fermieri care fac singuri tratamentele fitosanitare.

Ordonanţa de urgenţă a ministerului, din noiembrie 2022, prevede că producătorii agricoli nefiscalizaţi vor fi obligaţi să contracteze firme specializate pentru tratarea fitosanitară a culturilor. Cei care refuză, fie nu-şi mai cultivă pământul, sau îşi asumă până la 15 mii de lei amendă şi între un an şi 5 ani de închisoare.

Micii producători sunt de-a dreptul şocaţi de noile reglementări propuse în condiţiile în care nu s-a luat în calcul nicio măsură de sprijin pentru susţinerea acestora, deşi, de la 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Regulamentul european 848/2018, care oferă statelor membre posibilitatea să acorde micilor fermieri angajaţi în agricultura ecologică, care vând direct consumatorului final, anumite scutiri şi facilităţi fiscale.

Efectele implementării Regulamentului european 848/2018 ar trebui să se resimtă deja în acţiunile Ministerului Agriculturii, care să decidă acordarea stimulentelor fiscale şi sprijin pentru formarea unor grupuri de mici fermieri, pentru a suporta mai uşor cheltuielile presupuse de agricultura în sistem ecologic.

Or, în situaţia în care producătorii agricoli nefiscalizaţi vor fi obligaţi de Ministerul Agriculturii să contracteze firme specializate pentru tratarea culturilor, la costuri astronomice impuse de acestea, pe care nu şi le vor permite, agricultura ecologică nu doar că va intra într-un blocaj, dar nu se va putea dezvolta, iar consumatorii români, în loc să cumpere produse de calitate autohtone, se vor îndrepta către produsele din import, România devenind încet, dar sigur o piaţă de desfacere pentru alte ţări. În aceste condiţii, se pune întrebarea: Cine are interes să nu avem o producţie agricolă internă?

Noi, cei care plătim taxe şi impozite, sau voi, cei care vă consideraţi stăpânii României?

Domnul Nicu Niţă:

"Miniştrii PSD implementează rapid măsurile din Programul «Sprijin pentru România»!"

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina şi efectele situaţiei geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriaşă faţă de români şi nivelul de trai al cetăţenilor.

Astfel, măsurile propuse de PSD, prin Programul "Sprijin pentru România", au început deja să fie adoptate şi implementate, în regim de urgenţă.

Primele măsuri propuse de PSD în Programul "Sprijin pentru România" au reprezentat dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale, de la 11 lei, la 22 lei. Totodată, ministrul PSD al muncii, Marius Constantin Budăi, a venit cu măsuri în sprijinul persoanelor cu venituri reduse, prin acordarea de tichete sociale în valoare de 250 lei.

De asemenea, a fost prelungită acordarea şomajului tehnic pentru angajaţii din firmele afectate din cauza conflictului din Ucraina, protejându-le astfel locuri de muncă.

O altă măsură adoptată vizează creşterea voluntară, de la 1 iunie, a salariului minim, cu 200 lei, pentru angajaţii cu acest nivel de salarizare. Această măsură presupune ca suma suplimentară de 200 lei să fie scutită de taxe şi a fost propusă de ministrul PSD al Finanţelor, Adrian Câciu.

În domeniul agricol, Partidul Social Democrat a implementat modelul de salarizare din domeniul construcţiilor şi a stabilit salariul minim în agricultură la 3.000 lei brut. Tot în domeniul agricol, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat alocarea a 300 de milioane de euro pentru capitalizarea fermelor şi unităţilor de producţie. Vor fi acordate, de asemenea, şi microgranturi, cu un buget total de 50 milioane euro.

O altă măsură adoptată vizează schema de ajutor de stat pentru companiile din sectorul transportului rutier şi de mărfuri şi persoane, pentru a compensa creşterea preţurilor la carburant, valoarea ajutorului acordat fiind de 50 de bani pe litru de combustibil, în valoare totală de până la 400.000 de euro de întreprindere. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022.

Ministrul PSD al transporturilor, Sorin Grindeanu, a susţinut adoptarea unei ordonanţe care să permită ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, în contextul escaladării preţurilor la materialele de construcţii.

Această măsură era foarte necesară, deoarece majoritatea contractelor atât de infrastructură, dar şi de construcţii nu mai puteau fi finalizare din cauza exploziei preţurilor la materiale, chiar şi cu peste 40% din valoare.

Măsurile cuprinse în pachetul "Sprijin pentru România" pot fi finanţate din bani europeni. Astfel, Guvernul României a reuşit să obţină acordul Comisiei Europene pentru toate măsurile cuprinse în pachetul social. Concret, jumătate din cele 3,1 miliarde de lei necesare voucherelor de alimente, care vor ajunge la peste 3 milioane de persoane, vor veni din fonduri europene.

Acest pachet de măsuri social-economice, al cărui conţinut este în proporţie de peste 95% marca PSD (inclusiv titlul), arată cât de importantă este prezenţa PSD la guvernare.

Măsurile deja adoptate au un buget de 11,5 miliarde de lei din totalul pachetului "Sprijin pentru România" care este în valoare totală de 17,3 miliarde de lei.

Astfel, măsurile propuse de PSD prin Programul "Sprijin pentru România" vizează sprijinirea celor mai vulnerabile categorii, creşterea nivelului de trai al românilor, dar şi susţinerea firmelor româneşti şi a investiţiilor.

PSD îşi respectă angajamentul luat în faţa românilor, oferind o guvernare responsabilă, în care pe prim plan este pus cetăţeanul.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD s-a ţinut de cuvânt şi a implementat programele de stimulare a natalităţii şi măsurile de sprijin pentru familii şi tineri, aşa cum şi-a asumat când a intrat la guvernare"

Creşterile de venituri şi măsurile de sprijin, care au intrat în vigoare la începutul anului, se datorează în cea mai mare parte acţiunii PSD în coaliţia de guvernare. Susţinerea categoriilor vulnerabile şi asigurarea echităţii sociale, într-un moment economic foarte dificil, reprezintă principalul motiv al intrării PSD la Guvernare.

Faptul că astăzi avem aceste creşteri de venituri ne arată că prezenţa PSD în acest Guvern este benefică pentru cetăţeni. Aş vrea să amintesc doar câteva măsuri, şi anume: creşterea salariului minim, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei, de care vor beneficia în special angajaţii din mediul privat; creşterea salariului minim în construcţii, de la 3.000 de lei la 4.000 de lei; creşterea punctului de pensie, de la 1.586 de lei la 1.785 de lei; sprijin de 1.400 de lei anual pentru energie, pentru pensionarii cu pensia mai mică de 2.000 de lei şi pentru persoanele cu dizabilităţi şi venituri sub 2.000 de lei; creşterea alocaţiilor pentru copii cu 5,1%, majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu 12,6%; majorarea cu 12,6% a unor alocaţii şi indemnizaţii pentru categoriile vulnerabile.

Cele mai importante acţiuni, pe care doresc să le detaliez, se referă la programele concrete iniţiate şi puse în practică de miniştrii PSD pentru încurajarea şi stimulare natalităţii, tinerilor şi familiilor cu copii.

Aşa cum ştiţi, situaţia demografică a României s-a degradat constant de la Revoluţie încoace, odată cu emigraţia masivă şi scăderea naturală. Fenomenul s-a accentuat în ultimii ani, pentru că mortalitatea e în uşoară creştere, iar natalitatea la polul opus.

PSD, cu susţinerea specialiştilor din partid, a parlamentarilor şi a membrilor din actualul Executiv, a venit cu măsuri concrete, care, începând de anul trecut şi de anul acesta, vor fi puse în practică. Este vorba de Programul "Family Start" şi "Student Invest", prin care tinerii şi familiile pot obţine credite garantate de stat, fără dobândă pentru cheltuieli cu educaţia copiilor, achiziţia de autoturisme familiale, taxe de studii sau activităţi extraşcolare pentru copii, plata chiriei, avans din achiziţia unei locuinţe.

De asemenea, a fost demarat, de la finalul lui 2022, programul de creştere a natalităţii, prin decontarea sumelor cheltuite pentru fertilizarea in vitro. Acesta prevede decontarea sumelor necesare pentru tratamentele şi procedurile prevăzute de metoda fertilizării in vitro, indiferent că este vorba de cupluri sau de persoane necăsătorite. De la mijlocul lunii trecute, a început distribuirea voucherelor pentru creşterea natalităţii, prin fertilizarea în vitro, şi au început primele proceduri. Sprijinul acordat de Ministerul Familiei reprezintă o şansă extraordinară pentru cuplurile care se luptă cu infertilitatea, dar nu au veniturile necesare pentru tratamentul medical.

România îmbătrâneşte pe zi ce trece. Trebuie să acţionăm prin programe concrete. 2020 a fost anul în care s-au născut cei mai puţini copii în România, din ultimii 100 de ani. Depopularea este în plină expansiune, cu implicaţii şi consecinţe pe termen lung greu de evaluat.

Prima etapă a programului de combatere a declinului demografic l-a reprezentat legea iniţiată, anul trecut, de PSD pentru introducerea de stimulente educaţionale către copiii din familiile defavorizate, creşterea alocaţiilor şi a deducerilor acordate angajaţilor care au copii. O parte au fost preluate în programul de guvernare, celelalte urmează să fie realizate. Deja de două luni este în desfăşurare programul de susţinere a natalităţii, care acoperă toate nevoile cuplurilor care trec printr-o procedură de fertilizare in vitro, astfel încât românii să nu mai fie nevoiţi să plătească mii de euro în alte ţări.

Proiectul naţional privind decontarea procedurilor de fertilizare in vitro porneşte de la subprogramul Ministerului Sănătăţii şi de la programul aplicat în Bucureşti, în ultimii 4 ani, "O şansă pentru cuplurile infertile", care a dus la naşterea a 500 de copii şi la reuşita altor 100 de sarcini, acum în evoluţie, program oprit de primarul capitalei Nicuşor Dan.

Programul social de creştere a natalităţii, presupune un sprijin financiar sub formă de două vouchere pentru 2.500 de cupluri sau persoane singure care au aplicat în 2022 şi pentru 10.000 în 2023, care vor să aibă copii, dar nu reuşesc din cauza problemelor de infertilitate. Primul este un voucher de 5.000 de lei cu care se pot achiziţiona medicamentele necesare din farmaciile partenere. Al doilea este în valoare de 10.000 de lei şi destinat pentru procedura de embriotransfer, dacă medicul a constatat succesul în prima etapă.

Anul trecut, în România, s-au născut cei mai puţini copii din ultimul secol, sub 180.000. Acum, în ţara noastră, 1 din 5 familii se confruntă cu infertilitatea. Suma decontată pentru o procedură este de 15.000 de lei, iar, dacă există recomandare medicală, un cuplu sau o femeie singură pot beneficia de maximum trei astfel de ajutoare într-un an.

A fost finalizat un proiect de lege pentru prevenirea separării copilului de familie, care aşteaptă aprobarea guvernului, Strategia Naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului "Copii protejaţi, România sigură" 2022-2027.

În acelaşi timp, Ministerul Familiei pregăteşte obţinerea gratuită a Cardului European pentru Tineret. Este o nouă măsură care aduce beneficii pentru tineri, pe lângă alte programe deja anunţate, precum "Student Invest" sau "Family Start". Cardul European pentru Tineret este o legitimaţie destinată tinerilor din Europa, care aduce numeroase beneficii posesorilor săi, atât în ţara de origine, cât şi atunci când călătoresc în restul ţărilor de pe continent. Prin acest card, tinerii pot obţine reduceri la cumpărături, teatru şi film, transport în comun sau muzee. La nivel european sunt 6 milioane de posesori ai Cardului European pentru Tineret şi peste 60.000 de locaţii care oferă astfel de beneficii tinerilor. Persoanele eligibile pentru obţinerea Cardului sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, aşa cum este definiţia tânărului în legislaţia din România.

Aşadar, ne-am ţinut de cuvânt faţă de români şi am implementat, în cele 14 luni de guvernare, programele de stimulare a natalităţii şi măsuri de sprijin pentru familii şi tineri, aşa cum ne-am asumat când am intrat la guvernare.

Domnul Alexandru Popa:

"Fermierii români au nevoie de un ministru care să le protejeze în mod real interesele"

Trag un semnal de alarmă în privinţa unei măsuri scandaloase luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care loveşte în mod direct în interesele fermierilor brăileni.

După ce şi-a prezentat în faţa brăilenilor, la Conferinţa regională Caravana Cunoaşterii de la Lacul Sărat, acum câteva zile, strategiile pompoase privind dezvoltarea agriculturii româneşti, ministrul Petre Daea s-a întors în biroul său confortabil de la Bucureşti, de unde a decis, pur şi simplu, să scoată 18 localităţi din judeţul Brăila de pe lista unităţilor administrativ-teritoriale care se află în zone defavorizate.

Practic, cu o simplă mişcare de pix, ministrul Petre Daea ne-a arătat cât de mult îi pasă de soarta fermelor de familie din zonele defavorizate, pe care PSD a promis, prin Programul de Guvernare, că le va proteja tocmai pentru a reduce rata de abandon în activităţile agricole.

Cinismul ministrului Daea este revoltător, având în vedere că, după ce s-a dat în spectacol la Brăila, în faţa fermierilor, îi privează pe aceştia de câteva zeci de milioane de euro numai în acest an! Concret, pe de o parte, fermierii din aceste zone defavorizate, care accesau fonduri europene, vor pierde bonificaţiile la evaluarea proiectelor, iar pe de altă parte, vor pierde sumele aferente zonelor defavorizate, pe care APIA le acordă atât fermelor din sectorul vegetal, cât şi celor din sectorul zootehnic!

Domnule ministru, agricultura din România este în continuare caracterizată prin decalaje şi dezechilibre structurale între fermele de dimensiuni foarte mari şi fermele mici, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă îşi desfăşoară activitatea în astfel de zone defavorizate. După cum bine ştiţi, măsura dumneavoastră nu face altceva decât să reducă şi mai mult competitivitatea acestor ferme vulnerabile şi să-i determine pe fermieri să tragă obloanele, ceea ce, cu siguranţă, nu cred că vă doriţi!

Tocmai de aceea, vă solicit, pe această cale, să reparaţi de urgenţă această greşeală, care nu vă face cinste nici dumneavoastră, nici colegilor dumneavoastră din PSD Brăila, care se pare că au alte priorităţi decât să se bată pentru interesele judeţului din care provin şi pe care îi reprezintă în instituţiile de la nivel local sau central! Nu este prea târziu, mai aveţi timp să recunoaşteţi că aţi greşit şi să le faceţi dreptate acestor fermieri!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Statul trebuie să fie vigilent şi să-şi urmărească interesul"

Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Observăm, zi de zi, cum preţurile produselor şi serviciilor cresc din ce în ce mai mult, facturile sunt din ce în ce mai scumpe, iar ratele românilor la creditele ipotecare au atins un maxim istoric.

În acest context, sunt companii care speculează situaţia economică actuală şi fac profituri uriaşe.

Taxa de solidaritate şi scăderea impozitării muncii sunt subiecte de interes major atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri care, până la urmă, este motorul economiei.

Taxa de solidaritate vizează exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care îşi diminuează artificial profiturile, cu obiectivul clar de a eluda statul român de la plata taxelor şi impozitelor.

Şi aici mă refer, desigur, la controversa din spaţiul public cu compania OMV care a realizat anul trecut un profit record de 2,1 miliarde de euro.

Comisia Europeană a precizat clar faptul că Ministerul Finanţelor a transpus corect Regulamentul Comisiei privind taxa de solidaritate. Este de competenţa ANAF, acum, să ancheteze dacă veniturile OMV din extracţia şi rafinarea hidrocarburilor nu depăşesc 75% din cifra de afaceri.

În calitate de membru în Comisia pentru industrii şi servicii am participat la Comisia reunită pentru Legea offshore. Îmi amintesc foarte limpede cum, anul trecut, reprezentanţii OMV au exprimat importanţa adoptării cu celeritate a Legii offshore şi cum, pentru o marjă de profit de 60%, au justificat că vor plăti impozit substanţial statului român, bani cu care astfel ar fi putut construi şcoli şi spitale.

În acest moment, statul român trebuie să fie vigilent şi să-şi apere interesul pe căi legale şi transparente.

Doamna Raisa Enachi:

"România este ţara celor 16.000 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor"

Abuzul asupra copiilor este o problemă globală, cu consecinţe grave în toate etapele vieţii oamenilor. Abuzul asupra copiilor acoperă toate formele de abuz fizic şi/sau emoţional, abuz sexual, neglijare, neglijenţă şi exploatare în scopuri comerciale sau în alte scopuri de către o persoană aflată într-o poziţie de încredere sau de autoritate, care are ca rezultat vătămarea reală sau potenţială a sănătăţii, şanselor de supravieţuire, dezvoltare sau demnitate a copilului.

Numai în perioada 13 - 19 ianuarie 2023, în urma acţiunilor desfăşurate de Poliţia Română, au fost luate în supraveghere 338 de persoane, faţă de care organele judiciare au dispus măsuri preventive. Faţă de 73 de persoane a fost dispusa măsura arestului la domiciliu, iar faţă de 264 de persoane cea a controlului judiciar", a anunţat Inspectoratul General al Poliţiei Române. În ţara noastră se află în supraveghere 11.236 de persoane cu măsuri preventive, dintre care 1.500 se află în arest la domiciliu, 9.712 se află sub control judiciar, iar faţă de 24 de persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar pe cauţiune. Sumele stabilite de organele judiciare, prin măsurile preventive de control judiciar pe cauţiune dispuse în anul 2022, au fost de 3.450.500 de euro şi de 280.000 de lei.

La data de 13 ianuarie 2023, existau 50.924 de persoane înscrise în Registrul naţional automatizat, cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, pentru care structurile Poliţiei Române desfăşoară activităţi de supraveghere, conform Legii nr. 118/2019.

Mai grav este faptul că 12 femei au murit în urma violenţei domestice, în anul 2022, 69 de femei au decedat în anul 2021, tot ca urmare a abuzurilor partenerilor de viaţă.

Aproape 16.000 de cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor au fost înregistrate anul trecut. Dintre acestea, peste 14.000 s-au petrecut în interiorul familiilor!

Trebuie să ne mobilizăm, noi ca popor, să fim atenţi la vecinii şi prietenii noştri, să acordăm atenţie sporită asupra acestor incidente, să devoalăm agresorii, deoarece faptele acestora afectează nu numai femeile, ci şi copiii, atât în calitate de martori la fenomenul violenţei domestice, cât şi în calitate de victime ale acestor fapte.

În România există, încă din 2005, o lege prin care folosirea pedepselor fizice asupra copilului este interzisă. În multe familii, bătaia rămâne însă forma clasică de corecţie. O demonstrează apelurile înregistrate la Telefonul Copilului, fiindcă, în 72% dintre cazurile de agresiune asupra copiilor, agresorii au fost părinţii lor! "Bătaia e ruptă din rai" este o zicală în care mulţi părinţi români încă mai cred şi o aplică ca modalitate de educare a copiilor (63% dintre copiii din România spun că sunt bătuţi acasă, deşi numai 38% dintre părinţi recunosc acest lucru).

Un copil bătut este un copil care va avea de suferit toată viaţa! Palma de azi o va simţi şi peste ani! Pentru că trauma din anii în care a înţeles că nu găseşte sprijin la cei din jur se va regăsi în comportamentul său ca adult! Ar trebui să ne gândim la asta în fiecare zi! Am un copil şi nu pot să-mi imaginez cum un părinte şi-ar putea lovi copilul vreodată. Dar, din păcate, acesta este realitatea tristă, în multe case, iar datoria noastră este să corectăm acest inuman comportament, fiindcă un copil bătut astăzi are toate şansele să ajungă un adolescent bătăuş, iar un tânăr violent are toate şansele să ajungă un părinte care la rândul lui îşi va abuza copiii!

Consecinţele abuzului, indiferent de forma acestuia, sunt devastatoare asupra dezvoltării copilului, asupra personalităţii, asupra relaţiilor acestuia cu sine şi cu ceilalţi. Sute de copii din judeţul Vaslui au fost scoşi din familii, în ultimii ani, şi daţi în grija unor asistenţi maternali sau în centre de plasament, din cauza condiţiilor inumane în care trăiesc şi a neglijării la care sunt supuşi de părinţi. Astfel de copii sunt predispuşi la episoade de fugă de acasă, absenteism şcolar, delincvenţă, consum de alcool, consum de droguri sau chiar tendinţe suicidale, fiindcă violenţa domestică este o situaţie normală!

Este important să ne amintim că victima este copilul, şi în niciun caz autorul abuzului! Partidul AUR consideră familia în centrul societăţii, iar copiii noştri trebuie să trăiască într-un mediu sănătos, nu într-unul agresiv şi violent! Haideţi să schimbăm, împreună, comportamente şi atitudini, să luptăm pentru sănătatea morală a societăţii noastre!

Domnul Costel Şoptică:

În această declaraţie voi vorbi despre procesul accelerat de digitalizare la care România lucrează graţie actualei echipe de conducere de la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

În momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19, administraţia publică din România a fost nevoită să intre într-un proces forţat de digitalizare a serviciilor publice. Astfel, obiectivul principal al Partidului Naţional Liberal l-a reprezentat crearea unei infrastructuri digitale coerente şi integrate la nivelul administraţiei publice din România, care să ofere servicii digitale de înaltă calitate atât cetăţenilor, cât şi companiilor.

În acest sens, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat, la sfârşitul lunii ianuarie, aplicaţia pentru mobil ghiseul.ro, aplicaţie ce le va face viaţa mai uşoară multor milioane de români, aceştia pot plăti online, simplu şi uşor, peste 400 de taxe şi servicii publice, toate cu comision zero, scutindu-i de drumuri la ghişeu şi de statul la cozi.

Dovadă a necesităţii implementării pe scară largă a soluţiilor digitale este descărcarea într-un timp record a aplicaţiei mobile Gişeul.ro de către 30 000 de cetăţeni, şi asta în primele 30 de ore de la lansarea acesteia.

Un alt exemplu elocvent, în procesul de digitalizare accelerată a României, îl reprezintă eliberarea gratuită a cazierului judiciar prin intermediul platformelor web: Ghişeul.ro şi hub.mai.gov.ro, începând cu data de 1 februarie 2023, ca urmare a eforturilor susţinute dintre Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Sunt absolut convins că Guvernul României va menţine acest trend ascendent de transformare digitală a ţării noastre, iar numărul serviciilor publice oferite online va creşte în viitorul apropiat. Totodată, Partidul Naţional Liberal va avea, întotdeauna, ca prioritate dezvoltarea societăţii pe baza unei infrastructuri digitale coerente şi integrate, care va contribui la creşterea gradului de transparentizare a activităţii autorităţilor statului şi la reducerea barierelor birocratice.

Doamna Maria Stoian:

"Performanţa patinatoarei Julia Sauter, o «palmă» pe obrazul sportului românesc"

Patinatoarea româncă Julia Sauter a obţinut locul 10 la Campionatul European desfăşurat zilele trecute în Finlanda, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria patinajului feminin românesc. Performanţa sportivei românce este cu atât mai remarcabilă, cu cât Federaţia Română de Patinaj nu mai există de ani buni, fiind în insolvenţă.

Bineînţeles, această informaţie a fost tratată extrem de sumar de către presa din România, fiind aproape nemenţionată din partea diriguitorilor sportului românesc.

Pentru că va rămâne în istorie, reamintesc că Julia Sauter a obţinut cea mai bună performanţă a unei românce la Campionatele Europene de Patinaj Artistic, în mod absolut incredibil, dacă ne raportăm la faptul că sportiva a concurat singură, fără niciun sprijin din partea conducerii sportului românesc.

"Viaţa este scumpă şi încerc să supravieţuiesc, să strâng bani pentru a face ce-mi place. Îmi doresc să reprezint România la Jocurile Olimpice! Lucrez în trei locuri că să mă pot antrena în patinoare şi să pot merge la competiţii. Plătesc ca să concurez pentru România!", a declarat Julia Sauter.

Rezultatul sportivei este unul fabulos, în condiţiile în care dizolvarea din 2019 a Federaţiei Române de Patinaj s-ar fi datorat, potrivit mass-mediei, acoperirii unor eventuale nereguli din gestiune.

În aceste condiţii, mi s-a părut oportun să adresez o interpelare parlamentară ministrului sportului, domnului Eduard Nowak, pe care l-am rugat să îmi spună, în mod oficial, de ce Ministerul Sportului nu i-a putut acorda bani de la buget acestei extraordinare sportive a României.

De asemenea, aştept răspuns din partea domniei-sale în legătură cu situaţia actuală a Federaţiei Române de Patinaj, precum şi măsurile luate de minister, necesare funcţionării acesteia. Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe ministrul Eduard Nowak dacă pe agenda proiectelor Ministerului Sportului se află şi construirea unor patinoare de dimensiuni olimpice, într-un orizont de timp, având în vedere penuria acestora din ţara noastră.

Ceea ce am vrut însă să semnalez este situaţia paradoxală în care se află sportul românesc. În absenţa finanţărilor necesare, activitatea sportivă este la limita dispariţiei, bazele sportive se deteriorează văzând cu ochii, iar antrenorii au ajuns să aducă bani de acasă pentru ca sportivii să poată face performanţă.

În acest context, performanţele remarcabile obţinute anul trecut de excepţionalul înotător David Popovici şi echipele naţionale din câteva alte ramuri sportive nu au făcut altceva decât să confirme regula mediocrităţii sportului românesc, având în vedere că succesele amintite s-au datorat îndeosebi efortului individual al sportivilor, şi mai deloc implicării statului sau a Ministerului Sportului.

În concluzie, performanţa incredibilă obţinută de o patinatoare din România la Campionatul European, în lipsa susţinerii Ministerului Sportului şi Federaţiei Române de Patinaj, este un exemplu de ambiţie, voinţă şi tenacitate, iar Julia Sauter merită, fără nicio exagerare, dacă nu o statuie, atunci cel puţin mult mai mult respect.

Doamna Elena Stoica:

"Tinerii români vor beneficia de avantajele conferite de cardul european pentru tineret"

România va adera la acordul parţial pentru mobilitatea tinerilor, prin intermediul cardului european pentru tineret, şi va face parte din Asociaţia Europeană a Cardurilor de Tineret (EYCA).

Demersul a fost iniţiat de conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, iar, în urma implementării acestuia, tinerii români vor beneficia de reduceri la transport, cazare, evenimente culturale şi sportive sau la marile lanţuri de magazine, prin cardul european pentru tineret, în marea majoritate a oraşelor europene.

Adoptarea acestui proiect se transpune prin desemnarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în calitate de instituţie responsabilă cu dezvoltarea şi implementarea Cardului European de Tineret în România. Primele carduri europene pentru tineret vor fi distribuite, în mod gratuit, încă din această primăvară, după ce ministerul, condus de doamna Gabriela Firea, va finaliza procedurile privind stabilirea celor mai avantajoase reduceri şi a categoriilor de beneficii de care vor avea parte tinerii deţinători ai acestui instrument.

Emiterea cardului european de tineret presupune ca tinerii cu vârsta între 14 şi 35 de ani să primească gratuit o serie de avantaje, precum reduceri la cumpărături în marile lanţuri de magazine, la teatru şi film, transportul în comun, evenimente sportive, muzee sau săli de spectacole. În prezent, peste 6 milioane de tineri din toată Europa sunt în posesia acestor carduri cu multiple beneficii, campioane la acest capitol fiind Spania, Italia şi Ungaria.

Conducerea MFTEŞ estimează că, în urma implementării proiectului, aproximativ 100.000 de tineri din România vor beneficia de privilegiile oferite de acest card.

Astfel, tânăra generaţie va avea ocazia de a-şi lărgi şi îmbunătăţi uriaşul potenţial, creativitatea şi talentul de care dispune, iar vizitarea a cât mai multor oraşe din străinătate îi va ajuta, în mod creativ, la dezvoltare şi învăţare. Tinerii noştri sunt extrem de talentaţi, având toate atuurile de a se dezvolta armonios, de a evolua în spirit sănătos din punct de vedere uman şi social, pentru a deveni apoi cetăţeni responsabili ai societăţii de mâine.

Sunt convinsă că tinerii noştri vor reprezenta şi în viitor pilonii dezvoltării României, în ciuda dificultăţilor inerente întâmpinate de-a lungul perioadei post-decembriste, şi mai ales în ultimii doi ani de pandemie şi a crizelor succesive.

Apreciez aplicarea acestei iniţiative europene în România, fiind o dovadă incontestabilă că reprezentanţii PSD în guvern garantează şi stimulează participarea decizională a tinerilor, printr-o serie de politici publice destinate lor, precum şi prin alocarea resurselor necesare implementării acestora.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

"Pedepsirea cu închisoare cu executare a celor ce conduc fără permis, sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psihoactive poate salva vieţi!"

Cu doar câteva zile în urmă, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, cu 110 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.

Acest proiect de act normativ prevede ca, în cazul în care o persoană conduce un vehicul fără a deţine permis, conduce aflat sub influenţa alcoolului sau a unor substanţe psihoactive şi provoacă un accident în urma căruia o persoană îşi pierde viaţa, să nu mai beneficieze de posibilitatea ca instanţa să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Propunerea legislativă este un răspuns la cazurile, nu puţine, în care accidentele grave de circulaţie, în care îşi pierd viaţa oameni nevinovaţi, sunt provocate de cei care se urcă la volan fără a deţine permis auto, sub influenţa alcoolului sau a stupefiantelor, iar soluţionarea acestor cazuri, prin hotărâri definitive şi irevocabile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, este o practică des întâlnită. Or, în acest mod, este dificil să determini o persoană să îşi schimbe atitudinea faţă de conducerea unui vehicul auto, în condiţiile în care nu respectă prevederile legale în vigoare.

Prin această modificare adusă Codului penal se vor aplica sancţiuni adecvate gravităţii faptei, se vor crea premisele reducerii numărului persoanelor care conduc vehicule auto fără a avea capacitatea necesară şi, implicit, premisele pentru scăderea numărului accidentelor provocate de aceştia. Poate, cu timpul, adoptarea acestei modificări va aduce cu sine o mai mare conştientizare a gravităţii faptei şi magnitudinea pericolului la care se expun şi la care îi expun pe ceilalţi cei ce tratează cu lejeritate conducerea fără permis, sau, să spunem lucrurilor pe nume, cei care se urcă la volan beţi ori drogaţi.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal va ajunge în curând în Camera Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, drept Cameră decizională. Îndemnul meu pentru toţi, indiferent de afilierea politică, este să susţinem acest proiect şi să dăm un vot favorabil pentru ca prevederile ce pot proteja vieţi nevinovate să intre în vigoare cât mai curând.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România la început de an"

Noul an nu a debutat cu perspective favorabile cetăţeanului de rând. Lovit grav de inflaţie, creşteri majore ale ratelor şi facturilor, românul de rând a ales să se izoleze în faţa fanfaronadei unei clase politice care se încăpăţânează să-i explice, zilnic, la televizor, cât de bine trăieşte şi, mai ales, cât de bine va fi într-o Românie guvernată mereu de aceleaşi personaje schimbate, printr-o abilă rotaţie a cadrelor, din patru în patru ani.

Realitatea, după cum ştim, noi cei care nu locuim în turnuri de fildeş şi nici nu suntem protejaţi de SPP-işti, este una tragică şi care poate fi restrânsă într-un singur cuvânt pentru politica internă: sărăcie, iar pentru politica externă, umilinţă.

Ratarea intrării în spaţiul Schengen nu este o înfrângere oarecare a diplomaţiei româneşti, ci una majoră, sinonimă cu ratarea primului val de noi ţări acceptate în NATO sau Uniunea Europeană. Întotdeauna alţii vor fi fost vinovaţi, mai puţin cei responsabili - aceasta este placa turnantă, motivul de pivotare dinspre responsabilitate spre asumare folosit, constant, de miniştrii şi vectorii de comunicare ai coaliţiei.

Şi cum vreţi performanţă în politica externă, când numeroase personaje din coaliţia de guvernare au studii aprofundate făcute în vid, la fel şi doctorate, unde au plagiat masiv ori un parcurs profesional mai mult decât dubios? Pot oare aceştia să ne reprezinte cu adevărat?!

Sinecurile au împânzit întreaga administraţie, fraudarea banului public a devenit atât de obişnuită, precum corupţia generalizată pe toate palierele.

Actuala clasă politică nu mai poate fi garantul dezvoltării şi securităţii României!

Din acest motiv, Alianţa pentru Unirea Românilor apare prezentată în mass-media, plătită tot din banii noştri, drept un mare duşman. Oare e greşit să un vrei să furi, spre exemplu? Oare e greşit să ceri ca fiecare să-şi facă treaba la locul de muncă? Oare un e bine ca dintr-o subvenţie electorală să poţi construi un spital, întorcând, astfel, cu adevărat, fondurile publice către cetăţeni? Căci, despre asta este vorba, până la urmă - politica este pentru binele oamenilor, nu pentru binele partidelor!

Din 2024, anul în care AUR va câştiga alegerile, vă asigur că se va reseta şi sistemul politic românesc, cu adevărat, aşa cum ne-am dorit cu toţii, după 1989, şi nu cum şi-au dorit alţii!

Domnul Vasilică Toma:

"Câştigi în România, plăteşti în România! Taxa de solidaritate pentru companiile mari care activează în România - obligatorie, nu opţională!"

În România, zeci de mii de firme cu capital autohton susţin sute de mii de angajaţi şi familiile acestora. Şi ele, şi cei care muncesc în cadrul lor îşi plătesc taxele şi impozitele, contribuie la economia şi susţinerea comunităţilor din care fac parte, la bugetul de stat, asigură stabilitate şi siguranţă pe piaţa muncii şi în economia noastră naţională şi fac ca produsele noastre locale să capete statutul pe care îl merită. Toată munca lor se traduce prin aceste contribuţii ce trebuie respectate!

Oare nu este firesc, nu este echitabil şi de bun-simţ ca toate companiile care activează la noi în ţară şi fac profituri excepţionale să plătească aşa cum fac firmele româneşti?

Oare nu ţine de minima decenţă economică, fiscală, socială ca toate aceste firme să contribuie prin plata de taxe şi impozite în ţara în care fac aceste profituri?

De ce doar firmele româneşti şi angajaţii lor să ducă greul?

Alături de toţi colegii mei social democraţi susţin şi insist ca niciun impozit destinat IMM-urilor să mai crească, iar taxa de solidaritate să se extindă la nivelul tuturor companiilor mari care activează în România!

Este necesar ca, prin ea, să aducem acea echitate şi acel echilibru necesar între impozitarea muncii şi impozitarea capitalului.

Firmele româneşti şi angajaţii lor trebuie respectaţi şi susţinuţi, iar echitatea trebuie să devină regulă, nu excepţie. Şi la taxare, şi la câştig!

Domnul Daniel Tudorache:

"Cât este de pregătită Capitala României pentru un cutremur major?"

Statistic vorbind, la un cutremur major, Bucureştiul, din păcate, cade. Cel puţin aşa susţin specialiştii.

De la cutremurul din 1977 şi până în prezent, în România şi în special în Bucureşti, în domeniul siguranţei construcţiilor cu risc seismic s-au efectuat doar expertize, consolidări aproape deloc. Aşa se întâmplă că în anii ‘90 au fost expertizate, în Bucureşti, aproximativ 1.600 de clădiri care au fost încadrate în categorii de urgenţă U1, U2, sau U3, care evident că nu au fost şi consolidate, iar acum trebuie reexpertizate, întrucât în anul 1996 s-a schimbat sistemul de clasificare.

Mai sunt câteva sute de clădiri încadrate în clasele RSI şi RSII.

În total, la nivelul municipiului Bucureşti, sunt peste 2.200-2.500 de clădiri pentru care există "hârtii" din care rezultă cât de periculoase sunt. În plus, mai există câteva mii de clădiri în pericol, dar care nu au fost încă expertizate. La acestea s-ar mai adăuga, potrivit specialiştilor în domeniu, alte aproximativ 6.000 de clădiri care ar fi necesitat lucrări de intervenţie de urgenţă - imobile avariate major la seismul din 4 martie 1977.

Concluzia rapoartelor oficiale este că în cazul unui cutremur de 6-7 grade magnitudine pe Scara Richter, în Bucureşti, vorbim despre o catastrofă.

În ultimii 30 de ani, în Bucureşti, au fost consolidate câteva zeci de clădiri, dintre care cele mai multe în mandatul 2016-2020.

Ritmul lent al efectuării lucrărilor de consolidare a fost rezultatul unui ansamblu de norme şi împrejurări legislative şi administrative care trebuie să ia sfârşit.

Nenorocirea care s-a produs acum câteva zile în Turcia trebuie să trezească autorităţile române, iar domeniul siguranţei construcţiilor şi al riscului seismic trebuie să iasă de urgenţa din sfera pur teoretică a administraţiei publice şi să intre în sfera concretului.

Deşi abia anul trecut a fost adoptată nouă lege a consolidării clădirilor cu risc seismic, autorităţile publice nu dau semne că s-ar descurca mai bine pe noua lege decât pe cea veche, grea şi anevoioasă.

Pentru a evita posibile catastrofe, pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale uriaşe produse ca urmare a unui posibil cutremur major în ţara noastră, fac un apel de urgenţă către autorităţile publice executive, locale şi centrale, cu atribuţii în domeniu, să trateze cât se poate de serios şi în regim de urgenţă problema consolidării clădirilor cu risc seismic şi îi asigur de tot sprijinul meu şi al colegilor mei, acolo unde este nevoie de intervenţie legislativă, pentru îmbunătăţirea şi accelerarea procesului de consolidare a clădirilor cu risc seismic.

Nu în ultimul rând, cer primarilor de sectoare şi primarului municipiului Bucureşti să fie identificate de îndată spaţii locative cu destinaţia de locuinţe de necesitate pentru persoanele care domiciliază în imobile încadrate în categorii avansate de risc seismic. Pericolul trebuie diminuat de îndată, iar efectele unui potenţial cutremur major trebuie minimizate.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Croaţia este în zona euro, Bulgaria intră anul viitor, iar România nu are nici măcar un plan pentru aderarea la zona monetară!"

Mult timp nu am vrut să reacţionez politic la afirmaţiile jignitoare ale celor care îl acuzau pe ministrul Lucian Bode de faptul că unii politicieni din Austria s-au împotrivit aderării României la spaţiul Schengen.

Ce poţi să-i reproşezi lui Lucian Bode, în condiţiile în care a făcut tot ceea ce ar fi trebuit să facă, iar Comisia Europeană şi toate celelalte state membre au recunoscut public faptul că România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru a fi parte a spaţiului Schengen? Cum poţi să arăţi cu degetul spre Guvernul Ciucă, în condiţiile în care toată Europa ştie că România merită, de 11 ani, statutul de membru în acest spaţiu al libertăţii? Pe obiectivul Schengen s-au depus toate eforturile, pe obiectivul euro nu s-a făcut nimic!

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a asumat angajamentul de a depune toate eforturile pentru ca, în cel mai scurt timp, să îndeplinească toate criteriile de convergenţă nominală în vederea adoptării monedei unice europene.

Aţi auzit cumva vreo preocupare a Ministerului Finanţelor Publice din România pe această temă?

S-a mai auzit vreun ecou de la Banca Naţională a României pe marginea adoptării euro?

Adoptarea monedei unice europene a fost luată prea mult timp în batjocură de unii politicieni din ţara noastră. Vă aduc aminte că, în urmă cu ceva ani, ca lider al procesului de adoptare a monedei euro fusese învestită doamna Viorica Dăncilă. Alte comentarii sunt de prisos. Chiar dacă aceste lucruri ţin de trecut, astăzi, Ministerul Finanţelor nu mai are nici măcar ca obiectiv trecerea la euro.

Croaţia este în zona euro de la începutul anului, iar Bulgaria va intra de anul viitor. Cine vrea să mai facă raportări cu aceste ţări şi să le arate cu degetul, ar fi bine să ia în calcul acest aspect.

Din păcate, menţinerea României în afara Uniunii Monetare îi costă enorm pe români, atât pe cei din ţară, cât şi pe cei din diaspora. Pentru că economia naţională este legată puternic de moneda euro, până la adoptarea acesteia românii, vor continua să suporte riscurile valutare, să piardă sume importante din costurile de tranzacţie şi să plătească rate uriaşe ale dobânzilor, când ar putea să aibă dobânzi ca în statele dezvoltate.

Îmi exprim speranţa ca responsabilii din Ministerul finanţelor să înţeleagă importanţa acestui obiectiv pentru români, şi România să se preocupe de întocmirea rapidă a unui calendar ferm de aderare la euro şi de redresarea criteriilor nominale de convergenţă.

Domnul Varol Amet:

"Solidaritate pentru victimele din sud-estul Turciei"

Două seisme violente cu magnitudinea de 7,8 grade au lovit, în dimineaţa zilei de 6 februarie a.c., sud-estul Turciei şi nord-vestul Siriei şi a provocat moartea şi rănirea a mii de oameni care au nevoie de ajutor. Multe clădiri s-au prăbuşit în regiunea acoperită de zăpadă, forţele de salvare începând căutarea supravieţuitorilor prinşi sub dărâmături.

Dezastrele după cutremurul din Turcia le-au motivat pe multe ţări să trimită ajutoare, iar România este printre primele ţări care a decis să trimită ajutoare, astfel că persoane specializate în situaţii de acest gen au fost trimise în zonele afectate. La rândul său, Turcia a apreciat gestul şi dorinţa României de a ajuta, astfel că a trimis un mesaj emoţionant, prin care şi-a exprimat recunoştinţa.

Ambasadei României de la Ankara a fost promptă şi a sprijinit cetăţenii români şi grupul de studenţi Erasmus, care erau cazaţi la un hotel din localitatea Kahramanmaraş din Turcia.

Situaţia din zonele afectate de seim ale Turciei a devenit tot mai gravă, iar numărul victimelor a crescut alarmant. Certitudinea că bilanţul morţilor va creşte în continuare a înspăimântat pe toată lumea, astfel că nevoia de ajutor este evidentă.

În aceste clipe grele de încercare, doresc să transmit sincere condoleanţe, din partea Comunităţii mele, pe care o reprezint în Parlamentul României, familiilor victimelor şi, totodată, însănătoşire grabnică persoanelor rănite!

Ne exprimăm compasiunea şi solidaritatea cu toţi cei afectaţi de această tragedie şi ne rugăm lui Allah, Dumnezeu, să păzească întreaga lume de cutremure şi alte calamităţi.

Gândurile noastre se îndreaptă către victimele şi familiile acestora după cutremurul devastator care a lovit Turcia şi Siria.

U.D.T.T.M.R. face apel şi pentru colectarea de donaţii.

Domnul Vasile Nagy:

"Oraşul Sântana"

Oraşul Sântana este situat în zona de nord-vest a judeţului Arad, la o distanţă de 28 km. de municipiul Arad, şi este format din localităţile Sântana (reşedinţa) şi Caporal Alexa, iar prima atestare documentară datează din anul 1736.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Sântana se ridică la 11.428 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.936 de locuitori.

Principalele repere turistice ale oraşului Sântana sunt monumentele istorice şi de arhitectură precum clădirea Convictului, Complexul La Cărămidărie şi casa urbarială şi fortificaţiile Cetatea veche şi Parcul Morilor Sântana.

Deşi economia oraşului este predominant agrară, în ultima perioadă, sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente. Sântana este şi un important centru viticol al regiunii.

Din anul 2003, Sântana devine oraş cu drepturi depline. Astăzi, oraşul este în plină dezvoltare, deşi nu şi-a pierdut specificul agrar, iar, în ultima perioadă, sectorul economic şi serviciile au luat o mare amploare.

Administraţia oraşului trebuie să creeze facilităţi, în primul rând, cetăţenilor pentru a avea un trai cât mai confortabil, şi apoi condiţii pentru atragerea investitorilor şi să pună accentul pe infrastructura oraşului, care este primul pas în dezvoltarea unei comunităţi.

Administraţia actuală a oraşului trebuie să atragă tot mai mulţi investitori, să acorde o atenţie deosebită locurilor de muncă pentru cetăţeni, astfel încât aceştia să nu mai fie nevoiţi să plece din oraş.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Utilizarea eficientă a energiei şi dezvoltarea durabilă a oraşului trebuie să fie preocupări constante ale autorităţilor locale, iar investiţiile în sectoarele mediu şi transport să fie principalele elemente pentru asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor.

Astăzi trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea şi protejarea mediului înconjurător şi pe dezvoltarea turismului.

Pentru ca Sântana să redevină un oraş prosper, modern şi curat este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea şi managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde şi de dezvoltarea socio-economică.

De asemenea, prin atragerea de investiţii pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri şi administraţia locală şi pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local, oraşul va prospera.

Este nevoie să creştem calitatea vieţii locuitorilor oraşului Sântana şi prin crearea zonelor de promenadă, spaţii de recreere, locuri de joacă pentru copii şi spaţii pentru practicarea diverselor sporturi.

Este esenţial să avem în vedere îmbunătăţirea sistemului de educaţie, prin deschiderea de şcolii profesionale pentru comunitate, iar readucerea în şcoli a celor care au plecat sau au abandonat şcoala să fie o prioritate.

Este important ca oraşul Sântana să devină o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri conexe, prin promovarea turismului local, şi atragerea unor investitori care să desfăşoare activităţi productive.

Astăzi, oraşul Sântana este un oraş atrăgător, cu un potenţial uriaş, fiind într-un continuu proces de modernizare, cu multe proiecte în derulare şi cu proiecte care aşteaptă să înceapă.

Oraşul Sântana are nevoie de o dezvoltare continuă şi sănătoasă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"PNL susţine scăderea taxării muncii şi creşterea veniturilor românilor"

Partidul Naţional Liberal este partidul care a susţinut întotdeauna reducerea taxării muncii, astfel încât românii să primească mai mulţi bani. Omul acumulează resurse prin talentul, sudoarea şi munca sa, iar impunerile fiscale trebuie să fie organizate în mod adecvat şi de bun-simţ. Ceea ce a generat rumoare, de o bucată bună de timp, a fost supraimpozitarea contractelor part-time. Aceasta a fost o măsură propusă de PSD, partid care conduce atât Ministerul de Finanţe, cât şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. PNL s-a opus la acel moment, însă coexistenţa în cadrul unei coaliţii este complicată şi complexă, lucru care a reclamat nevoia unui compromis, exact pentru a putea păstra cota unică şi a evita supraimpozitarea companiilor, o linie roşie pe care noi, liberalii, am refuzat să o trecem. Dacă reducem taxarea muncii, punând presiune pe mediul de afaceri, puterea de cumpărare a românilor nu va creşte. Din contră!

Dacă PSD îşi doreşte cu adevărat să îi ajute pe români, atunci aşteptăm de la ministrul de finanţe, Adrian Câciu, un plan pentru scăderea inflaţiei şi pentru ca România să se împrumute la dobânzi mai mici. Acestea sunt măsuri concrete care îi vor ajuta cu adevărat pe oameni.

Pe lângă scăderea taxării muncii, soluţii corecte pentru economia românească sunt creşterea accesului la finanţare a companiilor, pentru ca acestea să se dezvolte mai bine, precum şi stimularea investiţiilor străine directe, continuându-se linia de anul trecut, când aceste investiţii au înregistrat un nou record.

PNL susţine creşterea veniturilor angajaţilor, dar realizată pe considerente fiscale, care iau în calcul impactul pe termen lung asupra economiei reale, nu pe declaraţii cu iz electoral, care pot produce efecte devastatoare pe termen lung în mediul economic.

Stabilitatea economiei este prioritate zero pentru noi, însă, pentru a atinge acest obiectiv, este necesar să nu băgăm spaima în investitorii potenţiali sau cei deja prezenţi în ţară, vehiculând taxe aberante şi impozite nejustificate.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Românii din Ucraina, o situaţie îngrijorătoare"

Din păcate, prin noul cadru legislativ recent aprobat, Ucraina a îngrădit, din nou, drepturile şi aşa aproape inexistente ale comunităţii româneşti. După cum ne aşteptam, reacţiile politicienilor din universul dâmboviţean au fost destul de anemice, spre inexistente: o să vorbim, o să facem, o să luăm atitudine - aceleaşi texte demagogice de 30 de ani.

Dar să vedem care este realitatea: noua lege a minorităţilor naţionale din Ucraina a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneţia şi nu conferă drepturi suplimentare faţă de precedenta lege, cea din 2017, adoptată după anexarea ilegală a Crimeii de către ruşi, lege prin care multe drepturi ale minorităţilor, în special cea a educaţiei, au fost restrânse. În legea precedentă, cea din 2017, se impuseseră aşa-numitele "cote lingvistice în educaţie", cote păstrate, din păcate, şi în actuala lege. Şi, chiar dacă învăţământul în limba maternă este permis în clasele primare, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice la diverse materii, care nu sunt la alegerea elevului.

Solicitările fraţilor noştri români din Ucraina sunt fireşti şi reflectă, întru totul, drepturile pe care le au minorităţile naţionale în România! Era, oare, o speranţă prea mare pentru noi ca, prin noua lege, să se fi revenit la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învăţământ în limba maternă, în afară de limba şi literatura ucraineană? Se pare că da, din păcate! Nici Ministerul de Externe, nici Preşedinţia, nici Departamentul Românilor de pretutindeni nu s-au implicat cu nimic în această amplă discuţie!

Vă reamintesc că pe 4 aprilie 2022, Volodimir Zelenski a transmis un mesaj în Parlamentul României, în care a spus inclusiv că "vreau să încep un dialog cu România pentru protecţia minorităţii româneşti din Ucraina", precizând că va face asta "când situaţia va permite". Adică, cu alte cuvinte, da, vor veni vremuri mai bune pentru românii din Ucraina, dar nu acum... Asta în contextul în care se discută, deja, despre integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, iar noi suntem datori să apelăm la toate exigenţele democratice pentru a susţine drepturile minorităţii româneşti! Să nu uităm că în Herţa şi în Cernăuţi, precum şi în alte oraşe, limba română nu a mai fost limbă regională, aşa cum fusese declarată prin legea din 2012, care instituia folosirea oficială a limbilor regionale peste tot unde mai mult de 10% din populaţie era de altă naţionalitate! Să nu uităm că, pentru demnitarii de la Kiev, românii din Ucraina sunt moldoveni!

Opinez că noua lege încalcă în mod flagrant chiar Constituţia Ucrainei, care prevede clar că: "statul garantează învăţământul în limba maternă tuturor minorităţilor".

Consider că românii din Bucovina de Nord trebuie să-şi primească drepturile care li se cuvin, iar această nedreptate istorică trebuie înlăturată cât mai repede!

Domnul Ioan Vulpescu:

Conducem astăzi pe ultimul drum pământesc un istoric al lumii noastre, dar care a făcut istorie prin viaţa lui, prin alegerile sale, prin destinul său, dar mai ales prin gândirea sa.

Faptul că de astăzi va trebui să vorbim despre Răzvan Theodorescu la trecut este o durere pe care mulţi dintre românii de azi o trăiesc, dar pe care puţini o înţeleg cu adevărat.

Răzvan Theodorescu a plecat dintre noi. Povestea lui de viaţă nu e doar a unui intelectual ales, care nu a primit niciodată favorul de a fi încadrat într-o elită, ci care a construit standarde ale elitei româneşti după ce a traversat episoade dramatice: a fost exclus în perioada comunistă din universitate, întârziat în cariera didactică, provocat politic. Dar, cu toate acestea, Răzvan Theodorescu a reuşit să creeze o altfel de viaţă pentru lumea intelectuală şi academică: a predat, atunci când a devenit profesor, propriile cercetări realizate în perioada în care fostul regim l-a ţinut departe de catedră, şi a făcut dintr-un accident de viaţă un criteriu de inovaţie. Experienţa de viaţă este unul dintre motivele care îl îndreptăţeau pe Răzvan Theodorescu, aşa cum mi-a mărturisit într-un dialog recent, să-şi scrie memoriile. Pentru că doar oamenii încercaţi de viaţă au un drept moral în a face din biografia lor un exerciţiu de memorie publică. Restul sunt maculaturi vanitoase.

Dintre teoriile lui Răzvan Theodorescu, pentru noi, ca oameni ai unui prezent tulbure, ai unei Românii oscilantă în alegerile şi jocurile ei sociale, respectiv politice, o Românie a căilor divergente în modernizarea şi aşezarea ei europeană, două paradigme rămân fundamentale. Prima este teoria coridoarelor culturale, prin care Răzvan Theodorescu a distins, la baza culturii, un element autohton, străvechi, creştinat local, un element de import (balcanic, bizantin sau occidental) şi un element de edificare, care are fundament religios sau comercial.

De altfel, Răzvan Theodorescu a fost tipul de intelectual care nu doar că a gândit fenomenul culturii ad radices, dar a avut şi proprietatea distincţiilor din acest domeniu. În timp ce în România ultimului secol mulţi au căutat culoare de trecere, de structurat către scaunul puterii, Răzvan Theodorescu a traversat şi a construit coridoarele culturii, şi tocmai de aceea a înţeles atât de bine de ce puterea e mai degrabă balcanică în maniere şi occidentală în parvenirile ei. A doua este teoria mentalităţii tranzacţionale la români, a importurilor structurilor instituţionale, a manierelor de viaţă, a modelor sociale, într-o formă fără fond. Cu această teorie şi-a început discursul de recepţie când a devenit membru al Academiei Române, şi cu ea a cucerit, ca istoric, un public conştient de ce înseamnă, de fapt, sentimentul românesc al fiinţei.

Trebuie spus că Răzvan Theodorescu rămâne unul dintre puţinii intelectuali care nu a tranzacţionat putere, nu a tranzacţionat favoruri, nu a tranzacţionat partizanate. Tocmai de aceea, opera lui e cea care rămâne de neclintit, în faţa unei biografii prin care, ştim bine, viaţa nu a fost întotdeauna blândă. De altfel, ceea ce ştiu de la Răzvan Theodorescu, din prietenia matură cu care m-a privilegiat şi dintr-un mentorat anume în ceea ce priveşte domeniul Culturii, este că în existenţa unui om sunt doar două planuri care contează: cel uman, care depinde în bună măsură şi de relaţia cu ceilalţi, prin care îţi construieşti un timp al tău, actual, şi planul intelectual, al ideilor, al părţii tale de adevăr, care îţi câştigă nemurirea şi care depinde doar de tine. De aceea, Răzvan Theodorescu are locul şi timpul său în cultura noastră.

Închei prin a spune ceva ce ştiu că preţuia: nu e ceva mai autentic în maniera de a descrie viaţa lui, cu toate încercările şi împlinirile ei, decât expresia unui fel de a fi "theodorescian". Dar asta o înţeleg doar cei care, vorba Academicianului Theodorescu, au cunoscut "Istoria văzută de aproape".

Dumnezeu să îl odihnească!

Doamna Mirela Furtună:

"România trebuie să înveţe din catastrofele din Turcia şi Siria"

Turcia şi Siria traversează în aceste zile momente foarte grele, ca urmare a cutremurelor catastrofale care au avut loc în aceste ţări.

Numărul morţilor şi al răniţilor este foarte mare, iar România se află în prima linie pentru acordarea ajutorului umanitar. România a primit şi mulţumiri pentru intervenţia promptă din partea autorităţilor turce.

Consider, însă, că tragedia din Turcia şi Siria ar trebui să reprezinte şi un moment în care instituţiile din România trebuie să adopte anumite strategii pentru prevenirea unor astfel de dezastre.

Sunt trei ministere care au un rol major în privinţa prevenirii unei catastrofe ca cea din Turcia:

1. Ministerul de Interne, în speţă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă;
2. Ministerul Dezvoltării, care are în subordine Inspectoratul de Stat în Construcţii, unde se aprobă şi se verifică respectarea normelor de rezistenţă;
3. Ministerul Sănătăţii, care a anunţat deja lansarea unei platforme online pe site-ul ministerului, unde deja s-au înscris medici şi asistenţi medicali voluntari pentru echipe de asistenţă medicală în Turcia. Totodată, ministerul a organizat mai multe centre în care cei interesaţi pot dona sânge pentru victimele cutremurelor catastrofale din Turcia şi nordul Siriei. Nu în ultimul rând, Ministerul Sănătăţii este în legătură cu ambasada României la Ankara pentru eventualele solicitări şi pentru asigurarea evaluării medicale şi a consilierii psihologice pentru 10 studenţi români care sunt repatriaţi din regiunea afectată.

Poate că, după această tragedie pe care o vedem în Turcia, ar trebui ca aceste structuri să revizuiască procedurile lor. Pe de o parte, ISC să verifice dacă normativele noastre asigură clădiri rezistente la astfel de seisme.

Pe de altă parte, DSU ar putea observa şi, eventual, îmbunătăţi procedurile de intervenţie în cazul unei astfel de catastrofe.

România trebuie să înveţe din această tragedie şi să ia măsuri înainte de a ne confrunta cu ceva similar. Acum putem vedea ce a funcţionat bine la turci şi ce anume nu a funcţionat în această situaţie limită, apoi să comparăm cu sistemul nostru de intervenţii de urgenţă, pentru a vedea dacă avem aceleaşi vulnerabilităţi şi dacă putem face ceva pentru a îmbunătăţi sistemul nostru.

Este un moment potrivit pentru ca specialiştii noştri să facă o analiză a situaţiei din Turcia si să stabilească ce anume ar fi necesar pentru a limita amploarea distrugerilor şi pentru a creşte eficienţa în salvarea celor prinşi sub dărâmături. Să căutăm aceste soluţii acum, nu când se va produce şi la noi un cutremur de mare amplitudine.

Parlamentul este deschis la noi reglementări dacă se impune, însă acestea trebuie să fie formulate de specialişti.