Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 mai 2023, dedicată declaraţiilor politice.

Vom începe cu colegii din Grupul PSD şi îl invit la microfon pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi parlamentari,

România are nevoie de impozitare progresivă pentru o economie modernă, cu potenţial de creştere, care să fie în linie cu Uniunea Europeană şi cu majoritatea economiilor moderne, de piaţă liberă din întreaga lume.

Dincolo de cifre şi măsuri, aceasta este viziunea Partidului Social Democrat, pe care o susţine şi în faţa partenerilor de coaliţie, cu speranţa că se vor alătura efortului de modernizare a economiei naţionale.

PSD a propus partenerilor de guvernare adoptarea unor modificări ale Codului fiscal, care să aducă echitate şi mai multă solidaritate socială, şi care să facă economia mai puternică. Nu putem continua cu un sistem fiscal învechit, care şi-a demonstrat limitele şi să ne aşteptăm ca economia noastră să crească semnificativ. Realitatea din majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană şi din lume arată că un sistem fiscal progresiv este piatra de temelie a unei economii moderne. Dacă o rată progresivă de impozitare este suficient de bună pentru cele mai puternice economii din lume, ar trebui să fie bună şi pentru România.

Impozitul progresiv nu urmăreşte creşterea poverii fiscale la angajatori. În viziunea social-democraţilor, impozitul progresiv este necesar pentru a reduce decalajele sociale şi pentru a construi o societate mai echitabilă. Când vorbim de impozitare progresivă, avem în vedere inclusiv supraimpozitarea veniturilor salariale mai mari decât ale preşedintelui României, supraimpozitarea pensiilor speciale şi scăderi ale obligaţiilor fiscale pentru salariile foarte mici.

Cota unică este un model depăşit. Niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul a fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic. Multe dintre ele au revenit însă la cota progresivă, cum sunt: Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia. Singurele economii din Uniunea Europeană care mai au încă cotă unică sunt România, Bulgaria, Estonia.

Impozitarea progresivă este un model implementat în toate economiile dezvoltate. Toate aceste economii au o clasă de mijloc foarte puternică.

Aceasta este direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici şi taxe mai mari pentru cei care obţin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai puternic al economiei.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Popescu, dacă este. Nu este. Dacă nu, se pregăteşte domnul deputat Avrămescu, Grupul PNL.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

"«Otrăvirea» legumelor este un atentat la sănătatea românilor"

PSD a susţinut întotdeauna producătorii agricoli, prin programe speciale, subvenţii şi măsuri de sprijin financiar. Tocmai de aceea nu vom admite ca cei care încalcă legislaţia şi folosesc substanţe chimice interzise în Uniunea Europeană, pentru a-şi maximiza profitul, să beneficieze în continuare de subvenţii din partea statului român.

În Programul "Tomata", de exemplu, iniţiat şi implementat de guvernarea PSD, legumicultorii primesc o subvenţie de câte 3.000 de euro pe mia de metri pătraţi de solar. Este o sumă importantă, care ajută producătorii români să iasă timpuriu pe piaţă cu roşii româneşti curate şi sănătoase.

Folosirea substanţelor chimice interzise este un atentat la sănătatea consumatorilor români. Vom fi intransigenţi cu cei care practică aceste metode ilegale. Ministrul PSD al agriculturii a avertizat deja că producătorii agricoli care nu respectă cu stricteţe condiţiile programului, inclusiv în privinţa substanţelor chimice folosite, pierd subvenţia, indiferent că este vorba de Programul "Tomata", Programul "Usturoi" sau cel pentru legume.

Autoritatea Fitosanitară şi-a intensificat verificările, astfel încât să nu existe legumicultor sau lot de producţie necontrolat. Absolut toţi producătorii înscrişi în programele de sprijin ale Ministerului Agriculturii vor fi verificaţi, pentru că sănătatea cetăţenilor români este cel mai important lucru!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Istoria lumii este clădită, în momente de cotitură, din acte de curaj.

Istoria noastră ca stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil a început într-o zi de 10 mai. Ziua de 10 mai, cu tripla sa semnificaţie - venirea principelui Carol în Principate, proclamarea independenţei naţionale şi încoronarea Regelui Carol, rămâne actul de naştere al unei naţiuni puternice, drepte şi neînduplecate în faţa greutăţilor, a României.

Şi chiar dacă astăzi suntem o republică, consider că trebuie mereu să recunoaştem meritele şi să oferim respectul cuvenit regilor României, care, deşi proveneau de pe alte meleaguri, s-au dovedit mai români decât unii români, în special în clipele grele pentru ţara noastră.

Să nu uităm că astăzi am primit o identitate şi o ancoră ce, întotdeauna, ne vor reaminti de unde am plecat. Rămâne la latitudinea noastră să decidem încotro ne îndreptăm.

Vă spuneam la început despre acte de curaj. Şi ce dovadă mai bună de curaj există decât asumarea responsabilităţii atunci când ţara ţi-o cere? În primii ani de domnie, pentru a gestiona instabilitatea politică internă, Carol I a făcut ceva pentru prima oară în istoria noastră. Timpurile o cereau. A stabilit rotativa guvernamentală, cele două partide înfiinţate atunci - Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator -, alternând la guvernare, o practică pe care, iată, o continuăm şi astăzi, din aceeaşi dorinţă de "a realiza aspiraţiile românilor şi de a continua progresul ţării noastre".

Regele Mihai spunea că "România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Ei toţi au fost călăuziţi de simţul datoriei, de curaj şi de altruism. Vom pierde respectul şi încrederea lumii faţă de România dacă vom continua să ne abatem de la aceste idealuri". Ce mare adevăr!

Şi tot Majestatea Sa spunea că "nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru".

În acest weekend, întreg globul şi-a îndreptat privirea către încoronarea regelui Charles al III-lea, un moment care a celebrat atât trecutul, cât şi modernismul, care a scris o filă în cărţile de istorie, cu noi toţi prezenţi, chiar dacă din faţa televizorului.

Este un exemplu de continuitate, un exemplu că regalitatea poate rămâne un model de decenţă, demnitate, adaptându-se noilor vremuri. Şi câtă bucurie a adus, nu doar britanicilor, ci oamenilor din întreaga lume!

De ce? Nu doar pentru că astăzi monarhia continuă să fascineze, ci pentru că rămâne o punte între trecut şi prezent, care asigură un viitor mai bun celor care o înţeleg şi o apreciază la justa valoare. Şi, chiar dacă sunt demult apuse zilele când ţara noastră era regat, sper ca măcar virtuţile monarhilor, care ne-au condus, să ne călăuzească în rolul pe care ni l-am asumat noi, toţi cei prezenţi astăzi aici!

Bucuraţi-vă, dragi români, de această zi de 10 mai, ziua în care România a devenit stăpână pe destinele ei, şi fiţi mereu curajoşi!

La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul USR, domnul Ştefan-Iulian Lőrincz. (Vociferări.)

Nu, nu, nu, nu, vă rog, aşteptaţi.

Domnul Brian Cristian.

Doamna Denisa-Elena Neagu. (Vociferări.)

Bine.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"PSD, PNL, UDMR şi dezvoltatorii imobiliari au pus ochii pe spaţiile verzi"

Dragi români,

Ştiu că vă apasă facturile actuale, ştiu că încercaţi să găsiţi soluţii pentru plata creditelor, ştiu că problema spaţiilor verzi din oraşele noastre nu este prioritară, dar, dacă nu luăm atitudine acum, copiii noştri vor trăi în nişte ghetouri, cu blocuri imense, fără pic de spaţii verzi.

PSD, PNL şi UDMR urmăresc dintotdeauna interesul privat, particular, în detrimentul interesului public general. Urmăresc cum să-şi atribuie cât mai mulţi bani, cum să extragă din România orice resursă posibilă, de la lemn, petrol şi până la ultimul metru pătrat de spaţiu verde.

Coaliţia de guvernare are interese private în domeniul imobiliar. Vor să construiască pe orice bucăţică de teren, în mod nesustenabil, fără să se gândească la un viitor şi la haosul pe care îl lasă în urmă. Unde vor merge cu copiii noştri? Unde se vor duce bătrânii noştri la spital? Unde vor merge să joace un fotbal tinerii noştri? Vor doar profit pentru ei şi pentru cei care i-au sponsorizat să ajungă în Parlament.

Vor să ia orice bucăţică de teren verde, care nu este înregistrată în "registrul verde", şi să-l transforme în construibil. Şi, bineînţeles că ştiu că aproape niciun spaţiu verde nu este înregistrat. Vor să facă cu toată România cum au făcut cu Parcul "IOR" din Bucureşti, să construiască în parc.

Dar nu se opresc aici. Coaliţia de guvernare vrea să albească toate construcţiile ilegale. Da, da, exact aşa. Au construit un bloc de P+10 lângă dumneavoastră, deşi în autorizaţia de construcţie era P+3, nu-i nicio problemă, vine PSD, modifică legea şi albesc construcţiile ilegale, bagă construcţiile ilegale în lege.

Este normal ca oraşele şi satele să se dezvolte, dar sustenabil. Construieşti un cartier de blocuri, fă străzi, alei, şcoală, grădiniţă, spaţii verzi! Construieşte durabil, nu doar pentru profitul imediat al şmecherilor!

PSD, PNL sau UDMR au fost permanent la guvernare, după Revoluţie, în toată această perioadă, şi au pus în aplicare doar metode extractive pentru ei şi specialii lor.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, doamna deputat Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Taxarea pe muncă trebuie scăzută cel puţin la nivelul anului 2022!"

În vara anului trecut, Guvernul Sărăciei a decis - românii care realizează venituri suplimentare trebuie suprataxaţi.

Astfel, România a ajuns una dintre ţările care au cele mai mari taxări pe muncă din Uniunea Europeană pentru veniturile obţinute de persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale.

Voi da un exemplu concret. Odată cu legea dată de coaliţia de guvernare, din 75.000 de lei încasaţi anual de o persoană fizică autorizată, statul ia 30.200 de lei. Asta înseamnă peste 40%! Este incredibil de mult!

În Polonia se plăteşte un total de 27%, cu 13% mai puţin decât în România. În Grecia, pentru aceeaşi sumă, taxele sunt de 18%, cu 22% mai puţin decât la noi.

România, o ţară cu o economie sub nivelul Poloniei şi al Greciei, suprataxează veniturile independente. Acest lucru este împotriva tendinţelor economice dintr-o ţară în care mediul antreprenorial nu a ajuns încă la un nivel de maturitate şi trebuie încurajat.

Consider că prin majorarea taxelor pentru veniturile independente, actuala guvernare a pornit un atac împotriva micilor antreprenori. Noul nivel de taxare este menit să descurajeze dezvoltarea acestui segment şi să ducă la trecerea veniturilor într-o economie subterană, de unde statul nu va mai încasa niciun leu.

De aceea, vom depune astăzi o nouă iniţiativă legislativă menită să vină în sprijinul celor care vor să aibă venituri din activităţi independente. Prin aceasta propunem revenirea la nivelul de taxare din anul 2022, înainte de ordonanţa care a crescut toate taxele.

România este încă la început de drum în ceea ce priveşte micile afaceri derulate independent, iar acestea ar trebui încurajate de stat.

Microantreprenoriatul este una dintre soluţiile care poate genera dezvoltare economică.

Anul trecut, am depus un proiect de lege prin care activităţile persoanele fizice independente să fie recunoscute ca vechime în muncă.

Consider că economia României poate creşte dacă ştim să investim în mediul antreprenorial.

Legea pe care o vom depune astăzi constituie un pas în această direcţie.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Silviu-Titus Păunescu.

Domnul Lilian Scripnic.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu. (Vociferări.)

Dacă dumneavoastră credeţi că ştiţi mai bine decât ce e aici, vă rog să veniţi să vă informaţi.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul deputat Titus Muncaciu.

Sunteţi pe poziţia 6, domnule Muncaciu.

Deci colegii dumneavoastră nu au venit, deşi s-au înscris.

Vă rog, poftiţi la microfon!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la faptul că Alianţa PSD-PNL-UDMR a încălcat toate regulile democraţiei, ieri, prin trecerea prin comisii, la Comisia pentru muncă şi la Comisia pentru sănătate, a PL-x 145/2023. Nu a fost nicio dezbatere în Comisia pentru sănătate. S-a votat pe WhatsApp şi au fost 3 puncte - amendamente admise, amendamente respinse şi votul general.

Aşa ceva nu s-a mai pomenit din timpul pandemiei.

E adevărat că domnul Tătaru, în timpul pandemiei, a făcut exact acelaşi lucru. Adică, comisia s-a întrunit pe WhatsApp. Nu a existat nicio dezbatere, numai vot pe WhatsApp.

Deşi domnul Solomon, şeful Comisiei pentru muncă, a promis că pe data de 15 va avea loc o dezbatere despre acest 145, pentru că este contencios. Aici, prin acest PL-x, riscăm ca 80% din copiii României să fie eligibili pentru a trece pe un modul ataşat adopţiei. Despre ce vorbim?

Nu avem... nu avem suficienţi asistenţi sociali pentru aceşti copii. Cine se va ocupa, cine va aplica legea? ONG-urile? Asta este ideea?

De ce s-a întâmplat ca o lege care a fost trecută în străinătate în acelaşi fel, în aceeaşi formă şi prin care cetăţenii români care au emigrat în străinătate au avut probleme, pentru că li s-au extras copiii din familie, să fie adoptată şi de Parlamentul României? Nu, aşa ceva nu se poate face decât democratic.

Or, felul în care dumneavoastră aţi trecut prin Comisia pentru sănătate acest PL-x este ruşinos! Nu se poate! Domnul Solomon, de la Comisia pentru muncă, a spus că pe 15 mai o să avem o dezbatere pe acest PL-x. Şi ce aflăm? Că astăzi a fost trecut pe ordinea de zi. Nu e aşa, domnule preşedinte?

E posibilă o asemenea ignorare, asemenea... nici n-am cuvinte ca să spun... de încălcare a democraţiei în Parlamentul României? Nu se poate ca o lege să treacă fără dezbatere, în Comisia pentru sănătate, mai ales.

Acesta este protestul meu faţă de politica coaliţiei. Şi sper ca, atunci când alegerile vor avea loc, să plătiţi cu vârf şi îndesat încălcarea democraţiei în Parlamentul României!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Popescu, Grupul PSD.

Se pregăteşte Grupul minorităţilor. (Vociferări.)

Sunt 3 vorbitori de grup, domnule Petreţchi.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Declaraţie politică.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia pe care o susţin astăzi în faţa dumneavoastră este una care face apel la memorie şi la istorie.

Data de 10 mai este, fără doar şi poate, una dintre cele mai importante zile din istoria modernă a României. Şi asta întrucât este încărcată cu o triplă semnificaţie.

La 10 mai 1866 începe lunga şi fabuloasa domnie a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care va deveni ulterior cel dintâi rege al României. 11 ani mai târziu, la 10 mai 1877, România îşi proclamă independenţa faţă de Imperiul Otoman, pornind în sfârşit pe drumul său propriu.

După numai 4 ani, la 10 mai 1881, Parlamentul votează transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol este încoronat Rege al României.

V-aş ruga, dragi colegi, ca în acest an să privim Ziua Regalităţii şi prin perspectiva evenimentului de încoronare a Regelui Charles al III-lea, un bun prieten al ţării noastre. Şi să înţelegem ce înseamnă puterea unui simbol, puterea tradiţiei, dar şi dragostea unui popor pentru această instituţie, considerată pe nedrept perimată.

În acest sens, vreau să va reamintesc vorbele Regelui Mihai, care ne spune atât de frumos - "Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie".

Şi tot Regelui Mihai îi datorăm şi aceste frumoase cuvinte, la fel de actuale şi în momentul celebrului său discurs din Parlamentul României, precum şi la ani după - "Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. Vom avea o şansă în viitor doar dacă ne vom asuma propria noastră răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele".

Sunt aici nu pentru a face o apologie, ci doar pentru a ne aminti împreună şi a vă adresa acelaşi îndemn, precum Majestatea Sa odinioară. Să ne preţuim istoria, să o învăţăm şi să ne mândrim cu ea. Să fim curajoşi, să ne luptăm pentru drepturile noastre, să ne asumăm ce trebuie pentru copiii noştri, pentru credinţa noastră şi pentru ţara noastră.

Nihil sine Deo!

O să continui cu încă o scurtă declaraţie, pentru a mă încadra în timp.

Ne aflam în 2020, exact acum 3 ani. Isteria colectivă a cuprins totul, de la administraţie la spitale, de la vlădică la opincă. O panică indusă pe fondul unei ameninţări pe care nu o putem vedea, dar care pluteşte peste tot în jurul nostru. O situaţie cu care nimeni nu s-a mai întâlnit, dar pe care trebuie să o gestionăm. Cu atât mai mult în calitate de reprezentanţi ai unei administraţii publice locale.

În ciuda opreliştilor, piedicilor, teoriilor şi specialiştilor care ne impuneau decizii absurde şi ilogice, am reuşit să vin cu o rază de normalitate şi să decid redeschiderea parcurilor. Vă asigur că acest lucru nu a fost uşor, dar am fost primul care şi-a asumat acest risc, pentru că am considerat că oamenii trebuie să aibă dreptul să se bucure de soare, de aer şi de natură, de viaţă. Da, ştiu, am lezat multe orgolii, am contrazis politica din acea vreme şi, da, ştiu că în spatele uşilor închise acest lucru m-a costat enorm, dar consider că am făcut ceea ce trebuie pentru oameni, pentru logică şi pentru normalitate.

După 5-6 zile de controverse, după ce aceia care credeau că deţin adevărul absolut m-au presat în toate felurile, public sau prin ameninţări directe, majoritatea comunităţilor din ţară au început să adopte decizii prin care...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

...normalitatea a încercat timid să revină în viaţa noastră. A fost o mare bucurie pentru mine, un semn că nu sunt singur. Un semn că decizia mea a fost cea corectă şi oportună. Un semn că din funcţia pe care o ocupam am făcut exact ce am promis. Lucruri pentru oameni, pentru liniştea şi confortul lor fizic şi psihic.

Astăzi vreau să vă mulţumesc tuturor celor care m-aţi susţinut în luarea acestei decizii. Nu aş fi putut rezista fără voi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, aţi depăşit cu foarte mult...

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Vă mulţumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat al PSD.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi, Grupul minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte doamna deputat Rizea, Neafiliaţi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

9 mai este o zi cu o multiplă semnificaţie pentru toţi cetăţenii români, o zi care a marcat destinul României de 3 ori, şi anume este Ziua Independenţei, Ziua încheierii celui de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei.

Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea, pentru prima dată în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de independenţă a României. Al Doilea Război Mondial s-a încheiat în Europa pe 8-9 mai 1945, odată cu semnarea Actului de capitulare necondiţionată a Germaniei, iar pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe de atunci, Robert Schuman, propunea un plan ambiţios de colaborare economică între Franţa şi Germania, punând astfel bazele Uniunii Europene.

În declaraţia politică de astăzi doresc să mă opresc asupra semnificaţiei celui de-al treilea moment, în special asupra valorilor comune promovate de statele europene, care au înţeles că doar prin asigurarea unui climat de pace, cooperare, bună vecinătate şi respect reciproc putem aduce prosperitate cetăţenilor noştri.

În prezent, Uniunea Europeană este un spaţiu al diversităţii, dar cu foarte multe valori comune, iar statele membre formează cel mai mare bloc comercial din lume, care oferă numeroase avantaje economice. Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul sprijinului pentru dezvoltare pe plan internaţional şi este un adevărat motor al progresului în întreaga lume.

Uniunea Europeană rămâne determinată să-şi continue eforturile în direcţia liberalizării comerţului mondial, exportând produse şi servicii la nivel global şi, în acelaşi timp, asigurând cea mai mare piaţă de desfacere pentru produse din mai mult de 100 de state.

În momentul de faţă, statele membre ale Uniunii Europene cooperează cu guvernele din 150 de ţări partenere din zonele în curs de dezvoltare, cu organizaţii internaţionale şi ONG-uri, oferind cetăţenilor şi rezidenţilor legali ai Uniunii Europene numeroase drepturi consfinţite prin legislaţie din multe domenii.

Mai mult, instituţiile Uniunii Europene, împreună cu guvernele naţionale, sunt principalul donator mondial de asistenţă pentru dezvoltare, conlucrează pentru promovarea bunei guvernanţe, iar, prin cooperare politică, practică şi economică, Uniunea Europeană a avut un rol esenţial în consolidarea păcii.

România a jucat şi joacă în continuare un rol determinant în acest sens, depunând eforturi semnificative pentru asigurarea stabilităţii, securităţii, democraţiei, libertăţii fundamentale şi statului de drept în această regiune a Europei.

Din păcate, ultimii ani ne-au determinat să reflectăm şi mai mult asupra fragilităţii şi importanţei acestor valori şi să observăm că trebuie să continuăm să depunem eforturi consistente pentru a le putea consolida şi promova.

Stimaţi colegi,

Îmi doresc ca astfel de celebrări să ne aducă mai aproape, să ne unească pentru atingerea obiectivelor majore de ţară şi consolidarea parcursului european şi euroatlantic al României.

Trebuie să rămânem conştienţi de faptul că, indiferent de ideologia politică, etnie sau religie, trebuie să contribuim la dezvoltarea durabilă a României şi a Uniunii Europene în general, consolidându-ne eforturile pentru readucerea păcii în regiune.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, Uniunea Europeană!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Cristina Camelia Rizea.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Macovei.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragă tânăr,

Dacă ai fumat un joint de canabis, noi nu te vrem la închisoare. Preferăm reabilitarea!

Dragi colegi deputaţi,

Legile draconice pe care partidele le propun în sfera consumului de droguri încă demonstrează că nu am învăţat absolut nimic de la partenerii noştri din lumea civilizată. În timp ce lumea liberă şi avansată a înţeles că războiul împotriva drogurilor nu poate fi câştigat prin condamnarea victimelor, noi preferăm, din populism, să încătuşăm viitorul tinerilor noştri.

45% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani au consumat cel puţin o dată canabis. 6,1% din populaţia României, la fel. Cunoaştem beneficiile consumului în scop medicinal prea bine. Noi însă preferăm, în loc de amendă, să trecem la cătuşe.

Circa 80% dintre capturile DIICOT vizează tinerii care consumă canabis în limita a 5 grame. Este ireal cât de multe resurse alocăm pe pedepse, când am putea lăsa DIICOT să se ocupe de traficanţi, de adevărata problemă. E peste puterea de înţelegere a raţiunii, la fel cum preferăm să investim în măsuri draconice, în loc să investim în centre de reabilitare sau programe de informare şi educare.

Proiectul de lege, pe care l-am depus alături de colegii mei, deputaţi REPER, elaborat alături de Vlad Zaha, criminolog la Oxford şi expert în politica drogurilor, propune un lucru simplu - să începem să tratăm consumul de droguri drept o problemă de sănătate publică, nu una de politică penală.

Vreau să demontez, cu această ocazie, un mit. Dezincriminarea posesiei de canabis strict în limita a 3 grame pentru consum personal nu ar amplifica nivelul de consum. Dimpotrivă, studiile arată că o astfel de măsură ar reduce tentaţia asociată consumului. Şi nu, clar nu ar amplifica traficul. Dimpotrivă, o astfel de măsură permite orientarea atenţiei şi resurselor instituţiilor responsabile către traficanţi.

Nu discutăm despre legalizarea canabisului per se, ci despre dezincriminarea posesiei pentru consum propriu în gramaj mic. Practic, excludem pedepsele penale asupra victimelor acestui fenomen, facem tranziţia către amenzi şi programe de reabilitare şi permitem instituţiilor ca, în loc să urmărească puştanii şi să le ameninţe viitorul, să se ocupe de problema reală - furnizorii.

Sper ca raţiunea, în al nouălea ceas, să învingă. Sper că veţi sprijini acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Macovei.

Se pregăteşte doamna deputat Huţu.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O nouă Europă, dar cu picioarele pe pământ!".

"Pacea lumii nu poate fi păzită fără a fi depuse eforturi creative proporţionale cu pericolele ce-o ameninţă!". Acestea sunt cuvintele scrise de ministrul francez de externe, Robert Schuman, la 9 mai 1950, în deschiderea Declaraţiei de constituire a ceea ce va deveni Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi parlamentari,

Ieşind din trauma celui de-al Doilea Război Mondial, Europa începea să-şi construiască un nou drum al păcii, unităţii şi prosperităţii comune. După şapte decenii de la "Declaraţia Schuman", Uniunea Europeană, deşi mai extinsă şi mai prosperă ca oricând, se află la răscrucea unor provocări uriaşe - misiunea de salvare climatică, război la graniţa estică a Uniunii, pandemie şi apoi inflaţie uriaşă, tulburări sociale, excese de putere politică în interior şi lipsa unor soluţii viabile pentru viitorul tinerilor. Să nu ne mai amăgim, Europa se află într-o perioadă dificilă!

Dacă privim conflictul între Pactul Climatic şi problemele de dependenţă energetică a Europei, ne dăm seama de o prăpastie uriaşă între idealuri şi realitatea concretă. Pentru a proteja natura, închidem în Europa mine de cărbune, dar, în acelaşi timp, unele ţări europene importă petrol pentru industrie din ţări neprietenoase! Ţări europene cu nevoi ridicate de electricitate închid centralele nucleare doar pentru a ajunge dependente de importul de gaze naturale din Rusia. Oprim brusc producţia de motoare clasice în numele tranziţiei către automobile electrice curate, dar, în acelaşi timp, facem Europa dependentă de China, ţară ce deţine 90% din piaţa mondială de baterii electrice!

Provocarea de securitate de la graniţa estică a Uniunii Europene a mobilizat ţările membre în a ajuta Ucraina să facă faţă unei invazii barbare, cu tancuri şi rachete. Empatia şi dorinţa de a ajuta sunt înălţătoare, însă drama agricultorilor europeni în faţa importurilor nediscriminatorii de cereale este o realitate dură şi dureroasă!

Principiile şi idealurile măreţe sunt lumini călăuzitoare pentru oricare civilizaţie puternică, însă desprinderea de realitatea oamenilor obişnuiţi riscă să înstrăineze elitele politice de cetăţeni. Istoria ne spune că acesta este punctul în care începe ruptura socială şi haosul.

Ca cetăţean european, nu îmi doresc o Europă cu mai multe viteze. O astfel de invenţie nu poate funcţiona ca o Uniune în care toţi suntem egali, cu drepturi egale. Avem mult prea multe exemple recente în care lipsa unităţii europene ne pune pe toţi în pericol. Dorinţa de preamărire a cancelarului austriac privează de drepturi legitime popoare întregi din estul Europei. România şi Bulgaria sunt ţinute pe nedrept în afara spaţiului Schengen. Tratatele europene spun clar că trebuie să fim în Schengen, dar acest veto abuziv şi de neînţeles blochează voinţa majoritară a ţărilor UE. Euroscepticismul a crescut brusc în România, nu din cauze economice şi nici din dezinformare, din injusteţe, discriminare şi lipsa sentimentului de respect reciproc.

Exemplele aroganţelor politice, care pun în pericol unitatea europeană, pot continua şi cu premierul Ungariei. Admiraţia sa faţă de "puterea" absolută a liderului rus îl face pe Viktor Orbán să aibă vise revizioniste şi să lanseze provocări periculoase. Toate acestea îl rup de realitatea europeană în care se află!

Am un mesaj pentru Guvernul de la Budapesta - ţările noastre sunt legate una de alta şi suntem obligaţi să avem consens! Ungaria nu poate sări peste România în braţele Rusiei, dar nici Rusia nu mai poate veni cu tancurile la Budapesta, aşa cum a făcut-o în noiembrie 1956!

Stimaţi colegi parlamentari,

Acum, la ceas aniversar, de Ziua Europei, trebuie să ne gândim la aceste provocări ale Uniunii. Dar, mai mult ca oricând, trebuie să avem grijă şi de viitorul României în UE. Să fie clar ca lumina zilei...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

...locul României este în Uniunea Europeană! Nu avem altă şansă de dezvoltare economică şi socială decât alături de ţările europene. Economia României nu ar fi putut performa niciodată, cu atât mai mult dacă nu ar fi fost în Uniunea Europeană.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Accesul producătorilor români la pieţele europene, miliardele de euro din fonduri nerambursabile, importul de tehnologie şi investiţiile directe...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, e a treia oară când vă rog să concluzionaţi.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

...au făcut din ţara noastră succesul economic.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani României în Uniunea Europeană!

Mulţumesc.

Silviu Macovei, deputat al PSD.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Am o rugăminte către colegi. Avem un regulament pe care trebuie să îl respectăm cu toţii.

Eu înţeleg că depăşiţi, domnule deputat, dar nu cu un timp nelimitat.

Doamna deputat Huţu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Pentru anul 2023, tema stabilită de Uniunea Europeană pentru a celebra Ziua Europei este "Democraţia în acţiune", iar în această idee Partidul Social Democrat vine să contribuie şi mai mult la asigurarea accesului şi participării egale în procesul de luare a deciziei, prin extinderea reprezentării femeilor în toate funcţiile politice alese, instituind cota de reprezentare de 30% femei şi pentru alegerile europarlamentare, dar şi pentru scrutinul parlamentar.

Astfel, am semnat ieri, de Ziua Europei, alături de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi de toate colegele deputaţi şi senatori din PSD, amendamentele prin care devine obligatoriu ca, la toate tipurile de alegeri din România, minimum 30% dintre candidaţi să fie femei. Este o binevenită şi binemeritată susţinere a femeilor, care reflectă atitudinea şi principiile PSD de promovare a echităţii, a deschiderii faţă de societate şi pentru încurajarea competenţelor şi a implicării în politică în deplină concordanţă cu valorile europene.

Actualmente, amendamentele asumate de PSD completează astfel prevederile proiectului de lege iniţiat de ministrul familiei, Gabriela Firea, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, şi care instituia o cotă de reprezentare de minimum 30% a femeilor doar pentru alegerile locale şi conducerea corporativă a întreprinderilor publice.

Introducerea cotelor minimale de gen în statele Uniunii Europene este o practică întâlnită la mai multe state - Franţa, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, Irlanda, Slovenia, Croaţia sau Grecia şi e dovedit că, acolo unde au existat astfel de reglementări, a crescut reprezentarea femeilor la nivel parlamentar.

Cu toţii ne dorim să facem ţara noastră şi Uniunea Europeană un loc mai bun de trăit. Iar amendamentul nostru se înscrie astfel sub umbrela angajamentului luat de actuala guvernare, din care PSD face parte, în ceea ce priveşte susţinerea proiectului european. Toţi paşii făcuţi de PSD până acum, dar şi colaborarea permanentă cu partidele social-democrate din ţările membre ale Uniunii Europene reprezintă încă o probă a orientării, identităţii şi convingerilor profund europene ale PSD.

Aşa cum spuneam, cu toţii ne dorim să facem ţara noastră şi Uniunea Europeană un loc mai bun de trăit. Dar, pentru a influenţa viitorul Europei, e nevoie de unitate şi solidaritate în ambele sensuri, de la ţările membre către comunitatea europeană şi de la comunitate către fiecare stat.

De aceea, este important ca primul semnal de unitate şi solidaritate, la nivelul României, să îl dăm chiar noi, cei pe care românii ne-au ales să-i reprezentăm.

Aşadar, vă invit, dragi colegi, să începem să schimbăm felul în care ne văd românii şi să dăm dovadă de unitate şi solidaritate pentru România.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ioan Balan, Grupul PNL.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Statele din Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare lecţiile învăţate din ultimele crize!"

10 mai 2023.

Pandemia Covid-19, agresiunea barbară a Rusiei în Ucraina, criza energetică, criza preţurilor şi unele incidente bancare ar fi trebuit să mobilizeze statele din Uniunea Europeană să pună în aplicare politici ferme de reducere a dependenţei statelor membre de materiile prime din Asia, de resursele energetice din Rusia, de unele produse de care depinde producţia industrială din Uniune.

La începutul anului 2020, la Bruxelles se formulau declaraţii corecte care ne dădeau speranţa că marile companii îşi vor întoarce producţia în Uniunea Europeană, că vor face investiţii aici, că vor elimina riscurile apărute pe lanţurile de aprovizionare.

Din păcate, acele declaraţii au rămas doar la stadiul de declaraţii. Industria europeană continuă să stea sub riscul aprovizionării cu semiconductori care provin de pe alte continente, agricultura europeană are dificultăţi, pentru că importurile extracomunitare continuă să-i pună în dificultate competitivitatea, iar unele sectoare de activitate, cum ar fi cel al producţiei de medicamente, nu mai face faţă cererii, pentru că materiile prime esenţiale nu se produc în Europa.

Stimaţi colegi,

România şi-a exprimat disponibilitatea de a primi investitori europeni de mare anvergură, care să deschidă fabrici şi să creeze locuri de muncă foarte bine plătite. Unele investiţii chiar au venit, în anul 2022, însă şi de această dată noile unităţi de producţie s-au instalat în vestul ţării, la Arad, Oradea, Timişoara sau Satu Mare.

Ar fi de dorit ca actualul ministru al economiei să facă cunoscută, la nivel european, atractivitatea mediului economic din Moldova, bogăţia de resurse naturale de care dispunem, angajaţii harnici şi foarte bine pregătiţi, precum şi faptul că, în scurt timp, autostrăzile nu vor mai fi o scuză pentru niciun investitor străin.

Avem nevoie în Moldova de investiţii străine mari, poate chiar fabrici constructoare de maşini, care să determine efecte de antrenare în toată economia locală, de la Focşani şi până la Siret.

De asemenea, prin creşterea consistentă a producţiei naţionale, vom reuşi să ne desprindem tot mai mult de dependenţa de produse pe care astăzi Uniunea Europeană şi România le importă de la mii de kilometri distanţă.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Leoreanu.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, doamna deputat Hangan.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, vom vota noua formă a Legilor educaţiei.

Reforma din educaţie este cea mai amplă reformă realizată în domeniul învăţământului. Ea a fost însoţită de o amplă consultare la nivelul societăţii, prin implicarea societăţii civile, a asociaţiilor părinţilor şi profesorilor, precum şi a specialiştilor din educaţie.

Proiectele Legilor educaţiei au fost în analiza partidelor Coaliţiei şi ulterior au fost dezbătute în Comisia pentru educaţie din Camera Deputaţilor, în urma căreia au fost aprobate o serie de amendamente şi au fost aduse îmbunătăţiri textului de lege. În urma aprobării acestei reforme, România va avea un sistem de educaţie mai bine adaptat la cerinţele vremii şi ale pieţei muncii.

Va fi un salt spre educaţia modernă, care va permite dezvoltarea accelerată a ţării. Este o reformă care pune în valoare elevul şi traseul său educaţional, vine cu măsuri de recompensare a efortului personal, dar şi cu măsuri de combatere a abandonului şcolar. Aşadar, vorbim despre o reformă care vizează toate categoriile de elevi şi studenţi, oferindu-le accesul la o pregătire mai bună.

Este însă o reformă care va creşte şi calitatea educaţiei, inclusiv printr-o mai bună pregătire şi selecţie a cadrelor didactice.

Reforma din educaţie este cu atât mai necesară cu cât semnalele potenţialilor investitori în ţara noastră arată că România este luată în considerare nu pentru forţa de muncă ieftină, ci mai ales pentru forţa de muncă bine pregătită, calificată.

Un aspect important este siguranţa copiilor noştri. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne lucrează în colaborare cu Ministerul Educaţiei pentru ca elevii, copiii noştri, să se afle în siguranţă la şcoală. În august 2022 a fost revizuit Planul Naţional Comun de Acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea delincvenţei juvenile, fiind stabilite responsabilităţi clare pentru toate instituţiile şi autorităţile implicate.

Administratorii unităţilor de învăţământ au obligaţia legală să ia măsuri pentru asigurarea cu pază, iar structurile Ministerului Afacerilor Interne acordă sprijin de specialitate în implementarea acestor măsuri preventive, în funcţie de analiza de risc, cu privire la fiecare şcoală.

Printre altele, reprezentanţii Poliţiei Române vor organiza constant sesiuni de informare a personalului şcolilor, elevilor şi părinţilor, privind riscurile şi consecinţele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.

Un element central în prevenirea oricărui pericol pentru elevi este cadrul didactic care, prin educaţie şi implicare, poate contribui la creşterea gradului de conştientizare a riscurilor, a vulnerabilităţilor şi a consecinţelor în ceea ce priveşte portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase în şcoli.

Inspectoratele şcolare judeţene vor susţine cadrele didactice în integrarea activităţilor de prevenire a violenţei şi a consumului de substanţe interzise în mediul şcolar, în cadrul orelor de consiliere şi orientare şcolară, respectiv a programelor extracurriculare, extraşcolare şi "Şcoala Altfel".

De altfel, în perioada februarie-aprilie, în cadrul Programelor naţionale "Şcoala Altfel", specialiştii Ministerului Afacerilor Interne şi-au intensificat activităţile şi discuţiile cu copiii, elevii şi profesorii, referitoare la violenţa în şcoli şi la efectele negative şi pericolele consumului de substanţe psihoactive, fiind realizate peste 850 de acţiuni preventive antidrog, în 314 unităţi de învăţământ din întreaga ţară, de care au beneficiat aproximativ 25.000 de elevi şi 1.409 de cadre didactice.

Continuăm, astfel, să avem grijă de copiii noştri, atât prin activităţile ministerelor cu atribuţii în domeniu, dar şi prin noile Legi ale educaţiei.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Hangan.

Se pregăteşte domnul deputat Todosiu, Grupul USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Se pare că puneţi în scenă o nouă fabricaţie marcă înregistrată PSD-PNL, structura numită pompos Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice.

În timp ce românii sunt obligaţi să suporte taxe şi impozite din ce în ce mai mari şi să strângă cureaua, Nicu şi Marcel vor să creeze, cu dedicaţie pentru Marcel, o agenţie mamut care va suge bugetul de stat de bani şi va asigura controlul politic chiar şi asupra administraţiilor locale din România.

Austeritate doar pentru căţei - nu? - vreţi voi, cei din Guvernul Nicu şi Marcel!

Această propunere nefericită este încă un exemplu elocvent despre cum PSD şi PNL aşază interesele lor de putere deasupra celor ale românilor. Este şi un atac asupra autonomiei locale, prin urmare asupra democraţiei.

În mod clar este un pas înapoi pentru România, care ar trebui să-şi construiască instituţii solide şi independente şi să le protejeze de influenţa politrucilor cu agende personale. Ar trebui să ne alarmeze pe toţi când vedem cum puterea este concentrată în mâinile unui singur om, în cazul de faţă, Marcel Ciolacu, viitorul prim-ministru al României.

Este inacceptabil ca o singură persoană să aibă atât de mult control şi atât de multă putere asupra companiilor de stat din întreaga ţară, inclusiv a celor locale. Şi nu este doar un atac asupra autonomiei locale şi asupra democraţiei, ci şi o insultă la adresa cetăţenilor români.

Guvernul ne cere să susţinem din banii noştri o agenţie parazit, care va avea un impact extrem de negativ asupra economiei noastre deja slăbite. Aceasta nu este o guvernare responsabilă, domnilor, este o formă de corupţie care încurajează politicienii să se concentreze pe propriile lor interese, în detrimentul celor ale cetăţenilor români.

Cer Parlamentului României ca măcar în al doisprezecelea ceas să se concentreze pe obiectivele cetăţenilor şi să acţioneze în interesul românilor.

Să arătăm, domnilor parlamentari, că suntem aici pentru cetăţeni, şi nu pentru politicieni. Este inadmisibil să cheltuim resursele statului pentru a crea un nou monstru birocratic, în loc să investim în educaţie, în infrastructură sau în sănătate.

Haideţi, stimaţi colegi, să legiferăm pentru o Românie transparentă, eficientă şi prosperă, nu pentru a crea încă o nouă agenţie nocivă care ne va târî în trecut!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.

Se pregăteşte, din partea Grupului AUR, domnul deputat Boris Volosatâi.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are titlul - "Cât de europeană şi democratică este România?".

În fiecare an, statele membre ale Uniunii Europene sărbătoresc, pe 9 mai, Ziua Europei. A reuşit România, din 2007 şi până în prezent, să fie cu adevărat o ţară europeană?

Din păcate, din cauza guvernărilor toxice ale PNL şi PSD, România devine o ţară care se îndepărtează tot mai mult de valorile europene. Corupţia este în continuare prezentă în instituţiile publice, banul public este furat fără jenă, interesul politic este mai presus de interesul public, iar penalii şi plagiatorii sunt ancoraţi în funcţii publice, protejaţi de partidele din care fac parte.

România reuşeşte să surprindă Europa prin măsuri care lovesc statul de drept, slăbesc justiţia şi economia, creează diferenţe între cetăţeni sau favorizează infractorii.

Vă dau doar trei exemple care ar trebui să fie un semnal de alarmă privind devierea României de la parcursul european.

- Penalii în funcţii publice sunt o realitate în România. Fiecare partid tradiţional şi-a protejat penalii aflaţi în funcţii publice. În Parlament, USR s-a lovit de o opoziţie puternică atunci când a promovat iniţiativa privind interzicerea cetăţenilor condamnaţi definitiv să mai ocupe funcţii publice în instituţiile de stat. PNL, PSD şi UDMR au format o coaliţie care boicotează iniţiativa "Fără penali", astfel încât să nu fie aplicabilă.

- România a devenit o ţară a specialilor, a bugetarilor şi a pensionarilor de lux. Este singura ţară europeană care îşi tratează cetăţenii cu unităţi de măsură diferite. Astfel, România este împărţită în cetăţeni obişnuiţi şi cetăţeni speciali. A doua categorie este cea a privilegiaţilor cu salarii de mii de euro, cu pensii speciale şi cu privilegii nesimţite. Coaliţia de guvernare PNL - PSD se gândeşte chiar să sacrifice banii din PNRR pentru spitale, şcoli şi autostrăzi doar ca să nu renunţe la pensiile speciale. Pentru a proteja specialii cu pensiile lor nesimţite de mii de euro pe lună, Guvernul ignoră cerinţele Comisiei Europene, evită reformarea sistemul de pensii, ceea ce ar duce în final la pierderea banilor din PNRR.

- În România, "Noaptea, ca hoţii" s-a transformat dintr-un slogan într-o realitate dureroasă. Alături de societatea civilă, păzim, zi de zi, statul de drept şi încercăm să sesizăm public orice atac asupra democraţiei. Să nu uităm că actuala coaliţie PNL-PSD a vrut recent să legalizeze furtul, dezincriminând abuzul în serviciu. Doar presiunea opiniei publice, a mass-mediei şi a USR a făcut ca acest plan să nu fie dus la îndeplinire.

Sunt doar câteva exemple care ne determină să întrebăm cât de departe este România de valorile europene? Cum poate rămâne această ţară europeană şi democratică cu o guvernare care protejează penalii, nu vrea să elimine pensiile speciale şi sărăceşte în fiecare zi românii, împrumutând milioane de euro pentru a acoperi găurile de la bugetul de stat?

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Volosatâi? Nu este.

O invit la cuvânt, din partea Grupului UDMR... Doamna Biró nu este.

Domnul Petreţchi? A vorbit.

Domnul Manea nu este.

Domnul deputat Toda, din partea Grupului neafiliaţilor.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România ocupă un dezonorant loc 53 în clasamentul mondial al libertăţii presei, conform ultimului index publicat de "Reporterii fără frontiere". Pentru a ne face o imagine mai clară, Republica Moldova sau Muntenegru, două state în care interferenţele Moscovei sunt arhicunoscute, au o poziţie mult mai bună în acest clasament.

Cum s-a ajuns aici? Este suficient să privim câteva dintre televiziunile de ştiri, pentru a observa că banii partidelor de guvernământ dictează felul în care sunt analizate evenimentele. Avem posturi media şi publicaţii gestionate de infractori fugari sau foşti deţinuţi. Agenda lor este dictată de interesele acestor persoane certate cu legea şi deseori nu fac altceva decât să conteste statul de drept şi agenda europeană a ţării.

Când fondurile atrase de către mass-media provin din finanţările partidelor, conţinutul editorial şi independenţa jurnaliştilor oneşti este afectată. Cine plăteşte, dictează! Astfel s-ar traduce raportul dintre politicienii de la guvernare şi o mare parte a mass-mediei interne.

Pe de altă parte, puţinii jurnalişti de investigaţie care încearcă să îşi facă meseria cu demnitate, devin ţinta campaniilor de denigrare plătite şi coordonate de unii politicieni. Cazul Emilia Şercan este definitoriu pentru presiunile la care sunt supuşi jurnaliştii, dar şi pentru incapacitatea organelor statului de a oferi protecţie împotriva acţiunilor de kompromat. Iar serviciile secrete încep să îşi aroge atribuţii în domeniul controlului conţinutului media, o altă formă de atac la independenţa acesteia.

În consecinţă, trebuie să transparentizăm şi să limităm modul în care Guvernul şi autorităţile locale finanţează mass-media. Trebuie ca CNA să îşi facă treaba şi să sancţioneze derapajele unor jurnalişti. Trebuie să punem capăt distribuirii de fake news. Trebuie să le asigurăm protecţie jurnaliştilor în faţa acţiunilor defăimătorii. O presă independentă şi puternică este garanţia unui stat de drept!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului PSD nu e nimeni.

Din partea Grupului PNL, colegii au vorbit.

Grupul USR.

Ne întoarcem la domnul deputat Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de ţară al preşedintelui, "România Educată", s-a transformat în "România eşuată".

Nu poţi propune reforme pentru învăţământul românesc, dacă priveşti spre trecut şi nu spre viitor. Şi exact asta fac noile Legi ale educaţiei. Ne dau în spate cu cel puţin 20 de ani.

Nu poţi numi educaţie domeniul strategic, fără o finanţare adecvată şi nu poţi să numeşti educaţia domeniu strategic dacă nu ai un sistem care se concentrează pe obţinerea competenţelor viitorului.

Avem nevoie de curriculum adaptat la nevoile actuale ale elevilor şi ale pieţei muncii. Avem nevoie de planuri-cadru care să fie revizuite periodic la fiecare patru ani, tocmai pentru a evita predarea unor informaţii nefolositoare sau învechite.

E nevoie de adaptarea la prezent, ori altfel copiii sunt obligaţi să se ghideze după definiţiile trecutului.

Reforma din învăţământ trebuie să vină cu soluţii concrete şi pentru salarizarea profesorilor şi atragerea tinerilor în sistem. În momentul de faţă un profesor debutant are un salariu de doar 2.400 de lei net şi noi spunem că ne dorim o educaţie performantă.

Din păcate, Legile educaţiei nu sunt doar scrise privind spre trecut şi nu spre viitor, dar în loc să facă reforme vin cu măsuri mai proaste decât în actuala Lege a educaţiei.

În Legea PSD-PNL nu există soluţii pentru problema majoră a abandonului şcolar din România. Profesorii vor continua să aibă salarii mici. Legea PSD perpetuează şi stimulează sistemul de meditaţii, prin introducerea unui examen suplimentar de admitere la liceu. Elevii vor învăţa în continuare ce au învăţat şi până acum, studenţii vor fi nevoiţi în continuare să se descurce singuri, să îşi găsească stagii de practică, legea PSD-PNL permite baronilor locali să controleze în continuare şcolile prin membrii de partid. Şi poate cel mai grav lucru, Coaliţia de guvernare a dat la schimb albirea plagiatelor cu baronizarea învăţământul universitar. Mă refer aici la mandate mai multe şi mai lungi pentru rectorii din România.

Trist este şi modul în care avem parte de dezbatere în zilele acestea. Practic, într-o zi în care ar trebui să ne concentrăm 100% pe nişte legi importante, pe nişte legi care vor ghida modul în care România va fi guvernată, modul în care se vor dezvolta viitoarele noastre generaţii, punem la pachet toate iniţiativele pe care colegii noştri le-au pus în categoria teorii ale conspiraţiilor, proteste care să acopere substanţa dezbaterilor şi, practic, în acest moment, cei de la guvernare PSD-PNL şi-au dat mâna cu AUR să pună pe agenda publică alte subiecte mai sus decât Legile educaţiei.

Este trist şi, din păcate, exact asta votează Parlamentul azi, proiectul de ţară "România eşuată".

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul AUR? Nu.

Grupul UDMR? Nu.

Minorităţi naţionale? Nu.

Domnul Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru astăzi aveam de gând să susţin o altă declaraţie politică, dar, văzând ce s-a întâmplat pe parcursul weekendului şi ce se întâmplă astăzi, în urma deciziei Biroului permanent de a schimba ordinea de zi într-un mod abuziv, nu am cum să tac când văd atâta nedreptate şi atâta trădare, obedienţă şi tot ce înseamnă abandon al interesului naţional.

Cu tot respectul pentru colegii pe care îi cunosc, atât din PSD, cât şi din PNL, cu care, de altfel, când ai discuţii, îi vezi oameni, buni români, familişti, patrioţi, nu pot să înţeleg această obedienţă faţă de liderul de grup, care lider de grup ascultă de preşedintele partidului, care preşedinte al partidului a bătut mâna cu preşedinţii comisiilor europene ce trasează o altă linie politică pentru fiecare naţiune.

România, când a aderat la Uniunea Naţiunii Europene, a aderat la nişte valori pe care ni le doream şi le văzusem, că Uniunea Europeană le respectă. Iată că, pe parcursul doar a ultimilor 10 ani, trăim cu tristeţe mărturia unor fapte programate mai din timp de către tehnocraţii din Comisia Europeană şi supuse votului în Parlamentul European, iar parlamentarii noştri europeni, în număr de 33, se duc acolo şi ridică mâna precum nişte elevi la clasa întâi.

Dragilor, fac apel către dumneavoastră, către colegii pe care îi cunosc din PNL, din PSD, din UDMR, de la minorităţi, de la neafiliaţi, de la USR chiar, aveţi grijă ce votaţi, pentru că PL-x 143, cu guvernarea corporatistă, PL-x 145, cu extragerea copiilor din familiile noastre, în mod abuziv, pe sistemul norvegian, Barnevernet, sau german, Jugendamt, vă rog din suflet, pe cei de la USR, gândiţi-vă că mulţi aţi fost cununaţi în bisericile româneşti, aţi jurat credinţă poporului român, când aţi venit la acest pupitru, şi lăsaţi prostiile, că am auzit adineauri un coleg de-al meu, mai înainte, de la USR, care spunea că AUR sau alţii au dat mâna cu PSD.

Unde să dăm noi, neafiliaţii patrioţi sau cei din AUR, mâna cu PSD, că noi ne batem ca familiile noastre să fie aşa cum le-a lăsat Dumnezeu!

Veniţi-vă în fire, oameni buni, şi vedeţi ce veţi vota astăzi, pentru că veţi da socoteală în faţa naţiunii!

Vă mulţumesc frumos.

Deputat neafiliat de Constanţa, secretar general al UNR.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Lazăr.

Se pregăteşte domnul deputat Giurgiu.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică - "Avem o lege, dar când o aplicăm?".

Astăzi o să discut despre modul în care domnul ministru Rafila, în calitate de ministru de resort, a înţeles să îşi asume obligaţiile instituţionale care îi revin în legătură cu operaţionalizarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România.

În acest sens, după cum se cunoaşte, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 293/2022, prin care a fost aprobat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, ce va trebui să fie implementat în perioada 2023-2030.

Conform prevederilor art. 2 din acest act normativ, Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional.

Totuşi, deşi conform art. 3 din acest act normativ, îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului reprezintă o obligaţie inclusiv pentru autorităţile administraţiei publice centrale, deci şi pentru Ministerul Sănătăţii, această instituţie nu a înţeles să elaboreze nici până în prezent normele de aplicare a legii şi de implementare a acestui plan naţional.

În scopul justificării acestei întârzieri, ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că: "Sunt necesare modificări şi adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu planul european de combatere a cancerului, reformularea într-un cadru logic care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu o analiză de situaţie a tuturor datelor existente în prezent, încât aceste norme, de care este nevoie şi despre care se discută, să poată fi elaborate în mod corect şi sustenabil".

Domnule ministru Rafila,

Sunt nevoit să vă reamintesc pe această cale că Planul european de combatere a cancerului face obiectul Comunicării Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din data de 3 februarie 2021. Această comunicare a fost transmisă Guvernului României cu aproape un an înainte de punerea în dezbatere publică, la data de 19 ianuarie 2022, a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România şi respectiv cu peste un an şi opt luni înainte de adoptarea de către Camera Deputaţilor, la data de 19 octombrie 2022, a Propunerii legislative care a devenit Legea nr. 293.

Faptul că ministerul pe care îl conduceţi nu a avut capacitatea să armonizeze, pe parcursul a 20 de luni, Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului cu Planul european de combatere a cancerului nu reprezintă altceva decât o nouă palmă aplicată nemeritat pe obrazul pacienţilor care trebuie să beneficieze cu celeritate de servicii de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică împotriva acestei crunte maladii.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Giurgiu, doar o secundă!

Domnule Toda, aţi susţinut partea de declaraţii?

Atunci e domnul Giurgiu.

Se pregăteşte domnul Ciubuc.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Ministrul mediului, Tánczos Barna, trebuie să oprească ilegalităţile Romsilva!".

Domnule Tánczos Barna,

Ne-aţi demonstrat că nu dumneavoastră conduceţi Romsilva. Romsilva pare că vă conduce pe dumneavoastră. Romsilva Ilfov ne-a demonstrat cum poate submina cel mai mare concurs de ciclism internaţional din sud-estul Europei.

Reprezentanţii regiei au băgat un plug fix pe traseul pe care ar urma să treacă bicicliştii. Ştiţi care a fost reacţia ministrului mediului? A catalogat operaţiunea ca fiind inadmisibilă. Adică exact zero măsuri.

Domnule ministru,

Ar trebui să-l chemaţi imediat la minister pe directorul Romsilva Ilfov, Mugurel Ghinescu, să dea explicaţii. Nu aţi făcut-o. Aţi preferat să ieşiţi cu o declaraţie insipidă, doar pentru a nu vă toca presa şi reprezentanţii ONG-urilor de mediu.

Nu aţi reuşit să ne convingeţi că sunteţi de partea societăţii civile. Ne-aţi demonstrat că nici de data aceasta nu protejaţi cu adevărat pădurile. De ce spun asta?

Pentru că Romsilva Ilfov a arat ilegal şi contrar normelor silvice mai mulţi kilometri de poteci din pădurea Snagov. Din păcate, nu este prima dată când Romsilva Ilfov pune beţe în roate competiţiei internaţionale de ciclism "Prima Evadare". Au făcut-o sistematic, aproape anual. Atât timp cât toleraţi dezastrul făcut de angajaţii Romsilva în pădurea Snagov, înseamnă nu doar că sunteţi de acord cu măsura luată de ei, ci că sunteţi şi complice. Şi acesta este doar unul dintre cazurile în care ministrul acoperă mizeriile făcute de unii angajaţi ai Romsilva. De exemplu, a trecut un an de când proprietari de pădure şi angajaţii Romsilva au bătut cameramani şi activişti de mediu care încercau să scoată la iveală cum Romsilva acoperă tăierile ilegale făcute de mafia lemnului. Am solicitat oficial controale încrucişate la Direcţia Silvică Suceava şi la Poliţie. Nu s-a întâmplat nimic. Nu am auzit până acum ca Romsilva să fi luat măsuri în ceea ce-i priveşte pe angajaţii agresori. Nu am auzit ca Ministerul Mediului, condus de Tánczos Barna, să fi luat măsuri împotriva directorilor.

Alte nenumărate cazuri de tăieri ilegale de pădure se petrec sub nasul lor, cu ştiinţa şi acordul silvicultorilor, dar prioritatea lor este alta - să oprească turele de biciclete prin pădure care îi deranjau la furat. În loc să facă ilegalităţi pentru oprirea unei competiţii internaţionale, statul ar trebui să atragă bani europeni pentru împăduriri şi pentru a dezvolta trasee cicloturistice.

Romsilva preferă să distrugă puţinele trasee existente, să ia dreptul românilor de a-şi petrece timpul liber în pădurile, în zonele împădurite declarate prin lege ca fiind de agrement, asta în timp ce-i lasă pe şmecherii mafiei lemnului să facă sute de milioane de euro, bani negri din păduri furate, în fiecare an.

Domnule ministru Tánczos Barna,

Am o singură întrebare - când destructuraţi mafia lemnului? Nu de alta, dar momentan pare că o ţineţi în braţe. Sau vă ţine ea pe voi?

Deputat al USR de Mureş, Adrian Giurgiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este "Suntem martorii neimplicaţi ai deznaţionalizării românilor din Ucraina!".

Suntem martorii lipsiţi de iniţiativă ai situaţiei grave cu care se confruntă românii care trăiesc pe teritoriul Ucrainei, situaţie care s-a agravat de când a început războiul. Ţara noastră şi-a arătat solidaritatea faţă de etnicii ucraineni şi a acordat ajutor necondiţionat refugiaţilor din ţara vecină, le-a acordat sume consistente familiilor refugiate şi românii au fost extrem de ospitalieri cu aceştia.

Din păcate, observăm cum ucrainenii tratează la polul opus etnicii români şi astfel se ridică justificat o problemă - care sunt statutul şi drepturile minorităţii româneşti din Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Nordul şi Sudul Basarabiei.

În afară de situaţia extrem de gravă care s-a evidenţiat în privinţa Canalului Bîstroe, politicienii români sunt inerţi în raport cu apărarea drepturilor fraţilor noştri, în condiţiile în care mulţi conaţionali acuză autorităţile de la Kiev că susţin o politică de deznaţionalizare a românilor - şi aşa şi e! - şi cărora li se încalcă drepturile fundamentale, începând cu dreptul de a învăţa în limba maternă în şcolile româneşti şi diminuarea până la extrem a numărului de şcoli cu predare în limba română.

După transformarea şcolilor române în şcoli mixte, Guvernul Ucrainei pune acum în aplicare planul pentru dispersarea comunităţii româneşti, ceea ce este foarte grav, ce locuieşte compact în patru raioane din cele 11 ale ţării, condiţii în care conaţionalii noştri nu vor mai avea un reprezentant al acestei minorităţi române în organele publice.

Rădăcinile acestei situaţii sunt mai vechi şi au legătură cu momentul înlăturării lui Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, moment în care Rada ucraineană de la Kiev a abrogat Legea nr. 5.029-IV/2012 cu privire la principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina. Astfel, a fost abrogat actul normativ în baza căruia limbile minorităţilor naţionale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare, cum era şi limba română.

În urma Pactului Molotov-Ribbentrop, pe teritoriile româneşti ocupate, care astăzi sunt componenţa Republicii Ucraina, se află în prezent 450.000 de români şi aceştia formează a doua minoritate naţională din ţara vecină, din Ucraina. Acest nivel demografic al românilor a rezultat în urma unui proces continuu de deznaţionalizare şi de eliminare, dar şi ca urmare a faptului că nu li s-a aprobat statutul de popor autohton de către puterea legislativă.

Oraşul Cernăuţi, de exemplu, care a fost considerat printre primele oraşe ale României Mari, azi este oraşul care mai are doar trei şcoli cu predare în limba romană. În prezent, aflăm că Ucraina are un joc deosebit de periculos, prin recrutarea tinerilor români din regiunea Cernăuţi, pentru a-i trimite în prima linie a frontului, în locul ucrainenilor.

În prezent, minoritatea românească din regiunea Cernăuţi locuieşte compact în patru raioane: Herţa, Hliboca, Noua Suliţă şi Storojineţ, dar în condiţiile reorganizării administrativ-teritoriale care se impune ar putea să nu mai existe aceste "raioane româneşti". Această situaţie a fost identificată şi arătată clar de reprezentanţii comunităţii româneşti din nordul Bucovinei.

Prin trimiterea tinerilor etnici români pe front, în prima linie, în zona de Est a Ucrainei, în baza ordinului de recrutare în masă, se încearcă diminuarea numărului românilor din regiunea Cernăuţi, asta în condiţiile în care tinerii ucraineni sunt retraşi din zona fierbinte şi li se acordă statut de refugiaţi.

Grav!

Aceste decizii ilustrează în mod evident intenţiile statului ucrainean, printre care şi acela de dispersare a majorităţii româneşti din regiunea Cernăuţi. Aceasta, alături de interzicerea şcolilor în limba română, este o acţiune concertată în opera de asimilare şi de negare a identităţii româneşti din Ucraina. Un alt exemplu este situaţia în care unul dintre simbolurile Cernăuţilor, reprezentat de Hrisovul lui Alexandru cel Bun, de atestare a oraşului Cernăuţi, a fost eliminat din Piaţa Centrală şi înlocuit cu steagul Ucrainei şi stelele Uniunii Europene în 2022. Şi aşa începe ştergerea din memorie a adevăratei istorii româneşti.

În concluzie, ce fac autorităţile române în afară de scrisori din partea Ministerului Afacerilor Externe sau vizite fără nicio finalitate pentru situaţia etnicilor români de pe teritoriul Ucrainei? Cum acţionăm pentru a apăra statutul şi drepturile conaţionalilor noştri, pentru a le apăra viaţa, libertatea de exprimare, limba română strămoşească şi stabilitatea lor pe pământurile natale? Ce fac politicienii noştri pentru a-şi apăra fraţii din Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Nordul şi Sudul Basarabiei? Nimic! Stau impasibili, în timp ce drepturile şi chiar viaţa conaţionalilor noştri sunt puse în pericol şi istoria lor riscă să fie ştearsă.

Răspundeţi, vă rog, la aceste întrebări dureroase, domnule ministru al afacerilor externe!

Deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 9 Brăila.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau citire colegilor care s-au înscris la cuvânt, să vedem dacă mai e cineva prezent.

Grupul PSD.

Doamna deputat Goleac?

Domnul deputat Chirilă?

Domnul deputat Dumitrache?

Grupul PNL.

Domnul deputat Popa? Nu.

Domnul deputat Năcuţă? Nu.

Grupul USR.

Radu Tudor Ciornei? Nu.

Grupul USR - domnul Păunescu?

Domnul Scripnic?

Doamna Enachi?

Domnul Suciu?

Domnul Grădinaru? Nu.

Doamna Rozália Biró, Grupul UDMR? Nu.

Domnul Manea, Grupul minorităţilor? Nu.

Domnul Coarnă?

Doamna Gavrilă?

Domnul Lasca? Nu.

Prin urmare, dau citire colegilor care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Vasile Cîtea, Oana-Gianina Bulai, Romulus-Marius Damian, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban, Daniela Oteşanu, Mirela Furtună, Marian Rasaliu, Vasilică Toma, Ioan Mang, Daniel-Florin Ghiţă, Radu-Marcel Tuhuţ, Viorica Sandu, Adomnicăi Mirela.

Grupul PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Vetuţa Stănescu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Cruşoveanu, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian, Ervin Molnar, Ştefan-Bucur Stoica, Christine Thellmann.

Grupul USR: Radu Panait.

Grupul UDMR: doamna Biró.

Şi cu asta încheiem prima parte a şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Două subiecte au acaparat pe alocuri dezbaterea publică în ultima perioadă, iar scopul cu care s-a întâmplat acest lucru nu pare a fi decât calculul electoral făcut de colegii de la PNL.

Mă refer, pe de o parte, la tema comasării alegerilor locale cu cele parlamentare şi, pe de altă parte, la înverşunarea cu care colegii liberali insistă pe menţinerea cotei unice de impozitare, în viitor, chiar dacă aceasta constituie un model depăşit la nivel european, şi nu numai.

În legătură cu tema comasării alegerilor, lucrurile sunt, la momentul actual, destul de simple - nu se poate. Nu este posibil acest lucru constituţional şi nici nu cred că e necesar să se recurgă la anumite artificii legislative. Voturile se câştigă printr-un act eficient de guvernare, şi nu prin manevrarea alegerilor, pentru ca partidele aflate la putere să îşi creeze un avantaj.

Ca discuţie pur teoretică, pentru a avea alegeri locale şi parlamentare comasate ar trebui ca, din punct de vedere constituţional, să fie îndeplinite anumite condiţii. Mai exact, ar fi nevoie de instituirea stării de criză, pentru amânarea alegerilor locale, fie de demisia actualului preşedinte şi declanşarea anticipatelor de către cel nou ales pentru devansarea alegerilor parlamentare - anticipatele nu se pot organiza în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui Iohannis, când au loc şi alegerile locale.

Nu stă în picioare nici argumentul populist al reducerii cheltuielilor electorale, mult invocat în ultima perioadă, acesta fiind respins de CCR pe motiv că o astfel de economie la buget nu justifică restrângerea unor drepturi constituţionale. Decizia nr. 51/2012 este foarte clară în acest sens:

"Importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică - incontestabile, de altfel - nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi, sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept". O altă problemă ar constitui-o numărul mare de buletine de vot. Şi tot CCR a argumentat că un număr de 6 buletine poate determina dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea acestui drept constituţional.

Cealaltă temă intens discutată se referă la varianta de înlocuire a cotei unice cu impozitarea progresivă, un model implementat cu succes în toate economiile dezvoltate. După acelaşi raţionament electoral, colegii liberali neagă cu vehemenţă realitatea, insistând cu susţinerea unui model de impozitare total depăşit.

Important de precizat, toate economiile care se bazează pe impozitarea progresivă au o clasă de mijloc foarte puternică, şi aceasta este direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm şi noi. Cota unică a crescut decalajele sociale din România şi, după aproape două decenii de la implementare, 85% dintre salariaţii români câştigă sub nivelul salariului minim. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici şi taxe mai mari pentru cei care obţin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai important al economiei.

Cota unică este pur şi simplu un model depăşit şi niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul a fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic, dar multe dintre ele au revenit însă la cota progresivă (Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia). Mai toate ţările din Uniunea Europeană se bazează astăzi pe impozitarea progresivă, singurele economii din UE care mai au cota unică fiind România, Bulgaria şi Estonia. Alte state din regiune care au cotă unică: Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Nu este oare destul de clar modelul pe care ar trebui să-l urmăm?!

Cred, aşadar, că este mult prea devreme să intrăm în logica de campanie electorală şi consider că ar fi mai benefic să ne concentrăm mai mult asupra problemelor cu care se confruntă şi se vor confrunta cetăţenii români. Haideţi să nu acaparăm dezbaterea publică cu teme false de discuţie, precum comasarea alegerilor şi, de asemenea, să nu rămânem blocaţi în idei sau modele depăşite doar din speranţa de a puncta mai bine electoral în viitor.

Domnul Adrian Alda:

"PSD continuă să genereze noi forme de sprijin pentru fermieri"

"Bunăstarea are de atins fiecare familie de fermieri" reprezintă unul dintre crezurile şi obiectivele principale ale PSD. Această afirmaţie nu este vreo dezvăluire inedită din interiorul partidului, pentru că măsurile luate de toţi miniştrii social-democraţi, de-a lungul timpului, din fruntea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi-au dovedit singure eficienţa, devoalând ad litteram această strategie de sprijin constant, necesar creşterii eficienţei economice a acestei ramuri de activitate.

Pe lângă tot ceea ce PSD a întreprins până acum pentru agricultură, respectiv măsurile implementate, venite în completarea celor comunitare, precum şi lărgirea programelor de sprijin, ţin să-i anunţ pe toţi investitorii din acest domeniu că şi ministerul Economiei le sare în ajutor. Colegul nostru Florin Spătaru, titularul acestui portofoliu ministerial, are în lucru o schemă de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole. Graţie acestui nou suport financiar se va face şi demarcaţia mai clară dintre producţia agricolă şi procesarea produselor alimentare, care este un proces industrial, deci mai puţin legat de domeniul cultivării pământului.

Însă, aceasta nu este singura nouă veste bună destinată acestor întreprinzători. Un alt proiect de lege consacrat fermierilor a trecut deja de Parlament şi mai trebuie doar să fie promulgat de şeful statului ca să intre în vigoare şi să-şi producă efectele pentru atragerea şi încurajarea altor fermieri pentru investiţiile în agricultură.

Această lege statuează racordarea, în mod gratuit, la energie electrică pentru agricultori. Mai concret, operatorii de distribuţie vor fi obligaţi să asigure finanţarea şi realizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a instalaţiei de racordare a clientului final noncasnic, iar ulterior să-şi recupereze costurile. Contravaloarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a instalaţiei de racordare va fi recunoscută în tarif de către ANRE.

Trebuie să menţionez că termenul de realizare a conectării este de maximum 120 de zile de la data obţinerii acordului sau a autorizaţiei pentru instalaţia de racordare. Accentuez faptul că activele rezultate ca urmare a lucrărilor de branşare intră în proprietatea operatorului de distribuţie de la momentul punerii în funcţiune a instalaţiei.

În cazul în care în zona amplasamentului locului de consum există doar reţea electrică cu nivel de tensiune diferit, operatorii de distribuţie concesionari au obligaţia să asigure finanţarea şi realizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie doar a instalaţiei a cărei lungime va fi de până la 2,5 kilometri, aflată pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale pentru care are concesiunea serviciului public de distribuţie.

Pentru instalaţiile de racordare care depăşesc lungimea de 2.500 metri, finanţarea diferenţei de reţea cade în sarcina clientului final noncasnic.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, al cărui secretar sunt, am insistat şi am obţinut susţinerea, prin vot, a colegilor mei privind impunerea gratuităţii prin excepţie pentru realizarea branşamentelor necesare alimentării echipamentelor şi agregatelor pentru irigaţii şi pentru înfiinţarea de noi staţii de punere sub presiune, în beneficiul fermierilor, precum şi al operatorilor economici care desfăşoară activităţi încadrate în codul CAEN 01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe şi codul CAEN 10 Industrie alimentară.

Conform unui alt amendament, votat în comisie şi adoptat şi de plenul Camerei Deputaţilor, toţi solicitanţii viitori clienţi finali noncasnici au obligaţia să utilizeze locul de consum şi să păstreze destinaţia acestuia pe o perioadă de minim 15 ani de la data punerii în funcţiune a instalaţiei de racordare. Această condiţie nu se doreşte să fie una care să îi constrângă sub vreo formă pe cei care vor să-şi orienteze interesele financiare către dezvoltarea sectorului agrar. Din contră, principalul ei scop este cultivarea stabilităţii şi a consecvenţei necesare de care şi acest domeniu are atât de mare nevoie. Aşadar, nu vorbim de niciun fel de coerciţie, ci, pur şi simplu, de o doză necesară de precauţie pentru astfel de activităţi derulate, a căror predictibilitate este influenţată, în cea mai mare proporţie, de capriciile inerente climatice.

În cazul în care clientul final noncasnic nu respectă această prevedere, privind desfăşurarea investiţiei pe parcursul intervalului de 15 ani, acesta va fi obligat să restituie operatorului de distribuţie contravaloarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a instalaţiei de racordare, proporţional cu perioada rămasă neutilizată, în mod gradual, în conformitate cu reglementările ANRE.

Salut adoptarea acestei legi indispensabile noilor investitori în domeniul agricol şi îmi reafirm speranţa că promulgarea urgentă a ei, de către preşedinte, va avea drept consecinţă şi reorientarea către acest segment ocupaţional a cât mai multor oameni de afaceri din sferele conexe de activitate.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Am avut privilegiul de a fi gazda celei de-a patra întâlniri a Grupului de Lucru al Comisiei Europene în România, un eveniment de importanţă majoră în combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti. Alături de Premierul Nicolae Ionel Ciucă şi secretarul de stat Irina Dumitriţa Solomon, am primit peste 80 de oficiali din UE, Ucraina, Republica Moldova şi alte organizaţii internaţionale, consolidând astfel eforturile noastre comune în această direcţie.

România a parcurs un drum lung în ultimele decenii, de la negarea Holocaustului, în anii '90 şi începutul anilor 2000, până la recunoaşterea şi comemorarea victimelor şi a evenimentelor tragice ale trecutului. Graţie personalităţilor precum Mihnea Constantinescu, foşti preşedinţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, istorici, politicieni şi diplomaţi, combaterea antisemitismului şi memoria Holocaustului au devenit priorităţi guvernamentale.

Katharina von Schnurbein, coordonatorul european pentru lupta împotriva antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti, a fost esenţială în creşterea vizibilităţii acestor eforturi în UE. Întâlnirea de la Bucureşti a adus împreună reprezentanţi din statele membre UE, Ucraina şi Republica Moldova, precum şi organizaţii naţionale, europene şi internaţionale ale comunităţilor evreieşti şi experţi. Această colaborare extinsă este esenţială pentru a combate distorsionarea Holocaustului şi falsul istoriei.

La întâlnirea din Bucureşti, participanţii au avut privilegiul de a-l întâlni pe Octavian Fulop, un supravieţuitor al Holocaustului şi al lagărelor de la Auschwitz şi Mauthausen. Domnul Fulop este un exemplu de curaj, demnitate, suferinţă şi speranţă pentru toţi.

România, a 6-a cea mai mare ţară din UE, are o datorie imensă faţă de comunitatea evreiască şi de memoria ei. Consolidarea colaborării şi angajamentul în combaterea antisemitismului, alături de partenerii noştri din UE, ne va permite să facem faţă provocărilor antisemitismului în creştere şi să promovăm valorile democratice şi memoria Holocaustului.

În încheiere, aş dori să le mulţumesc secretarului de stat Irina Dumitriţa Solomon şi echipei sale pentru organizarea acestei întâlniri la Bucureşti, un eveniment crucial în lupta împotriva antisemitismului şi negării Holocaustului.

Domnul Alexandru Popa:

"Petre Daea - ministrul vorbelor goale"

Este o certitudine faptul că la Ministerul Agriculturii este nevoie de o schimbare majoră de management, iar orice încercare a liderilor PSD de a-l proteja şi menţine în funcţie pe actualul ministru Petre Daea este o imensă batjocură la adresa agriculturii şi a profesioniştilor din domeniu. Haosul din acest minister trebuie să înceteze odată pentru totdeauna, iar în fruntea acestei instituţii trebuie adus un om capabil să gestioneze acest domeniu deosebit de complex, un specialist care să fie conectat cu adevărat la realităţile agriculturii româneşti.

După ce s-a făcut de râs la negocierile cu oficialii Comisiei Europene privind compensaţiile financiare pentru fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, recunoscând public că nu cunoaşte modul în care au fost realizate "calculele preliminare" prin care era stabilită suma care revenea României, acum, după ce a izbucnit un nou scandal în curtea sa, ministrul Daea ameninţă producătorii români de legume cu tăierea subvenţiilor, doar pentru a arăta că este implicat şi că are soluţii pentru a limita introducerea pe piaţă a unor produse care nu sunt conforme. Asta în condiţiile în care instituţiile din subordinea sa sunt incapabile să verifice în timp real produsele care sunt comercializate în pieţe.

Este evident că nu are nicio strategie în această problematică deosebit de importantă pentru consumatorii români, fiind, totodată, cert că a fost luat total prin surprindere de ancheta autorităţilor, care a scos la iveală faptul că mai mulţi legumicultori ar fi pus în vânzare legume stropite cu substanţe toxice şi care aveau o concentraţie de până la de opt ori mai mare decât limita admisă.

Iată că incompetenţa ministrului Daea şi incapacitatea instituţiilor de control pe care le are în subordine - Direcţia Agricolă, Direcţia Fitosanitară şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - pun în pericol viaţa românilor de rând. Este revoltător că niciunul dintre cei responsabili nu a fost în stare, ca la mai bine de o săptămână de la deschiderea anchetei, să iasă public să precizeze dacă sunt comercializate în acest moment astfel de legume neconforme.

Acesta este un atentat la sănătatea şi siguranţa românilor care au ghinionul să achiziţioneze şi să consume produse care încalcă standardele de calitate!

Consider, în acest context, că este important ca situaţia să fie cât mai rapid lămurită, deoarece, prin lipsa totală de atitudine a factorilor decizionali din minister, nu vom face decât să-i determinăm pe români să-şi piardă încrederea în produsele româneşti şi să-şi îndrepte atenţia şi mai mult către produsele din import.

Din păcate, afacerile legumitorilor cinstiţi vor fi grav afectate şi există riscul, domnule Daea, să îi aduceţi în pragul falimentului! Faceţi ce trebuie, domnule ministru, luând măsuri urgente şi concrete pentru a creşte atractivitatea produselor româneşti pe piaţă, iar dacă nu sunteţi în stare, mai bine vă daţi demisia şi lăsaţi pe altcineva, mai capabil decât dumneavoastră, să apere interesele agriculturii româneşti!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între femei şi bărbaţi"

În fiecare an, începând cu anul 2015, ziua de 8 mai este marcată drept Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, fiind instituită prin Legea nr. 23/2015 pentru promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale.

Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost iniţiat de către mine, fiind adoptat de Senat la 9 septembrie 2014 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 6 martie 2015. Potrivit acestui act normativ, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni specifice, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

UDMR a susţinut şi susţine necesitatea implementării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi ca fiind fundamentul unei societăţi echilibrate în care se pot implementa obiectivele dezvoltării durabile. Odată cu modificarea statutului UDMR, prin care s-a deschis posibilitatea înfiinţării Organizaţiei de femei a UDMR, s-a creat cadrul necesar prin care, în decurs de jumătate de an, s-au înfiinţat 23 de organizaţii judeţene care cumulează peste 200 de organizaţii locale. Obiectivul principal al acestei reţele, care reprezintă interesele şi priorităţile femeilor, a fost acela de a începe o activitate diversificată şi modelată pe necesităţile concrete ale familiilor, ale femeilor, ale comunităţilor unde îşi desfăşoară activităţile organizaţiile locale.

Pornind de la acele probleme şi fenomene majore cu care se confruntă România şi comunitatea maghiară din România, cum ar fi: procesele demografice, care indică o rată a natalităţii descrescătoare; fenomene de violenţă domestică accentuate; abandon şcolar, cu rata aproape cea mai mare din UE; posibilităţi limitate de a lucra într-un loc de muncă care să aibă un orar flexibil, respectiv, prietenos cu familia; prezenţa limitată a femeilor în structurile decizionale, atât în domeniul politic, prezenţă care, din păcate, arată o descreştere în ultimii ani, cât şi în viaţa economică, ambele fiind departe de proporţionalitatea existentă între femei şi bărbaţi, în societatea românească, de 51% femei şi 49% bărbaţi, toate acestea necesită o muncă perseverentă şi foarte concretă din partea noastră, a tuturor, pentru diminuarea acestor inegalităţi.

În ceea ce priveşte puterea femeilor în societate, atât de decizie, cât şi economică, Institutul European pentru Egalitatea de gen anunţă un scor mediu, la nivelul Uniunii, de 57,2. România are doar 32,6 puncte, clasându-se pe locul 22.

În politică avem doar două femei ministru şi sub 20% dintre scaunele din Parlament sunt ocupate de doamne. Proporţia se păstrează şi în rândul parlamentarilor europeni.

În domeniul economic reprezentarea femeilor în consiliile de administraţie ale marilor companii, la nivelul Uniunii, este de 29,5%, iar în România sunt doar 13%.

Un raport Eurostat arată că doar 55% dintre românce lucrează, spre deosebire de bărbaţi, care muncesc în proporţie de 74% poate şi datorită disponibilităţii limitate în ceea ce priveşte educaţia şi îngrijirea copiilor în primii ani de viaţă, care contribuie la diferenţele mari dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. De asemenea, în România, asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate şi accesibile ar permite femeilor să facă alegeri profesionale.

Din perspectiva decalajului salarial, România este în fruntea Uniunii Europene, cu cel mai mic decalaj salarial între femei şi bărbaţi.

UDMR consideră că femeile aflate în poziţii de decizie, la nivel politic, economic şi civic, au obligaţia de a susţine şi promova cât mai multe femei, prin angajarea acestora în mod direct, prin constituirea de mentorate şi facilitarea accesului acestora în toate domeniile vieţii. Ţara noastră are nevoie de o implicare a femeilor în toate domeniile: în politici, inclusiv cele de sustenabilitate, în educaţie şi cercetare, precum şi în economie sau în politică, dar nu se poate cere implicare fără a se asigura un cadru adecvat pentru participarea femeilor în toate domeniile de activitate, un cadru care trebuie să ofere tratament egal, recompensă financiară similară şi oportunităţi egale pentru a ocupa funcţii de conducere şi demnităţi.

Astfel, ziua de 8 mai, Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, poate şi trebuie folosită pentru a pune în lumina reflectoarelor inegalităţile existente, analizarea lor şi fixarea acelor obiective şi planuri care trebuie urmate în scopul atingerii egalităţii reale a şanselor pentru femei şi bărbaţi.

UDMR, prin organizaţia sa de femei, a avut realizări importante în acest domeniu, prin avansarea de iniţiative legislative, demararea de activităţi în cadrul comunităţii, precum şi schimb de experienţă la nivel european şi internaţional, activităţi care au condus la o scădere a inegalităţilor. Totuşi, mai avem foarte mult de schimbat pentru realizarea acestui principiu.

Contăm pe parteneriatul colegilor bărbaţi din toate domeniile de activitate, precum şi în sânul familiei proprii, fără de care nu vom putea duce la succes acest obiectiv.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"146 de ani de la proclamarea independenţei României"

Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificaţie: citirea Proclamaţiei Independenţei de Stat, la 9 mai 1877, în Parlamentul României şi ziua de naştere a Uniunii Europene, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinţei populaţiei, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaţilor, unde avea să se proclame independenţa României. Parlamentul a adoptat declaraţia de independenţă în aceeaşi zi, principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de "Proclamaţie", şi a dat ordin să fie publicată în Monitorul Oficial. Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "Sîntem independenţi, sîntem naţiune de sine stătătoare".

În aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la dezbateri, Kogălniceanu accentua: "În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. Însă, domnilor, aci se opreşte travaliul nostru? Aci se opreşte misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole, şi mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate, domnilor, să ne facem întrebare: ce am fost înainte de declararea războiului? Fost-am noi dependenţi către Turcia? Fost-am noi provincia turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru, însă era ceva: erau nişte legături sui generis; nişte legături care erau slabe când românii erau tari; nişte legături care erau tari când românii erau slabi".

Proclamarea independenţei de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii româneşti de a pune Europa în faţa faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene faţă de proclamarea de către România a independenţei naţionale a fost, în general, rezervată şi rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porţii şi Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că îşi păstrează "drepturile intacte" asupra României şi-şi rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul englez, considerând proclamarea independenţei României "contrară tratatelor", s-a pronunţat pentru măsuri de pedepsire.

Avem datoria de a păstra intact ceea ce am primit de la înaintaşii noştri, pentru a putea da mai departe, la rândul nostru, un edificiu pentru care generaţii la rând s-au sacrificat şi au luptat ca astăzi cu toţii să ne putem spune că suntem români, iar ţara noastră este România!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"De Ziua Europei, Republica Moldova primeşte un ajutor suplimentar de la Uniunea Europeană"

O veste foarte importantă a venit pentru fraţii noştri de peste Prut de la Uniunea Europeană, ieri, chiar de Ziua Europei. Parlamentul European a aprobat suplimentarea asistenţei macrofinanciare, pentru Republica Moldova, cu 145 milioane de euro, astfel suma totală alocată Republicii Moldova pentru asistenţă macrofinanciară ajungând la 295 milioane de euro. Sprijinul va fi acordat în două tranşe şi este condiţionat de îndeplinirea unor reforme care vizează sistemul judiciar, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei, obiective esenţiale pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească pentru continuarea sănătoasă şi normală a parcursului său spre integrare euro-atlantică.

Suplimentarea sprijinului pentru Republica Moldova este motivată de faptul că ţara continuă să implementeze reforme, în timp ce se confruntă cu impactul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Republica Moldova a suferit din cauza crizei energetice şi a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni raportat la populaţie. Noua asistenţă macrofinanciară pentru Republica Moldova a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 şi este disponibilă timp de doi ani şi jumătate.

Sprijinul Parlamentului European pentru Republica Moldova este unul constant. Parlamentul European a adoptat, luna trecută, o rezoluţie referitoare la situaţia din Republica Moldova. De fiecare dată, fără ezitare, europarlamentarii Partidului Naţional Liberal au susţinut interesele celor din Republica Moldova, pentru că avem cu toţii un interes comun. Ne dorim ca Republica Moldova să fie prosperă, dezvoltată, modernizată şi rezilientă în faţa oricăror provocări şi ameninţări.

De la declanşarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei, Republica Moldova a fost o ţintă constantă a şicanelor venite din partea Kremlinului, fie pe palierul energetic, fie prin ameninţări directe cu invazia şi cu distrugerea. În faţa acestui context nou în care ne aflăm, România rămâne fermă pe poziţia ei, de a sprijini, cu tot ce are la dispoziţie, Republica Moldova în demersurile sale de a se desprinde de un trecut şi o influenţă externă care a ţinut-o în subdezvoltare, departe de lumea euroatlantică civilizată şi prosperă unde şi noi, şi moldovenii ne dorim ca Republica Moldova să fie.

Domnul Boris Volosatîi:

"Românitatea balcanică are nevoie de sprijinul statului înrudit - România"

La 10 mai 1905, România a repurtat o strălucită victorie diplomatică. Urmare a presiunilor României, sultanul Abdul-Hamid al II-lea a emis celebra Iradea, prin care îi recunoştea pe românii din fostul Imperiu Otoman drept minoritate naţională distinctă de greci şi de alţi ortodocşi. Urmare a acestui fapt, Grecia a întrerupt relaţiile diplomatice cu România, pe care avea să le reia abia peste câţiva ani.

Astăzi marcăm, pentru a doua oară, Ziua Românităţii Balcanice, sărbătoare instituită prin Legea nr. 156 din 7 iunie 2021.

Legea nr. 156/2021 prevede, între altele, că Ziua Românităţii Balcanice poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi de către reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea şi/sau participarea, în ţară sau peste hotare, la programe şi manifestări sociale, educative, cultural artistice, ştiinţifice etc. dedicate acestei sărbători.

Între 4 şi 5 milioane de vorbitori de limbă română există astăzi în Balcani: meglenoromâni, aromâni, daco-români, istroromâni sau persoane aparţinând filonului cultural şi lingvistic românesc, indiferent de apelativele folosite în privinţa lor: români, rumâni, armâni, vlahi, valahi, fărşeroţi, caravlahi, morlaci, torlaci, şopani, ciribiri, cici, rudari sau băieşi.

Pentru aceste milioane de români, de cele mai multe ori aflaţi în dificultate cultural-identitară extremă, România este sat înrudit şi, în accepţie europeană, le datorează sprijin în condiţiile în care statele gazdă nu le oferă drepturi şi libertăţi culturale elementare. Situaţia minorităţilor româneşti din Balcani este diferită de la un stat la altul.

Pe de o parte, două state balcanice - Grecia şi Bulgaria - nu recunosc existenţa minorităţilor naţionale pe teritoriul lor. Astfel, aromânii şi meglenoromânii din Grecia ca şi cum nici nu ar exista. La fel, nici românii din Timocul bulgăresc, din Valea Dunării, aromânii din regiunea Blagoevgrad sau sutele de mii de rudari de limbă română din Bulgaria ca şi cum nu ar exista. Nici Republica Macedonia de Nord nu-i recunoaşte pe aromâni şi meglenoromâni cu numele lor proprii şi le atribuie apelativul de "vlahi", sugerând lipsa înrudirii cu România. Republica Serbia contestă, pentru 90% dintre românii din această ţară, locuitori în Văile Timocului, Moravei şi Dunării, înrudirea cu România, inventând limba şi cultura "vlahă", diferită de cea română.

Pe de altă parte, Bosnia şi Herţegovina este singurul stat balcanic care recunoaşte oficial minoritatea română, iar limba română drept limbă minoritară şi regională. De asemenea, Albania a recunoscut minoritatea aromână cu numele ei propriu. Şi Croaţia recunoaşte că istroromânii vorbesc un dialect al limbii române comune, iar băieşii vorbesc limba română, în felul acesta recunoscând dreptul statului român de a-şi asista cultural cele două minorităţi înrudite ale sale.

Din păcate, România nu se implică activ în protejarea şi asistarea minorităţilor sale înrudite din Balcani. Suntem nemulţumiţi de faptul că Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu derulează proiecte proprii suficiente în beneficiul românilor din statele balcanice, în contrast cu modul în care acţionează alte state din regiune şi din Europa în raport cu minorităţile lor înrudite de peste hotare. Suntem nemulţumiţi că aceşti români nu pot dobândi cetăţenia română pe criteriul cultural-lingvistic. Suntem nemulţumiţi de faptul că forurile europene, printre ale căror preocupări sunt şi drepturile omului - Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Europeană - nu intervin pentru protejarea acestor minorităţi româneşti din Balcani de presiunile asimilaţioniste ale statelor gazdă.

10 mai, Ziua Românităţii Balcanice, este nu doar o sărbătoare, ci un prilej de a reflecta asupra situaţiei românilor din Balcani, de a discuta colegial şi consensual, în baza interesului naţional, despre problemele acestor români şi de a identifica soluţiile cele mai potrivite.

Aromânii, meglenoromânii, istroromânii, dacoromânii şi persoanele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc sunt fraţii noştri. Ei au nevoie de sprijinul României, exemplar şi eficient, asta dacă dorim ca şi peste câteva decenii să putem vorbi despre Românitatea Balcanică.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"A venit momentul să credem cu adevărat în potenţialul uriaş al ţării noastre"

Noi, românii, am dovedit că, atunci când există consens în societate şi credem cu toţii în acelaşi ideal, putem învârti roata istoriei în favoarea ţării noastre. S-a întâmplat la 1 decembrie 1918, atunci când poporul român, ghidat de un ideal naţional, a întregit naţiunea noastră. S-a întâmplat şi acum mai bine de 30 de ani, atunci când, în faţa tiraniei, ne-am unit cu toţii forţele şi am determinat căderea regimului comunist. Apoi, am avut un puseu de ambiţie şi consens în a intra în NATO şi am aderat Uniunea Europeană.

Niciuna dintre aceste realizări nu este meritul exclusiv al unui singur partid, al unui singur guvern, ci al unei predări de ştafetă de la unul la altul, în interesul naţional. Nu e uşor să găseşti consens pe un proiect într-o democraţie şi cu atât mai greu într-una atât de tânără ca a noastră. Întotdeauna vor exista unii care vor vrea să profite de un moment sau altul, să câştige voturi şi poziţii pe termen scurt, uitând care este, de fapt, miza.

Astăzi avem nevoie, din nou, de unitate şi consens pentru a putea trece cu bine peste perioada grea prin care trecem. Putem să fim generaţia care va reuşi să treacă România printr-una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimul secol, putem modela economia ţării noastre astfel încât, pe viitor, să putem concura fără probleme cele mai dezvoltate state din Uniunea Europeană.

Putem să investim mai mult în sectorul care stă la baza dezvoltării societăţii noastre - educaţia. În acest sens, să stabilim standarde înalte şi reforme serioase şi ambiţioase pentru şcolile şi universităţile noastre şi să le oferim instrumentele de care au nevoie pentru a avea succesul dorit. Acest lucru facem, în aceste zile, cu legile educaţiei, care se află în dezbatere în Parlament.

Putem să investim mai mult în infrastructură şi în cercetarea ştiinţifică, să unim România, de la nord la sud, de la est la vest, cu drumuri de mare viteză şi căi ferate moderne. Să continuăm reforma în sănătate pentru a avea un sistem performant şi eficient, iar în acest sens spitalele regionale, pentru care s-au semnat contractele, sunt cel mai bun exemplu.

Există, fără îndoială, un extraordinar potenţial care poate face din România o adevărată putere a Uniunii Europene. Doar că avem nevoie de un proiect echilibrat şi ambiţios care să fie definit de stabilitate, de valori democratice profunde şi principii economice coerente, de decenţă şi de respect reciproc, un proiect pe care doar PSD îl poate ghida.

El trebuie gândit pentru România anului 2030, dar mai ales pentru anii ce vor veni, pentru generaţiile copiilor noştri, luând în considerare toate schimbările prin care trece societatea noastră, precum şi provocările cu care se confruntă în context mai larg, regional şi internaţional.

Ştiu că sună ambiţios, poate chiar grandios, dar ce e viaţa unei naţiuni dacă nu gândeşti măreţ?! Este un proiect la care putem lucra fiecare câte puţin, cât putem, şi apoi putem preda ştafeta celor care vin după noi. Are un mecanism simplu, extrem de simplu: finalizează ce ţi-a predat cel dinaintea ta şi pune fundaţiile pentru cei care vin după tine!

Trebuie să ne oprim din a gestiona doar crize, ci să gestionăm şi victorii pentru români!

Cu bună-credinţă pentru România trebuie să creăm un proiect naţional integrator, bine ancorat în realităţile politice şi economice naţionale şi europene, care răspunde complexităţii tuturor provocărilor cu care ne-am confruntat în ultimele 3 decenii: este necesar un proiect care va transforma societatea într-o cetate, unde vocea şi interesele tuturor cetăţenilor vor fi reprezentate cu demnitate şi decenţă; va construi un mediu economic competitiv; va asigura securitatea cetăţenilor în condiţii de deplină libertate; va elimina abuzurile; va proteja interesele şi securitatea naţională; va dezvolta o politică externă coerentă; va milita pentru o arhitectură instituţională robustă şi modernă; va consolida statul de drept, educaţia, sănătatea şi va avea grijă de diaspora românească.

Sigur, nu e un drum uşor şi nu e un drum scurt, şi e bine să ştim lucrul acesta, pentru că aşa e cinstit, dar e un drum pe care îl putem face împreună dacă ne stabilim cu claritate unde suntem, unde vrem să ajungem, cum ajungem acolo şi cine ne conduce.

Doamna Christine Thellmann:

"2023 - anul european al competenţelor"

Piaţa muncii, la nivel mondial, este într-o continuă şi radicală schimbare. Majoritatea meseriilor de astăzi vor dispărea în mai puţin de două decenii. Însă, şcoala rămâne instituţia care trebuie să ofere acele competenţe şi cunoştinţe necesare în meseriile viitorului. Este nevoie de tineri care să îmbrăţişeze cunoştinţele legate de noile tehnologii, oameni care să ştie să comunice, să fie empatici şi să ştie să gestioneze situaţii de criză: să ştie să facă ceea ce roboţii sau inteligenţa artificială nu vor putea înlocui niciodată.

Astăzi, România este pe ultimul loc în UE în privinţa numărului adulţilor care urmează cursuri de formare profesională (1% din populaţia de 25-64 de ani). Aceasta în timp ce unul dintre obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2030 este ca cel puţin 60% dintre adulţi să urmeze cursuri de formare în fiecare an şi cel puţin 78% să aibă un loc de muncă. În consecinţă, România va avea de parcurs un drum lung şi foarte greu pentru atingerea obiectivelor.

La nivelul Uniunii Europene s-a înţeles faptul că investiţiile în resursa umană înseamnă investiţii în viitorul Europei şi a fiecărui stat membru.

În acest sens, România, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a lansat în consultare publică ghiduri ale solicitantului pentru patru apeluri de proiecte ce vor fi finanţate prin Programul Educaţie şi Ocupare şi prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021 - 2027.

În total, 50.000 de tineri şi 56.000 de angajaţi vor fi sprijiniţi să se adapteze la nevoile reale de pe piaţa muncii în următorii ani.

Sunt lansate 3 apeluri, în valoare totală de 283 de milioane de euro, prin Programul Educaţie şi Ocupare, care vizează următoarele tipuri de intervenţii:

1. Adaptarea serviciilor educaţionale adresate elevilor şi personalului didactic din învăţământul profesional şi tehnic - Stagii de practică pentru elevi dispune de un buget total de 102,37 milioane de euro pentru sprijinirea a 40.000 de elevi din învăţământul profesional, tehnic şi dual pentru a participa la programe de pregătire practică.

2. Promovarea dezvoltării programelor de studii terţiare de înaltă calitate, flexibile şi corelate cu cerinţele pieţei muncii - Stagii studenţi, cu un buget de 68,96 milioane de euro. Beneficiarii eligibili în cadrul acestui apel sunt instituţiile de învăţământ superior acreditate, angajatori publici sau privaţi, alte entităţi relevante.

3. Ţine pasul, cu un buget total de 111,83 milioane de euro, vizează actualizarea competenţelor specifice ale angajaţilor, ca urmare a evoluţiilor tehnologice rapide şi a apariţiei de noi competenţe care să faciliteze accesul la un loc de muncă sau păstrarea unui loc de muncă.

În plus, există un alt apel prin care 44 de comunităţi urbane vor fi sprijinite să se dezvolte. Este vorba de apelul "Sprijin pregătitor pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală în oraşe/municipii cu o populaţie de peste 20.000 locuitori", cu un buget de 2,88 milioane euro, finanţat prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, furnizarea de sprijin pentru Grupurile de acţiune locală (GAL) din municipii şi oraşe cu peste 20.000 locuitori, în vederea elaborării Strategiilor de dezvoltare locală.

Acestea sunt doar patru apeluri lansate în dezbatere publică, prin care se vor dezvolta localităţile, dar, cel mai important, se va investi masiv în forţa umană, în angajaţi şi angajatori. Formare pe parcursul întregii vieţi înseamnă angajaţi cu venituri mai mari şi o economie mai dezvoltată.

Domnul Vasile Cîtea:

"Partidul Social Democrat a reuşit în echipă!"

25 noiembrie 2021: coaliţia de guvernare PSD - PNL - UDMR primeşte votul de încredere şi are ca sarcină primordială cârmuirea ţării.

În ciuda stigmatului negativ, pe care l-am resimţit de-a lungul timpului din partea unor partide rivale, PSD şi-a asumat misiunea comună pentru binele românilor. Am înţeles că numai prin colaborare şi unitate putem obţine rezultate pozitive şi durabile pentru societatea noastră la acest moment. Astfel, ne-am pus toate eforturile în a crea cele mai bune politici publice, în a asigura stabilitatea şi prosperitatea pe termen lung a României.

PSD nu a mai fost ciuma roşie, partidul pe care trebuie să îl evite românii, sau oaia neagră a scenei politice româneşti. Am fost un promotor al performanţei politice, cu indicatori, cu cifre, cu grafice şi cu efecte vizibile în casa fiecărui român.

Nouă ministere, 107 deputaţi şi 47 senatori care au lucrat pentru a produce rezultate care să se vadă în viaţa fiecărui cetăţean, în fiecare zi. Am luptat pentru creşterea nivelului de trai, pentru asigurarea accesului la educaţie de calitate, la servicii medicale adecvate şi la oportunităţi de dezvoltare personală şi profesională. Am promovat incluziunea socială şi egalitatea de şanse, susţinând solidaritatea şi coeziunea în societatea noastră.

Creşterea salariului minim la un prag decent; investiţiile în infrastructura rutieră, feroviară şi navală; susţinerea fermierilor români, în era secetei şi a supermarketurilor; eforturile de apărare, în contextul războiului din Ucraina; înflorirea culturii româneşti; scăderea dobânzilor creditelor românilor; creşterea PIB-ului; acordarea de plafonări la energie; creşterea pensiilor; modernizarea şi construirea spitalelor; crearea noilor locuri de muncă şi programele pentru familiile defavorizate şi pentru tineri au fost doar câteva dintre realizările guvernării echipei PSD.

Deşi aflaţi într-o perioadă preelectorală, PSD a pus mai presus scopul final decât orice efort pentru capital electoral. Prin intermediul colaborării strânse cu ceilalţi membri ai coaliţiei, am reuşit să implementăm măsuri concrete pentru a sprijini mediul de afaceri, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a încuraja investiţiile în ţară. Am acţionat într-o manieră transparentă şi responsabilă, promovând buna guvernare şi gestionând cu atenţie resursele publice.

PSD rămâne dedicat obiectivelor sale, de a fi un jucător de echipă responsabil în cadrul coaliţiei guvernamentale şi de a aduce beneficii reale pentru români. Vom continua să lucrăm cu determinare şi pasiune pentru a consolida democraţia, pentru a promova justiţia socială şi pentru a construi un viitor mai bun pentru toţi.

Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi vă invităm să fiţi alături de noi după rotativă, în acest parcurs comun către o Românie mai puternică şi mai unită!

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri concludente pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi crearea de noi locuri de muncă"

Partidul Naţional Liberal şi Guvernul Ciucă susţin convingător dezvoltarea antreprenoriatului autohton, prin adoptarea măsurilor adecvate în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru crearea de noi locuri de muncă.

În acest sens, vor fi înfiinţate peste 1.400 de noi întreprinderi sociale, prin intermediul fondurilor europene, care vor determina constituirea unui număr estimativ de peste 3.000 de noi locuri de muncă, nu doar în zonele urbane, ci şi în cele rurale.

În scopul realizării acestui deziderat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat în consultare publică ghidurile solicitantului, pentru apelurile de proiecte destinate economiei sociale, finanţate prin Programul Educaţiei şi Ocupare şi prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, cu un buget total de peste 214 milioane euro.

Astfel, apelul de proiecte "Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul urban" vizează îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi măsuri de activare destinate tuturor românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii, şomerii de lungă durată, grupurile defavorizate de pe piaţa muncii, precum şi persoanele inactive, prin sprijinirea a 720 întreprinderi sociale şi crearea unui număr de 3.064 noi locuri de muncă.

Programul urmăreşte, de asemenea, majorarea exponenţială a investiţiilor în dezvoltarea antreprenoriatului social, în special în domeniile care produc valoare adăugată ridicată. Acest proiect are în vedere iniţierea unor scheme de sprijin şi garanţii pentru cei care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale. Totodată, investiţiile ţintesc stimularea economiei sociale şi antreprenoriatului social, astfel încât să se creeze locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, şi nu numai.

Beneficiarii eligibili sunt entităţi ale economiei sociale, reţele, uniuni, federaţii din sectorul economiei sociale, furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizaţii patronale, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, ONG-uri.

Obiectivele nou înfiinţatelor companii sunt rezolvarea problemelor sociale, precum reducerea sărăciei, îmbunătăţirea accesului la educaţie sau îngrijire medicală, proiectele aferente acestor investiţii urmând a fi lansate luna viitoare.

Salut lansarea finanţărilor special destinate realizării de noi întreprinderi sociale, cu încrederea atingerii ţelurilor propuse, respectiv redimensionarea palierului economico-social naţional şi, implicit, creşterea calităţii vieţii în comunităţile unde vor fi înfiinţate.

Consider că economia socială reprezintă, fără îndoială, viitorul României, dezvoltarea antreprenoriatului social fiind baza de plecare în vederea elaborării unor afaceri viabile, precum şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

Nu în ultimul rând, iniţiativa este salutară deoarece oferă posibilitatea românilor aflaţi în risc de vulnerabilitate şi în situaţii defavorizate de a se integra pe piaţa muncii şi a se îndepărta astfel de zona sărăciei.

Am deplină încredere că astfel de programe, privind crearea de noi afaceri şi locuri de muncă, vor conduce la creşterea economică durabilă a României, precum şi la instituirea unui trai decent al oamenilor.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"10 mai, zi de sărbătoare naţională"

Ziua de 10 mai are mai multe semnificaţii istorice: este Ziua regalităţii, ziua în care Carol I începea, în 1866, o domnie de 48 ani, cea mai lungă din istorie. Este Ziua Independenţei, fiindcă, tot pe 10 mai, în 1877, România îşi anunţa independenţa în faţa Imperiului Otoman, iar pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea principelui Carol I ca Rege al României, aşadar o altă semnificaţie istorică, încoronarea primului rege al României.

La 34 de ani după căderea comunismului, care a încercat să denatureze adevărul istoric cu privire la importanţa acestei zile, trebuie să recunoaştem importanţa acestei zile, fără de care Marea Unire şi Ziua naţională de 1 Decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă.

Se împlinesc 146 de ani de la momentul în care Mihail Kogălniceanu rostea pentru prima dată în plenul Parlamentului Declaraţia de Independenţă a României.

Aşadar, încurajez toţi românii să celebreze în această zi România şi pe toţi cei care au contribuit la formarea statului român european de astăzi şi să îi redăm zilei de 10 mai importanţa cuvenită.

La mulţi ani, România!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Utopii neomarxiste"

"Oraşul de 15 minute" este, la bază, un concept urban pe care columbianul Carlos Moreno, în prezent profesor în Franţa, a început să îl dezvolte în 2010 şi presupune că drumurile noastre de zi cu zi, cum ar fi cel până la şcoală, supermarket, spital, serviciu etc să dureze 15 minute de mers pe jos.

O utopie!

Drumul spre iad este întotdeauna pavat cu intenţii bune. Aşa şi această lege, care sună pompos - "Legea mobilităţii urbane durabile". Legea, concepută direct din cercurile marxist globaliste ale UE, iniţiată de către guvernul marionetă PSD - PNL - UDMR pentru a îngrădi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, a fost aprobată deja în Senat.

Proiectul de lege face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care conţine clauze negociate în secret de clasa politică, de care aflăm doar în momentul punerii lor în aplicare. Totul a pornit cu mişcarea neomarxistă, cu Ghinea, cu USR, dar e îmbrăţişat şi de coaliţia PNL-PSD-UDMR.

Aflăm mereu de clauze secrete ale PNRR. Una dintre ele este şi votarea acestei legi, condiţie pentru o tranşă de 30 de miliarde de euro.

În acest răstimp, ne-am împrumut cu 120 miliarde, deci cu mult mai mult decât putem primi prin PNRR.

Prin PNRR-ul conceput de către neomarxiştii de la USR şi agreat acum de către alianţa PSD-PNL-UDMR, ne-am asumat de fapt "dreptul" de mobilitate urbană durabilă, care ascunde proiectul oraşelor de 15 minute.

România se grăbeşte să experimenteze măsuri neomarxiste, printre care şi măsura de suprimare a dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Păstrarea numărului actual de paturi finanţate de stat, un gest de normalitate"

Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Planului naţional de paturi, pentru perioada 2023-2025, în vederea asigurării dreptului la ocrotirea sănătăţii.

Având în vedere contextul epidemiologic internaţional şi naţional, faptul că proiectele spitalelor regionale se estimează a fi finalizate după anul 2025, cât şi limitarea impactului bugetar, actul normativ prevede, începând cu data de 1 iulie 2023, diminuarea numărului actual de 119.579 de paturi la 117.284 paturi, la nivel naţional, pentru perioada 2023-2025.

Decizia Executivului, adoptată la propunerea Ministerului Sănătăţii, este motivată prin faptul că numărul total de paturi aprobat anual la nivel naţional reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile, în condiţiile prevăzute în documentele legislative în vigoare, care reglementează acordarea asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

România a avut, în ultima perioadă, un număr de paturi care depăşea media europeană. Din aceste considerente, numărul de paturi de spital, la nivel naţional, a scăzut de la 136.341, în anul 2010, la 119.579 paturi, în perioada 2017-2022, pentru a se atinge media la nivel european, nivel care se va menţine în continuare, până în data de 30 iunie 2023.

Hotărârea de Guvern reglementează, de asemenea, modalitatea detalierii anuale, pe judeţe, a numărului total de paturi aprobat la nivel naţional, demers ce se va realiza printr-un ordin al ministrului sănătăţii, cu acordul prealabil al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

De remarcat este faptul că numărul total prevăzut de paturi, aprobat la nivel naţional, nu include numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, precum şi cele din penitenciarele spital şi cele destinate îngrijirilor paliative.

Reducerea numărului de paturi din spitalele finanţate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este unul dintre dezideratele conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii. Este vorba despre o decizie imperios necesară în acest moment, convenită după consultarea ministrului Alexandru Rafila cu toţi factorii implicaţi, inclusiv cu autorităţile locale.

În niciun caz însă nu se pune problema închiderii unor unităţi spitaliceşti, reducerea numărului de paturi fiind motivată printr-o analiză fundamentată a nevoii de servicii medicale integrate, pentru fiecare spital în parte.

Această măsură va conduce, automat, la simplificarea accesului cetăţenilor la prestaţiile medicale de calitate, deoarece evoluţia medicinei nu presupune cantonarea pacienţilor în paturi de spital, ci investigarea, diagnosticarea şi primirea unor tratamente complexe pentru orice problemă de sănătate.

Din aceste considerente, pentru acest an a fost păstrat numărul de paturi finanţabile de către CNAS, la nivelul fiecărui judeţ, însă, în prezent, sunt în continuă dezvoltare o serie de tehnici şi tehnologii care permit tratamentul ambulatoriu eficient al majorităţii afecţiunilor.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Sunt semnatar al Declaraţiei de la Nairobi privind libertatea religiei sau credinţei şi membru al Parlamentului României, profund interesat de problematica drepturilor omului.

Suntem martori ai unor timpuri în care libertatea religiei sau credinţei este pusă sub semnul întrebării în ţări precum Iran, Republica Populară Chineză, Pakistan, Arabia Saudită, în care diferenţele de credinţe şi convingeri se transformă adesea în motive de discordie, în loc să fie surse de îmbogăţire a pluralismului şi diversităţii. Cred cu tărie că aceste drepturi, fundamentate în demnitatea şi egalitatea fiecărui membru al familiei umane, trebuie să fie universal recunoscute şi protejate.

Rolul nostru, ca reprezentanţi ai poporului, este acela de a veghea la respectarea acestor drepturi. Avem o responsabilitate constituţională şi morală să jucăm un rol semnificativ în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Naţiunilor Unite, să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă din cauza religiei sau credinţei sale.

Am semnat această declaraţie nu doar în nume personal, ci şi ca un angajament faţă de poporul pe care îl reprezint, de a acţiona pentru implementarea acestei declaraţii şi pentru a promova libertatea religiei sau credinţei pentru toţi, oriunde.

Recunoaştem că forme persistente de discriminare şi abuz pe motiv de religie sau credinţă îi lasă pe indivizi, familii şi întregi comunităţi marginalizate şi excluse de la realizarea potenţialului lor. Este responsabilitatea noastră, ca membri ai Parlamentului, să ne asigurăm că aceste drepturi sunt respectate şi protejate, iar fiecare cetăţean are posibilitatea de a se dezvolta şi a contribui la societate în mod egal.

Asigurarea implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, promovarea incluziunii grupurilor marginalizate, evitarea folosirii pretextelor religioase ca motive de limitare a drepturilor omului sau negare a accesului la servicii de sănătate, inclusiv reproductivă, sau la educaţie, colaborarea cu actorii societăţii civile şi sprijinirea instituţiilor naţionale în implementarea Agendei 2030 sunt doar câteva dintre acţiunile pe care ne angajăm să le realizăm.

Înainte de a fi parlamentari, suntem cetăţeni ai acestei ţări şi ai acestei lumi. Avem o responsabilitate faţă de noi înşine şi faţă de generaţiile viitoare de a construi un viitor în care libertatea religiei sau credinţei este respectată şi protejată. Avem nevoie să garantăm libertatea de conştiinţă a tuturor, să nu negăm viziunea despre lume a niciunui grup minoritar.

Este o misiune dificilă, dar esenţială pentru crearea unei societăţi juste şi echitabile. Vă invit să vă alăturaţi mie în acest demers, pentru a asigura că niciun cetăţean al României, nicio persoană din această lume nu este lăsată în urmă din cauza religiei sau credinţei sale.

Vreau să subliniez şi importanţa implicării tinerilor în acest proces. Tinerii sunt viitorul nostru şi trebuie să asigurăm că vocile lor sunt auzite şi că ei sunt implicaţi în procesele decizionale care afectează libertatea spirituală.

Pentru a realiza aceste obiective, este esenţial să avem un cadru legal solid, care să favorizeze realizarea libertăţii de conştiinţă pentru toţi. De aceea, ne angajăm să adoptăm legislaţia necesară pentru a crea, actualiza şi dezvolta un astfel de cadru.

În încheiere, doresc să reiterez angajamentul meu şi al colegilor mei de a ne asigura că dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie sau credinţă este respectat şi protejat în România şi în întreaga lume.

Această declaraţie este un pas important către acest obiectiv. Dar este doar un pas. Mai avem mult de lucru pentru a asigura că libertatea religiei sau credinţei devine o realitate pentru toţi. Să ne unim eforturile şi să ne dedicăm acestei cauze. Împreună putem construi o lume în care fiecare persoană este respectată şi valorizată pentru credinţele sale.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Ziua Europei. Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi"

Ziua Europei este un prilej important să reflectăm la valorile europene pe care le-am îmbrăţişat şi care ne ghidează în parcursul nostru istoric.

Diversitatea, toleranţa, sprijinul reciproc şi buna cooperare interstatală sunt numai câteva dintre principiile pe care statul nostru se bucură să le împărtăşească.

Europa unită s-a clădit pe valori precum egalitate, libertate, reciprocitate.

Săptămâna aceasta, pe 8 mai, am sărbătorit Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Societatea prezentului, societatea europeană are nevoie să echilibreze balanţa de şanse şi să reducă discrepanţele dintre statutul femeii şi cel al bărbatului.

Accentuez acest lucru pentru că, deşi nu este un subiect de dată recentă, inegalităţile de gen sunt încă o problemă pe agenda politică.

România a făcut deja o serie de demersuri în acest sens şi ştiu că nu ne vom opri aici.

În Uniunea Europeană au existat şi există în derulare strategii pe termen mediu şi lung şi un spectru larg de politici, prin care statele membre s-au angajat să garanteze şi să sprijine o reprezentare egală a femeilor şi bărbaţilor în funcţii de conducere, în politică şi în administraţie. Eforturile de combatere a discriminării au dat roade în timp, iar, în prezent, Europa este pentru femei una dintre cele mai sigure şi echitabile regiuni din lume.

Egalitatea de gen, ca valoare fundamentală a Uniunii Europene, este un punct important şi pe agenda ţarii noastre, iar politicile care promovează oportunităţile egale şi echilibrul între bărbaţi şi femei pe piaţa muncii au început să producă efecte.

Femeile din România s-au afirmat, de-a lungul anilor, în funcţii de conducere esenţiale, în instituţii publice, ministere şi companii private. Şi au făcut-o cu succes, construindu-şi cariere spectaculoase, cărămidă cu cărămidă, cu multe sacrificii şi efort, mai ales în încercarea de a obţine un echilibru între viaţa profesională şi cea personală.

Avem statistici recente care au plasat femeile din România pe primul loc în Uniunea Europeană la funcţii de conducere, în industrii dominate de femei, şi astfel am înţeles că, oricât de anevoios este, drumul către egalitatea de şanse nu este unul imposibil.

Avem aceleaşi statistici care ne arată că suntem printre ţările fruntaşe în privinţa procentului de femei în rândul IT-iştilor (meserie considerată pentru bărbaţi până nu demult) şi tot astfel am înţeles că acest drum are o singură direcţie: tot înainte, tot mai sus, către valorificarea maximă a potenţialului femeilor.

Astăzi, de Ziua Europei, să nu uităm că egalitatea de gen este puternic integrată în politicile UE, că aceasta a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani şi că România are obligaţia să meargă pe acelaşi traseu.

Am să închei cu un citat al lui Nelson Mandela "Totul e imposibil de făcut până când se face".

La mulţi ani, Europa!

Domnul Dumitru Rujan:

"Reforma fiscală este necesară, dar nu trebuie făcută oricum!"

Partidul Naţional Liberal nu este numai cel mai puternic susţinător al cotei unice de impozitare, ci este partidul care, în anul 2005, a avut curajul să implementeze acest sistem fiscal. Cota unică de impozitare este cea care ne-a adus cele mai mari rate de creştere economică din Uniunea Europeană şi cel mai rapid ritm de recuperare a decalajelor faţă de statele dezvoltate. Cu toate că există un acord unanim asupra beneficiilor acestui sistem fiscal, observăm că unii politicieni lansează în spaţiul public ipoteze privind renunţarea la cota unică de impozitare, invocând, printre argumente, că nu aduce prea mulţi bani la buget, că statul nu apasă suficient pe grumazul mediului privat, că ar fi un sistem fiscal perimat şi aşa mai departe. Sunt argumente lipsite de consistenţă şi seriozitate şi nu demonstrează decât dorinţa de a obţine mai multe resurse la buget, deşi mediul economic românesc este încă slăbit după crizele care s-au suprapus în ultimii ani.

Dacă nu învăţăm din lecţiile istoriei, putem să repetăm unele greşeli. România a mai avut un sistem progresiv de impozitare şi nu ne-a adus nimic bun, până când PNL nu l-a abandonat în anul 2005. Atunci, de ce să revenim la ceva care nu a funcţionat? Dacă se doreşte într-adevăr o reformă fiscală, atunci consider că aceasta ar trebui demarată de la o analiză aprofundată a impozitelor şi contribuţiilor, precum şi a excepţiilor numeroase de la regulă. Celor care sunt nemulţumiţi de veniturile bugetare de anul acesta le-aş recomanda să numere sute de excepţii de la regula generală care şi-au făcut locul în actualul Cod fiscal. Unii plătesc impozit, alţii nu, unii plătesc contribuţii, alţii sunt exceptaţi, unii plătesc TVA şi accize, alţii nu. La un simplu calcul, cei care plătesc impozite sunt mult mai puţini decât cei care sunt exceptaţi. Acest lucru este confirmat şi de Comisia Europeană care, atât prin PNRR, cât şi prin comunicările cu Ministerul finanţelor, ne recomandă să avem o politică fiscală fără discriminări şi reguli aplicabile tuturor, nu doar unora.

De asemenea, o reformă fiscală reală şi utilă ar trebui să conducă la o mai bună finanţare a administraţiilor publice locale, în special la nivelul comunelor şi oraşelor mici din judeţele mai puţin dezvoltate. Cum să se dezvolte Orşova sau Reşiţa, când bugetul local nu este nici pe jumătate ca al unor comune din judeţul Ilfov? Cum să ai o infrastructură judeţeană de transporturi şi sănătate modernă la Caraş-Severin, când judeţul are printre cele mai mici disponibilităţi financiare, iar judeţele bogate devin şi mai bogate, iar cele sărace continuă să se depopuleze.

Da! Reformă fiscală dorim cu toţii, dar ea trebuie să fie stimulativă pentru cei care muncesc şi contribuie onest, să conducă la diminuare, şi nu la amplificarea poverii fiscale pe muncă, să fie stimulativă pentru antreprenorii şi fermierii români şi să asigure resurse pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

Inventarea de impozite peste noapte, oricum s-ar numi ele, sau acordarea de scutiri de impozite în preajma alegerilor sunt acţiuni care nu aduc beneficii niciunui român.

Domnul Ervin Molnar:

"Legislaţia românească este suficient de strictă pentru ca o tragedie asemenea celei din Serbia să fie puţin probabilă"

Tragediile ce au lovit Serbia au produs un val de consternare şi furie în toată lumea. Copii, care acum făceau primii paşi spre adolescenţă şi viaţa adultă, au fost luaţi de lângă părinţii şi prietenii lor de către nişte minţi tulburate. Este normal ca, în acest context, tot mai multă lume să îşi pună întrebarea dacă şi în România poate avea loc o astfel de tragedie. Răspunsul nu poate fi unul simplu. Românii însă trebuie să ştie că ţara noastră are una dintre cele mai stricte legislaţii privind regimul armelor şi muniţiilor, circulaţia armamentului nefiind lăsată la voia întâmplării.

Comercializarea, deţinerea ori confecţionarea neautorizată a armelor sau a unor piese componente ale acestora constituie infracţiuni, potrivit articolelor 342-347 din Codul penal. Autorităţile române au informaţii despre toţi deţinătorii autorizaţi de arme letale din ţară. Aceste informaţii sunt deţinute de Registrul Naţional al Armelor, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei. RNA gestionează toate cărţile de identitate ale armelor letale şi neletale, precum şi evidenţa deţinătorilor acestora, persoane fizice sau juridice, române sau străine (dar cu activitate în România).

Astfel sunt acoperite toate situaţiile, indiferent dacă este vorba despre un deţinător privat cu permis de port-armă sau o instituţie publică ai cărei angajaţi utilizează armament în cadrul atribuţiilor de serviciu.

Oamenii legii fac des controale la deţinătorii de arme pentru a verifica dacă armele, muniţia ori piese componente ale acestora sunt păstrate conform prevederile legale. Instituţiile publice au un regim foarte strict de păstrare şi de utilizare a armamentului. Trebuie să reţinem că un permis de port-armă are o valabilitate de 5 ani, iar prelungirea lui nu se face automat, ci în baza unei examinări şi a respectării tuturor condiţiilor de la acordare.

Deci, din punct de vedere al reglementărilor în vigoare, statul român a luat toate măsurile care puteau fi luate. Cu toate acestea, condiţia omului este adesea patronată de impredictibil. Din păcate, oricâte legi, reguli, norme ar genera parlamentele şi guvernele, nimeni nu poate controla acţiunea umană până într-acolo încât să prevină orice acte criminale pe care indivizi nereabilitabili le pot înfăptui.

Doresc să transmit sincere condoleanţe familiilor celor ucişi în acele atacuri monstruoase din Serbia. Tragedia este una mare, iar şocul resimţit de naţiunea sârbă va fi unul de lungă durată.

Statul român va continua să monitorizeze atent aspectele ce ţin de regimul armelor şi munţilor, în speranţa că nu va trebui niciodată să trecem prin momentele dificile prin care trec vecinii noştri.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"9 mai - Ziua Europei"

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă (...) Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera, în primul rând, o solidaritate de fapt.", sunt cuvintele din preambulul declaraţiei ministrului francez de externe, Robert Schuman, de la 9 mai 1950, mai actuale decât oricând, astăzi, când pacea şi civilizaţia europeană au căzut victime agresiunii ruseşti.

Pentru noi, românii, Ziua Europei este una deosebit de specială. Ca naţiune ce mereu am aspirat să fim parte a marii familii europene, după 45 de ani de teroare comunistă, şi cu foarte multe eforturi, România şi-a câştigat dreptul de a fi parte în marea construcţie care a pus Europa pe picioare după cel mai distrugător război din istorie, iar astăzi stă drept garant pentru dezvoltare, modernizare, prosperitate şi şansa la un viitor pentru toţi cetăţenii europeni.

Provocările pe care le înfruntăm astăzi, noi, statele membre ale Uniunii Europene, sunt multiple şi se desfăşoară pe mai multe paliere.

Chiar dacă, uneori, aceste provocări vin chiar din interiorul comunităţii noastre, cum ar fi comportamentul Austriei şi Olandei faţă de România în dosarul Schengen, indiferent de originea pericolului, fie el extern sau intern, Uniunea Europeană trebuie să stea cât mai unită dacă vrea să îşi atingă obiectivele ambiţioase sau să avanseze procesul de integrare a statelor membre în cadrul structurii comunitare.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a fost şi este unul dintre cele mai dificile examene pe care rezilienţa şi coeziunea europeană l-au avut de dat în ultimele decenii. Sacrificiul făcut de soldaţii şi civilii ucraineni nu este unul pe care doar datoria faţă de ţara lor îl solicită.

Trebuie să fim conştienţi că în tranşeele din estul Ucrainei se dă o bătălie pentru Europa, o bătălie între libertate şi teroare, între democraţie şi despotism. De aceea, România va rămâne consecventă cu poziţia sa de a susţine aspiraţiile vecinilor noştri la un parcurs european, pentru că doar în Europa, împreună, putem realiza ceea ce separaţi ne-ar fi imposibil.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani tuturor celor care sunt sau se simt cetăţeni europeni!

Doamna Mirela Furtună:

"Reprezentarea echitabilă a femeilor în politică"

Deşi este obligatoriu, conform legii electorale, ca listele de candidaţi să cuprindă cel puţin o femeie, de multe ori, această obligaţie nu este respectată. Or, atunci când este respectată, candidaţii femei sunt trecuţi pe poziţii neeligibile.

Deşi în România ponderea femeilor este mai mare decât a bărbaţilor în societate, în politică numărul acestora este foarte redus.

De aceea, salut iniţiativa domnului preşedinte Marcel Ciolacu, de a promova un set de amendamente la actele normative în materie electorală, prin care se stabileşte ca un număr de minim 30% dintre candidaţi să fie femei.

M-am alăturat şi eu demersului şi am semnat, astăzi, de Ziua Europei, alături de toate colegele deputat şi senator din PSD, amendamentele prin care devine obligatoriu ca, la toate tipurile de alegeri politice din România, minimum 30% dintre candidaţi să fie femei!

Amendamentele completează prevederile proiectului de lege privind instituirea unei cote de reprezentare de minimum 30% la alegerile locale şi în conducerea corporativă a întreprinderilor publice.

Îmi exprim convingerea că iniţiativa se va bucura de sprijinul colegelor şi colegilor din toate grupurile parlamentare.

Adoptarea acestor modificări ar duce la o reprezentare mai echitabilă a femeilor în politică!

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Măsuri necesare pentru protecţia elevilor şi cadrelor didactice, în şcoli"

În săptămâna care s-a încheiat, s-au petrecut, e adevărat, în Serbia, evenimente care trebuie să ne dea mult de gândit. Două atacuri armate, produse de elevi, în şcoli, în care au fost folosite arme care le aparţineau părinţilor atacatorilor.

Violenţa a devenit molipsitoare şi extrem de periculoasă!

Astfel de gesturi extreme, efect al labilităţii psihice, al frustrărilor, al lipsei de educaţie şi supraveghere ale atentatorilor, mediatizate pe canalele clasice, dar şi fără nicio oprelişte pe reţelele de socializare, îi transformă pe aceştia în idoli, în modele de urmat pentru cei asemenea lor.

Este greu să îi explici unui adolescent, nemulţumit de sine, că nu violenţa este calea pentru a ieşi din anonimat. Dar nu imposibil!

Dacă nu facem urgent ceea ce trebuie, "România Educată", cea pe care ne-o dorim cu toţii, va rămâne un simplu titlu de proiect, care nu foloseşte nimănui.

E adevărat, în România - slavă Domnului! - nu s-au folosit arme de foc în şcoli. Dar, la Bucureşti, într-un colegiu prestigios, un elev şi-a atacat profesoara de japoneză cu un cuţit.

În colegiul meu, într-un sat cu oameni modeşti, copiii s-au rezumat la a-şi umili profesoara de engleză prin gesturi şi cuvinte obscene...

Ca să nu mai vorbim şi despre traficul de droguri, în care, mai nou, elevii înşişi au devenit distribuitori şi că, în secolul al XXI-lea, îţi trimiţi copilul la şcoală, mănâncă un jeleu, se îneacă şi nimeni nu ştie să îi dea primul ajutor!

Oare ce, în ce şcoală şi cât de repede va mai urma?

Sunt semnale extrem de clare că lucrurile nu merg bine deloc.

Nu era de ajuns că avem îngrijorător de mulţi analfabeţi funcţionali, că ne confruntăm cu o criză reală a numărului şi nivelului profesional al cadrelor didactice, că medicina şcolară e doar o poveste ori că încă mai sunt atât de multe şcoli şi grădiniţe cu toaleta în curte, acum trebuie să ne temem, la propriu, şi de faptul că violenţa în şcoli a ajuns o modă!

Sunt 100% pentru apărarea drepturilor copiilor!

Dar este de datoria noastră, ca legiuitori, şi să (re)instaurăm autoritatea adulţilor care se ocupă de educaţia lor!

Şi a instituţiilor!

Am auzit opinii conform cărora, a controla ghiozdanul unui copil înainte de a intra în colectivitate, ar fi o încălcare a vieţii private şi intimităţii acestuia...

Serios?

Dar dacă în acel ghiozdan s-ar afla nişte etnobotanice, care v-ar trimite propriul copil direct la UPU?!

Sau un cuţit, care v-ar putea răni propriul copil?

Ştim, oare, exact, câţi dintre deţinătorii de arme sunt părinţi?

Şi în ce şcoli învaţă copiii acestora?

Şi dacă aceştia îşi păstrează armele în siguranţă?

Inventariază, controlează cineva?

Nu este de glumă!

Am încredere că, în cel mai scurt timp, guvernul va aşeza problema siguranţei elevilor şi profesorilor în şcoli pe agenda priorităţilor şi că noi îl vom susţine, legislativ, pentru ca măsurile pe care le va propune să devină obligatorii.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România de dincolo de graniţe aşteaptă să se întoarcă acasă!"

Diaspora reprezintă un atu pentru statul român. Românii din diaspora pot şi trebuie să fie încurajaţi să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării noastre.

Cei care fac parte din diaspora dau comunităţii noastre de peste graniţă o putere foarte mare, iar vocea lor influenţează viaţa rudelor, prietenilor lor din ţară.

Cetăţenii români care au părăsit ţara se vor întoarce acasă doar dacă li se vor oferi perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos.

Pentru aceşti oameni trebuie să creăm oportunităţi, ca ei să revină acasă. Întoarcerea românilor acasă este o decizie personală, care depinde de mulţi alţi factori (piaţa muncii, sănătate, justiţie, educaţie, infrastructură etc.). Dar, odată decizia luată, drumul trebuie să fie uşor, procedurile clare şi rapide.

România se schimbă, iar cetăţenii din diaspora pot contribui la accelerarea acestei schimbări a ţării noastre.

Da, România încă nu e aşa cum ne-o dorim, dar muncim zi de zi ca să o facem mai bună, iar fiecare cetăţean al ţării noastre poate contribui la schimbarea în bine a statului român.

Putem face asta începând prin a construi o relaţie corectă şi echitabilă cu şi pentru cetăţenii români din străinătate.

Sunt multe de făcut pentru cetăţenii României aflaţi în afara ţării. Aceştia sunt parte a unei Românii în care fiecare cetăţean este la fel de important şi trebuie să beneficieze de aceeaşi atenţie şi sprijin din partea statului său.

România a învăţat, în ultimii ani, ce înseamnă o diasporă puternică şi cum trebuie să gestioneze legătura cu aceşti cetăţeni.

Este important pentru o ţară ca cetăţenii săi să fie mai uniţi între ei, iar actuala guvernare a înţeles importanţa menţinerii legăturii cu cetăţenii noştri din diaspora.

Cei ce fac parte din comunităţile de români reprezintă primii ambasadori ai României în statele în care au ales să locuiască.

Ne dorim să aducem diaspora alături de ţară, pentru a fi ancora de stabilitate, securitate şi, totodată, baza pentru accelerarea dezvoltării economice.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Suntem cu toţii fraţi!"

Întreaga lume sărbătoreşte în fiecare an, la data de 8 mai, Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii. Ziua a fost stabilită în anul 1859 de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, iar data a fost aleasă în cinstea elveţianului Henry Dunant, părintele acestei mişcări umanitare.

Crucea Roşie a luat fiinţă după una dintre cele mai sângeroase bătălii, Bătălia de la Solferino. În urma confruntării, numărul morţilor şi al răniţilor de pe câmpul de luptă a fost de peste 40.000. Henry Dunant, mişcat de atâta suferinţă, a adunat oameni din satul învecinat şi împreună cu ei, timp de trei zile, a îngrijit răniţii. Vorbele lui - "Siamo tutti fratelli" (Suntem cu toţii fraţi) - au deschis inimile voluntarilor, italieni, francezi şi austrieci, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi.

Întors în Elveţia, Henry Dunant a scris şi a publicat cartea "O amintire de la Solferino". Cartea propunea două idei care s-au dovedit de o importanţă crucială: înfiinţarea, în fiecare ţară, a unei societăţi de ajutorare a răniţilor pe timp de război, alcătuită din voluntari, şi promovarea unui acord internaţional care să protejeze soldaţii răniţi pe câmpul de luptă şi pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru.

Urmare a acestei cărţi, un an mai târziu, doisprezece şefi de stat au semnat prima Convenţie de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată şi emblema unei cruci roşii pe fundal alb, inversul steagului Elveţiei - cruce albă pe fond roşu, cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.

În anul 1901, Henry Dunant a devenit cel dintâi laureat al premiului Nobel pentru Pace.

Ca urmare a importanţei pe care o are într-o lume ca a noastră, măcinată de conflicte, misiunea sa umanitară continuă şi în prezent.

Activitatea Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii se ghidează după şapte principii fundamentale: umanitate, imparţialitate, neutralitate, independenţă, voluntariat, unitate şi universalitate.

Având în vedere validitatea acestor principii, mi-aş dori ca şi noi, parlamentarii, să le putem aplica în viaţa noastră politică, pentru a ne putea spune unii altora din toată inima: suntem fraţi!

Numai astfel vom fi cu adevărat împliniţi, iar rezultatele muncii noastre sunt sigură că vor fi mult mai însemnate şi mai apreciate la nivelul întregii societăţi. De aceea, cred că "lupta" politică nu trebuie să fie decât o luptă a ideilor, iar acestea trebuie să fie îndreptate întotdeauna spre binele şi bunăstarea poporului român, ai cărui reprezentanţi suntem.

Fie ca, prin acţiunile noastre, să prevenim şi să alinăm suferinţele sub toate formele, să protejăm sănătatea şi viaţa, să promovăm respectul faţă de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naţionalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenenţă socială sau politică.

Să nu uităm că avem acelaşi Creator şi, prin urmare, suntem fraţi!

Doamna Elena Hărătău:

"Românii sunt cetăţeni europeni de prim rang"

Am aniversat ieri, pentru a 17-a oară, Ziua Europei, după înălţătorul moment al aderării României în marea familie a ţărilor membre ale Uniunii Europene.

9 mai este o zi de referinţă pentru naţiunea română, care corespunde altor două momente remarcabile ale istoriei noastre bimilenare, fiind ziua unei triple sărbători: Ziua Europei, marcată anual începând din 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană; proclamarea independenţei de stat a României (1877) şi victoria coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial (1945).

Avem astfel trei evenimente reprezentative din istoria României, iar prezentul ne găseşte pe făgaşul european ireversibil, unde ne este şi ne-a fost dintotdeauna locul.

Uniunea Europeană s-a consolidat pe principiile unităţii, diversităţii, culturii, solidarităţii, dialogului şi civilizaţiei. Ziua Europei, cunoscută şi ca Ziua Uniunii Europene sau Ziua Schuman, marchează declaraţia istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care a iniţiat un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru a fi eliminate pentru totdeauna rivalităţile istorice dintre cele două ţări.

România sărbătoreşte în acest an Ziua Europei cu demnitate, deoarece, mai ales în ultimii ani, am demonstrat că ne ridicăm la nivelul celorlalte ţări membre, prin toate acţiunile politice, diplomatice şi de securitate regională. Eforturile Guvernului PNL de a asigura o frontieră estică sigură a Uniunii Europene şi a NATO, în contextul războiului derulat de Rusia în Ucraina, au fost concludente, concrete şi au atras aprecierile conducătorilor europeni.

Sunt încrezătoare că, în perioada următoare, progresele ţării noastre pe calea europeană vor fi dinamizate, astfel încât să ne putem valorifica la maximum potenţialul uman şi tradiţiile cultural-istorice de care dispunem, pentru a deveni cu adevărat o naţiune de prim rang în Europa.

Celebrarea Zilei Europei este un moment de unitate şi solidaritate pentru toţi românii, dar şi de apreciere pentru generaţiile care au făcut posibil ca România europeană să se bucure de toate privilegiile din prezent: democraţie, libertate, dreptul la liberă circulaţie şi la expresie.

Îndemn toţi românii să fie toleranţi şi solidari în tot ceea ce fac, pentru că, în paralel cu măsurile Guvernului liberal pentru o viaţă mai bună, fiecare dintre noi trebuie să demonstreze că suntem cu adevărat cetăţeni europeni.

La mulţi ani, Europa unită!

La mulţi ani, România!

Domnul Lilian Scripnic:

Nedreptăţile, interesele personale, incompetenţa, mojiciile, vânzarea de neam şi nepăsarea unei clase politice care conduce România de 33 de ani, au făcut, sâmbătă, 6 mai 2023, ca peste 15.000 de oameni adunaţi din toate colţurile ţării să participe la o adunare populară prin care să-şi manifeste dezacordul total faţă de legile care sunt în acest moment în circuitul legislativ al Parlamentului.

Vorbesc despre:

• Legea "Barnevernet" - PL-x 145;
• Legea privind guvernanţa corporativă - PL-x 143;
• Legea executărilor silite dispuse din străinătate cu semnătură electronică - PL-x 144;
• Legea "Oraşelor de 15 minute" - PL-x 47/2023, care este o invenţie a fostei securităţi şi care, iată, este reînviată de nomenclatura neomarxistă şi neocomunistă aflată în vârful unicului partid PSD-PNL-UDMR, susţinuţi de USR.

Durerile unor oameni, care, în alt context, nu pot fi cunoscute de politicienii care trăiesc în bulele lor de privilegii bugetare, au putut fi auzite în cadrul acestui exerciţiu de democraţie autentică.

Românii nu sunt de acord cu modul în care li se vinde viitorul, li se amanetează familia şi li se îngrădesc libertăţile de către nişte personaje care primesc aceste directive în plic şi care nu au discernământul necesar, demnitatea sau curajul să respingă propunerile antinaţionale care aservesc complet România intereselor străine.

Protestul iniţiat de Partidul AUR dezvăluie şi modul în care politicienii şi-au aservit o bună parte din media naţională. O adunare populară care mărşăluieşte în mijlocul capitalei, strigând şi revendicând libertatea şi siguranţa naţională, a trecut efectiv neobservată de trusturi de presă care domină sectorul media al României. Doar câteva televiziuni au relatat evenimentul important care a avut loc în data de 6 mai 2023.

Sistemul dictatorial prin care se încearcă a se menţine păstrarea la putere a unei clase politice corupte îşi va găsi sfârşitul în propriile capcane pe care le întinde românilor.

Manipularea presei, îngrădirea libertăţilor, stricarea legilor educaţiei, atingerea familiilor, vânzarea ultimelor resurse vor face ca furia populară să amendeze grav acest plan demonic de dezumanizare la care şi PNL-PSD-UDMR-USR au achiesat.

Nu uitaţi, românii au în gena naţională lupta pentru libertate, aşa cum ne spune chiar şi un vers al imnului naţional - "Viaţă-n libertate ori moarte strigă toţi!"

Sus, naţiunea română!

Hristos pentru România!

Domnul Ioan Mang:

"Susţinerea familiilor, în creşterea copiilor"

Ţara noastră se confruntă cu o criză demografică majoră care se acutizează în fiecare an.

Această criză se manifestă pe mai multe paliere.

În primul rând, rata de reproducere este sub nivelul de înlocuire a populaţiei, ceea ce înseamnă că numărul de copii născuţi nu este suficient pentru a înlocui numărul persoanelor care decedează. Fenomenul este cauzat de o serie de factori, inclusiv dorinţa de a avea mai puţini copii, din cauza costurilor mari de creştere a acestora, preferinţe culturale pentru familii mai mici, dificultăţile de a îmbina cariera cu responsabilităţile de părinte etc.

Îmbătrânirea populaţiei care rezultă din scăderea numărului de naşteri şi din creşterea speranţei de viaţă este o altă problemă majoră pentru România. Numărul persoanelor în vârstă este în creştere, în timp ce numărul tinerilor scade. Acest lucru poate crea dificultăţi pentru sistemul de sănătate şi de protecţie socială, precum şi pentru sistemul de pensii.

De asemenea, apare tendinţa de limitare a flexibilităţii bugetare, în condiţiile în care bugetul de stat are mai puţine venituri şi creşterea economică tinde să sufere de pe urma unei încetiniri agravate de noile condiţii demografice.

În Europa, populaţia multor ţări a reuşit să crească, de cele mai multe ori doar ca urmare a efectelor directe şi indirecte ale migraţiei. Europa suferă, însă, de pe urma unei asimetrii - multe dintre ţările din Est, inclusiv România, şi din Sud, au suferit de pe urma unui brain-drain şi chiar a depopulării regionale prin migraţia spre vestul şi nordul continentului. Simultan, imigraţia din afara Europei este departe de a fi un succes, existând probleme majore de integrare economică sau socială care pot persista pe mai multe generaţii.

Pe scurt, criza demografică are implicaţii serioase pentru viitorul economiei şi al societăţii româneşti. Scăderea numărului de persoane active riscă să contribuie la o scădere pe termen lung a productivităţii şi a creşterii economice, în timp ce îmbătrânirea populaţiei poate creşte presiunea asupra sistemelor sociale şi stabilităţii fiscal-bugetare. Din păcate, în ultimii ani, departe de a se ameliora, criza demografică din România şi din Europa este pe cale să se înrăutăţească.

În acest sens, aş dori să salut activitatea Ministerului Familiei care este pe ultima sută de metri în redactarea Pachetului legislativ pentru creşterea natalităţii. Este un program sută la sută social-democrat, fiind realizat prin colaborarea a trei miniştri ai PSD, al familiei, al finanţelor şi al muncii. Programul vine în întâmpinarea familiilor de tineri care, din motive materiale, amână decizia de a avea un copil, oferind un sprijin important pentru creşterea copiilor. De asemenea, oferă sprijin pentru femeile gravide, în vederea prevenirii afecţiunilor ce pot apărea în cursul sarcinii.

Printre aceste măsuri trebuie amintite reducerea TVA la 5% pentru produsele esenţiale destinate copiilor - lapte praf, mâncare, îmbrăcăminte, produse de igienă pentru bebeluşi, scaune auto pentru copii, etc. - şi două programe importante:

- Programul "Un copil, un zâmbet pentru viitor", prin care se asigură un sprijin de până la 1.500 de lei pentru tratamentul stomatologic al copiilor;

- Programul "Sprijin pentru educaţia timpurie", prin care statul va finanţa cu 1.500 de lei/lună serviciile educaţionale în grădiniţe, creşe, after-school, în cazul familiilor cu un venit maxim de 8.000 de lei/lună.

Sprijinirea gravidelor pe timpul sarcinii beneficiază de o atenţie sporită. PSD propune voucher-ul "Materna" în valoare de 2.500 de lei pentru consultaţiile şi analizele necesare în timpul sarcinii şi care nu sunt decontate în sistemul public de asigurări de sănătate.

Alte măsuri la care se lucrează vizează cardul familiilor numeroase şi cardurile pentru tineri care vor oferi reduceri în magazine, librării etc; reducerea dobânzilor la creditele imobiliare pentru familiile numeroase; protecţia mamelor care se întorc în câmpul muncii, prin garantarea locului de muncă cel puţin un an; un program de muncă flexibil pentru părinţii cu copii cu vârsta de până la 3 ani; şi sprijin financiar pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Desigur, chiar dacă sunt binevenite, aceste măsuri nu vor fi de ajuns. Ele vor trebui completate şi cu alte iniţiative şi proiecte pe termen mediu şi lung. Mai mult decât atât, cred că viitorul guvern condus de PSD trebuie să pună în fruntea listei sale de priorităţi rezolvarea acestei crize demografice.

Următorul proiect de ţară ar putea fi chiar acesta - găsirea celor mai bune soluţii pentru a rezolva problema demografică în următorii 25 de ani. Este nevoie de o astfel de abordare strategică, pentru a redresa situaţia şi pentru a ieşi din ceea ce specialiştii numesc "iarna demografică".

Domnul Marian Cruşoveanu:

"10 mai 1877 - Ziua Independenţei României"

"Aşadar, trebuie să dovedim că, dacă voim să fim naţiune liberă şi independentă, nu este pentru ca să neliniştim pe vecinii noştri, nu este pentru ca să fim un popor de îngrijiri pentru dânşii; din contră, şi încă mai mult decât până acum, să arătăm că suntem o naţiune hotărâtă să ne ocupăm de noi, să ne ocupăm de naţiunea noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bunei stări morale şi materiale, iar nicidecum ca să îngrijim, ca să neliniştim pe cineva". Acesta este un fragment din discursul lui Mihail Kogălniceanu, din cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor din 9 mai 1877, când afirmă răspicat că România este un stat independent.

Cuvintele marelui om politic liberal şi om de stat, Mihail Kogălniceanu, pe care le-am invocat, reprezintă pilonii pe care România se sprijină în acţiunile ei interne şi externe, înscrise astăzi în Constituţia noastră. Libertatea, independenţa, democraţia, unitatea şi coeziunea naţiunii au fost dezideratele care au dirijat acţiunea politică, militară, economică, culturală şi administrativă a celor pe care astăzi îi considerăm părinţii statului şi ai naţiunii române. 10 mai 1877, ziua în care Regele Carol I proclamă independenţa noastră, a reprezentant un moment firesc în succesiunea evenimentelor ce au debutat la 1848 şi s-au continuat cu 1859 şi 1866.

Pentru noi, locuitorii Dobrogei, Războiul de Independenţă, 10 mai şi pacea care a urmat la Berlin în 1878 reprezintă evenimentele decisive ce au determinat alipirea Dobrogei la Vechiul Regat, semnificaţia zilei de 10 mai fiind cu atât mai profundă.

Mai mult, succesiunea celor două date simbol, 9 mai - Ziua Europei şi 10 mai - Ziua Independenţei României, dar şi sincretismul semnificaţiilor lor constituie dezideratul şi interesul nostru naţional, şi anume, unitatea statelor din interiorul Uniunii Europene şi a celor care doresc să fie parte din ea, şi dorinţa de a ne apăra independenţa şi de a o respecta pe a altora, aşa cum un principiu din dreptul internaţional, afirmat de Kogălniceanu acum un secol şi jumătate, spune: "Orice încălcare a principiului neintervenţiei şi neamestecului în treburile interne şi externe ale statelor constituie o ameninţare pentru libertatea popoarelor, pentru suveranitatea, independenţa politică, integritatea teritorială a statelor şi pentru dezvoltarea lor politică, economică, socială şi culturală şi compromite, totodată, pacea şi securitatea internaţională".

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Rotativa guvernamentală nu va genera instabilitate!"

Subiectul declanşat de apropierea momentului în care se va face schimbarea ştafetei la vârful Guvernului, între PNL şi PSD, este exploatat în cele mai bizare moduri de către opoziţie şi chiar şi de unele pietre tari din rândurile liberalilor.

Opoziţia îşi permite să lanseze o serie de manipulări şi de dezinformări pe tema rotativei chiar şi cu riscul de a speria populaţia nu doar cu o aşa-zisă instabilitate guvernamentală, ci marşând şi pe ideea fantasmagorică cum că un vid decizional intern ar putea favoriza extinderea şi în ţara noastră a conflictului ruso-ucrainean. Spre deziluzia opoziţiei, dar în beneficiul tuturor românilor, se va realiza, la sfârşitul lunii mai, această rocadă guvernamentală, conform protocolului semnat în 2021, însă strict prin negociere.

Nu vorbim despre niciun fel de filosofii grele, asezonate cu jocuri de culise, aşa cum visează opoziţia, ci strict despre scadenţa unui protocol. În ciuda tuturor acestor foarte numeroase variante de combinaţii de nume, propagate neasumat, dar la adăpostul pretinselor informaţii "pe surse", pentru diferite portofolii, cât şi a intoxicărilor care deja au ajuns să se bată cap în cap, PSD se concentrează şi se ghidează exclusiv pe prevederile înţelegerii de acum un an şi jumătate, pe care o avem cu PNL şi pe care trebuie să o respectăm atât noi, cât şi partenerii noştri, astfel încât România să devină o ţară cu premise şi mai certe ca până acum.

Fireşte că UDMR nu-i revin obligaţiile rezultate din înţelegere, pentru că reprezentanţii maghiarilor nu au semnat acel pact.

Dincolo de această convenţie bilaterală, pe mine mă bucură faptul că, în pofida opoziţiei parlamentare, dar şi a unor oponenţi de profesie, majoritatea românilor apreciază foarte mult că PSD a acceptat provocarea de a guverna alături de principalul său opozant de dreapta, la finalul lui 2021. Şi nu doar că oamenii evaluează pozitiv eforturile PSD, concretizate în beneficii şi o gamă largă de măsuri protecţioniste, venite în sprijinul tuturor categoriilor sociale, ci ne cer, în acest moment, să continuăm acest parteneriat guvernamental. Iar rotaţia premierilor chiar se va întâmpla. Tehnic, actualul premier îşi va depune mandatul, iar apoi totul va continua cu procedurile obişnuite pentru formarea unui alt guvern.

Cu acest prilej, noi, cei de la PSD, ne dorim să deschidem un nou capitol mult mai bun din viaţa tuturor românilor, prin acest gest politic major de a asigura funcţia de premier şi de a continua colaborarea cu liberalii, cel mai probabil într-o formulă mult îmbunătăţită, în baza experienţei lucrului în comun, nu doar schimbată parţial.

Dragi colegi şi dragi români, sunt convins că întreg procesul de modificare a structurii Executivului va fi o decizie rapidă, necesară pentru creşterea economiei, pentru accentuarea stabilităţii investiţiilor, pentru diminuarea, în continuare, a tuturor efectelor nocive generate de conflictul armat de la graniţa de Est a României, precum şi pentru accelerarea reformelor şi a proiectelor demarate de guvern, odată cu accederea PSD la Palatul Victoria, în 2021.

Şi atunci, dar şi acum, vă reamintesc că am făcut acest gest politic strict ca să-i protejăm pe români de consecinţele nefaste care au decurs din seria crizelor medicale, umanitare şi a recesiunii mondiale, dar şi că rezultatele pozitive ale deciziei noastre nu au întârziat să apară.

Aşadar, în ciuda a tot ceea ce se prognoza despre actuala Coaliţie PNL-PSD-UDMR, aceasta a funcţionat cu mult mai puţine scandaluri şi sincope la nivel decizional decât îşi doreau şi încă mai speră oponenţii noştri.

Cu toate acestea, este foarte posibil ca acest tip de construcţie politică să fie prima şi chiar ultima rotativă. Este dificil să-ţi asumi şi să-ţi afirmi public astfel de certitudini, având în vedere şansele minime care i s-au atribuit acestei alianţe, dar şi fondul antecedentelor înţelegeri politice similare între dreapta şi stânga, realizate după 1990, dar şi în baza curentelor de gândire atât de diferite din interiorul PNL, unele dintre acestea ajungând să frizeze chiar şi o falsă victimizare.

În rândurile liberalilor există o grupare care pretinde, fără argumente viabile, că PNL ar fi fost marginalizat, până acum, în cadrul coaliţiei. Iar de aici a rezultat şi o serie de disensiuni, în interiorul formaţiunii liberale, privind nominalizările lor în noul cabinet.

Nu acelaşi lucru se întâmplă şi în PSD! Atât eu, cât şi toţi colegii mei social democraţi ştim foarte bine că trebuie să continuăm să guvernăm din ce în ce mai performant, în folosul tuturor românilor, dar şi faptul că 2024 va fi un an cu multe provocări. Pe lângă potenţiala prelungire a războiului din Ucraina şi rundele de alegeri de anul viitor, cu siguranţă vor figura pe agendele noastre, ale românilor, şi diverse alte necunoscute, care clamează atât viteză de reacţie, cât şi cele mai bune hotărâri. Prioritare pentru PSD nu au fost şi nu vor fi niciodată ambiţiile sau doleanţele rezultate din orgoliile giganteşti ale unor "grei" din fostul PNL şi PDL, ci interesul nostru manifestat constant şi grija noastră concretizate în cele mai potrivite hotărâri destinate nevoilor tuturor categoriilor sociale.

Obiectivul nostru este, în continuare, să susţinem populaţia vulnerabilă, acordând o atenţie suplimentară segmentelor active, respectiv salariaţilor cu venituri mici şi medii, care contribuie prin muncă cel mai mult la dezvoltarea economică a ţării.

Având în vedere că şi românii ne apreciază demersurile conjugate, ţin să le mulţumesc, şi pe această cale, tuturor celor care au încredere în PSD! Împreună suntem şi mai puternici şi vom pune lucrurile în mişcare pentru toţi românii!

Domnul Nicolae Giugea:

"Doar cu ajutorul fondurilor europene şi al investiţiilor private putem reduce decalajele interne de dezvoltare!"

Statistic vorbind, România reprezintă una dintre surprizele frumoase din grupul statelor fost comuniste care au aderat la Uniunea Europeană, reuşind ca în 15 ani de la aderare, perioadă în care a traversat mai multe crize severe, să recupereze aproape jumătate din decalajele pe care le înregistram în anul 2007. Ultimele informaţii comunicate de Eurostat ne arată că România a depăşit Ungaria, Portugalia, Grecia în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe locuitor, indicator care măsoară progresul economic al unei economii şi care confirmă măsurile corecte luate în ultimii trei ani de către Guvernele conduse de Partidul Naţional Liberal. Cu toate acestea, cunoaştem cu toţii că statistica are capcanele ei. În timp ce zone precum Bucureşti-Ilfov, Cluj sau Oradea au un PIB/locuitor peste media Uniunii Europene, Oltenia şi Bucovina se menţin în fruntea clasamentului ca cele mai slab dezvoltate regiuni din spaţiul european.

Cauzele disparităţilor de dezvoltare între regiunile istorice ale ţării sunt bine cunoscute - infrastructură de transporturi precară, agricultură încă slab modernizată, fabrici şi locuri de muncă puţine şi plătite modest, un declin demografic sever determinat de migraţia tinerilor, investiţii private puţine şi o rată mică de utilizare a fondurilor europene. În ceea ce priveşte progresul lucrărilor de infrastructură de transporturi, acesta se menţine modest pe şantierul Drumului expres Craiova-Piteşti, iar Autostrada Sudului mai are de aşteptat. Investiţiile private se rezumă la Fabrica Ford şi alţi câţiva investitori străini şi cam atât. În privinţa utilizării fondurilor europene, este evident că Oltenia este încă departe de a putea spune că a folosit toate resursele pe care le putea pune în slujba modernizării regiunii.

Fără fondurile europene nerambursabile şi fără fondurile aduse de investitorii privaţi, Oltenia nu va ieşi din zona subdezvoltării, pentru că la bugetul naţional resursele pentru dezvoltare sunt puţine, iar administraţiile publice locale au bugete modeste care, în puţine cazuri, depăşesc cheltuielile curente de funcţionare. Pentru că ne apropiem de un an electoral marcat cu mai multe rânduri de alegeri, mi-aş dori ca toate competiţiile electorale din Oltenia să fie purtate pe proiecte fezabile de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene şi pe strategii corecte de atragere a unor investitori străini puternici în regiune.

Doar astfel standardul de viaţă al oltenilor poate să ajungă din urmă pe cel de la Bucureşti sau din statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Putem şi nu mai vrem, sau vrem, dar nu avem voie!»"

Ca orice activitate din domeniul agriculturii şi activităţile agricole din România, sunt sub influenţa aşa-ziselor schimbări climatice.

Pentru agricultura românească, riscurile climatice se referă mai ales la perioadele prelungite de secetă, creşterea temperaturilor ambientale şi scăderea drastică a precipitaţiilor.

Se estimează că în 2020, România a suferit pierderi a de 19,22 euro pe cap de locuitor.

Starea precară a sistemului de irigaţii a influenţat 48% din suprafaţa agricolă a ţării - 7,1 milioane de hectare, în Câmpia Română, sudul Moldovei.

Rata de funcţionare de 11% a sistemului de irigaţii naţionale pentru suprafaţa arabilă este sub performanţele din 1989 de 22% din suprafaţa agricolă şi 34% din suprafaţa arabilă şi acoperă doar 3,1 milioane de hectare, în principal în zonele sus-menţionate, care sunt puternic afectate de secetă. Anual, seceta este ascendentă în intensitate. Principalele cauze ale acestei situaţii sunt: eficienţa hidraulică scăzută, costul tot mai ridicat al energiei electrice utilizate pentru pompare, infrastructura de irigaţii este depăşită fizic, tarifele mari ale apei preluate.

Din aceste motive, trei sferturi din amenajările de irigaţii nu sunt funcţionale şi se degradează. În 3 august 2022, Guvernul a aprobat 1,5 miliarde euro, fonduri, pentru reabilitarea infrastructurii principale a sistemului naţional de irigaţii până în 2027.

Măsurile propuse de Guvern, printr-un plan prelungit, până în 2027, pentru refacerea şi dezvoltarea infrastructurii principale de irigaţii, care au avut până în prezent rezultate modeste, vizează: reabilitarea Canalului Magistral Siret-Bărăgan, modernizarea a 155 amenajări de irigaţii viabile pentru 2,6 milioane de hectare, adică 190 de staţii de pompare, 257 de staţii de repompare, 8.334 de construcţii hidrotehnice, 7.500 de kilometri de canale, 2.800 kilometri de conducte, fiind planificat în 3 etape cu defalcarea obiectivelor sus-menţionate. Au fost reluate solicitările în domeniu din PNRR, care au fost iniţial respinse de Bruxelles, pentru că nu au putut demonstra că nu afectează mediul.

Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare a scos la licitaţie un contract de 309 milioane de lei pentru reabilitarea lucrărilor de irigaţii.

Există Programul Naţional pentru Infrastructură Principală de Irigaţii, cu prevederi complexe: amenajarea de noi sisteme de irigaţii, mărirea suprafeţei irigate, desecări şi drenaje de noi terenuri, majorarea numărului de organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii etc. Acesta va completa Planul Naţional Strategic cu investiţii în structurile principale şi secundare până la nevoile fermei.

Poate cineva să explice această situaţie paradoxală?

Avem planuri, proiecte, o infrastructură care poate fi îmbunătăţită, bani, dar mai ales avem nevoie de hrană obţinută prin procese moderne, dar totul este imobil!

De ce trebuie să importăm şi să consumăm cereale infestate, interzise în multe ţări din Europa?

Afirm că sistemul de irigaţii este o altă resursă moştenită, distrusă şi irosită!

Domnul Nicu Niţă:

"Sprijin pentru tinerii fermieri"

Declaraţia mea politică face referire la Măsura DR 30 "Sprijin instalare tânăr fermier", proiect finanţat cu fonduri europene, una dintre cele mai aşteptate submăsuri din Noul Plan Naţional Strategic.

Conform art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, "tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv, până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani la momentul depunerii cererii de finanţare, care deţine competenţele şi calificările profesionale adecvate şi care se stabileşte pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef al respectivei exploataţii."

Măsura DR 30 "Sprijin instalare tânărul fermier", Planul Naţional Strategic 2023-2027, va fi deschisă în luna iunie, pentru depunerea cererilor de finanţare.

Valoarea sprijinului este de până la 70.000 euro/fermier, sută la sută nerambursabil. Plata se efectuează în două tranşe şi se va acorda după cum urmează - 75% la semnarea contractului de finanţare şi 25% după implementarea Planului de afaceri.

Scopul investiţiilor în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii, pentru prima dată, a tinerilor fermieri ca şefi/ conducători unici ai unei exploataţii agricole.

România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri, de până în 25 de ani, arată datele Eurostat.

Creşterea numărului de tineri din agricultură este stimulată de nenumăratele fonduri europene.

Partidul Social Democrat a susţinut şi susţine în continuare următoarea generaţie de agricultori români, nu doar pentru a consolida competitivitatea viitoare a agriculturii UE, ci şi pentru a asigura însăşi aprovizionarea cu alimente a României în anii următori.

Doamna Daniela Oteşanu:

Săptămâna acesta, pe data de 9 mai, am sărbătorit trei evenimente deosebite: Ziua Europei, Ziua Independenţei, Ziua Victoriei.

9 mai este o zi specială, de trei ori istorică pentru noi, românii, şi pentru România.

La 9 mai 1877, ne-am proclamat independenţa ca stat suveran. A fost încununarea strădaniilor şi jertfelor făcute pe altarul libertăţii naţionale. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, ca ministru de externe, declara în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare, suntem naţiune liberă".

La 9 mai 1945, se încheia cea mai sângeroasă conflagraţie a umanităţii, cel de-al Doilea Război Mondial, în care România a plătit un greu tribut de sânge şi suferinţă.

La 9 mai 1950, Declaraţia Schuman punea temelia construcţiei Europei unite, cel mai amplu proces politic din istoria modernă, care a adus democraţie, libertate şi prosperitate pentru sute de milioane de oameni.

Astăzi, în această zi istorică, România democrată, liberă şi suverană, membră a Uniunii Europene şi a NATO, priveşte cu încredere şi optimism în viitor, cu toate că ne aflăm într-un context dificil, cu un conflict la graniţele ţării.

Tema din acest an, declarată de Uniunea Europeană, este "Democraţia în acţiune". Iar noi, PSD, cel mai mare şi reprezentativ partid al ţării, aflat la guvernare, transmitem tuturor că avem libertatea, dar şi datoria de suflet de a ne servi ţara şi poporul ca patrioţi în Europa şi în lume.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, Europa!

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Radiografia unui stat eşuat III - «Ştii cine sunt eu?»"

În ultimele zile, opinia publică a fost martoră la telenovela tragi-comică declanşată de comportamentul de vechil călcat pe bătături, arătat de fostul boss de la DIICOT, actualmente vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, stimabilul domn, Daniel Horodniceanu. I-aş fi zis şef sau cum s-o fi numit el atunci, dar ce am văzut la TV a fost efectiv demn de comportamentul unui adevărat boss al zilelor noastre.

Rezumând factic, în timp ce opinia publică şi unii dintre jurnaliştii dezavuează comportamentul său de boier vexat de obrăznicia supuşilor, unele voci obiectează, spunându-ne argumentat că nu e chiar aşa. De ce a fost înregistrată discuţia? Cine a dat-o către presă? A fost făcută înregistrarea cu body cam? Care sunt circumstanţele opririi în trafic a magistratului? Care sunt dovezile care justifică oprirea în trafic? Aceste argumente, valide sau nu, sunt deja în spaţiul public, unde fiecare deja are o opinie mai mult sau mai puţin cristalizată.

Tot în decursul acestor ani de democraţie manifestă am mai văzut şi alte acţiuni ale Dumnezeilor cărora contactul cu legea li se pare înjositor de-a dreptul. Vă amintiţi cum un Cristian Boureanu bine alcoolizat a încercat să lovească, într-un acces de cocoşism feroce, un poliţist?

Se vede că, uneori, atmosfera rarefiată a înălţimilor, prin care îşi duc veacul zeii ce sunt mai presus de lege, prin lipsa de oxigenare a creierului, îi determină să adopte atitudini greu de explicat, precum a fost fluturarea legitimaţiei de deputat într-o şaormerie. Una peste alta, am asistat la un episod suprarealist, care, disecat din ce în ce mai fin, devine un soi de tragicomedie lugubră, în care doi poliţişti locali, desprinşi parcă dintr-un serial românesc longeviv, opresc pe motive de ochiometrie o limuzină ce pare foarte solvabilă - explicaţiile neverificabile cum că au fost depăşiţi când rulau cu 50 de kilometri/oră şi au văzut ei în oglinda retrovizoare că nu a fost efectuată semnalizarea regulamentară par desprinse dintr-o scenetă. Eroii fără de voie deschid camera video şi filmează accesul de grandomanie a unui judecător al CSM.

Din păcate, toată această comedie sinistră nu face decât să întărească ideea statului eşuat, despre care vorbesc de ceva vreme. Într-o societate normală, oprirea în trafic este o acţiune a poliţiei rutiere, bazată pe o încălcare a regulilor de circulaţie, care poate fi justificată prin înregistrări video, nu prin declaraţii subiective ce miros puternic a ciupeală.

În urma acestui incident, nu am încredere în niciuna dintre părţi. Este una dintre acele întâmplări în care ambii combatanţi, printr-un paradox aproape solomonic, ies în pierdere. Nu am încredere nici în buna credinţă a eroilor din Poliţia Locală, care, chipurile, nu îl cunoşteau pe magistrat, dar care, din întâmplare, au pornit filmarea, nici în domnul Horodniceanu, căruia acest acces de grandomanie publică îi anulează în faţa mea toată bonitatea morală. Într-o societate normală, omul aflat într-o funcţie mai înaltă nu şi-ar fi declinat-o, dacă nu călătorea în interes de serviciu şi o eventuală amendă ar fi fost contestată doar în justiţie, fără acele tirade jenante în care s-au atins neverosimile probleme semantice, de genul folosirii corecte a locuţiunii prepoziţionale "din cauza". Am avut o confirmare tristă a faptului că busola morală a slujbaşilor statului eşuat, de la cei mai de sus până la cei situaţi mai jos în lanţul trofic al subordonării nu mai indică de mult puncte cardinale reale şi corecte.

Stimaţi potentaţi ai zilei, dacă încă aveţi dubii şi vi se pare că sunteţi deasupra muritorilor de rând, repetaţi zilnic această mantră - nimeni nu e mai presus de lege!

Dacă tot nu veţi reuşi să înţelegeţi sensul acestor cuvinte simple, dar care cântăresc extrem de greu, trezirea voastră va fi abruptă şi brutală, exact aşa cum o meritaţi!

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"33 de ani de la Podul de Flori de peste Prut"

"Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul", spunea Grigore Vieru. Şi visul marelui poet s-a împlinit atunci când, pe 6 mai 1990, imediat după căderea comunismului, graniţele s-au deschis peste Prut şi sute de români au păşit, în ţara lor, pentru prima oară. I-am aşteptat cu drag şi cu lacrimi în ochi, cu pâine şi cu sare, cu braţele deschise, ca după un război care ne-a sfărâmat speranţele şi ne-a nimicit lupta pentru întregirea neamului, pentru unitate şi fraternitate.

Odată cu Podul de Flori, au ajuns acasă titani consacraţi ai culturii - Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Nicolae Dabija. Toţi s-au stins cu idealul unirii în suflete. N-am fost, însă, suficient de solidari, suficient de români, suficient de curajoşi să împlinim idealul unei generaţii atât de măreţe! Am rămas divizaţi, despărţiţi şi departe unii de alţii, astfel încât am ajuns să uităm că, de fapt, suntem fraţi. Ce este prea mult sau prea greu atunci când vine vorba despre fraţii noştri?

33 de ani ne despart de evenimentul istoric, de necrezut, al Podului de Flori. Poate nu întâmplător, 33 de ani este chiar vârsta la care Mântuitorul nostru a murit pe cruce, vârsta la care şi-a îndeplinit, prin suferinţă, prin moarte şi Înviere, menirea pe pământ. Aceşti 33 de ani ne spun că este timpul ca noi să împlinim menirea noastră şi să facem, din nou, România Mare!

Să ieşim în faţa tuturor cu mândrie, purtând stindardul nostru, al unei ţări complete, unite şi puternice, al unor oameni fără frică şi plini de dragoste de ţară!

De ce abandonăm, astăzi, în uitare, însemnătatea Podului de Flori? Este datoria noastră să ne facem timp pentru ceea ce ar trebui să fie idealul nostru de căpătâi. Generaţia unirii trebuie să rămână vie, prin noi!

Avem o obligaţie sfântă pentru înaintaşii noştri! Avem o obligaţie sfântă pentru copiii noştri!

Pentru vechile hotare, pentru România Mare, Doamne, ocroteşte-i pe români!

Domnul Radu Panait:

"Mediul de afaceri românesc merită mai mult!"

Situaţia mediului de afaceri din România este îngrijorătoare şi ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autorităţile sprijină antreprenoriatul şi dezvoltarea afacerilor.

Declaraţia de ieri a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cu privire la demararea unei "revoluţii a start-up-urilor" în România, pare a fi doar o promisiune fără substanţă. Problema nu constă doar în lansarea unor programe de finanţare pentru start-up-uri, ci şi în implementarea celor existente.

Un exemplu în acest sens este Programul "Start-up Nation", care a fost lansat anul trecut. A trecut un an de când programul a fost lansat, iar abia acum firmele acceptate la finanţare primesc scrisorile de acceptare şi semnează contractele de finanţare. În plus, acest program pare să fi fost utilizat pentru a finanţa start-up-uri ale căror antreprenori aveau capacitatea de cofinanţare de două-trei ori sumele primite prin ajutorul financiar nerambursabil. Astfel, acest program nu a fost creat pentru a ajuta antreprenorii aflaţi la începutul drumului, ci mai degrabă pentru a oferi un sprijin suplimentar antreprenorilor care au deja capital disponibil şi afaceri în derulare.

Situaţia nu este cu mult diferită nici în cazul Programului "Femeia Manager". Probabil beneficiarii finanţărilor îşi vor primi banii abia în 2024, în preajma alegerilor. Pe lângă aceste probleme legate de implementarea programelor de finanţare, legislaţia din România nu pare să susţină antreprenorii, fie ei tineri sau nu. Plata contribuţiilor pentru angajaţii part-time la acelaşi nivel ca şi cei full-time este o măsură care nu ajută deloc antreprenorii şi adânceşte şi mai mult criza forţei de muncă.

Uniunea Salvaţi România a propus o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, printre care se numără şi reducerea taxelor pe muncă. În acest sens, una dintre măsurile propuse de USR este "Zero taxe pe salariul minim", care presupune eliminarea impozitului pe venit pentru salariile sub nivelul salariului minim pe economie.

În plus, USR a propus anularea suprataxării pentru salariile angajaţilor cu contracte part-time, care ar trebui să plătească contribuţii la nivelul salariilor pe care le primesc. Această măsură ar putea fi de ajutor pentru antreprenorii care angajează personal part-time şi ar putea încuraja creşterea numărului de locuri de muncă.

Ar fi ideal ca această coaliţie de guvernare, PSD-PNL-UDMR, să se concentreze mai mult pe crearea unor programe de finanţare eficiente şi durabile pentru start-up-uri şi să se asigure că acestea sunt finalizate şi implementate cu succes. De asemenea, este necesară o strategie durabilă pentru dezvoltarea start-up-urilor, digitalizarea procesului de înfiinţare a unei firme şi crearea unui mediu de afaceri favorabil şi sustenabil în România.

Doamna Raisa Enachi:

"«România Educată» trebuie să se îndrepte spre îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru copiii din medii defavorizate!"

România este ţara cu cei mai mulţi copii neşcolarizaţi, unul dintre motive pentru care astăzi există atât de mulţi copii neşcolarizaţi fiind sărăcia, iar copiii nu au adesea acces la o educaţie adecvată, deoarece familiile lor nu îşi permit să îi trimită la şcoală sau să le ofere resursele necesare pentru a învăţa. Un alt factor este lipsa de infrastructură educaţională adecvată în anumite zone rurale, lipsa de învăţători sau de resurse educaţionale potrivite.

În anul 2010, România avea 100.000 de copii neşcolarizaţi - 50.000 în ciclul primar şi alţi 50.000 în cel gimnazial. În 2021, numărul lor a urcat la 200.000, iar în 2022 avem 250.000 de asemenea copii, declară experţii Băncii Mondiale pe probleme de Educaţie - A. Sava.

Astăzi, avem profesori care nu corespund funcţiei pe care o ocupă, unii dintre ei neavând nici măcar nivelul de pregătire adecvat. Amintim aici despre profesoara din Vaslui ce preda limba engleza claselor primare, dar nu era în stare să lege două fraze în engleză! Cum este posibil să permitem acest lucru, sau doar pentru că aceşti copii sunt din mediul rural nu au aceleaşi drepturi la educaţie precum cei din mediul urban?

Educaţiei nu i se acordă un rol principal, analfabetismul funcţional atinge cote maxime, iar o parte din vină o şi au profesorii care nu îşi dau interesul, care acceptă un loc de muncă fără să aibă dorinţa de a-i învăţa pe copiii noştri. Doar 11% dintre copiii României reuşesc să înţeleagă ce citesc, adică din 3 milioane de copii, puţin peste 300.000 reuşesc să citească şi să înţeleagă textul.

De când copiii intră pe uşa unei şcoli, modul de învăţare este mecanic şi toţi reuşesc să treacă clasele cu note bune, deoarece profesorii nu îşi dau interesul să le explice în mod particular, să insiste asupra unei probleme. Încă din anul 2018, de când s-a înfiinţat Programul "România Educată", se încearcă combaterea analfabetismului, dar nu se observă nicio îmbunătăţire. Rata celor care nu ştiu să citească şi să scrie este tot mare şi este îngrijorător pentru anul 2023.

În şcolile din România, accentul nu se pune sub nicio formă pe dezvoltarea unui mod de gândire critic. Să vă fie ruşine, aţi făcut atâtea schimbări în sistemul de învăţământ, dar niciuna în favoarea elevilor, inclusiv cu cele două legi ale educaţiei! Vreţi să vă remarcaţi, dar tot ce faceţi este să puneţi mai multă presiune pe elevi! Analfabetismul este o problemă majoră, iar dacă nu facem ceva în această privinţă, în curând ţara asta va fi condusă de o grămadă de incapabili care nu sunt în stare să se exprime! Vrem să ne comparăm cu celelalte ţări din UE, dar nivelul traiului nu ne permite. Copiii noştri încă merg pe jos kilometri întregi prin noroaie pentru a ajunge la şcoală.

- Cum aveţi de gând, doamnă ministru, să schimbaţi sistemul, când este vizibil că cel actual nu funcţionează?

- Doamnă ministru, cum vor fi determinaţi elevii să fie atraşi de activităţile şcolare?

- Copiii din mediul rural, stimată doamnă ministru, sunt cei mai predispuşi la analfabetism, din cauza condiţiilor la care sunt supuşi, al dezinteresului crescut al profesorilor, dar şi a gândirii că munca fizică e mai importantă. Ce măsuri veţi lua, doamnă ministru, pentru a combate această problemă? Greu de răspuns, la teorie stăm foarte bine, dar la implementarea soluţiilor, suntem deficitari.

Este regretabil faptul că în ţară avem foarte mulţi copii neşcolarizaţi sau care se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte accesul la educaţie. Aşa zisul efort al Guvernului se observă din statistică şi faptul că, de 33 de ani, vorbim doar despre a moderniza programele educaţionale, despre a îmbunătăţi formarea cadrelor didactice şi despre a sprijini inovarea în domeniul educaţiei, fără să realizăm nimic concret!

Este foarte important să acordăm atenţie copiilor neşcolarizaţi, să le oferim sprijinul necesar pentru a le îmbunătăţi situaţia şi a avea acces la educaţie. Trebuie să îi sprijinim prin diverse forme, inclusiv programe educaţionale adaptate la nevoile lor, acces la resurse educaţionale, sprijin financiar şi, acolo unde este cazul, social.

Pentru a reduce numărul de copii neşcolarizaţi, este necesară o abordare integrată, care să includă investiţii în educaţie, eliminarea discriminării şi inegalităţilor din sistem, îmbunătăţirea infrastructurii, noi resurse educaţionale, precum şi de dezvoltarea unor politici şi programe educaţionale adaptate la nevoile şi contextele locale.

Educaţia este singurul mod prin care ţara noastră va evolua, împreună prin voinţă şi implicare trebuie să ne asigurăm că toţi copiii au acces la o educaţie de calitate!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Nemulţumirea fermierilor, pe seama cărora se face ieftinirea cu 20% a laptelui"

Reducerea preţului laptelui la raft este suportată de fermieri, susţine Asociaţia Forţa Fermierilor, care solicită Consiliului Concurenţei să analizeze modul în care procesatorii şi retailerii operează reducerea de 20%. PSD a fost mereu alături de producătorii români. Să nu uităm că "Fabricat în România" şi "Cumpără româneşte" reprezintă piloni de bază ai Programului de guvernare al PSD. Ţara noastră nu poate rezista fără strategii coerente care să susţină antreprenorii, fermierii, producătorii români.

PSD solicită Consiliului Concurenţei să intervină de urgenţă pentru corectarea mecanismului rezultat în urma iniţiativei sale de mediere între producători, procesatori şi marii comercianţi. Este inadmisibil ca reducerea cu 20% a preţului laptelui să se facă pe seama producătorilor, iar comercianţii să-şi protejeze şi menţină adaosurile şi comisioanele!

Nu prin împingerea în faliment a celor care asigură materia primă, laptele, se poate ajunge la un preţ mai accesibil pentru consumatori! Reducerea cu 20% a preţului la raft pentru laptele românesc nu poate însemna dispariţia celor care îl produc!

Doamna Viorica Sandu:

"Ziua Europei - celebrăm unitatea, diversitatea şi solidaritatea cetăţenilor europeni"

În urmă cu 73 de ani, Declaraţia Schuman punea bazele a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană, o construcţie care a păstrat pacea şi a generat prosperitatea pe continent.

De 16 ani, şi România este membru cu drepturi depline al Uniunii. De aici au decurs şi decurg, în continuare, o serie de beneficii de necontestat. Printre ele se numără mai multă democraţie, libertate de mişcare, educare şi muncă pentru români, fonduri externe pentru dezvoltarea ţării, investiţii străine directe şi o piaţă mai mare de desfacere pentru produsele autohtone.

În cifre, evoluţia din aceşti 16 ani arată astfel: Produs Intern Brut de 284 miliarde dolari - 2021, World Bank, faţă de 174 miliarde dolari, în 2007, PIB pe cap de locuitor 14.858 dolari, faţă de 8.360 dolari, salariu mediu net 4.270 lei - februarie 2023, INS, faţă de 1.042 de lei şi o speranţă de viaţă de 74 de ani - 2020, World Bank, faţă de 72 de ani.

În viitorul apropiat, avem şansa de a recupera decalajul rămas dintre România şi statele europene vestice. Această şansă este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - adică finanţări europene în valoare de 30 de miliarde de euro. Prin PNRR, putem moderniza infrastructura naţională, unităţile şcolare şi pe cele spitaliceşti, putem digitaliza administraţia şi dezvolta o economie verde, sănătoasă şi sustenabilă, pe termen lung.

Deşi departe de a fi perfectă, Uniunea Europeană înseamnă stabilitate, siguranţă, democraţie şi bunăstare. În acest moment, nu există, în regiune, o alternativă socio-politico-economică mai bună, iar singuri, în mod evident, avem mai puţine şanse pentru dezvoltare.

Peste trei sferturi dintre români consideră că viitorul ţării noastre va arăta mai bine, din punct de vedere economic, dacă rămânem membri ai Uniunii Europene - Sondaj INSCOP, aprilie 2023. Acelaşi lucru îl cred şi eu şi, în calitate de reprezentant al cetăţenilor, aici, în Parlament, voi face tot ce va ţine de mine pentru a consolida acest parcurs.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Despre libertatea presei"

Doresc sa abordez un subiect care ar trebui să fie sensibil pentru orice societate ce se pretinde a fi democratică, şi anume, subiectul presei sau, mai bine zis, ce a ajuns şi ce scopuri şi interese serveşte aşa-zisa presa liberă.

Astăzi, în loc de jurnalişti, avem propagandişti, în loc de profesionişti, avem slugi - experţi în domenii vaste, în care nu au nicio pregătire.

Epidemiologii de ieri sunt experţii militari de astăzi.

Presa nu mai pune întrebări şi nu mai abordează subiecte stringente, nu mai provoacă cititorul să gândească.

Presa este strict preocupată de intoxicarea populaţiei cu toate nonsubiectele care nu fac altceva decât să schimbe focusul de la adevăratele probleme şi să distorsioneze percepţia realităţii, iar apogeul degenerării media a fost marcat de ultimele scurgeri apărute, referitoare la grupările organizate pentru linşaj mediatic, unde presa este folosită în scopuri nu tocmai ortodoxe, iar statul se uită impotent şi nu se sesizează.

Vreau să vă întreb, stimaţi colegi, ce poziţie luăm vizavi de acest subiect?

Continuăm să ne uităm pasiv la schizofrenia mediatică din jurul nostru? Sau asigurăm adevărata libertate a presei?

Sâmbătă, 6 mai 2023, au avut loc proteste, la Bucureşti, unde zeci de mii de români şi-au manifestat activ nemulţumirea, iar presa noastră dădea ştiri despre încoronarea Regelui Marii Britanii. Ştiţi, dacă închidem ochii şi astupăm urechile când arde casa, asta nu va opri incendiul, la fel şi cu nemulţumirea românilor, prin nedifuzare şi ascunderea adevărului, veţi obţine alienarea voastră faţă de propriul vostru popor!

Dacă nu luăm nicio măsură, riscăm ca schizofrenia mediatică actuală să se extindă şi să devină o maladie socială, unde realitatea este atât de distorsionată încât vom avea o naţiune lipsită de discernământ. Ştim bine cu ce se termină distorsionarea realităţii mass-media, cel mai bine a demonstrat-o regimul comunist, de care, cu atât greu, ne-am debarasat, plătind cu sânge, acum mai bine de 30 de ani în urmă.

Oare chiar este necesar să călcăm pe aceeaşi greblă, după 30 de ani? Oare asta ne dorim noi cu adevărat?

Doamna Maria Stoian:

"Să fim mândri că suntem români şi europeni!"

România a aniversat ieri, pentru a 17-a oară, Ziua Europei, după integrarea în marea familie europeană. Ziua de 9 mai nu este doar Ziua Europei, ci semnifică alte două evenimente emblematice pentru naţiunea noastră - Ziua Independenţei, proclamată în 1877, şi Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

Ziua Uniunii Europene este legată de Declaraţia istorică din 9 mai 1950, a ministrului francez de externe, Robert Schuman, care a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, demers ce a stat la baza constituirii Uniunii Europene.

România militează pentru respectarea drepturilor cetăţenilor români la nivelul celorlalţi cetăţeni europeni, deoarece încă mai există decalaje, atât între ţări, cât şi între oameni, mai ales din punctul de vedere al percepţiei. De altfel, mesajul conducerii liberale a Executivului este ca România să-şi impună statutul de ţară europeană, egală în drepturi cu toate statele occidentale, iar românii să fie consideraţi cetăţeni europeni de prim rang.

Ziua Europei găseşte astăzi România în plină anvergură, conferită de progresele remarcabile din ultima perioadă, precum şi de consolidarea poziţiei noastre în NATO şi Uniunea Europeană, mai ales în actualele circumstanţe ale regândirii securităţii geopolitice regionale.

Prezenţa României în Uniunea Europeană şi în Alianţa Atlanticului de Nord este extrem de importantă în actualul context european. Aniversarea a 17 ani de prezenţă a României în Uniunea Europeană este resimţită în creşterea nivelului de trai al românilor, în urma implementării măsurilor şi îndeplinirii angajamentelor asumate prin Programul de guvernare al Guvernului condus de PNL.

Sunt încrezătoare că politicile publice destinate creşterii calităţii vieţii românilor vor continua, prin îmbunătăţirea condiţiilor din sănătate şi educaţie, dezvoltarea infrastructurii, stimularea investiţiilor, crearea de noi locuri de muncă, precum şi preocuparea faţă de viitorul tinerei generaţii.

Sunt convinsă că ţara noastră va continua procesul de modernizare şi evoluţie, prin valorificarea optimă a tuturor şanselor de a demonstra că suntem un partener egal pe scena europeană actuală.

Ziua Europei este o zi a unităţii noastre ca naţiune, în care trebuie să cooperăm în spirit european, indiferent de orientările politice, pentru că, mai mult ca orice, Uniunea Europeană înseamnă unitate şi solidaritate!

De asemenea, cred că trebuie să fim recunoscători tuturor generaţiilor de până acum, pentru contribuţia fundamentală avută la câştigarea valorilor şi principiilor de care azi ne bucurăm cu toţii, libertate, democraţie, liberă circulaţie, dreptul la exprimare.

De Ziua Europei, aş vrea ca toţi românii să se implice în tot ceea ce fac, deoarece doar astfel putem duce România europeană spre dezvoltare, progres şi modernitate!

Să fim mândri că suntem români şi europeni, să demonstrăm asta în fiecare zi!

La Mulţi Ani, Europa!

La Mulţi Ani, România europeană!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Modelul liberal de administraţie locală şi investiţii trebuie mutat în Oltenia!"

Sub guvernările liberale, România se dezvoltă. Cred că este important să le arătăm oamenilor că în ţara noastră fondurile europene au făcut minuni, însă, dezvoltarea nu arată la fel în toate provinciile istorice ale ţării. Dacă vrem să dăm oamenilor exemple de bune practici, de administraţii publice locale performante care au reuşit să modernizeze infrastructura şi serviciile publice şi să crească standardul de viaţă al populaţiei din comunităţile locale, nu ne vin în gând decât succesele notabile ale primarilor de la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, dar şi în multe alte localităţi conduse de primari liberali.

Este firesc să ne întrebăm de ce la Oradea sau la Cluj-Napoca aproape toate şcolile, unităţile sanitare, străzile, muzeele şi clădirile monument istoric sunt reabilitate, consolidate, curate şi au devenit magnet pentru turiştii români şi străini. Este normal ca noi, cei din Oltenia, să ne întrebăm de ce la Oradea sau la Cluj-Napoca primarii liberali şi preşedinţii liberali ai consiliilor judeţene au demarat proiecte majore de infrastructură pentru transporturi, fie că vorbim despre centuri ocolitoare, drumuri rapide sau chiar metrou, iar la noi sunt încă străzi pietruite? De ce acolo unde există administraţie liberală, modernizarea, dezvoltarea şi utilizarea fondurilor europene sunt posibile, iar Oltenia continuă să figureze în clasamentul nemeritat al celor mai slab dezvoltate regiuni din UE?

Oltenia nu este cu nimic mai prejos decât celelalte provincii istorice ale ţării, având din abundenţă şi resurse şi oameni harnici pentru a se putea dezvolta. Graţie eforturilor Guvernelor PNL, în curând vom avea şi un drum de mare viteză care să lege Craiova de Piteşti, însă alte proiecte majore de infrastructură necesare dezvoltării Olteniei aşteaptă să fie demarate cât mai curând.

De asemenea, modelul liberal de administraţie locală trebuie să fie adus şi la sud de Carpaţi, pentru că de dezvoltarea comunităţilor locale, de modernizarea serviciilor publice şi extinderea reţelelor de utilităţi de bază depinde şi interesul investitorilor străini de a deschide o fabrică nouă şi de a crea locuri de muncă bine plătite.

Cu investiţii publice de calitate, susţinute din fonduri europene nerambursabile, vom putea să inversăm şi tendinţa demografică negativă, care a afectat şi afectează comunele şi oraşele mici din Oltenia. Nu-i putem judeca pe tinerii care îşi caută un loc de muncă mai bine plătit sau condiţii mai bune pentru familia lor.

De aceea, îmi doresc ca prin investiţii şi administraţie de calitate să le dăm argumente solide să nu mai plece, şi chiar să se întoarcă acasă.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"În curând, principala cauză a sărăciei din România va fi lipsa şcolarizării!"

Atât de mult a reuşit preşedintele Iohannis să educe România, ca să parafrazez, ironic, un proiect educaţional demarat pompieristic şi cu o finalitate previzibilă, eşecul, încât, iată, dacă în anul 2010 aveam 100 de mii de copii neşcolarizaţi, în 2020 s-a dublat acest număr, iar acum, în 2023, am ajuns la un sfert de milion, ţara noastră reuşind contraperformanţa de a se situa pe primul loc în ceea ce priveşte abandonul şcolar în Uniunea Europeană.

Astăzi, banii de la buget sunt direcţionaţi către alte sectoare, chiar dacă există o lege clară ce prevede ca educaţia să primească 6% din PIB, lege clamată la fiecare început de an de toate partidele care au majoritatea în Parlament! Poate că nu ştiţi, dar profesorii au un salariu mediu mai mic decât salariu mediu pe economie din ţară! Cam aceasta este, pe scurt, "România Educată". Suntem pe ultimul loc la cercetare în Europa, dar şi la patente şi inovaţii, la digitalizare şi economie digitală, la ponderea celor cu studii superioare.

Trebuie să înţelegem, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, că abandonul şcolar este cea mai gravă formă de subminare a viitorului acestei ţări, mai gravă, dacă vreţi, decât distrugerea industriei de după 1990!

Trebuie să înţelegem că aceşti 250.000 de copii care nu se mai duc la şcoală vor reprezenta, din păcate, adulţii care vor trăi fie din ajutoare sociale, fie din salarii minime sau pensii minime pe economie. Ei nu vor contribui la bugete şi vor face numai munci necalificate şi cu valoare adăugată scăzută!

Trag pe această cale un nou semnal de alarmă în privinţa sistemului educaţional românesc care va deveni, în curând, principalul furnizor de sărăcie al României!

Domnul Vasilică Toma:

"9 mai, dovada puterii unităţii şi solidarităţii statelor Europei"

Acum 73 de ani, toate statele lumii făceau eforturi enorme pentru a atenua efectele uneia dintre cele mai mari tragedii ale umanităţii, cel de-al Doilea Război Mondial!

Nevoia de pace, de solidaritate, de unitate, de stabilitate şi echilibru era mai mare ca oricând şi întreaga lume era determinată să evite şi să înlăture orice posibilitate a unui nou război. Şi parcă nicicând omenirea nu a conştientizat ca atunci nevoia supremă a păcii mondiale.

Acum 73 de ani, în această zi pe care noi o sărbătorim astăzi, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, avea să dea rostire uneia dintre cele mai importante şi marcante declaraţii, care avea să schimbe faţa şi destinul Europei şi a întregii lumi în demersurile lor spre unitate şi pace.

La 9 mai 1950, se puneau bazele Uniunii Europene de astăzi!

"Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto", spunea atunci Robert Schuman. Şi, de atunci, de la primul pas care a însemnat crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse, şi până astăzi când Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai mare dovadă a puterii solidarităţii şi dorinţei pentru stabilitate, echilibru şi pace în lume, iată că naţiunile Europei demonstrează prin fapte că unitatea lor pentru aceleaşi valori şi principii puse în practică în toate domeniile de activitate pot schimba lumea în bine.

Astăzi, planul ambiţios şi visul de pace şi unitate de acum aproape un secol sunt realitatea noastră de astăzi, pe care avem responsabilitatea şi datoria să o păstrăm, să o apărăm şi să o ducem mai departe pentru cei care ne vor urma, prin fapte, prin acţiuni care să reflecte aceeaşi unitate, solidaritate şi hotărâre pentru pace, bunăstare şi dezvoltare.

Suntem şi rămânem parte a Europei şi, împreună cu celelalte state europene, drumul nostru comun trebuie tratat la adevărata însemnătate.

Suntem mândri că suntem români şi mândri că suntem europeni, mândri de contribuţia noastră la Uniunea Europeană şi datori să nu uităm niciodată că numai prin solidaritate putem să păstrăm pacea şi, odată cu ea, identitatea proprie şi comună.

La mulţi ani, Europa!

La mulţi ani, România!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Guvernul va fi consiliat pe tema adaptării educaţiei la inteligenţa artificială de un Consiliu în care Ministerul Educaţiei nu are nicio atribuţie"

În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să aduc în discuţie o acţiune guvernamentală ce îşi doreşte să promoveze politicile europene privind consolidarea inteligenţei artificiale în România, însă într-o procedură care nu implică una dintre cele mai importante entităţi privind dezvoltarea acestui domeniu şi mai ales consolidarea unui proces de studiu referitor la implicaţiile aplicaţiilor acestui domeniu şi anume Ministerul Educaţiei.

Mai exact, Guvernul va fi consiliat pe tema adaptării educaţiei la inteligenţa artificială de un Consiliu în care Ministerul Educaţiei nu are nicio atribuţie. În schimb, Consiliul face parte dintr-un nou Comitet pentru IA/Ministerul Cercetării spune că Ministerul Educaţiei va fi "actor principal".

Noul Comitet, care funcţionează sub patronajul premierului, are scopul să sprijine Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării în domeniul inteligenţei artificiale şi să asigure cadrul de guvernanţă în acest domeniu. Acesta include un "Consiliu de educaţie în IA", ce are drept scop să ofere consiliere cu privire la adaptarea domeniului educaţional în funcţie de evoluţia inteligenţei artificiale, fără ca Ministerul Educaţiei să aibă vreo atribuţie în cadrul acestui for.

Referitor la atribuţii, acest Consiliu va avea ca atribuţii principale să propună o strategie coerentă pentru dezvoltarea competenţelor digitale în România, cu accent pe Inteligenţa Artificială, în mediul preuniversitar şi universitar şi în programele de învăţare continuă, să înainteze "propuneri" cu privire la beneficiile şi riscurile Inteligenţei Artificiale şi metodele de diseminare a acesteia şi să promoveze dezvoltarea competenţelor educaţionale digitale prin programe de educaţie şi instruire.

Nu aş dori să fiu înţeles greşit, iniţiativa este lăudabilă, consider că implicarea şi dezvoltarea tehnologiilor privind inteligenţa artificială reprezintă un domeniu de viitor ce va integra într-un timp foarte scurt aplicabilităţi multifuncţionale şi inter disciplinare care vor genera plus de valoare în foarte multe domenii de activitate.

Cu toate acestea, nu trebuie să cădem total în capcana digitalizării şi să ne bazăm pe un viitor conturat doar de roboţi, pentru că şi pentru aceştia vom avea nevoie de personal calificat care să fie pregătit, educat şi instruit la un nivel profesional înalt care să corespundă standardizării viitoare şi mai mult decât atât, vom avea nevoie de cadre didactice care să creeze aceste noi generaţii.

Cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre dezvoltare în orice domeniu fără educaţie, iar din acest punct de vedere solicit tuturor celor implicaţi să acorde atenţia cuvenită acordării unui rol adecvat educaţiei în această construcţie pentru viitor.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Lipsa unei bune informări a românilor din diaspora face rău întregii ţări!"

Este deja cunoscut efortul meu legislativ de a pune serviciile publice de radio şi televiziune într-o relaţie mult mai strânsă cu cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc astăzi în afara frontierelor ţării. Deşi sunt servicii publice, plătite din buzunarele fiecărui român, şi au o misiune legală şi constituţională de a asigura o bună a informare a tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, acasă sau în străinătate, aceste două instituţii sunt încă departe de rolul şi scopul lor. Mai mult decât atât, ca servicii publice, posturile de radio şi televiziune au obligaţia legală de a furniza cele mai corecte şi cele mai actuale informaţii de interes pentru populaţia ţării.

În absenţa unei informări corecte şi imparţiale a românilor din străinătate, cetăţenii români sunt nevoiţi să se informeze despre ceea ce se întâmplă acasă, în ţară, din surse care nu întotdeauna sunt demne de încredere. Ca deputat care mă deplasez săptămânal în diaspora, vreau să vă avertizez că ştirile false, intoxicările, promovate de Partidul AUR, sunt mult mai prezente decât informaţiile corecte. Sunt români care mă întreabă dacă e adevărat că în România se va mânca făină de insecte, că se vând străinilor ultimele resurse ale ţării, că România este în colaps şi că se votează legi pentru ca statul să îţi fure copiii de acasă. Nu de puţine ori sunt uimit cum propaganda antieuropeană şi prorusă a liderilor AUR este mai prezentă în diaspora decât căile oficiale şi corecte de informare ale statului român.

De aceea, doamnelor şi domnilor, vă invit să susţineţi demersul legislativ iniţiat de mine şi să susţineţi ca serviciile publice de radio şi televiziune să poată informa corect pe cât mai mulţi români aflaţi în afara frontierelor ţării.

Domnul Varol Amet:

"5 mai - Ziua limbii tătare"

În ziua de 5 mai, U.D.T.T.M.R. a organizat, la Centrul Multifuncţional educativ pentru tineret "Jean Constantin" din Constanţa, un spectacol dedicat Zilei limbii tătare.

La eveniment, pe lângă membrii comunităţii, au participat reprezentanţi ai administraţiei locale Constanţa, preşedintele Consiliului Judeţean, copiii care frecventează cursurile de limba tătară organizate în cadrul Şcolii Comunitare a U.D.T.T.M.R., dar şi solişti şi ansambluri ale Uniunii.

În deschiderea evenimentului, au transmis mesaje preşedintele Uniunii, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet, subsecretarul de stat de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Geafer Dincer, şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu.

Vorbitorii au subliniat importanţa păstrării limbii materne şi a transmiterii acesteia către generaţiile următoare, amintindu-le celor prezenţi că limba maternă reprezintă fundamentul valurilor identitare si elementul definitoriu pentru orice etnie.

În localităţile în care locuiesc etnici tătari, sunt organizate diverse activităţi culturale legate de acest eveniment. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România în fiecare an se implică activ în elaborarea unui program cât mai vast în ceea ce priveşte manifestările culturale desfăşurate cu această ocazie.

În zona Dobrogei, filialele U.D.T.T.M.R., cu prilejul Zilei limbii tătare, organizează o multitudine de evenimente culturale, însoţite de recitări de poezie, cântece, seminare despre identitatea şi evoluţia limbii tătare. Această zi este importantă pentru comunitatea tătară, întrucât ajută la conservarea şi accentuarea valorilor şi viziunii colective.

Tătarii din România reprezintă 0,11% din populaţia ţării şi cei mai mulţi dintre ei s-au stabilit în judeţele Constanţa, Tulcea şi, mai nou, în Bucureşti. Tătarii dobrogeni au creat o cultură proprie inspirată din istorie şi tradiţii, în care sunt respectate atât sărbătorile naţionale, cât şi cele religioase. Deşi mulţi s-au născut aici, ei au fost crescuţi şi educaţi în spiritul religiei şi culturii musulmane şi încearcă la rândul lor să impună şi generaţiilor tinere acest mod.

Aşa cum afirmau Stendhal - "Primul instrument al unui popor este limba sa" şi Negip Hagi Fazâl - "Dacă vrei ca un popor să dispară, ia-i limba", este imperios necesar să reflectăm la importanţa limbilor şi culturilor materne şi să promovăm recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne în lume, în special pe cele ale grupurilor minoritare. Limba maternă reprezintă identitatea naţională şi culturală a individului şi este una dintre dimensiunile fundamentale ale fiinţei umane.

Tătarii din România sunt decişi să-şi apere identitatea şi să promoveze valorile lor spirituale, pe care le consideră nu doar un bun al lor, ci şi un bun al României şi al lumii întregi.

Cu acest prilej transmit şi eu la mulţi ani!

Tatar tilimiz kuni Qayirli Bolsin!

Domnul Vasile Nagy:

"Spitalul românesc - un risc iminent pentru bunăstarea colectivă, ce necesită soluţii imediate şi eficiente"

România are o infrastructură de sănătate subdezvoltată, în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană. Construcţia de spitale noi a fost o raritate în ultimii 30 de ani, iar lipsa de investiţii în modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu echipamente performante, precum şi emigrarea medicilor agravează situaţia sistemului de sănătate.

Reforma sistemului de sănătate este necesară de mulţi ani, dar guvernele nu au acordat prioritate acestei probleme. Politizarea şi corupţia au afectat sistemul medical, iar resursele au fost gestionate necorespunzător. Frauda în utilizarea fondurilor europene şi politizarea instituţiilor medicale sunt probleme serioase care împiedică dezvoltarea adecvată a sistemului de sănătate.

Pentru rezolvarea problemelor sistemului de sănătate din România, putem lua în considerare următoarele soluţii:

• Investiţii în infrastructură - este necesară alocarea de fonduri pentru construirea de spitale noi şi modernizarea celor existente; infrastructura medicală trebuie să fie adaptată nevoilor actuale şi să ofere condiţii adecvate atât pacienţilor, cât şi personalului medical.
• Dotare cu echipamente moderne - este esenţială achiziţionarea şi actualizarea constantă a echipamentelor medicale şi a tehnologiilor moderne, cum ar fi tomografele, RMN-urile, aparatele pentru susţinerea funcţiilor vitale în secţiile ATI etc. Aceasta va îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale şi va reduce presiunea asupra sistemului.
• Reformarea sistemului de finanţare - este necesară o revizuire a modului în care se alocau şi se cheltuiau fondurile în sistemul de sănătate. O mai mare proporţie a bugetului trebuie direcţionată către investiţii în infrastructură şi echipamente, în loc să fie concentrată exclusiv pe salarii. De asemenea, este importantă transparenţa şi monitorizarea adecvată a utilizării fondurilor.
• Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi atragerea personalului medical - este necesară crearea unui mediu de lucru atractiv pentru medici şi personalul medical, prin asigurarea condiţiilor adecvate, remuneraţie competitivă, reducerea birocraţiei şi creşterea autonomiei profesionale. Promovarea şi facilitarea formării şi specializării continue a personalului medical sunt, de asemenea, importante.
• Combaterea corupţiei şi politizării - este necesară o abordare fermă în combaterea corupţiei în sistemul de sănătate şi asigurarea unei guvernanţe transparente şi profesionale. Funcţiile de conducere trebuie să fie ocupate pe baza competenţelor şi nu a afilierilor politice.
• Dezvoltarea serviciilor medicale de bază şi îngrijirea primară - îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale de bază şi promovarea îngrijirii primare pot contribui la reducerea presiunii asupra spitalelor. Investiţia în centre de sănătate comunitare şi extinderea reţelei de medici de familie ar putea asigura o gestionare mai eficientă şi o direcţionare adecvată a pacienţilor.
• Colaborare cu parteneri internaţionali - România poate beneficia de expertiza şi asistenţa tehnică a organismelor internaţionale şi a altor state, în dezvoltarea sistemului de sănătate. Colaborarea şi schimbul de bune practici pot contribui la implementarea unor soluţii eficiente.

În concluzie, este necesară o regândire a finanţării, funcţionării şi utilizării spitalelor, însoţită de investiţii în infrastructură medicală şi socială. Este imperativ să se construiască spitale noi şi să se modernizeze cele existente, iar acest proces trebuie să fie însoţit de o abordare integrată care să ia în considerare multiplele aspecte ale sistemului de sănătate din România.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Reforma sistemului educaţional intră pe ultima sută de metri"

Astăzi, plenul Camerei Deputaţilor urmează să voteze cele două Proiecte de Lege ale educaţiei. Acesta este primul pas, înainte de pasul final la Senat, spre intrarea în vigoare a celor două acte normative, atât de importante pentru elevi, profesori şi părinţi. Reformele pe care le introduc aceste două legi sunt cele mai ample de la momentul adoptării Legii nr.1/2011. Legile au fost însoţite de ample dezbateri şi discuţii la nivelul societăţii, prin implicarea mediului politic şi de afaceri, a societăţii civile, a asociaţiilor părinţilor, profesorilor, studenţilor, elevilor şi a specialiştilor din Educaţie.

Proiectele Legilor educaţiei au fost în analiza partidelor coaliţiei şi ulterior au fost dezbătute în Comisia pentru educaţie din Camera Deputaţilor, în urma căreia au fost aprobate o serie de amendamente şi au fost aduse îmbunătăţiri textului de lege.

Va fi un salt spre educaţia modernă, care va permite dezvoltarea accelerată a ţării. Este o reformă care pune în valoare elevul şi traseul său educaţional, vine cu măsuri de recompensare a efortului personal, dar şi cu măsuri de combatere a abandonului şcolar.

Aşadar, vorbim despre o reformă care vizează toate categoriile de elevi şi studenţi, oferindu-le accesul la o pregătire mai bună. Schimbările introduse vor creşte şi calitatea educaţiei, inclusiv printr-o mai bună pregătire şi selecţie a cadrelor didactice. Este important de reţinut că noile Legi ale educaţiei, Legea preuniversitarului şi universitarului, sunt cu atât mai necesare, cu cât semnalele potenţialilor investitori în ţara noastră ne arată că România este luată în considerare nu pentru forţa de muncă ieftină, ci pentru forţa de muncă bine pregătită, calificată.

Este drept că aceste legi nu sunt perfecte, asta pentru că omul prin natura lui nu este şi nimic din ceea ce el creează nu poate fi perfect. Însă ele sunt un mare pas înainte, care aliniază România standardelor anului 2023, dar mai ales o pregătesc să atingă şi standardele care vor fi în anii din faţa noastră. Este o lege aplicabilă prezentului, dar orientată către viitor.

Alături de reforma din justiţie, care a dus la ridicarea MCV anul trecut, reforma din educaţie este o altă realizare a unui ministru din partea PNL. În acest fel, demonstrăm că PNL este partidul care nu doar declară că doreşte realizarea reformelor importante pentru România, dar le şi realizează.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Un cod pentru societate"

Zilele acestea, se află în dezbatere, la Senat, urmând să ajungă şi la Camera Deputaţilor, Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. În acest sens, doresc să atrag atenţia asupra unor aspecte care nu ar trebui să fie neglijate.

În primul rând, trebuie să avem în vedere că acest Cod va reglementa aspecte esenţiale ale dezvoltării urbane şi a construcţiilor în România. Este vital ca acesta să fie elaborat în aşa fel încât să protejeze interesele societăţii şi ale mediului înconjurător, nu doar ale investitorilor imobiliari, pe care i-am văzut deosebit de activi în ultimele zile. Suntem cu toţii conştienţi de necesitatea de a dezvolta infrastructura şi de a creşte investiţiile, dar nu trebuie să uităm că orice dezvoltare trebuie să aibă la bază principii şi reguli clare care să asigure protecţia patrimoniului natural şi cultural. Să dezvoltăm oraşe care să poată fi şi locuite, nu doar construite.

În acest sens, doresc să subliniez importanţa spaţiilor verzi în cadrul acestui Cod. Acestea nu ar trebui să fie considerate un lux sau o opţiune, ci un element esenţial al vieţii urbane. Spaţiile verzi au o importanţă majoră pentru sănătatea şi bunăstarea noastră, contribuind la reducerea poluării şi la îmbunătăţirea calităţii aerului, la diminuarea zgomotului şi a temperaturii în perioadele caniculare şi la creşterea biodiversităţii.

De asemenea, trebuie să acordăm o atenţie deosebită protejării monumentelor istorice şi a patrimoniului cultural. Acestea sunt elemente esenţiale ale identităţii noastre naţionale şi trebuie protejate şi promovate, pentru a ne asigura că această moştenire unică va fi transmisă generaţiilor viitoare. Multe dintre clădirile monument istoric sunt o parte importantă a moştenirii culturale a ţării noastre şi reprezintă o resursă valoroasă pentru turism şi dezvoltarea economică. În acelaşi timp, aşa cum realitatea ne-a demonstrat, aceste clădiri pot fi vulnerabile în faţa dezvoltării necontrolate şi a intereselor imobiliare.

În final, vreau să subliniez faptul că aceste obiective - protejarea mediului înconjurător şi a patrimoniului cultural, dezvoltarea urbană durabilă şi accesibilă - nu sunt incompatibile cu dezvoltarea economică şi cu interesele imobiliare. Dimpotrivă, ele sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare urbană echilibrată şi sustenabilă în România.

Vă îndemn, stimate colege şi stimaţi colegi, să acordaţi o atenţie deosebită acestor aspecte şi să adoptaţi un Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor care să reprezinte interesele societăţii şi ale viitorului nostru comun.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Ziua Europei - «Democraţia în acţiune»"

Săptămâna aceasta, pe data de 9 mai, am sărbătorit Ziua Europei, a cărei temă pentru acest an este "Democraţia în acţiune". Este un bun prilej pentru a redescoperi şi analiza valorile europene şi toate lucrurile care ne aduc împreună. Este un moment în care să reflectăm asupra drepturilor şi obligaţiilor care ne revin ca cetăţeni europeni. În acelaşi timp, cred că trebuie să ne uităm în jurul nostru şi să dăm dovadă de unitate şi solidaritate, precum şi să vedem cum ne putem implica în viitorul comunităţii noastre.

Aşadar, pentru a beneficia de securitate internaţională, stabilitate şi pace pe termen lung este nevoie de un angajament continuu şi autentic faţă de respectarea dreptului şi a normelor internaţionale, inclusiv a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor.

În acest context, subliniez demersurile permanente ale PSD, pe plan european, pentru a determina o reacţie de solidaritate a Uniunii Europene faţă de statele din prima linie care gestionează situaţia refugiaţilor, a transportului de cereale dinspre Ucraina, dar şi a tranzitului de ajutoare către ţara vecină.

România, prin reprezentanţii social-democraţi, a fost tot timpul printre iniţiatorii acţiunilor prin care s-a solicitat Uniunii Europene, mecanisme financiare şi acorduri politice de susţinere pentru statele europene care s-au aflat în relaţionare directă cu Ucraina şi care au avut şi de suferit pierderi economice din cauza acestui conflict şi a măsurilor care au trebuit luate pentru sprijinirea ţării vecine. Este bine că până la urmă Comisia Europeană a înţeles că România a fost alături de Polonia, ţara cu fermierii cei mai afectaţi de importul şi tranzitul cerealelor ucrainene, şi a decis acordarea unui sprijin mai consistent pentru compensarea pierderilor înregistrate de agricultura românească.

În altă ordine de idei, alături de colegii mei de la PSD, am susţinut toate demersurile pentru creşterea substanţială a investiţiilor din fonduri europene. România foloseşte fondurile europene pentru a se dezvolta şi pentru a combate efectele negative care afectează economia. Investiţiile din fonduri UE reprezintă 60% din totalul investiţiilor publice. Vreau să reamintesc că a fost nevoie să vină PSD la guvernare ca să se rezolve Acordul privind fondurile europene acordate României pe exerciţiul financiar 2021-2027, în valoare de 31,6 miliarde de euro.

În acelaşi timp, PSD şi-a îndeplinit obiectivul politic de a proteja cetăţenii români faţă de standardele duble practicate de unii comercianţi din U.E. Partidul Social Democrat a susţinut în permanenţă că cetăţenii români trebuie să se bucure de un tratament egal faţă de toţi ceilalţi cetăţeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianţi europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat pentru PSD un obiectiv politic major, realizat prin actul normativ adoptat anul trecut în domeniul protecţiei consumatorilor.

Din păcate, am intrat în cel de-al doilea an de conflict la graniţele ţării noastre. Ce se întâmplă în Ucraina, ne afectează pe toţi, ca români şi europeni. Lumea se schimbă, şi noi cu toţii suntem nevoiţi să ne adaptăm noilor realităţi. Asta înseamnă noi provocări şi încercări nu doar pentru români şi pentru economia noastră naţională, ci pentru întreaga regiune, continent şi întreg mapamondul.

România se află acum în prima linie a democraţiei occidentale şi se bazează pe sprijinul NATO şi al Uniunii Europene, pe susţinerea SUA şi a partenerilor europeni, pentru a o apăra împreună!

Vreau să reamintesc că PSD este partidul care a pregătit şi realizat integrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, două organizaţii care acum se dovedesc esenţiale pentru securitatea economică, militară şi socială a României.

România este un partener de încredere atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană. Calea noastră europeană este ireversibilă. Dar, în acelaşi timp, trebuie să avem curajul şi demnitatea de a solicita partenerilor noştri sprijin pentru face faţă în noul context economic şi social creat în urma conflictului din Ucraina. Aşadar, solidaritatea şi unitatea trebuie să vină din ambele direcţii, de la noi spre UE, dar şi de la instituţiile europene spre toţi membrii comunităţii.

Astăzi, lucrăm împreună pentru a avea o Europă puternică şi liberă, în care drepturile omului, democraţia şi statul de drept au întâietate.

Cu toţii aspirăm la un viitor de pace, la o umanitate eliberată de ameninţări şi de violenţă.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români!