Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 februarie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Mădălin Borş, din partea Grupului parlamentar al PSD, şi se pregăteşte domnul Robert Alecu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mădălin Borş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi în faţa dumneavoastră cu un mesaj clar şi responsabil, reafirmând angajamentul nostru faţă de valorile democratice care definesc România şi Europa.

Declaraţiile vicepreşedintelui american JD Vance, făcute la Conferinţa de Securitate de la München, necesită clarificări importante, mai ales în contextul geopolitic actual, marcat de încercări de manipulare şi dezinformare.

Democraţia nu este doar un vot, ci un sistem de valori.

Democraţia înseamnă stat de drept, instituţii solide, respect pentru drepturile fundamentale şi responsabilitate faţă de cetăţeni.

Este surprinzător că vicepreşedintele Vance reduce democraţia la un simplu proces electoral.

România, la fel ca Europa, traversează o perioadă dificilă, o perioadă în care se pune la încercare solidaritatea noastră, rezistenţa noastră şi capacitatea noastră de a face faţă ameninţărilor, atât din interior, cât şi din exterior.

Însă, în astfel de momente, trebuie să alegem înţelept. Atunci când casa vecinului este cuprinsă de foc, nu asişti impasibil, ci ajuţi la stingerea incendiului, pentru că, mai devreme sau mai târziu, flăcările pot ajunge şi la tine.

România va rămâne un partener de bună-credinţă al aliaţilor săi, contribuind activ la menţinerea păcii şi securităţii în această parte a lumii. Nu vom cădea în capcana izolaţionismului şi a discursurilor care servesc interesele inamicilor democraţiei.

În acest context, nu putem ignora pericolul reprezentat de figuri politice, precum Călin Georgescu, care promovează o viziune fals naţionalistă, antioccidentală şi izolaţionistă. Un astfel de discurs, care atacă parteneriatele noastre economice şi strategice, ar arunca România în haos şi nesiguranţă. Investitorii străini, fondurile europene şi relaţiile comerciale internaţionale sunt vitale pentru dezvoltarea noastră. Fără acestea, economia noastră ar suferi un şoc puternic, iar românii ar simţi direct efectele negative, prin inflaţie, pierderea locurilor de muncă şi scăderea nivelului de trai.

La conducerea României nu are ce căuta un om care sfidează democraţia.

Călin Georgescu a afirmat public că nu vor mai fi partide politice şi că nu are nevoie de Parlament, ceea ce trădează un dispreţ total faţă de principiile democratice.

Dragi colegi,

Dragi români,

Haideţi să fim responsabili şi să alegem un viitor stabil, prosper şi sigur pentru România!

Mesajul nostru trebuie să fie clar: România nu se lasă manipulată de propaganda niciunui pol de putere, fie el la Est sau la Vest.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Robert Alecu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum trei ani, la 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce, în 2014, ocupase ilegal peninsula Crimeea. Acest război, numit de Moscova "Operaţiune Militară Specială", a făcut peste un milion de victime omeneşti.

Efortul Statelor Unite ale Americii şi al ţărilor din Uniunea Europeană, de susţinere a Ucrainei, a fost unul substanţial. România se numără printre principalii susţinători ai Ucrainei, sprijinul acordat fiind de multe ori în detrimentul interesului naţional românesc sau în detrimentul producătorilor români împinşi spre faliment. România a arătat o înţelegere şi solidaritate exemplară cu Ucraina, mizând pe reciprocitate şi pe un tratament civilizat aplicat minorităţii române din fostele teritorii ale României deţinute astăzi de Ucraina.

Era firesc ca războiul ruso-ucrainean să trezească un viu ecou în memoria poporului nostru, amintindu-ne de anexiunile sovietice din 1940, când URSS a ocupat militar 13 judeţe ale României, încorporându-le Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene şi partajându-le mai târziu între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Războiul ruso-ucrainean ne-a amintit şi de războiul dezlănţuit de Federaţia Rusă împotriva Republicii Moldova, în martie 1992, război la care Ucraina, din păcate, a participat cu două batalioane de combatanţi, alături de armata a XIV-a rusă şi trupele de cazaci.

Nu păstrăm resentimente pentru faptul că, între 1992 şi 2015, Ucraina a fost pe aceeaşi poziţie cu Rusia în chestiunea transnistreană. Însă nu putem trece cu vederea că între Moscova şi Kiev a existat un acord privind tranzitul trupelor ruse către enclava transnistreană, ale cărei căpetenii deţin deopotrivă cetăţenia Rusiei şi a Ucrainei. Nu păstrăm resentimente nici pentru faptul că, până în 2015, Ucraina a considerat oficial, prin Strategia de securitate a Kievului, drept inamicul său numărul 1, România, nu Rusia.

Trei ani de război în vecinătatea imediată a României, peste un milion de morţi, peste 15 milioane de refugiaţi înseamnă prea mult.

A sosit timpul pentru pace.

De aceea, salutăm demersurile energice ale administraţiei Trump, pentru semnarea unui acord de pace, care să ofere garanţii de stabilitate într-o nouă arhitectură regională de securitate.

Termin imediat, dacă-mi permiteţi.

Vieţile oamenilor sunt mai importante decât teritoriile.

Peste 80% dintre ucraineni cred la fel.

Speranţa noastră de pace nu poate fi demolată de niciun argument politic care nu pune preţ pe vieţile oamenilor, pe libertatea şi demnitatea lor. Sperăm că o pace durabilă va putea interveni cât de curând între Rusia şi Ucraina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Vrem lângă noi o Ucraină paşnică, stabilă şi autentic democratică,...

Imediat termin!

... în care drepturile omului, inclusiv ale minorităţii naţionale române, astăzi discriminate, sunt garantate şi respectate.

În final, vă reamintesc că Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat că iubirea de oameni este mai importantă decât dreptatea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Pentru acest motiv, între război şi pace, în Ucraina, noi, românii... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Au trecut 18 ani de când România a devenit membră a Uniunii Europene, în timpul unei guvernări liberale, şi nu cred să existe om raţional care să conteste avantajele de ordin economic şi social de care am beneficiat în toată această perioadă, începând cu dreptul de liberă circulaţie sau dreptul la muncă.

A fost un moment al maturităţii întregii clase politice de atunci. Toate partidele au înţeles interesul naţional al României de a intra şi de a se integra în spaţiul european, un spaţiu guvernat de principii şi valori comune: libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept, promovarea păcii şi a stabilităţii.

Între timp, mulţi au uitat de unde am plecat, în urmă cu18 ani. Au uitat cât de săraci eram şi cât de mult ne doream să muncim în Occident, pentru a ne crea un viitor şi a avea o viaţă mai bună.

Ne aflam pe penultimul loc, ca nivel de trai, doar cu puţin înaintea Bulgariei.

Salariul mediu pe economie, în anul 2006, premergător aderării la Uniunea Europeană, era de 1.000 de lei.

În decembrie 2024, salariul mediu a fost de 5.388 lei, peste 1.000 de euro, de cinci ori mai mult decât înainte.

În 2006, înaintea integrării în Spaţiul European, România a avut un PIB de 122 de miliarde de dolari.

În momentul de faţă, România se apropie de 400 de miliarde de dolari, ca PIB naţional.

Până la 31 decembrie 2024, România a atras de la bugetul Uniunii Europene 93 de miliarde de euro, bani care au mers în cofinanţări, în dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, în spitale, în şcoli, în dezvoltarea şi modernizarea României, per total.

Stimaţi colegi,

Raportat la anul 2006, exporturile româneşti au atins o cifră de aproape patru ori mai mare - 94 de miliarde de euro. 73% din aceste exporturi au mers către spaţiul comunitar.

Şi cred că astfel se demontează minciunile unor partide, care comunică faptul că România nu mai produce nimic. O mare minciună!

Dacă în 2006 doar 49% din populaţie era racordată la reţelele de apă, în momentul de faţă 80% din gospodării sunt racordate la reţelele de apă şi aproape tot atât la cele de canalizare.

Satul românesc, cel atât de afectat de politicile proaste făcute în anii '90, din punctul de vedere al agriculturii,... satele româneşti au renăscut, s-au dezvoltat: apă, canal, asfaltări.

Din păcate, avem în Parlament oameni politici care, sub sintagma falsă a "suveranismului", a populismului ieftin, specific anilor '50, ai secolului trecut, comunică politici intervenţioniste în zona economică, denunţă contractele pe care le avem în desfăşurare...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

... capitalul privat este afectat de toate aceste politici.

Este datoria noastră să spunem că, în momentul de faţă, România este cea mai puternică naţiune din Sud-Estul Europei.

Să fim mândri de Europa şi să comunicăm acest lucru cetăţenilor noştri, care ne-au dat acest credit.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Şi se pregăteşte doamna deputat Verginia Vedinaş.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Guvernul României nu poate rămâne indiferent la redefinirea arhitecturii de securitate SUA - Europa din aceste săptămâni"

În cadrul recentei Conferinţe de Securitate de la München, desfăşurată între 14 şi 16 februarie, lideri importanţi ai lumii libere s-au reunit pentru a discuta provocările majore de securitate cu care se confruntă comunitatea internaţională. Printre temele centrale s-au aflat conflictul dintre Rusia şi Ucraina şi consolidarea valorilor democratice în Europa.

În acest context, preşedintele Zelenski a făcut un apel ferm pentru crearea unei forţe militare europene unificate, capabile să contracareze agresiunea Rusiei. El a evidenţiat faptul că viitorul Europei trebuie decis de europeni, nu de alte mari puteri. Acest apel vine în contextul unei reevaluări a politicii externe americane, care devine tot mai tranzacţională, în antiteză cu cea bazată pe apărarea credinţelor şi valorilor democratice din ultimele decenii.

În acest cadru tensionat, vicepreşedintele american JD Vance a susţinut un discurs în cadrul conferinţei, în care a minimizat influenţa Rusiei şi a Chinei în subminarea statului de drept, în ţările europene. În schimb, a criticat liderii europeni pentru suprimarea libertăţii de exprimare şi de vot.

România a fost una dintre ţările criticate pentru anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, pe motivul unor rapoarte parţial declasificate ale serviciilor de informaţii româneşti care indicau o influenţă rusească masivă în campania electorală.

În loc să răspundă criticilor aduse de administraţia americană, liderii guvernării "de succes" din ţara noastră, preşedintele interimar Ilie Bolojan şi premierul Marcel Ciolacu, au reacţionat pe reţeaua X în mod vag şi cu un mesaj standard, anost şi lipsit de soluţii.

România nu-şi poate permite luxul de a fi nepregătită şi pasivă în discuţiile privind politica de securitate occidentală. Unitatea europeană este mai importantă ca oricând şi nu trebuie sacrificată până când Alianţa PSD-PNL îşi face jocurile politice la nivel intern. O parte esenţială din această responsabilizare implică şi declasificarea completă a tuturor informaţiilor obţinute de serviciile secrete româneşti, în legătură cu anularea alegerilor din decembrie, aspect pe care noi, cei de la USR, îl tot solicităm de săptămâni în şir.

Acum, mai mult ca niciodată, Europa şi SUA trebuie să-şi întărească colaborarea şi să-şi afirme angajamentul comun pentru apărarea democraţiei, a prosperităţii economice şi a securităţii colective.

Divizarea Occidentului nu ne va avantaja niciodată pe termen lung, din niciun punct de vedere, şi sper că este un mesaj pe care românii să-l înţeleagă, indiferent de afinităţile politice.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Prahova.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaş.

Şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Păun.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Unde sunt fructele şi legumele de altădată?".

De fapt, reprezintă o parafrazare a celebrei expresii franţuzeşti "Oů sont les neiges d’antan?", "Unde sunt zăpezile de altădată?", şi mi-a fost inspirat, ca şi tema în sine, de recenta boicotare a supermarketurilor.

Ştim cu toţii că românii din străinătate ne mărturisesc că abia aşteaptă să se întoarcă în România, să simtă gustul unui măr sau al unei roşii, sau să mănânce o salată de varză cu mărar. Am prieteni care, de multe ori, îmi mărturiseau această dorinţă.

Eu, la început, eram nedumerită. Cu timpul, am realizat că avem fructe şi legume care "încă mai văd pământul", cum spunea cineva, şi nu facem nimic.

Dacă ne-am preocupa să le păstrăm şi să le valorificăm, am avea un cuvânt greu de spus în lume, dar nu facem nimic. În cele mai multe pieţe şi târguri e frig şi mizerie, pe când în supermarketuri e cald şi plăcut. Şi ne mai mirăm de ce lumea preferă supermarketurile?

Am colindat toate pieţele Vrancei şi m-am oripilat să văd că, în zilele noastre, oamenii îşi mai vând încă marfa aşezată pe jos.

Degeaba îi sabotăm pe alţii, dacă ne sabotăm, în primul rând, pe noi!

De ce am pierdut fructe şi legume care altă dată se topeau în gură? Nu au statul şi administraţiile locale bani pentru asta? Nu putem să-i ajutăm pe micii fermieri, să le amenajăm locuri unde să-şi valorifice fructele, legumele, rodul muncii lor, în loc să facem săli de sport care rămân închise, pentru că tinerii au plecat din ţară?

Aceasta este o fărâmă a adevărului crunt, din tragedia pe care o trăiesc mii de fermieri români.

Să nu ne prefacem că nu ştim adevărul despre pandemiile închipuite, care i-au silit pe fermierii români să-şi sacrifice animalele, ca să facem loc cărnii venite din export.

Am ajuns groapa de gunoi a Europei.

E timpul să punem capăt acestor fărădelegi.

Să ne întoarcem cu ochii minţii şi ai sufletului către fermieri şi capitalul autohton, pentru binele acestui popor. Altfel, riscăm să pierim şi din istorie şi de pe harta lumii.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Păun.

Şi se pregăteşte domnul deputat Moiseev Alexandrin.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă este cu referire la ziua de 20 februarie, ziua dezrobirii comunităţilor de romi de pe teritoriul României.

Mesajul meu este unul foarte clar şi este adresat Guvernului României.

Au trecut 169 de ani de când minoritatea romă a fost dezrobită pe teritoriul României şi, pentru cine nu ştia, minoritatea romă 500 de ani a fost înrobită pe teritoriul României.

După 169 de ani putem constata faptul că, în peste 500 de comunităţi de pe teritoriul României, situaţia romilor este aproape neschimbată.

Avem peste 250.000 de case care nu au documente.

Avem peste 100.000 de copii care nu merg la şcoală.

Abandonul şcolar este la cote maxime.

Sunt zeci de mii de persoane care nu s-au întâlnit cu un medic.

Sunt peste 300.000 de persoane care n-au fost recenzate.

Şi lista exemplelor poate continua.

Se spune tot mai des, în ultima perioadă de timp, că actualul Guvern este susţinut de PSD, PNL, UDMR şi minorităţi.

Vă spun sincer că, în calitate de reprezentant al minorităţii romilor, nu simt sub nicio formă că mă aflu la guvernare.

Semnalele din teritoriu şi de la Guvern nu ne conving că problema romilor, cel puţin, începe să se afle în atenţia actualului Guvern.

Păcat, foarte mare păcat, pentru că noi ne-am pus încrederea în actualul Guvern.

Mesajul meu este clar.

Domnule prim-ministru Ciolacu,

Vă rog să încercaţi să priviţi cu mai multă atenţie problematica romilor pe teritoriul României.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moiseev Alexandrin.

Şi se pregăteşte doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Azi, de la această înaltă tribună a Parlamentului, rostesc prima mea declaraţie politică, şi o fac în calitate de român basarabean şi, în prezent, cu voia Domnului, actual deputat de Botoşani.

Este o declaraţie nu doar simbolică, ci şi o declaraţie asumată, o declaraţie despre viitorul poporului român dintre Nistru şi Prut, despre datoria statului român de a privi către Basarabia nu doar cu simpatie, ci cu responsabilitate şi viziune.

România a susţinut, de-a lungul anilor, Republica Moldova, prin fonduri, proiecte şi parteneriate. Cu toate acestea, consider că nu este suficient să alocăm milioane de euro, dacă nu verificăm impactul acestor investiţii, dacă nu ne asigurăm că ele servesc cu adevărat intereselor românilor de peste Prut. Fără o strategie coerentă, fără mecanisme de control, riscul este ca această susţinere să fie ineficientă sau, mai grav, deturnată de structuri ostile valorilor europene şi româneşti.

Pentru menţinerea sănătăţii morale şi a dreptei credinţe, subliniez necesitatea susţinerii Mitropoliei Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, singura entitate legitimă, istorică şi canonică îndreptăţită să îşi apere credincioşii în faţa acestei ofensive spirituale din partea Rusiei şi a propagandei de la Moscova.

România nu poate să rămână pasivă în faţa tentativelor de deznaţionalizare şi de control comunitar exercitate de forţe ostile valorilor noastre.

În acelaşi timp, este inadmisibil ca românii din Basarabia să fie umiliţi chiar de instituţiile statului român. Procedurile din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie trebuie reformate urgent. Nu putem tolera întârzieri de ani de zile şi tratamente birocratice care îi descurajează pe cei care nu fac altceva decât să îşi redobândească cetăţenia care le-a fost răpită în mod abuziv de ocupantul sovietic.

În faţa acestor realităţi, România trebuie să treacă de la declaraţii la acţiuni concrete. Este momentul să discutăm serios despre înfiinţarea unui minister al reunificării, după modelul sud-coreean, care să aibă ca obiectiv principal apropierea instituţională, economică şi socială a celor două maluri ale Prutului.

Nu putem ignora realitatea că singura garanţie pentru siguranţă, pentru un trai decent şi pentru pace socială, în acest spaţiu, este reunirea în mod paşnic şi democratic a Basarabiei cu România. Aceasta este singura cale fezabilă prin care putem asigura extinderea naturală a Uniunii Europene şi a NATO, oferind protecţie şi un viitor sigur milioanelor de români din Republica Moldova.

Stimaţi colegi,

Aceasta nu este doar o opţiune politică, ci o datorie istorică, morală şi strategică, o datorie pe care România trebuie să şi-o asume, fără ezitare, în faţa clipelor istorice pe care le trăim la nivel mondial.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"România pe buzele liderilor americani - un moment de reflecţie şi acţiune"

Statele Unite ale Americii sunt şi trebuie să rămână partenerul strategic esenţial al României. Relaţia noastră cu Statele Unite ne-a oferit securitate, sprijin diplomatic şi acces la oportunităţi economice de care puţine state din regiune beneficiază. Cu toate acestea, pentru ca acest parteneriat să fie unul echilibrat şi eficient, România trebuie să-şi asume un rol mai activ şi mai vizibil pe scena internaţională, consolidându-şi capacitatea de a acţiona ca un partener de încredere, şi nu doar ca un beneficiar de securitate.

Declaraţiile recente ale vicepreşedintelui american JD Vance, la Conferinţa de Securitate de la München, nu trebuie să fie interpretate ca o critică. Eu o văd mai mult ca o oportunitate rară de introspecţie. România este astăzi mai prezentă ca niciodată în discursurile liderilor americani, însă nu pentru că am reuşit să ne impunem ca o putere regională, ci pentru că suntem parte dintr-o ecuaţie geopolitică fragilă.

Putem să ne întrebăm: unde am greşit în ultimii ani? Ce am ratat în procesul nostru de consolidare, ca stat puternic şi respectat? Ce trebuie să facem pentru ca România să devină partenerul fără de care nu se poate şi nu trebuie să se discute şi să se decidă aspecte cu impact direct sau indirect pentru viitorul Europei, al Uniunii Europene, şi nu numai?

Oare unde am greşit?

Am greşit în educaţie?

Am greşit în selecţia valorilor democratice?

Am greşit în relaţia cu diaspora?

Am greşit în politica externă, unde România a avut un rol pasiv în politica europeană şi globală, mulţumindu-se adesea să urmeze deciziile luate de marile puteri, fără să-şi impună propriile interese?

Cu siguranţă, da.

Într-un context geopolitic tot mai tensionat, avem şansa istorică de a deveni o punte de legătură între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

România poate juca un rol esenţial în consolidarea securităţii regionale, în dezvoltarea relaţiilor economice transatlantice şi în menţinerea unui echilibru între Vestul Europei şi interesele strategice ale Statelor Unite.

Nu trebuie să permitem ca acest rol să fie preluat de alte state care au încercat să profite de poziţionarea lor geografică şi politică.

Trebuie să fim proactivi, să ne afirmăm interesele naţionale şi să demonstrăm că suntem un partener stabil, de încredere şi cu viziune pe termen lung.

România nu-şi mai permite să fie condusă din inerţie şi lipsă de viziune. Avem nevoie de reforme reale.

Democraţia se construieşte de jos în sus, iar reforma reală trebuie să înceapă din administraţia locală, din mediul academic, din iniţiativele civice şi din economia reală.

Trebuie să devenim o naţiune care nu doar supravieţuieşte într-un context geopolitic tensionat, ci una care îşi defineşte propriul viitor.

Dacă vrem ca România să fie respectată pe plan internaţional, trebuie mai întâi să ne respectăm pe noi înşine, ca naţiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă rog, domnule deputat Doru-Lucian Muşat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Că statul este aproape în faliment o ştim cu toţii. Ce nu înţelegem noi este de ce domnii de la putere asmut hoardele inspectorilor fiscali tot asupra celor ce sunt corecţi, a antreprenorilor români.

De ce această instituţie numită "Antifraudă" nu se ocupă de marii evazionişti, de corporaţiile care, prin optimizări fiscale, îşi exportă profitul în străinătate, de companiile care nu sunt oneste cu statul român şi care, de ani de zile, unele şi de 13 ani, nu plătesc impozit în România, pentru că raportează pierderi anuale, deşi au cifre de afaceri de miliarde de lei?

Nu merg peste aceste companii, pentru că le este frică! Le este frică de decidenţii politici care, de prea multe ori, au răspuns telefoanelor ambasadelor străine ori de câte ori statul român a vrut să se ridice din genunchi şi să-şi ceară drepturile cuvenite.

Omorâm tot ce înseamnă pătura de mijloc, micii antreprenori români, dar de străini nu ne atingem cu nimic.

Dorim să le venim în ajutor celor ce dorm prin birouri cu unele speţe, cel puţin dubioase, ale următoarelor companii şi le cerem să-şi facă datoria.

PROFI ROM FOOD SRL: Cifră de afaceri - 12.925.986.296 lei, pierderi de 213.027.662 lei, în 2023. Este pe pierdere de 6 ani.

ROMÂNIA HYPERMACHE S.A. - CORA: Cifră de afaceri - 1.384.705.937 lei, pierderi de 67.091.496 lei, în 2023. A fost pe pierderi 8 ani, în ultimii 10 ani.

KRONOSPAN TRADING SRL: Cifră de afaceri - 1.893.474.140 lei, pierderi de 262.168.643 lei, pentru 2023.

VODAFONE ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri - 5.337.540.287 lei, pierderi de 182.290.252 lei, pentru 2023. Şi este pe pierdere în ultimii 4 ani.

ORANGE ROMÂNIA COMUNICATIONS SA: Cifră de afaceri - 2.310.278.284 lei, pierderi de 514.484.451 lei, în 2023, şi pierderi de 187.195.973 lei, în 2022.

TELEKOM ROMÂNIA MOBILE COMMUNICATIONS SA: Cifră de afaceri de 1.298.630.375 lei, are pierderi de 79.800.257 lei, în 2023, şi pierderi de 558.080.366 lei, în 2022. A fost pe profit doar un an, în ultimii 10 ani.

PREH ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri - 1.388.333.404 lei, pierderi de 21.298.428 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 6 ani.

FAURECIA ROMÂNIA SRL: Cifră de afaceri de 1.606.746.501 lei, pierderi de 885.780 lei, în 2023. Este pe pierdere în ultimii 4 ani.

DONALAM SRL: Cifră de afaceri - 812.040.749 lei, pierderi de 189.960.066 lei, în 2023.

Aşadar, am avea bani şi de spitale, şi de şcoli, dacă autorităţile statului şi-ar face treaba şi n-ar mai închide ochii la acţiunile ostile ale unor contribuabili necinstiţi cu România.

Să ne rezolvăm aceste probleme, care nu sunt deloc puţine, şi apoi să ne controlăm micii antreprenori români care plătesc impozite mult mai mari, nu beneficiază de ajutoare de stat generoase şi nu au ambasade care să intervină pentru ei.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Şi se pregăteşte domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Titlul declaraţiei politice pe care o prezint astăzi este "Atragerea de fonduri europene de către primării - o soluţie eficientă de modernizare a sistemelor centralizate de furnizare a agentului termic pentru populaţie".

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Unul dintre proiectele discutate în şedinţa Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, din care fac parte, ca deputat al PNL, a fost Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2024 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 556/2024.

Prin această ordonanţă, Ordonanţa nr. 33/2024, au fost adoptate măsuri în scopul furnizării optime a agentului termic pentru populaţie în sezonul rece 2024-2025.

Astfel, pentru a preîntâmpina eventuale blocaje financiare, chiar în timpul sezonului rece, s-a reglementat posibilitatea ca unităţile administrativ-teritoriale să poată garanta împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituţii de credit pentru obţinerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică, aflaţi în subordinea unităţilor administrativ-teritoriale, a finanţării necesare achiziţiei de gaze naturale pentru asigurarea funcţionării sistemului de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice.

Totodată, pentru unităţile administrativ-teritoriale, care au calitatea de operator de serviciu de alimentare cu energie termică, s-a instituit posibilitatea de a contracta împrumuturi de la instituţiile de credit, pentru achiziţia de combustibil necesar asigurării energiei termice.

În acest caz, împrumuturile şi garantarea de împrumuturi pot fi doar o soluţie de moment, pentru cazuri punctuale, dar ele nu produc modernizarea sistemelor şi nici nu elimină pierderea financiară din aceste sisteme.

Prin urmare, consider că este nevoie, pe termen lung, de alte instrumente financiare la îndemâna unităţilor administrativ-teritoriale, pentru a eficientiza aceste sisteme de furnizare a agentului termic şi a nu mai pune în situaţii dificile comunităţile locale.

Aceste instrumente financiare există, ele sunt banii europeni pe care unităţile administrative-teritoriale îi pot accesa pe diferite proiecte, inclusiv pentru reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea sistemelor de furnizare a agentului termic în sistem centralizat.

Orice sistem care se transformă şi oferă servicii de calitate cetăţenilor înseamnă un stat eficient şi puternic.

Aceasta este viziunea noastră, a liberalilor, de a atrage fonduri europene şi investiţii, de a dezvolta infrastructura, de a genera locuri de muncă, viziune care a fost pusă în aplicare în diferite oraşe şi comunităţi din ţară şi pe care vom încerca să o implementăm şi la nivel naţional.

Atragerea acestor fonduri europene pentru a rezolva problema funcţionării optime a sistemului de producere, transport...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Graţian Gal:

...distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat se traduce, practic, printr-un surplus de fonduri, atât la bugetul de stat, cât şi la bugetele locale, bani care pot fi...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Călin-Graţian Gal:

...direcţionaţi către investiţii.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

România trece printr-o situaţie extrem de gravă, este atacată din toate părţile, atât intern, cât şi extern, iar românii, pe bună dreptate, nu au cum să se simtă apăraţi şi reprezentaţi de către politicieni.

Iar vina este a voastră - a voastră, PSD-iştilor; a voastră, PNL-iştilor; a voastră, UDMR-iştilor. Voi, cu atitudinea voastră arogantă, cu lăcomia voastră, cu politici care taxează cetăţeanul în fiecare zi, voi aţi creat acest monstru din dreapta dumneavoastră. Cauzele extremismului în România sunt datorate politicilor voastre.

Sunteţi total decuplaţi de realitate. Nu înţelegeţi omul de rând, nu înţelegeţi că românii suferă, că o duc greu, că inflaţia îi afectează. Am ajuns să ne împrumutăm cel mai scump din Uniunea Europeană - 7.000.000.000 de euro am plătit anul trecut privind datoria publică, dobânzile pe datoria publică, din banii românilor. Anul ăsta o să plătim 8.000.000.000.

Nu pot să vă înţeleg - cât de hapsân poţi să fii să te plimbi la Nisa şi Monaco cu avioane private? Aţi ajuns la un nivel de nepăsare, un tupeu greu de suportat. Oamenii vă înjură pe stradă, sunt nemulţumiţi.

Aşa au ajuns extremiştii ăştia în Parlament. Voi i-aţi văzut?

I-aţi văzut p-ăia de la POT, partidul-breloc al impostorului Călin Georgescu? Parlamentari violenţi care instigă la ură, cu un preşedinte, Anamaria Gavrilă, care şi-a băgat sora în Parlament, mare agent imobiliar într-un orăşel din Spania, sau, atenţie, iubitul şomer.

Bă, p-ăla nu l-au vrut la un job şi a aterizat direct în Parlament. Nepotism pe faţă!

Vouă vi se pare normal?

I-aţi văzut pe cei de la AUR, care au puşcăriaşi, parlamentari, foşti puşcăriaşi, parlamentari, actori de cea mai joasă speţă? Simion şi-a băgat şi verişorii şi naşii în Parlament. Nepotism pe faţă! Copila aia de 23 de ani care a venit cu muniţie, cu 4 gloanţe în Parlament?

Vouă vi se pare normal ce aţi făcut?

Au recunoscut şi Simonis, şi Ciolacu că le-aţi dat voturi celor de la AUR.

Sau ăia de la SOS, care merg la Ambasada Federaţiei Ruse cu un discurs violent, extremist, anti-Uniunea Europeană, anti-NATO, cu foşti securişti dubioşi în Parlament?

Vouă vi se pare normal unde am ajuns?

Ia să vă văd, suveraniştilor, trumpiştilor, cum explicaţi voi, electoratului vostru, că Administraţia Trump, în frunte cu Elon Musk, intervine în politica din România? Cum era cu suveranitatea? Cum era cu "Eu îs român!", "Eu îs român!", "Noi suntem singuri, să nu intre forţele străine peste noi!".

Ia să vă văd acum cum explicaţi voi electoratului vostru asta!

Ce îi recomandă pe oamenii ăştia? Că sunt creaţia voastră.

Nimic. Oameni care blamează Occidentul, dar care au trăit bine-mersi pe economiile străine.

În momentul în care aţi depus jurământul, cu mâna pe Biblie, aţi spus - "Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu".

Unde este onoarea? Unde este dreptatea? Unde este cinstea? Vă gândiţi doar la interesele personale. V-aţi bătut joc de instituţia asta, care a ajuns la un nivel de încredere sub nivelul mării.

Parlamentul României trebuie să fie în folosul...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...şi în slujba cetăţeanului. Trebuie să fim legiuitori buni, cinstiţi, profesionişti, oneşti, care legiferează pentru ţara asta cu generozitate faţă de români şi cu empatie faţă de problemele...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...cu care se confruntă românii.

Acum închei, doamnă preşedinte. (Vociferări.)

Mul... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Gianina Şerban:

Doamna deputat... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă deputat Rodica Plopeanu, vă rog.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

O rugăminte.

Doamnă deputat, numai puţin!

Vă rog să ne încadrăm în 3 minute. Este timpul alocat fiecărei persoane, pentru declaraţii, să ne respectăm colegii şi să încercăm, pe cât posibil, să ne încadrăm în timp.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica Plopeanu:

Vă mulţumesc, doamnă vicepreşedinte.

Titlul declaraţiei politice este "Taxa pe stâlp".

Prin "Ordonanţa-trenuleţ" s-a impus taxa pe stâlp, s-au majorat taxe şi au fost sacrificate salariile şi pensiile românilor care îşi duc traiul de pe o zi pe alta. Noul ministru al finanţelor a declarat referitor la reinstituirea taxei pe stâlp următoarele - "Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aş fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar, având în vedere situaţia creată de condiţiile şi restricţiile bugetare, s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025".

În această perioadă ne aflăm într-o situaţie economică dificilă şi numita "taxă pe stâlp" nu reprezintă o soluţie viabilă, ba mai mult, afectează companiile din toate sectoarele economice şi are potenţialul de a genera efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri de pe teritoriul României.

Impozitul pe construcţii speciale este calculat prin aplicarea unui procent de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul firmelor la finalul anului anterior. Printre construcţiile vizate se numără silozurile agricole, antenele de telecomunicaţii, panourile electrice şi alte instalaţii industriale. Taxa se aplică în paralel cu impozitul pe clădiri, ceea ce înseamnă că firmele vor suporta o povară în plus, o taxă suplimentară.

Această abordare nu doar că amplifică povara fiscală asupra companiilor, dar şi descurajează investiţiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea echipamentelor. Este esenţial să înţelegem că aceasta nu afectează doar companiile mari, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii, care reprezintă motorul economiei noastre.

De asemenea, este important de menţionat că această taxă se va aplica tuturor firmelor, atât româneşti, cât şi străine, cu excepţia instituţiilor publice, fundaţiilor şi asociaţiilor nonprofit. Această abordare nu face decât să amplifice inechităţile fiscale şi să descurajeze investiţiile în România.

Reamintesc că, în 2014, taxa pe stâlp a fost intens criticată de mediul de afaceri pentru impactul său negativ asupra investiţiilor. Deşi în 2015 cota a fost redusă la 1%, măsura a fost considerată o povară fiscală inutilă. Eliminarea impozitului în 2017 a fost privită ca un stimulent pentru dezvoltarea infrastructurii industriale, iar reintroducerea acesteia...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Rodica Plopeanu:

O secundă!

...reintroducerea acesteia acum ar putea afecta grav planurile de investiţii ale companiilor, crescând costurile pentru industrii esenţiale precum energia, telecomunicaţiile sau agricultura.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Rodica Plopeanu:

Astfel, taxa pe stâlp... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Gianina Şerban:

Doamna... (Vociferări.)

Mulţumim, doamnă deputat.

Domnule deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În calitate de membru al Camerei Deputaţilor, dar mai ales în calitate de cadru didactic, voi susţine constant că educaţia rămâne cel mai puternic instrument pentru a reduce inechităţile.

În data de 20 februarie marcăm Ziua Mondială a Justiţiei Sociale şi îmi doresc să ne reamintim că aceasta înseamnă şi dreptul fiecărui copil la educaţie gratuită, modernă şi adaptată vremurilor în care trăim.

Nevoia de a eradica sărăcia, de a asigura accesul tuturor la muncă decentă, la justiţie, la sănătate, la educaţie, indiferent de statutul economic, de gen sau de etnie, rămâne la fel de importantă astăzi, ca şi în trecut.

O societate dreaptă, care prioritizează justiţia socială, este aceea în care fiecare copil are şansa de a învăţa şi de a reuşi, indiferent de mediul în care s-a născut sau de resursele familiei sale.

România încă se confruntă cu discrepanţe în educaţie - rata abandonului şcolar este peste media europeană, accesul la educaţie de calitate este inegal între mediul urban şi cel rural, iar lipsa resurselor împiedică mulţi copii să-şi atingă obiectivele şi adevăratul potenţial. Aceste probleme nu sunt doar cifre într-un raport, ci realităţi care definesc viitorul ţării noastre.

De aceea, Guvernul condus de Partidul Social Democrat a menţinut educaţia ca prioritate naţională şi a luat măsuri pentru combaterea abandonului şcolar, sprijinirea elevilor din medii defavorizate şi modernizarea şcolilor. Prin extinderea programelor naţionale, precum "Masă sănătoasă", sau prin burse sociale de diferite tipuri - şi aş menţiona aici în mod special bursele pentru mamele minore care îşi continuă studiile - am reuşit să oferim sprijin real celor care au cea mai mare nevoie. Progresele sunt relevante, dar trebuie să continuăm să diversificăm instrumentele de sprijin pentru a face un salt vizibil în remedierea acestor probleme structurale cu care se confruntă educaţia din România.

În calitate de fost coordonator al Comitetului interministerial pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, am văzut cât de important este ca politicile educaţionale să fie gândite nu numai în termeni de infrastructură, ci mai ales de justiţie socială. Un sistem educaţional care funcţionează corect este cel care oferă fiecărei generaţii oportunităţi reale, indiferent de statutul socioeconomic.

În România de astăzi, justiţia socială trebuie să se reflecte în şcoli sigure, accesibile şi bine dotate, în profesori sprijiniţi şi respectaţi, în copii care pot învăţa fără grija zilei de mâine.

Ca preşedinte al Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, voi susţine proiectele şi propunerile care au astfel de obiective, menite să asigure accesul la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului.

Viitorul României depinde de modul în care investim în educaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Şi se pregăteşte domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

România traversează un moment delicat în politica externă - am putea spune, fără precedent -, iar Ministerul Afacerilor Externe, ca unul dintre cei doi reprezentanţi ai politicii externe a acestei ţări, continuă să fie un spectator pasiv, uneori chiar penibil, la marile decizii care ne privesc direct.

Este inacceptabil ca ţara noastră să fie exclusă de la negocieri strategice, în timp ce alte state din regiune îşi consolidează poziţia şi îşi apără interesele naţionale.

Avem acum 3 exemple, printre care:

- Conferinţa de Securitate de la München, unde s-au discutat strategii de securitate esenţiale pentru Europa, unde partenerul nostru strategic, Statele Unite, a fost prezent prin vicepreşedinte, iar ministrul nostru de externe alerga oameni pe culoare, să vorbească cu dânşii, şi dânşii nu-l băgau în seamă. Mai mult decât atât, de la acea conferinţă, România s-a întors cu mâinile goale;

- Avem întâlnirea informală de la Paris, de luni;

- Astăzi avem a doua întâlnire de la Paris.

La prima întâlnire, cea care a contat, România nu a fost prezentă, pur şi simplu, nefiind invitată, din cauză că nu contăm, aparent, pentru preşedinţia franceză.

Astăzi sperăm ca România să fie reprezentată de preşedintele interimar, dar, din păcate, cred că deciziile au fost deja luate.

Mai mult decât atât, Ambasada României în Statele Unite, o instituţie care ar trebui să promoveze imaginea României, s-a transformat într-un instrument de propagandă politică. Pe pagina oficială a Ambasadei României în Statele Unite au apărut declaraţii politice despre alegerile din România şi o mică ceartă din partea ambasadorului către actualul Guvern al Statelor Unite.

Conform Legii nr. 269/2003, membrii Corpului diplomatic au obligaţia să se abţină de la manifestarea în public a convingerilor politice.

Încălcarea acestei obligaţii este inacceptabilă, iar Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să ia de urgenţă măsuri, prin chemarea de urgenţă în ţară a ambasadorului Muraru, pentru explicaţii clare şi asumate.

Ce trebuie să facem?

- Să fim prezenţi la toate mesele de negociere unde se discută viitorul Europei;

- Să fim implicaţi în negocierile de pace din Ucraina;

- Ministerul Afacerilor Externe trebuie să ofere explicaţii pentru excluderea noastră de la aceste evenimente;

- Iar ambasadele României şi Corpul diplomatic trebuie să reprezinte interesele naţionale;

- România nu trebuie să fie doar un pion pe tabla de şah a marilor puteri; România trebuie să fie un actor activ, un stat respectat, capabil să-şi apere interesele.

Atât preşedintele interimar, cât şi Ministerul Afacerilor Externe au obligaţia să răspundă şi să-şi asume responsabilitatea pentru acest eşec diplomatic în formă continuată.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Andrei Daniel Gheorghe, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Europa, în război de 3 ani"

Stau şi mă uit cum de 3 ani încoace vedem o tragedie sub ochii noştri - invazia criminală a lui Vladimir Putin şi a Rusiei dictatoriale în Ucraina.

La 24 februarie 2022 lumea s-a schimbat. Ordinea internaţională, aşa cum o ştiam noi până atunci, nu mai există. Am revenit într-o eră specifică marilor totalitarisme criminale de la jumătatea secolului XX şi din prima parte a secolului XX, în care forţa, teroarea, dictatul reprezintă unica formă de exerciţiu al unei aşa-zise "legi".

Ceea ce a făcut Rusia în Ucraina reprezintă o crimă de război, fără doar şi poate, şi cred că din tot ceea ce am văzut în aceşti ani ar trebui să învăţăm câteva lucruri.

Ar trebui să înţelegem ceea ce înseamnă demnitatea, capacitatea de rezistenţă şi forţa morală a unui popor, poporul ucrainean, care, în ciuda multor păreri ale unora şi ale altora, că nu va rezista invaziei ruseşti, iată că a rezistat.

Ar trebui să învăţăm ceea ce înseamnă morala, ca principiu în relaţiile internaţionale, şi să nu acceptăm niciodată dictatul forţei.

Şi ar mai trebui să învăţăm cine ne sunt prietenii şi cine ne sunt duşmanii, şi care este pericolul Rusiei pentru România, pentru Europa de Est şi pentru toată lumea liberă.

Acest război din Ucraina nu este decât expresia regimului criminal pe care Rusia îl are astăzi şi care vine în descendenţa bolşevismului, stalinismului, regimului totalitar comunist sovietic.

Cred că, cu toţii, ne imaginăm cât de tragic ar fi să ne învecinăm cu Federaţia Rusă. Nimeni nu-şi doreşte acest lucru. Sau ce ar însemna acest lucru pentru cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova. Ar fi absolut catastrofal.

Trebuie să respectăm şi să omagiem efortul de război şi jertfa poporului ucrainean pentru apărarea Europei în aceste momente foarte grele.

Acolo, în Ucraina, etnicii români se jertfesc alături de ucraineni, fiind cetăţeni ai Ucrainei, pentru apărarea libertăţii.

De aceea, cred că, de multe ori, toate aceste poveşti, care se inspiră cu privire la anumite conflicte între România şi Ucraina, ar trebui să se estompeze şi să înţelegem că, în faţa agresiunii ruseşti, cu toţii trebuie să fim uniţi.

Şi, totodată, nu pot să uit un aspect - că în societatea românească vedem adesea vânturată aceeaşi propagandă rusească de către populişti care se pretind a fi în chip fals suveranişti şi care nu sunt decât expresia unui fel de noi epoci de aur a ceauşismului.

Cred că Europa, lumea liberă, nu poate decât să fie...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...solidară, alături de Ucraina, o ţară care apără libertatea şi democraţia lumii de astăzi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Giurgiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Miroslav Petreţchi.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bugetul României pe 2025 este un jaf naţional! PSD, PNL şi UDMR le bagă mâna în buzunar românilor ca să umple conturile specialilor. În loc să pună banii unde trebuie - în spitale, şcoli, infrastructură -, guvernanţii aruncă miliarde pe sinecuri, pensii nesimţite şi lux pentru elitele lor.

USR a propus amendamente pentru investiţii esenţiale - 1.000.000.000 de lei pentru Programul "Masă caldă" în şcoli, 500.000.000 de lei pentru renovarea şcolilor cu toalete în curte. Pentru că în 2025, în Romania, ţară membră a Uniunii Europene, încă avem şcoli cu toaleta în curte. Am propus 300.000.000 de lei pentru protejarea pădurilor cu sisteme de supraveghere video şi tehnologii moderne.

Pentru Mureş, judeţul pe care îl reprezint, am propus bani pentru proiectul centurii ocolitoare Târgu Mureş, pentru că ministrul PSD a alocat doar 15% din banii necesari. Pentru autostrada spre Moldova, cu care PSD-iştii locali se laudă, dar ministrul Grindeanu o blochează. Pentru modernizarea maternităţii vechi din oraş, unde gravidele urcă la sala de naşteri pe scări, până la etajul 2, ca să nască, pentru că nu există lift. Pentru Centrul Regional de Transfuzie Sanguină şi pentru centrele paliative pentru copii.

PSD şi PNL au respins totul, dar pentru vile de lux, spitalul secret al SIE şi medicamentele judecătorilor CCR s-au găsit bani, fără probleme. 700.000 de lei pentru medicamentele judecătorilor de la Curtea Constituţională, 2.000.000 de euro pe an pentru cei 7 consilieri de la ANCOM, zeci de milioane de lei pentru vile de lux şi pentru spitalul secret al SIE. În companiile de stat, salariile şi primele nesimţite continuă - şefii Romgaz, Hidroelectrica şi Transelectrica câştigă peste 30.000 de euro pe lună, în timp ce spitalele nu au bani de medicamente esenţiale, şi personalul din sistemele de educaţie şi de sănătate este insuficient.

România se împrumută cu 150.000.000.000 de lei pe an, dar banii nu ajung în educaţie, sănătate sau infrastructură. Ajung la pensiile speciale, la luxul baronilor PSD-PNL şi la afacerile clientelei politice.

România nu este săracă. Este sărăcită.

Acest Guvern este un pericol naţional!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte doamna deputat Ana-Marcela Baş.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Realegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii produce deja schimbări în lume.

Nu împărtăşim până la capăt îngrijorările potrivit cărora noua viziune americană globală va genera slăbiri sistemice şi semnificative ale raporturilor transatlantice, însă ne pregătim şi pentru o contracţie pe termen mediu a acestora.

Numeroase iniţiative, precum discuţia despre creşterea cheltuielilor pentru apărare sau negocierile privind pacea în Ucraina, vor testa disponibilitatea pentru compromis a partenerilor transatlantici, însă, în esenţă, datele fundamentale ale relaţiilor strategice dintre SUA şi Europa se vor menţine. Suntem siguri că Statele Unite şi statele europene îşi vor calibra şi coordona în continuare prezenţa şi instrumentele în regiune, astfel încât să asigure în comun şi complementar securitatea Europei.

Chiar şi riscul unei reduceri a interesului Statelor Unite pentru regiune ar putea reprezenta oportunitate pentru marile capitale europene de a contribui mai mult la securitatea Europei Centrale şi de Est, în faţa ameninţărilor care vin dinspre Moscova.

Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe româneşti. Având în vedere că şi în primul mandat al lui Donald Trump, relaţiile româno-americane au fost foarte bune, consider că avem suficiente motive să credem că România va rămâne şi în continuare un partener strategic al Statelor Unite.

În egală măsură, Parteneriatul Strategic cu SUA va reprezenta pentru România o prioritate şi o nevoie absolută în politica sa externă, alături de consolidarea rolului şi profilului nostru în UE şi în NATO, indiferent de cântecele de sirene care încearcă să ne abată de la destinul euroatlantic al României.

Vedem deja primele semne ale efortului internaţional relansat de Washington, pentru asigurarea unei păci credibile şi de durată în Ucraina, care vrea să pună capăt războiului de agresiune provocat de Federaţia Rusă. Suntem încrezători că această pace va fi convenită şi agreată de toate părţile.

Nicio pace credibilă şi de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără sprijinul acesteia.

Nicio pace credibilă şi de durată în Ucraina nu va fi posibilă fără un angajament multiplu, coordonat, al Statelor Unite şi al celorlalţi aliaţi şi parteneri occidentali ai Ucrainei, pentru asigurarea unor garanţii de securitate pe termen lung pentru Ucraina.

Noile realităţi geopolitice readuc în ţări precum România tema liderilor politici cu viziune, apţi pentru gestionarea unei politici externe proactive şi creative, apţi pentru o diplomaţie orientată spre sesizare şi exploatare de oportunităţi în sistemul de relaţii internaţionale, iar România are oameni valoroşi, o resursă umană solidă în acest domeniu.

Consolidarea relaţiilor bilaterale cu Statele Unite reprezintă, totodată, un puternic liant intern în România.

Avem deci numeroase motive de a fi optimişti în ceea ce priveşte locul şi rolul României în noua politică externă americană.

În luna mai vom alege un preşedinte care să răspundă imperativului unei politici externe a României.

Sunt convins că acesta va ţine dreaptă, în România, busola euroatlantică, singura care ne protejează cu adevărat într-o lume turbulentă.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog, are cuvântul doamna deputat Ana-Marcela Baş.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică priveşte calitatea învăţământului şi a educaţiei româneşti, risc de securitate naţională.

Nivelul de alfabetizare al prezentului şi viitorului cetăţean român lasă de dorit de mulţi ani de zile, iar la această calitate partidele politice care s-au perindat la guvernare, culmea, mereu aceleaşi, au lucrat cu dedicaţie şi extrem de organizat, respectiv pentru menţinerea gradului de analfabetism funcţional şi analfabetism ştiinţific în zona de 40% din populaţia României.

Cum altfel ar fi putut ca PSD şi PNL să-şi fi transmis, din mână în mână, puterea şi conducerea ţării, servind mereu interesele aceluiaşi grup ascuns de persoane fantomatice care au rămas adevăraţii sforari şi păpuşari ai politicienilor care modelează societatea după chipul şi asemănarea lor?

Generaţiile care au acum copii şi care au fost sacrificate acum 15-20 de ani de acest abator de creiere, creativitate şi gândire critică sunt acuzate că nu au încredere în sistemul de învăţământ. Vă surprinde faptul că sunt generaţii care sunt dispuse să-şi amaneteze viitorul şi identitatea naţională unor flaşnetari generaţi de inteligenţa artificială?

Domnule ministru Daniel David,

Cât la sută, din cei 40% analfabeţi funcţional şi analfabeţi ştiinţific, sunt cadre didactice? Cum credeţi că planul-cadru pe care-l propuneţi poate să aibă succes, atâta timp cât multe cadre didactice nu au fost niciodată provocate cu privire la modul de predare şi de atragere a elevilor faţă de disciplina pe care o reprezintă?

Susţin reformarea sistemului de învăţământ, însă cu privire la acest plan-cadru trebuie să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu mulţi profesori, renunţarea sau reducerea orelor de istorie, geografie şi limba română nu este o soluţie, fără reformarea curricumului şi a mentalităţii, a pregătirii potrivite şi flexibilizării profesorului.

Istoria trebuie să rămână în trunchiul comun, însă Istoria României trebuie studiată în contextul ei continental, nu doar regional sau local.

Altfel, se rămâne cu impresia că România este insignifiantă, un cap mereu plecat, doar o altă baltă din marea mlaştină care sunt Balcanii.

Fără studiul Istoriei României, în contextul propus de mulţi colegi, vom naşte, în continuare, cetăţeni lipsiţi de identitate, perspectivă şi mândrie naţională; vom naşte caractere servile, precum cele din prezent.

În mod categoric resping, iar alături de mine sunt multe voci, păstrarea în trunchiul comun a Istoriei Evreilor. Holocaustul!

De ce nu luaţi în calcul înlocuirea disciplinei dedicate Istoriei Evreilor cu Istoria Discriminării,...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Marcela Baş:

... în care elevii să studieze şi alte exemple de grupuri discriminate: romii, oamenii de culoare, ...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat!

Doamna Ana-Marcela Baş:

... femeile, diferite minorităţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, are cuvântul domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Vă rog, domnule deputat!

Nu este în sală?

Domnul deputat Sergiu-Mircea Constantinescu?

Vă rog.

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Domnul Sergiu-Mircea Constantinescu:

Stimaţi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră pentru a sublinia o problemă de o importanţă strategică majoră: reabilitarea de urgenţă a drumului care leagă localitatea Chilia Veche de restul infrastructurii naţionale. Nu este doar o problemă de dezvoltare locală a judeţului Tulcea, ci una de securitate naţională, mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina.

Aflate în apropierea graniţei cu Ucraina, cele trei comune unite prin Drumul Judeţean 222N, Ceatalchioi, Pardina şi Chilia Veche, sunt localităţi expuse riscurilor generate de conflictul armat de peste graniţă. Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre impun măsuri urgente pentru asigurarea unei rute rapide de evacuare pentru locuitorii zonei. În situaţia unei crize, un drum impracticabil poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Reabilitarea acestui drum nu este doar o investiţie în siguranţa civililor, ci şi o necesitate pentru mobilitatea forţelor de intervenţie, fie că vorbim de ISU, poliţie, jandarmerie sau unităţi ale armatei. În faţa unui pericol iminent, accesul rapid al autorităţilor poate salva vieţi. Un drum modernizat permite transportul logistic al echipamentelor şi al personalului într-un timp scurt, ceea ce este vital în orice scenariu de criză.

Este foarte periculos ca, în timp ce România dezvoltă proiecte majore de infrastructură la nivel naţional, o localitate aflată într-o zonă sensibilă să fie ignorată. Vorbim despre 70 de kilometri de şosea. Statul are datoria de a asigura condiţii decente de viaţă şi siguranţă pentru toţi cetăţenii săi, indiferent cât de izolaţi ar fi geografic.

Nu mai este timp de amânări şi de justificări birocratice datorate blocării cărţilor funciare în diverse instanţe de către persoane iresponsabile.

Solicit CSAT implicarea într-o situaţie de siguranţă naţională şi luarea unei decizii privind deblocarea de urgenţă a situaţiei care a dus la oprirea oricărui demers al administraţiei locale, de reabilitare a acestui obiectiv strategic.

Alocarea fondurilor necesare şi demararea lucrărilor de reabilitare a drumului spre Chilia Veche nu reprezintă doar o investiţie în infrastructură, ci o investiţie în garanţia securităţii naţionale şi a siguranţei cetăţenilor noştri.

Pentru siguranţa oamenilor, pentru onoarea noastră, ca stat, haideţi să facem ce trebuie! (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu.

Doamnă deputat Ionelia-Florenţa Priescu, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să fim atenţi cum legiferăm, pentru că legile neclare fac victime în spitalele din România.

Vreau astăzi să ne aducem aminte că, în noiembrie 2024, un adolescent de 16 ani a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu, însă şi-a pierdut viaţa, pentru că nu s-a putut interveni.

De ce?

Nu pentru că nu ar fi existat soluţii medicale.

Nu pentru că nu existau cadre medicale pregătite să intervină în caz de urgenţă, ci pentru că sistemul nostru medical, care are şi în 2025 prevederi legale neclare, a pus medicii în situaţia absurdă de a sta pe margine, de teamă să nu fie sancţionaţi, pentru că nu aveau specializare pediatrică.

În faţa unei vieţi aflate în pericol, un chirurg nu a intervenit pentru că legea nu i-o permitea clar.

Într-o Românie normală, medicul trebuie să salveze vieţi, nu să stea cu frica dosarelor penale!

Acest caz tragic nu este un accident izolat, ci un simptom al unui sistem bolnav, în care regulile sunt făcute fără să ţină cont de realitatea din spitale. Iar realitatea este că România duce lipsă de medici pediatri, de chirurgi pediatri!

Între timp, Guvernul a venit cu o modificare, prin Ordonanţa nr. 130/2024, dar această schimbare este departe de a fi suficientă.

Textul legal spune că medicii care nu au specializare pediatrică vor putea interveni doar dacă transferul la alt spital nu este posibil. Vedem cum, din nou, un text legal suferă de pe urma neclarităţii şi impune limite care sunt în contradicţie cu situaţia faptică din spitale.

În calitatea mea de deputat de Gorj, cer ministrului sănătăţii să aibă în vedere modificarea acestui nou text de lege, în sensul eliminării condiţiei referitoare la imposibilitatea transferului către alt spital.

Medicii trebuie să poată acţiona imediat, fără să fie blocaţi de condiţii suplimentare.

Vă întreb, cine garantează că un medic pus în faţa unei situaţii urgente ce implică un minor, precum cea de la Târgu Jiu, nu va pierde timp vital pentru a îndeplini această condiţie, pentru a verifica şi pentru a demonstra imposibilitatea transferului?

Sau cine garantează că decizia de transfer nu a fost pripită, situaţie în care copilul decedează pe drumul către spitalul de transfer?

De asemenea, consider că trebuie introdusă în textul legal obligativitatea de a acorda asistenţă medicală în astfel de cazuri, pentru ca personalul medical să nu mai ezite şi să nu acţioneze sub un stres sporit, în cazuri urgente ce implică minori. Să fie clară datoria medicilor de a acţiona în vederea salvării unui copil aflat în stare critică, chiar dacă aceştia...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

... nu au specializare pediatrică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă rog, are cuvântul domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele este "Încă un ciolan cărnos de la Ciolacu pentru Piedone, adică o nouă palmă pentru fiecare român cinstit, peste ceafă!".

Dragilor, la şcoală, în momentul în care golanul clasei, golanul şcolii, iese afară, face prăpăd printre copii. În cazul în care acest golan ajunge inclusiv în politică, din nefericire, nu suferă absolut nicio sancţiune. Golanul şcolii primeşte un premiu, şi premiul acesta este dat exact din pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu.

Avem un nou ministru secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Golanul din curtea şcolii a ajuns să fie premiat şi să aibă o astfel de funcţie, în condiţiile în care nimic nu-l recomandă.

Da, în trecut, golanul şcolii era priceput în a dărâma tarabele de zarzavat, era fioros de-a dreptul cu bătrânicile care vindeau zarzavaturi. Dar în niciun caz nu a reuşit acest om, în toată cariera lui, să facă ceva bun pentru cetăţeni.

A fost primar şi la Sectorul 4 şi la Sectorul 5. Are pe conştiinţă tinerii de la Colectiv şi a reuşit să prăduiască bugetul Sectorului 5 timp de 4 ani de zile, punându-şi toţi mafioţii, toţi interlopii, toate rudele, în toate funcţiile. Şi acum, prin pixul premierului Nordis, Marcel Ciolacu, toată această mafie este exportată la nivel guvernamental.

Trăiesc în Sectorul 5, fac politică din Sectorul 5 şi cred că sunt puţini oameni care pot să vă spună mai clar ce se întâmplă în sectorul nostru şi cum cel mai sărac sector este prăduit sistematic de acest bătăuş din curtea şcolii, Piedone.

Şi ne mirăm că oamenii s-au săturat. Ne mirăm că oamenii, acum, tind să voteze cu extremiştii, pentru că văd acest prăpăd pe care îl face PSD, pe care îl face PNL, cum exportă toţi golanii din curtea şcolii şi îi pun în funcţii publice cât mai înalte.

Şi pentru mine este ruşinos, este de-a dreptul strigător la cer să văd cum mafia aceasta a lui Piedone a ajuns să fie la nivel guvernamental.

Este o palmă peste obrazul fiecărui român cinstit să-l vadă pe Piedone ministru secretar de stat.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea-Vasile Govor.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Partidul SOS România respinge orice formă de dominaţie străină din partea Comisiei Europene şi a marilor puteri".

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a reflecta asupra unui moment deosebit din istoria noastră, un moment care, în ciuda vremurilor care s-au schimbat, păstrează o puternică legătură cu realităţile actuale ale României. Mă refer la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, care a început în februarie 1821, o revoltă împotriva dominaţiei străine, a regimului fanariot impus atunci de Imperiul Otoman, cu ignorarea voinţei poporului român.

Tudor Vladimirescu nu a luptat doar pentru o schimbare formală a clasei conducătoare, ci pentru înlăturarea jugului străin care submina autonomia Ţării Româneşti. Această revoluţie a fost o luptă împotriva xenocraţiei, adică împotriva unei clase politice impuse de forţe externe, care nu răspundea intereselor şi nevoilor poporului român. Erau vremuri în care străinii dictau destinul ţării noastre, iar românii nu aveau puterea de a-şi modela propriul viitor.

Dacă privim astăzi cu atenţie la situaţia noastră, nu putem să nu observăm o paralelă izbitoare.

În prezent, România se află într-o situaţie similară. Deşi suntem un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, aşa cum este înscris în articolul 1 din Constituţia României, realitatea este că ţara noastră este tot mai mult sub influenţa Comisiei Europene şi a marilor puteri economice şi politice, care îşi impun propriile interese în ţara noastră. În loc să fim cu adevărat stăpâni pe destinul nostru, continuăm să fim supuşi unor decizii externe care nu întotdeauna reflectă nevoile şi dorinţele poporului român.

Uniunea Europeană joacă un rol major în stabilirea direcţiei economice şi politice a ţării noastre. Deşi aderarea la Uniune ne-a adus şi beneficii, nu putem ignora faptul că, în multe cazuri, politica europeană este mai degrabă dictată de birocraţii de la Bruxelles şi interesele unor state dominante, decât de voinţa şi interesul real al popoarelor europene, inclusiv al nostru.

Asemenea lui Tudor Vladimirescu, care nu a acceptat ca soarta Ţării Româneşti să fie decisă de alţii, şi astăzi, noi, românii, trebuie să ne regăsim curajul de a apăra independenţa şi suveranitatea noastră.

Trebuie să învăţăm din istorie şi să înţelegem că, până şi într-o lume globalizată, nu trebuie să renunţăm la controlul propriilor decizii.

Trebuie să fim conştienţi de forţele externe care ne pot manipula şi să avem puterea de a le face faţă, în interesul nostru naţional.

Nu cerem izolare, nu cerem autarhie, dar cerem să fim respectaţi ca naţiune suverană, capabilă să-şi definească singură drumul, să-şi protejeze interesele şi să nu fie doar un pion pe tabla de şah a marilor puteri.

În încheiere, vreau să subliniez că, la fel ca Tudor Vladimirescu, şi noi, ca naţiune, trebuie să avem curajul de a ne ridica împotriva oricărei forme de dominaţie străină care ne împiedică să ne atingem obiectivele şi idealurile naţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircea-Vasile Govor.

Se pregăteşte doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Îi văd pe colegii de la USR că se agită întruna. Şi, totuşi, poate, după această declaraţie politică, o să se mai liniştească un pic.

"Cine finanţează precampania domnului Nicuşor Dan? Un semnal de alarmă pentru transparenţă în finanţarea electorală"

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Trăim într-o perioadă în care transparenţa şi corectitudinea în viaţa publică ar trebui să fie principii incontestabile. Totuşi, realitatea ne arată că unii politicieni uită de rigorile pe care le-au impus altora şi aplică standarde duble atunci când este vorba de propria activitate. Un astfel de exemplu este campania de publicitate a domnului Nicuşor Dan, lansată la nivel naţional cu un buget impresionant, deşi acesta se declară candidat independent, fără sprijinul unui partid şi fără acces la finanţare publică.

Am avut ocazia, recent, să constat, personal, amploarea acestei campanii. Deplasându-mă de la Satu Mare spre Baia Mare, în drum spre aeroport, am fost surprins să observ panouri publicitare uriaşe promovându-l pe domnul Nicuşor Dan. Această desfăşurare masivă de forţe ridică întrebări fireşti: cine finanţează această precampanie costisitoare şi în ce scop?

În calitate de parlamentar şi reprezentant al cetăţenilor, consider că este legitim să întreb: de unde provin sumele uriaşe cheltuite pentru această precampanie electorală? Conform declaraţiilor făcute de echipa dânsului de campanie într-un editorial online, costul panourilor publicitare instalate de domnul Nicuşor Dan se ridică la peste 200.000 de euro doar pentru două luni. Suma totală a campaniei, conform propriilor sale declaraţii, ar trebui să fie finanţată exclusiv din donaţii. Aceste donaţii "anonime", cu ghilimelele de rigoare "anonime", despre care se vorbeşte, ridică suspiciuni majore. Când vedem contribuţii de mii de euro venite de la persoane fără identitate publică, trebuie să ne punem întrebarea: cine şi de ce finanţează candidatura lui Nicuşor Dan? Să fie grupurile de interese imobiliare pe care de ani de zile le protejează sub masca luptei pentru "urbanism corect"?!

Este important să ne amintim că domnul Nicuşor Dan şi-a construit întreaga carieră politică pe un discurs virulent împotriva corupţiei, a lipsei de transparenţă şi a influenţelor obscure din administraţia publică. A fost un fervent critic al neregulilor din urbanism, al jocurilor de culise şi al lipsei de etică în politică. Totuşi, astăzi, vedem că aplică exact aceleaşi metode pe care le-a blamat cu vehemenţă.

În mandatul său de primar s-a remarcat prin blocarea Planurilor Urbanistice Zonale ale sectoarelor, generând haos şi incertitudine juridică, ceea ce a avantajat tocmai acele cercuri care beneficiază de derogări, excepţii şi acorduri preferenţiale.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Numai un pic, dacă îmi permiteţi!

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Românii au dreptul să fie reprezentaţi de lideri oneşti, care respectă legea şi care nu folosesc dublul standard ca instrument politic.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Cerem ca toate...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

... cheltuielile... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Se pregăteşte domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi vizează restabilirea libertăţii de exprimare în România, care trebuie să redevină o prioritate absolută.

Libertatea de exprimare este sub o ofensivă fără precedent, în ţara noastră. Doar în ultimele luni, mai mulţi cetăţeni români au fost vizaţi de Poliţie pentru opiniile pe care le-au exprimat pe platformele de socializare, o încălcare gravă a drepturilor fundamentale şi un semnal de alarmă pentru aşa-zisul stat de drept în care trăim.

Practic, prin acţiuni de tip poliţie politică, ministrul Cătălin Predoiu a exercitat presiuni inacceptabile asupra românilor care au îndrăznit să vorbească liber despre lovitura de stat din 6 decembrie, invocând "ordinea publică".

Represiunile împotriva cetăţenilor reprezintă un atac direct asupra democraţiei şi libertăţii de exprimare, iar dacă libertatea de exprimare nu mai este respectată e doar o chestiune de timp până când şi alte libertăţi vor ajunge să fie încălcate şi limitate.

România trebuie să rămână un loc în care fiecare cetăţean poate să îşi exprime opiniile fără frica de represalii, un loc în care libertatea de exprimare nu este doar un drept teoretic, ci o realitate vie.

Libertatea de exprimare nu poate fi negociată! Nu putem accepta ca drepturi fundamentale, precum libertatea de a vorbi, să fie erodate treptat, sub diverse pretexte. Este datoria noastră să apărăm acest drept, să fim vigilenţi şi să nu permitem ca România să devină o ţară în care vocile disidente să fie reduse la tăcere.

Libertatea de exprimare este esenţială pentru viitorul nostru, iar, ca naţiune, trebuie să o protejăm cu orice preţ.

În încheiere, cer demisia ministrului de interne, Cătălin Predoiu, pentru actele oribile de poliţie politică pe care le-a săvârşit recent asupra românilor care au îndrăznit să ridice vocea împotriva dictaturii şi atrag atenţia că Parlamentul şi instituţiile statului trebuie să asigure un cadru legislativ care să protejeze libertatea de exprimare.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mi-am intitulat această declaraţie "Vrabia zidită în cuib de rândunici".

Tot mai des auzim, stimaţi colegi, termenul de "izolaţionist", care îl înlocuieşte inspirat pe cel de "suveranist". Pentru că în niciun caz nu este pusă la îndoială suveranitatea, ci este vorba doar de dorinţa unor indivizi de a avea o moşie cât de mică, unde să fie ei şefi şi nimeni să nu intre ori să plece fără voia acestor căpetenii de trib.

Campania electorală de la prezidenţiale ne-a arătat frica unora, care vorbesc fără să spună nimic, de întrebări care le-ar expune micimea, incapacitatea de a-şi susţine ideile, în afara unui discurs învăţat dinainte.

Cu cât mai puţin consistent în comunicare e omul, cu atât spune mai puţine lucruri care contează, cu atât îşi doreşte mai tare o audienţă numai a lui, captivă într-o cameră, într-o ţară sau... într-o sală de şedinţe a Consiliului Judeţean Braşov, unde domnul Adrian Veştea s-a molipsit de izolaţionism.

Deşi parlamentarii au dreptul legal de a lua cuvântul la şedinţele consiliilor locale sau judeţene, deşi, mai mult decât oricând, în contextul tulbure naţional şi mondial, e nevoie de transparenţă, de colaborare, la Braşov s-a instalat obscurantismul. De două ori am încercat, deja, pe 30 ianuarie 2025 şi 12 februarie 2025, alături de colegul senator Irineu Darău, să luăm cuvântul la şedinţa consiliului judeţean, dar ni s-a refuzat acest drept ca şi cum consiliul ar fi proprietatea lui Adrian Veştea, o fortăreaţă medievală unde seniorul taie şi spânzură.

Politica pe care o duc izolaţioniştii peste tot în lume, cu ciripeala lor fără noimă, îmi aduce aminte de o poveste veche, cu o vrabie care a intrat în cuibul unor rândunici şi nu se mai dădea dusă de acolo. În cele din urmă, rândunicile, păsări harnice, au adus humă şi, puţin câte puţin, au zidit-o înăuntru.

Este capătul de drum pentru toţi cei tentaţi să practice politica închiderii. În cele din urmă, cei de afară pun ei ultima piatră şi se lipsesc de plăcerea de a asculta vrabia dând sfaturi pline de importanţă.

Românii, astăzi, sunt ca nişte rândunici, păsările care văd lumea întreagă şi îşi găsesc un loc al lor, respectat, oriunde. La noi, la Braşov, ne mândrim că există o tradiţie a multiculturalismului şi a colaborării, pe care noi, cei de la USR, am continuat-o, am preţuit-o în patrimoniu, în festivaluri, în adăpostul oferit celor aflaţi la nevoie şi ne-o dorim îmbogăţită şi mai departe cu o largă deschidere, ca o primăvară pe care am aşteptat-o zeci de ani. Altfel, un veştitor al iernii îşi va primi de la fiecare braşovean grăuntele de humă care să îl facă uitat.

Ovidiu Paraschivescu, deputat al USR de Braşov.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Declaraţie politică intitulată "România trece prin vremuri tulburi, iar anul 2025 este cel în care românii aşteaptă să întrevadă lumina de la capătul tunelului".

Este vorba despre tunelul cvasidictaturii progresiste, în care atât România, cât şi majoritatea ţărilor din lumea occidentală au intrat în anul 2020, odată cu pLandemia Covid 19, moment în care a devenit clar că anumite forţe globale neomarxiste exercită puterea în scopul propriei îmbogăţiri, cu preţul vaccinării experimentale a populaţiei, în particular, şi subjugării voinţei oamenilor, în general. Cvasidictatura instaurată de către aceste forţe oculte a continuat, inclusiv prin deciziile samavolnice luate în legătură cu războiul din Ucraina, în contextul în care decidenţii români au fost convinşi să implice statul român în mod indirect în conflict, de partea Ucrainei, în contextul în care majoritatea românilor au fost împotriva acestor decizii, conform tuturor sondajelor de opinie.

Românii îşi doresc neutralitatea, românii vor pace.

În anul 2025, puterea politică a Statelor Unite ale Americii, a partenerului nostru strategic, a fost preluată de administraţia prezidenţială Trump. Iar noua putere, prin vocea vicepreşedintelui Vance, anunţă, fără echivoc, statele europene că cel mai mare pericol de care trebuie să ne temem nu vine din exterior, dinspre Est, ci chiar din interiorul nostru. Conform spuselor lui Vance, cel mai mare pericol care ne paşte este cel al dictaturii instaurate de către puterea politică de la Bruxelles, putere politică bruxelleză care asupreşte libertatea de exprimare pe bătrânul continent, respectiv care a ajuns să se teamă de vocea poporului.

Noi, suveraniştii din România, am observat şi am condamnat fără echivoc aceste excese dictatoriale săvârşite de puterea bruxelleză în ultimii 5 ani şi nu numai. Pentru cei care au condus statul român în ultimii ani, libertatea de exprimare a fost inamicul public numărul unu. Amintesc aici amenzile covârşitoare acordate de CNA, multe dintre aceste amenzi fiind de facto pentru delict de opinie, în special împotriva radiodifuzorului Gold FM.

În egală măsură, aşa cum vicepreşedintele Vance bine a observat, statului român i-a fost frică să asculte vocea poporului.

Elon Musk a declarat faptul că România merită suveranitate. Dar cum poate un stat să fie suveran, dacă vocea poporului este batjocorită în cadrul alegerilor prezidenţiale? Cum poate România să devină suverană, în condiţiile în care candidatul Diana Şoşoacă, cel mai periculos candidat din opoziţie la acel moment, a fost interzis de către CCR, pentru ca mai apoi alegerile să fie anulate, pentru că nu a intrat cine trebuie în turul II?

În acest moment, aşa-zisele partide proeuropene din România - deşi definiţia este una eronată, nu ai cum să fii proeuropean când deja eşti european - aşadar aceste partide proeuropene întorc zilnic spatele administraţiei Trump, adică întorc spatele partenerului strategic.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Doar o frază!

În România anului 2025, partidele suveraniste sunt omoloage Partidului Republican din America, iar viitorul aparţine patrioţilor!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi să dau citire listei cu următorii domni şi doamne deputat care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul Gheorghe-Daniel Georgescu, domnul Mircea-Vasile Govor, domnul Voicu Vuşcan, domnul Petru-Bogdan Cojocaru, domnul Mihai Weber, domnul Ştefan Ţintă, domnul Virgil Alin Chirilă, doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu, domnul Romeo-Daniel Lungu, domnul Nicolae-Adrian Bara.

Din partea Grupului parlamentar AUR: domnul Bogdan-Florin Velcescu, domnul Valeriu Munteanu, domnul Silviu-Titus Păunescu, domnul Petre Puşcaşu, domnul Daniel-Răzvan Biro, domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu, doamna Monica Iagăr, domnul Fabian-Cristian Radu, domnul Petru-Gabriel Negrea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul Robert-Ionatan Sighiartău, domnul Florin-Claudiu Roman, doamna Vetuţa Stănescu, domnul Ioan Balan, doamna Simona-Geanina Pistru-Popa, domnul Bogdan-Iulian Huţucă, domnul Marian Cruşoveanu, domnul Iulian-Alexandru Muraru.

Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu, domnul Marius-Nicolae Alexandru, domnul Andrei-Florin Gheorghiu, domnul Andrei George Plujar, doamna Oana-Silvia Ţoiu, domnul George Gima.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, domnul Mădălin-Laurenţiu Făget, doamna Elena-Laura Toader, doamna Raisa Enachi, domnul Vasile Nagy şi doamna Simona-Elena Macovei-Ilie.

Lista de declaraţii politice fiind epuizată, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.