Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 martie 2025, dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Şi anume, declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu depăşesc 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, am dreptul să-i retrag cuvântul, în calitate de preşedinte de şedinţă.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Conform deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, a fost stabilită o ordine a prezentării declaraţiilor, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale şi un deputat neafiliat, după care lista continuă cu acelaşi algoritm.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat al PSD, Mircea-Vasile Govor.

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Declaraţie politică: "Pentru un sfert dintre copiii din România pauza şcolară înseamnă frică, nu joacă".

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Umiliţi, nedreptăţiţi sau chiar bătuţi. Cu asta se luptă jumătate dintre elevii din România. Bullyingul este un fenomen complex şi extrem de nociv, cu consecinţe dăunătoare şi pe termen lung pentru copii. În majoritatea covârşitoare a cazurilor nu este ceva care se întâmplă o singură dată în viaţă, ci este un fenomen care se repetă, iar uneori durează ani întregi, ceea ce indubitabil produce răni adânci pentru copiii victime ale bullyingului.

Deşi statisticile sunt îngrijorătoare, din păcate, aceste cifre nu reflectă nici pe departe toată amploarea acestui fenomen.

Potrivit organizaţiei "Salvaţi Copiii":

- 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar;

- 3 din 10 copii sunt excluşi, în mod constant, din grupul de colegi;

- 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi;

- 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.

Din datele puse la dispoziţie de societatea civilă, numai în 2022 s-au înregistrat 11.000 de cazuri de bullying, mult peste cazurile înregistrate în 2021, când au fost semnalate aproximativ 7.700. Iar aceasta este doar situaţia raportată oficial. În realitate, se estimează că sunt mult mai multe cazuri care nu au fost raportate.

Vedem din ce în ce mai multe cazuri de violenţă în şcoli, care sunt diseminate de către agresori în social media, ceea ce denotă un grad de acceptabilitate ridicat în rândul şcolarilor şi al preşcolarilor. Ceea ce este îngrijorător. Pe lângă impactul fizic al bullyingului, copiii au adesea de suferit pe plan emoţional, dezvoltând probleme precum depresia şi anxietatea. Acestea se pot manifesta diferenţiat la fiecare copil, putând duce la scăderea performanţei şcolare, dar şi la consumul de droguri.

Convenţia privind drepturile copilului garantează educaţia şi protecţia împotriva oricărei forme de violenţă, inclusiv bullyingul. În 2019 a fost adoptată Legea nr. 221, prin care "sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying" în şcoli, însă fără a fi introduse sancţiuni.

Ministerul Educaţiei anunţa un program împotriva violenţei în şcoli, care atinge, într-o oarecare măsură, şi fenomenul bullyingului, însă sunt necesare măsuri ţintite care să combată strict acest fenomen.

Din păcate, realitatea este că foarte adesea bullyingul este banalizat şi minimizat în şcolile din România, iar asta este foarte grav. Avem nevoie de o strategie coerentă împotriva bullyingului, care să contribuie cu adevărat la diminuarea acestui fenomen. Dar, mai ales, avem nevoie ca toate aceste instrumente să fie implementate şi constant monitorizate, astfel încât să nu devină doar nişte simple lozinci pe hârtie.

Copiii din România au dreptul la un sistem de educaţie care să le respecte demnitatea.

Trebuie să acţionăm acum pentru România de mâine!

Vă mulţumesc.

Deputat PSD, Mircea Govor, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Este? Nu este.

Domnul deputat Ionel Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Marşul pentru viaţă» - apel la conştiinţa colectivă".

Distinsă doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să aduc în atenţia dumneavoastră o acţiune care se desfăşoară în această perioadă în multe localităţi din România, Marşul pentru viaţă, eveniment de o importanţă crucială pentru societatea românească.

Apreciez potrivită perioada desfăşurării acestui eveniment, în preajma marii sărbători creştine Buna Vestire.

În urmă cu peste 2000 de ani, la Buna Vestire, o tânără, o fecioară, Maica Domnului, a fost pentru viaţă şi a spus: "Facă-se voia Ta!".

De aceea, "Marşul pentru viaţă" nu este doar o simplă manifestaţie, ci un apel la conştiinţa colectivă, o chemare către valorile fundamentale care stau la baza unei naţiuni puternice: familia, demnitatea umană şi protejarea vieţii, încă din momentul concepţiei.

În fiecare an, acest marş reuneşte mii de oameni care preţuiesc viaţa şi familia creştină, deopotrivă.

Participanţii la "Marşul pentru viaţă" nu protestează împotriva dreptului femeii de a face întrerupere de sarcină, ci protestează pentru dreptul la viaţă a celor nenăscuţi. Întreruperea de sarcină nu înseamnă că o mamă nu aduce pe lume un copil, înseamnă că unei mame îi moare un copil, aceasta lăsând cicatrici adânci în sufletul mamei.

Într-o Europă creştină, din ce în ce mai firavă, statisticile privind natalitatea sunt îngrijorătoare. Nici în România lucrurile nu stau mai bine în ceea ce priveşte indicatorul menţionat.

Susţinerea femeilor aflate în criză de sarcină trebuie să fie prioritatea noastră. De prea multe ori, o mamă ajunge să recurgă la avort nu din proprie convingere, ci din frică, presiune socială, lipsă de sprijin sau din cauza dificultăţilor financiare. Statul trebuie să ofere alternative - centre de sprijin pentru mame, consiliere, ajutor material, facilităţi pentru creşterea copilului; toate acestea fiind soluţii reale pentru a creşte natalitatea în ţara noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Marşul pentru viaţă" este, în esenţă, o mişcare pentru viitorul României. Dacă ne dorim o ţară puternică, trebuie să protejăm familia creştină şi viaţa, încă din momentul concepţiei.

România nu îşi mai poate permite să piardă vieţi! "Marşul pentru viaţă" este despre renaşterea unei conştiinţe naţionale, despre protejarea valorilor, despre creşterea natalităţii şi despre viitorul nostru, ca popor.

Fac, aşadar, un apel către toţi colegii parlamentari, rugându-i să susţină măsuri concrete pentru sprijinirea mamelor şi a familiilor, să participăm activ la schimbarea mentalităţilor şi să ne asumăm responsabilitatea de a proteja familia.

Ionel Ciunt, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 33 Sălaj.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna Gabriela-Corina Ene.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prevenţia, prioritate în lupta antidrog".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Drogurile reprezintă o problemă de siguranţă naţională.

În anul 2024, un sondaj efectuat de Prefectura Capitalei concluziona că unul din trei elevi afirmă că în şcoala sa consumul de droguri este o problemă. Din păcate, situaţia pe întreg teritoriul ţării nu este mai îmbucurătoare.

Ce ne facem? Încotro?

Dacă pentru adulţii consumatori trebuie să gândim o legislaţie concentrată pe tratament, în ceea ce-i priveşte pe tinerii, pe copiii noştri, ne revine datoria să luptăm, atât în Parlament, cât şi în teritoriu, la realizarea unui cadru legislativ axat pe prevenţie şi conştientizare socială corectă a pericolului pe care drogurile îl reprezintă pentru tinerele generaţii.

Dacă opţiunea prevenţiei nu va reprezenta o prioritate, materializată într-o lege antidrog, actuală şi eficientă, următoarea opţiune ce ne rămâne este tratamentul.

Dar tratamentul nu e o certitudine a recuperării sănătăţii pentru pacient, e dureros pentru cei apropiaţi pacientului şi costisitor pentru bugetul sănătăţii publice.

Trebuie să ne asumăm trecutul! Să înţelegem că undeva s-a greşit, deoarece, încă de la prima strategie naţională în domeniul luptei antidrog 2005 - 2012, căreia i-au urmat încă două, 2013 - 2020 şi 2021 până în prezent, consumul de substanţe ilegale în ţara noastră a crescut cu câte 80%.

Evident, ceva nu a mers bine şi este timpul să conştientizăm că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a combate acest fenomen.

2025 este primul an în care o nouă instituţie, sub conducerea guvernării social-democrate, Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor, este la cârma strategiilor de prevenţie, implementând o viziune modernă şi eficientă.

Se impune, aşadar, o nouă viziune de prevenţie în domeniul drogurilor, unde ambele arii, de prevenţie şi de tratament, trebuie ancorate în ştiinţă şi în practicile şi ghidurile internaţionale ale ONU şi OMS.

Astfel, aşa cum s-a mai scris de către criminologi şi medici, cele mai eficiente campanii de prevenire a consumului de droguri sunt tocmai acelea care nu aduc în discuţie drogurile, ci se concentrează pe cimentarea alegerilor corecte, facilitarea unui stil de viaţă sănătos şi rezolvarea problemelor din viaţa celor vizaţi.

Încă din primii ani de şcoală, astfel de programe, omologate internaţional şi livrate de echipe mixte de specialişti, săptămânal, pe toată durata claselor primare, pot reduce întreaga gamă de comportamente problematice, de la violenţă până la abuz de alcool, tutun sau droguri, chiar şi cu până la 100%.

O astfel de abordare este întocmai opusul practicilor ultimelor decenii, care, după cum spuneam, ne-a condus la o creştere îngrozitoare a consumului de droguri.

Avem nevoie de măsuri bazate pe dovezi, pe interacţiune prelungită cu copiii şi tinerii, pe sport, pe hobbyuri şi alegeri corecte, pe consiliere şi ajutor, pe disiparea tabuurilor şi stigmatizării sociale, pe stoparea fricii şi pedepselor drept unelte de lucru şi înlocuirea acestora cu cunoaştere, recunoaştere, înţelegere, suport şi activitate fizică.

Îmi doresc ca, împreună, indiferent de formaţiunile politice pe care le reprezentăm, să oferim românilor un cadrul legal stabil, actual şi eficient în zona de prevenţie şi combatere a consumului de droguri, pe teritoriul ţării noastre. Un cadru legal care să confere, de asemenea, mecanismele necesare pentru ca instituţiile abilitate de luptă antidrog să reducă traficul de droguri în ţara noastră şi să performeze în acest domeniu.

Dragi colegi,

Avem această responsabilitate pentru sănătatea şi siguranţa copiilor noştri, iar pentru asta este imperios un consens politic unanim şi o viziune şi acţiune comună.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc.

Să încercăm să ne menţinem în cele trei minute alocate.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Ramona Lovin.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Opriţi abuzurile asupra copiilor României!".

Această declaraţie politică vine ca urmare a strigătului de disperare al multor familii de români care locuiesc în afara graniţelor ţării, ca urmare a strigătului de disperare al mamelor care au trăit drama de a le fi smulşi pruncii de la sân şi instituţionalizaţi în diferite ţări de pe glob.

Cazurile medicului Camelia Smicală din Finlanda, al familiei Bodnariu din Norvegia, al Piei din Germania sunt doar câteva, sunt cele despre care s-a vorbit, cele în care s-a intervenit, oarecum, dar ele reprezintă o cotă infimă a acestui fenomen. Sute de mame românce din diaspora tânjesc după o îmbrăţişare a copiilor ce le-au fost smulşi din braţe, sute de copii români din diaspora, traumatizaţi de despărţirea de părinţi, adorm plângând în centrele de plasament şi alte mii de familii trăiesc cu stresul şi teama că li s-ar putea întâmpla şi lor nenorocirea, şi nu are cine să îi apere.

De aceea, fac apel către domnul ministru al afacerilor externe şi către misiunile diplomatice să intervină, să răspundă la strigătele de ajutor ale familiilor de români, să nu lase niciun copil să trăiască drama despărţirii de părinţi. Un astfel de şoc le marchează existenţa. "Copiii sunt ca cimentul proaspăt. Orice cade pe ei, îi marchează".

Fac apel către doamna ministru al muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale şi către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului să folosească toate pârghiile pe care le au la dispoziţie pentru a preîntâmpina astfel de cazuri.

Nu vorbim aici despre minori din familii dezorganizate, nu vorbim despre copii abuzaţi în familiile naturale, vorbim despre cazuri în care autorităţile intervin aproape fără motiv sau din motive puerile.

Vorbim despre Mioara, o mamă româncă, din Spania, care a fost acuzată că şi-a abandonat copilul de 16 ani, pentru că l-a lăsat singur acasă, în timp ce se recupera în spital, după o intervenţie chirurgicală.

Vorbim despre Hermina, din Danemarca. Ea şi-a pierdut primul băiat din cauza leucemiei şi, pe fondul depresiei cauzate de moartea fiului, autorităţile scandinave i-au luat dreptul de a-şi creşte al doilea copil. Ulterior, Herminei i-a fost luat şi dreptul de a-şi vizita fiul, pe motiv că îl îmbrăţişează prea strâns şi acesta devine agitat după întâlnirile cu mama.

Aceste mame au nevoie de consiliere juridică, dar şi psihologică. Aceste mame au nevoie de suport şi ajutor din partea statului român.

Statul are obligaţia de a-şi proteja cetăţenii, oriunde aceştia s-ar afla.

Protejaţi familiile de români din diaspora!

Opriţi abuzurile asupra copiilor!

Puneţi capăt acestui infern!

Ramona Lovin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, din partea AUR.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Silviu-Florin Oancea. Nu este.

Domnul Dumitru Tilea.

Vă rog.

Tilea sau Ţilea?

Domnul Dumitru Tilea (din sală):

Tilea.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Turnu Măgurele - un municipiu uitat de autorităţi, într-un judeţ uitat de autorităţi".

Din punct de vedere demografic, judeţul Teleorman avea la începutul anului 2024 o populaţie de 342.040 persoane. Rata şomajului este, la această oră, de 7,3%, iar populaţia ocupată este de 101,4 mii.

În Teleorman sunt cu 48% mai mulţi pensionari decât angajaţi, adică, în cifre absolute, 83.600 pensionari, faţă de 56.600 salariaţi.

Un rol important în economia judeţului l-a avut, ani de-a rândul, municipiul Turnu Măgurele, dar acum nu îl mai are.

Economia oraşului avea ca simbol al dezvoltării Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, un colos de importanţă naţională şi locală, în care lucrau câteva mii de angajaţi; urmau Întreprinderea de Maşini Electrice, Uzina de valorificare a piritelor, Fabrica de tricotaje.

Acum, cu excepţia tricotajelor, unde lucrează câteva sute de persoane, toate sunt închise şi lăsate în paragină. Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată cum autorităţile, care s-au perindat la conducerea ţării, pot să ignore un asemenea obiectiv strategic al României, în condiţiile în care agricultura noastră are atâta nevoie de îngrăşăminte chimice.

Nu înţeleg şi nu voi înţelege niciodată cum autorităţile locale şi judeţene stau pasive la acest aspect, cu toate că reprezentanţii puterii, de fiecare dată, o dată la patru ani distanţă, în preajma alegerilor, lansează sloganul: "Se va porni Combinatul Chimic Turnu Măgurele".

Fac, pe această cale, un apel la domnul ministru al economiei şi la domnul ministru al dezvoltării, să îşi aplece atenţia asupra acestui obiectiv naţional şi asupra acestui judeţ sărăcit. Totodată, voi milita pentru întocmirea unei iniţiative legislative care să declare mai multe judeţe ale ţarii, printre care şi judeţul Teleorman, ca zone defavorizate, care să beneficieze de unele facilităţi fiscale, iar aceste lucruri să sperăm că vor atrage investitori pentru aceste zone.

Teleormanul se ştie că este un grânar al României, dar nu putem să îl lăsăm ca pe vremea lui Moromete. Agricultura din acest judeţ nu poate să prospere fără sora ei mai mare, industria.

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Petru-Gabriel Negrea. Nu este?

Apoi doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Este doamna deputat Dascălu?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "România va zbura din nou pe propriile aripi!".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 42 de ani de la primul zbor internaţional al primului avion de pasageri produs în România, ROMBAC 1-11, ne aflăm în faţa unei realităţi care ar trebui să ne trezească nu doar nostalgia, ci şi conştiinţa naţională.

Acest avion, rod al ingineriei şi al determinării româneşti, a fost o dovadă clară că România putea şi poate să îşi construiască propriul destin, chiar şi în domenii strategice, precum industria aerospaţială.

În 1983, ROMBAC 1-11 decola de pe pista Bucureştiului spre Londra nu doar ca un aparat de zbor, ci ca un manifest al suveranităţii tehnologice româneşti. Era un simbol al independenţei economice, un mesaj că România poate produce, inova şi exporta. Cu două motoare Rolls-Royce şi o capacitate de 119 pasageri, acest avion a demonstrat că ţara noastră poate concura cu marile industrii aeronautice ale lumii.

Astăzi, însă, în loc să celebrăm o industrie aviatică naţională prosperă, ne confruntăm cu realitatea tristă a unei Românii care şi-a pierdut controlul asupra propriilor resurse strategice. ROMAERO Băneasa, urmaşa Întreprinderii de Avioane Bucureşti, nu mai produce aeronave, iar visul unei flote aeriene româneşti s-a risipit în vântul globalizării.

Şi, totuşi, ce ne opreşte să revenim la acel spirit creator?

Dacă, în urmă cu 42 de ani, am construit avioane de pasageri, de ce astăzi industria noastră aeronautică este prizoniera pieţelor externe?

Cine a decis că România trebuie să rămână doar consumator, şi nu producător?

Este momentul să redeschidem acest capitol al suveranităţii industriale. România are nevoie de un nou ROMBAC, de un nou proiect naţional de dezvoltare aeronautică, de o viziune care să transforme din nou această ţară într-un centru de excelenţă tehnologică. Avem specialişti, avem istorie, avem potenţial. Ce ne lipseşte? Voinţa politică.

În memoria inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor care au contribuit la acest miracol tehnologic românesc, trebuie să ne asumăm un nou angajament: România va zbura din nou pe propriile aripi!

Vă mulţumesc.

O zi frumoasă!

Deputat AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Arina Moş? Nu este.

Domnul deputat Daniel Gheorghe? Nu este.

Domnul deputat Ioan-Aurelian Cotinescu.

Vă rog. (Vociferări.)

... Ilie.

Da, mielul!

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o realitate tristă şi extrem de păguboasă că, în România, avem numeroase proiecte strategice blocate de activiştii de mediu din diverse ONG-uri sau asociaţii.

Aceste proiecte energetice, strategice, în mod special, Neptun Deep, acolo unde OMV Petrom, dar şi Romgaz au investit peste 4 miliarde de euro, dar şi proiectele statului în hidrocentrale, acolo unde deja s-au investit 2,2 miliarde de euro, sunt atacate sistematic în instanţă de aceste ONG-uri de mediu.

Nouă hidrocentrale, cu o putere estimată de peste 700 de megawaţi, care au un stadiu fizic chiar şi de 98%, au lucrările finale blocate de aceste ONG-uri de mediu.

De ce nu au protestat atunci, când două petroliere ruseşti s-au scufundat în Marea Neagră, poluând întreg litoralul Mării Negre?

Realitatea este că prea multe din aceste ONG-uri au stopat multe dintre proiectele energetice ale statului român, aducând adevărate prejudicii bugetului de stat.

Pe lângă acest aspect deosebit de important, blocajul înseamnă şi mai puţine locuri de muncă, şi mai puţini bani pentru statul român.

Ministrul energiei, liberalul Sebastian Burduja, a fost ţinta unor atacuri furibunde, din partea acestor ONG-uri, atunci când a declarat public că toate firmele de stat sau private din energie pot ataca în instanţă aceste ONG-uri şi pot cere despăgubiri foarte mari, în cazul în care se dovedeşte reaua-credinţă a acestora.

Şi avem, în acest sens, recentul exemplu din Statele Unite ale Americii, acolo unde un tribunal american a dat o rezoluţie, prin care ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari despăgubiri pentru blocarea unui important proiect strategic.

Stimaţi colegi,

Mediul trebuie protejat, conservat şi predat generaţiilor viitoare! Dar pentru asta avem un cadru legislativ bine pus la punct, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul statului român.

Nu trebuie să fim noi mai catolici decât Papa, în acest caz!

România trebuie să meargă înainte şi să devină un adevărat pol energetic european.

România are o mare şansă de a deveni o putere economică şi energetică.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu.

Edi?

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Judeţul Botoşani trebuie să fie o prioritate pentru infrastructura mare a României".

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Partidul Naţional Liberal susţine, cu fermitate, necesitatea şi urgenţa realizării unor investiţii esenţiale în infrastructura rutieră a judeţului Botoşani.

Poziţia geostrategică a acestui judeţ, aflat la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, impune acţiuni rapide pentru modernizarea reţelei de drumuri naţionale şi dezvoltarea de drumuri expres.

Judeţul Botoşani reprezintă o oportunitate majoră pentru statul român, de a deveni un actor esenţial în reconstrucţia şi redresarea Ucrainei.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este un element-cheie pentru stimularea economiei locale şi facilitarea fluxului de mărfuri din şi către Uniunea Europeană.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, din februarie 2025, reconstrucţia Ucrainei va necesita aproximativ 500 de miliarde dolari.

Dar, pentru a fi un actor strategic în regiune, este nevoie ca investiţiile să fie accelerate, pentru a asigura dezvoltarea drumurilor rapide şi a infrastructurii feroviare.

Astfel, împreună cu noua conducere a Consiliului Judeţean Botoşani, propunem demararea urgentă a următoarelor proiecte prioritare:

- Drumul expres Botoşani - Târgu Frumos, de 71,5 km., prevăzut şi în Legea nr. 363/2006, dar fără demersuri tehnice iniţiate şi fără sursă de finanţare;

- Drumul expres Ştefăneşti - Rădăuţi Prut - conexiune esenţială cu Republica Moldova şi Ucraina, de asemenea, nefinanţat. Şi propunem extinderea acestuia către Darabani - Dorohoi - autostrada A7;

- Drumul expres Suceava - Botoşani - Ştefăneşti - necesar pentru conectivitatea regională, cu nevoie urgentă de finanţare pentru segmentul Botoşani - Ştefăneşti.

De asemenea, consider necesară urgentarea proiectelor aflate în desfăşurare: drumul expres Botoşani - Suceava; varianta de ocolire a municipiului Botoşani şi autostrada A7 - Lotul Paşcani - Suceava, care intersectează judeţul Botoşani în comuna Tudora.

Pentru dezvoltarea socio-economică a judeţului Botoşani este esenţială conectarea acestuia la reţeaua transeuropeană de transport, TEN-T, prin:

- Conexiuni directe cu Autostrada A7 şi A8;

- Drumuri expres către punctele vamale din judeţul Botoşani, fie că vorbim de Stânca - Costeşti, fie că vorbim de Racovăţ, şi, eventual, un viitor punct de trecere vamală, în Teioasa.

Complementar cu aceste proiecte, consider absolut necesară demararea unor proiecte strategice pentru dezvoltarea economică, cum ar fi:

- Crearea unui "port pe uscat" în zona Darabani, pentru gestionarea fluxurilor de mărfuri;

- Construirea de parcuri industriale în Darabani, Ştefăneşti şi Flămânzi, care să funcţioneze ca bază logistică pentru reconstrucţia Ucrainei.

Împreună cu noua conducere a Consiliului Judeţean Botoşani credem că aceste proiecte trebuie să fie o prioritate. Implementarea acestor investiţii va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii şi la creşterea fluxului de mărfuri din Uniunea Europeană către Ucraina.

Vă mulţumesc.

Eduard Mititelu, deputat al PNL Botoşani.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Oprea, PNL. Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru.

Vă rog.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi - "«Un popor care nu-şi cunoaşte trecutul e condamnat să-l repete!» - Nicolae Iorga".

A fost un blestem pentru poporul român să răzbată printre actele criminale ale legionarilor şi acţiunile asupritoare şi de exterminare ale comuniştilor.

Oameni politici de înaltă ţinută morală, precum Ion Mihalache, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu, s-au sacrificat pentru a scăpa România de aceste două nenorociri - legionarismul şi comunismul.

Se pare că blestemul a continuat şi după Revoluţia din '89 şi chiar continuă şi în zilele noastre - moştenitorii comuniştilor au sifonat toate resursele ţării şi încă fac asta, iar extremiştii aşteaptă la colţ şi deja încearcă să servească ţară ruşilor pe tavă.

Pentru a duce lupta cu aceste două pericole şi a salva liberalismul şi valorile democratice, avem nevoie de repere morale puternice în această luptă.

Un astfel de reper în istoria contemporană a României este seniorul Corneliu Coposu. A fost arestat şi persecutat de către regimul comunist, a fost deţinut în cea mai dură închisoare a sistemului comunist, cea de la Râmnicu Sărat, denumită şi "Închisoarea Tăcerii", pentru că, pe lângă multe metode abominabile de persecuţie, nu aveai nici dreptul să vorbeşti, deci o izolare totală de ani de zile.

Dorinţa seniorului Corneliu Coposu a fost ca "Închisoarea Tăcerii" să devină muzeu, aşa încât copiii noştri şi copiii copiilor noştri să realizeze ce nenorociri şi crime împotriva umanităţii pot făptui aceste două extreme, cea comunistă, respectiv cea legionar-fascistă.

Din anul 2007, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, actual IICCMER, se tot chinuieşte să demareze acest proiect de transformare a închisorii în muzeu.

Bâjbâie de atâţia ani oare în mod intenţionat?

După mai multe încercări firave de a da impresia că vor să facă ceva, au prins acest proiect într-o finanţare prin PNRR, însă din 2022 şi până acum nu s-a făcut nimic, cu toate că domnul preşedinte al IICCMER, Daniel Şandru, a declarat încă din 2022 că acest proiect este prioritate zero pentru instituţie.

Până acum, însă, nu s-a făcut nimic!

Problema este că, dacă nu se finalizează proiectul până la sfârşitul anului 2026, cei 10 milioane de euro prinşi în PNRR se vor pierde.

Domnule Ciolacu, înţeleg că nu vă pasă de înaintaşii care au suferit, dar vă cer să vă gândiţi la viitorul copiilor noştri! Nu ne dorim ca ei să mai trăiască vreodată acele nenorociri întâmplate!

Domnule Ciolacu, este în mina pixului dumneavoastră să daţi curs ordinului de începere a lucrărilor pentru a putea implementa acest proiect la Râmnicu Sărat!

Sau cumva nu vă interesează viitorul copiilor din judeţul Buzău şi din întreaga ţară?

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu. Nu este.

De la USR mai este cineva în sală? (Vociferări.)

Dacă nu, continuăm cu Grupul parlamentar SOS, domnul deputat Ionel Goidescu.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "De ce este surghiunită religia?".

Roata istoriei se întoarce pentru generaţiile de peste 35 de ani care mai avem habar de istorie cât de cât.

Ne punem întrebarea, de ce în capitalismul consumerist pe care îl trăim religia a devenit o problemă?

Ea a fost numită "inamic" de către Şcoala de la Frankfurt, fondată în 1919! Cei care o alcătuiau, mari filosofi şi sociologi, au realizat că revoluţia bolşevică eşuase. Speraseră că sub sloganul - "Muncitori din toate ţările, uniţi-vă!" se vor uni într-adevăr populaţiile muncitoreşti din toate statele. S-au unit doar ruşii, pentru că pe ceilalţi îi deosebeau credinţa pentru ţară, religia, familia, tradiţiile.

De aceea, după al Doilea Război Mondial, filosofia aceasta a emigrat în America, unde a realizat că oamenii din toată lumea trebuie uniţi printr-un alt program - consumerismul.

La început a fost distractiv - Coca Cola, fast-food, chipsuri, sute de programe la TV.

Toate acestea culminează astăzi cu oamenii moderni, care pot sta toată ziua cu un ecran în faţă, fără să se plictisească, consumând internet, hrănindu-şi egoul şi comandând "pe aplicaţie".

Telefonul-robot-inteligent a fost lovitura de graţie dată de către capitalismul consumerist omenirii. Acum eşti complet la mâna lor, iar scopul a fost atins, finalizat.

În toată această ecuaţie, înţelegem de ce religia a trebuit să piardă teren. Imaginaţi-vă, în 2025, în cele 40 de zile de Post al Paştelui, o populaţie de 80% creştin-practicantă, într-o anumită ţară din lume, cu oameni care respectă Postul Paştelui aşa cum se cuvine, la fel ca bunicii noştri, oameni luminoşi, curaţi, minunaţi.

Într-o astfel de situaţie, industria cărnurilor, a lactatelor şi toate celelalte ar intra în colaps total. Cluburile de noapte ar trăi ceva similar cu perioada pandemiei. Shaormării? McDonald's? Pizzerii? Ar bate vântul...

Canalele de ştiri? Ar muri şi ele, pentru că nu se mai uită nimeni la ce se bârfeşte pe acolo. Ca să nu mai spunem de droguri sau de industria prostituţiei, care este una enormă la nivel global.

Înţelegeţi cum stau lucrurile? Suntem într-o enormă păcăleală, din care generaţiile tinere au puţine şanse de a mai ieşi.

Nu mai avem pic de Dumnezeu. Credinţa noastră trebuie să fie consumul şi atât. De orice! De internet, haine, medicamente, vacanţe, burgeri, shaorme!

Observaţi cum o lume fără religie se duce pe apa Sâmbetei, la propriu? Suntem singurii orbi care pot vedea, vorba poetului? Şi pentru asta ne numesc extremişti? Pentru că încercăm să spunem adevărul?

Noi sperăm să fim cât mai mulţi cei care vedem adevărul şi care luptăm să păstrăm lumea aceasta curată, cu credinţă în valori, în Dumnezeu, în oameni şi în viitorul demn al naţiunii române.

Deputat al SOS România, Circumscripţia nr. 8 Braşov, Ionel Goidescu.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Declaraţia mea se intitulează "Instaurarea dictaturii în România".

Nu este un demers politicianist şi cred că tot eşichierul politic din Camera Deputaţilor ar putea să se aplece puţin asupra argumentelor pe care le voi invoca în această declaraţie.

În ultima perioadă s-a adoptat un pachet de legi sau mai multe legi şi acte normative, toate adoptate în vederea siguranţei cetăţeanului, dar care au ca finalitate restrângerea libertăţilor şi întărirea controlului puterii - care va fi ea la un moment dat sau care este acum, dar care va fi ea la un moment dat, asupra societăţii în ansamblul ei.

În primul rând, mă refer la mult-discutatul - l-am dezbătut şi aici, în Cameră - PL-x 5/2024. Acest PL-x 5/2024 dă controlul armatei unor factori de extraneitate şi permite totodată ca armata să fie folosită împotriva oricăror manifestări care pun în pericol siguranţa cetăţeanului, ordinea constituţională de drept, statalitatea şi aşa mai departe.

Diavolul se ascunde după virgulă, stimaţi colegi.

Sintagma "oricăror" lasă la aprecierea decidentului de la un moment dat care va comanda armata care sunt acele manifestări ostile şi practic îi dă o libertate neîngrădită de a folosi cea mai mare forţă a statului pentru a înăbuşi orice manifestare care este contrară.

Al doilea proiect de lege, aparent şi mai inofensiv decât celălalt, este cel care validează Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2024, cea cu circulaţia, cu camerele pentru viteză.

În această ordonanţă se spune că pot fi folosite pentru stabilirea contravenienţilor nu doar camerele omologate ale Ministerului de Interne, ci şi orice alte camere, inclusiv cele aparţinând unor persoane private. Toate aceste transmisii vor fi colectate într-un sistem de date, de unde eventual se va emite o sancţiune.

Stimaţi colegi,

Aparent acesta este un lucru bun, întărirea disciplinei în trafic, dar în realitate, o astfel de dezvoltare a camerelor va permite controlul absolut asupra oricăror deplasări, vom trăi într-un fel de mare "Big Brother".

A treia problemă, mai gravă decât celelalte două, o reprezintă interzicerea unor candidaţi să participe la alegerile prezidenţiale, respectiv a doamnei Şoşoacă şi a domnului Georgescu. Nu vreau să fac politică acum, să spun: trebuiau interzişi, nu trebuiau interzişi, nu vreau să intru într-o astfel de temă.

Ceea ce vreau să subliniez este că pe această cale s-a antamat şi s-a atacat dreptul cetăţeanului român de a alege, precum şi dreptul de a fi ales.

Şi la urmă şi al patrulea punct, care pare că va veni într-un viitor imediat, este scoaterea banilor tipăriţi, respectiv a cash-ului. Se pare că aceasta este directiva pe care Bruxelles-ul vrea să o indice. Mai ales acum ultima găselniţă a lor este să limiteze perioada de valabilitate a bancnotelor.

Ei, dacă punem toate aceste norme la un loc, vom avea tabloul perfect al instaurării unei dictaturi.

Vă mulţumesc.

Sunt Ion Mirel, deputat al SOS.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul POT, doamna deputat Maria Cernit.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Patrimoniul istoric al judeţului Constanţa, abandonat de autorităţi".

Judeţul Constanţa nu înseamnă doar litoral şi turism estival. Este un loc cu o istorie bogată, care ar trebui să fie un pilon de identitate naţională şi un motor de dezvoltare culturală şi economică.

Însă realitatea este alta - monumentele şi vestigiile istorice ale acestui judeţ sunt uitate, neîngrijite, lăsate pradă degradării, iar cei responsabili pentru conservarea lor fie nu fac nimic, fie se limitează la promisiuni fără rezultat.

Astăzi, doresc să vorbesc despre Adâncata, un fost sat al judeţului Constanţa, unde cândva trăiau peste 150 de familii, cu biserică, şcoală şi gospodării. Astăzi, din el a rămas doar o mănăstire şi un cimitir pe un deal.

Într-un colţ de Românie aproape uitat, ultimii locuitori au plecat după 1989, iar statul nu a făcut nimic pentru a păstra măcar o parte din acest loc. Drumul spre Adâncata este aproape impracticabil, un drum de pământ printr-o rezervaţie fosiliferă, pe care doar cei mai hotărâţi vizitatori îndrăznesc să-l parcurgă.

Dar nu este un caz singular. Constanţa este plină de locuri încărcate de istorie şi cultură lăsate în paragină, uitate, fără niciun efort real de protecţie şi punere în valoare.

Consiliul Judeţean Constanţa are obligaţia legală să se ocupe de protejarea patrimoniului istoric. Dar ce face, concret, pentru aceste monumente? Nimic! Lipsesc proiectele, lipsesc finanţările, lipsesc iniţiativele de promovare. Singura constantă este indiferenţa.

Instituţiile responsabile - de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, la Consiliul Judeţean şi Ministerul Culturii - par să aibă alte priorităţi. Se alocă milioane de euro pentru evenimente efemere, dar când vine vorba de restaurarea monumentelor istorice, banii dispar sau proiectele rămân blocate.

Degradarea patrimoniului nu este doar o problemă de estetică sau de nostalgie istorică. Este o problemă reală, care afectează identitatea locală şi posibilităţile de dezvoltare economică.

Dacă aceste monumente ar fi întreţinute corespunzător şi promovate eficient, judeţul Constanţa ar putea atrage mult mai mulţi turişti şi investitori, creând locuri de muncă şi oportunităţi pentru comunităţile locale.

Întrebarea este simplă - cine răspunde pentru această indiferenţă? Cine îşi asumă faptul că aceste locuri sunt lăsate în ruină, că memoria colectivă a judeţului dispare sub ochii noştri?

Nu mai este loc de scuze şi amânări. Autorităţile locale trebuie să intervină urgent cu soluţii clare - proiecte de restaurare reale, utilizarea eficientă a fondurilor disponibile şi un plan coerent de punere în valoare a patrimoniului istoric.

Nu cerem imposibilul. Cerem doar ca istoria acestui judeţ să fie tratată cu respectul cuvenit, iar cei care au datoria de a o proteja să-şi facă treaba.

Dacă nu ne pasă acum, în curând nu va mai rămâne nimic de salvat.

Deputat Maria Cernit, deputat POT de Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Turbulenţele internaţionale suprapuse, ai căror martori istorici suntem în această perioadă, cu posibile efecte negative pentru viitorul Europei şi, în particular, al României, cer o reacţie imediată la crize, a societăţii româneşti.

În centrul răspunsului nostru la crize se află astăzi alegerile prezidenţiale.

Alegerile prezidenţiale reprezintă hârtia de turnesol a viitorului României pe termen scurt şi mediu. Interesele de securitate ale acestei ţări implică alegerea prin vot democratic şi liber a unui preşedinte care va menţine România în tabăra euroatlantică.

Un preşedinte izolaţionist ar întregi furtuna perfectă pe care o traversăm, ar vulnerabiliza timidele noastre tentative de a supravieţui acestei furtuni.

Un preşedinte izolaţionist ar distruge singurele alianţe externe care ne apără, ar deschide barbarilor poarta cetăţii noastre.

Viziunea celor care susţin un preşedinte izolaţionist este simplă - îl visează pe acesta drept la Bruxelles şi în genunchi la Moscova.

Alegerea unui astfel de preşedinte ar nărui pentru mulţi ani această ţară frumoasă şi liberă.

Împotriva scenariului apocaliptic al unui preşedinte izolaţionist şi antieuropean la Bucureşti avem cinci măsuri, cinci scuturi protectoare.

Prima măsură o reprezintă organizarea impecabilă a viitoarelor alegeri. Salutăm efortul Preşedintelui de a crea premisele unui scrutin securizat, din perspectiva riscului ingerinţelor externe.

Este nevoie de mai mult efort din partea instituţiilor statului pentru a asigura protecţia mediului nostru democratic împotriva oricăror noi ingerinţe.

O a doua măsură o reprezintă derularea unor ample campanii de informare corectă a publicului privind beneficiile apartenenţei noastre la spaţiul european. O astfel de campanie publică lipseşte. În locul acesteia, în spaţiul nostru public locuiesc şi vorbesc doar trompetele antieuropene pompate cu boţi şi biţi ruseşti.

O coborâre din turn a candidaţilor proeuropeni ar fi totodată necesară. Contactul direct al acestora cu alegătorii s-a subţiat. Acasă la alegătorul român nu mai merge nimeni, iar acesta va răspunde din nou alegând dezarmat îngeri mesianici mincinoşi de pe TikTok.

Avem nevoie să recâştigăm electoratul alergic la practici balcanice, nepotisme şi sinecuri.

Candidaţii proeuropeni trebuie să aducă în spaţiul public figuri noi şi credibile, oameni profesionişti, înalt calificaţi pentru funcţiile pentru care sunt propuşi.

Nu vedem încă aceste teme pe agenda de preocupări a candidaţilor proeuropeni, în programele şi viziunea lor. Dacă aceste teme vor lipsi de tot, şansa de a ne fi însuşit lecţii adevărate din palma morală primită de marile partide proeuropene din România la votul din decembrie se va atrofia. Avem nevoie de o mobilizare rapidă a electoratului alergic la amestecul toxic de populism, scandal şi precaritate intelectuală, al exponenţilor curentului izolaţionist.

Resursele umane ale acestei ţări, care cred în moderaţie, echilibru, decenţă, etică şi valori europene, sunt mai mari decât credem şi ne vor apăra de riscurile catastrofice în luna mai, însă trebuie să redescoperim drumul sincer şi direct către electoratul raţional.

Acestea vor fi în mai scuturile noastre protectoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Din partea grupului de neafiliaţi, domnul deputat Alexandrin Moiseev. Este?

Vă rog.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "27 martie 1918 - Basarabia devenea prima provincie care se unea cu patria-mamă".

Data de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, reprezintă un moment deosebit în istoria noastră naţională, primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Cu 107 ani în urmă, într-un context istoric plin de încercări, românii basarabeni, prin votul Sfatului Ţării, au ales să revină la patria-mamă, punând capăt unui secol de ocupaţie ţaristă şi afirmând, fără echivoc, identitatea lor românească. Nu a fost o decizie impusă, nu a fost un act conjunctural, ci o expresie sinceră a voinţei naţionale, transpusă în fapt prin vot democratic, o decizie asumată cu luciditate şi curaj de oamenii politici ai vremii, care au înţeles că viitorul Basarabiei era alături de România.

Această zi nu trebuie privită doar ca o lecţie de istorie, ci şi ca o obligaţie pentru viitor. Dacă în 1918 românii basarabeni s-au eliberat din jugul robiei ţariste şi au revenit la patria-mamă, astăzi este de datoria noastră să le fim aproape, într-un nou context complicat. Nu doar prin declaraţii şi promisiuni, ci prin fapte concrete - sprijin economic, colaborare instituţională, investiţii în educaţie, cultură şi infrastructură. Calea reîntregirii trebuie să fie principalul mijloc de acţiune pentru Republica Moldova în drumul său european, un drum firesc, care reprezintă singura garanţie pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea cetăţenilor săi.

Trebuie să fim conştienţi că, de-a lungul istoriei, Basarabia nu a fost doar o provincie, ci o parte vie a sufletului românesc, un spaţiu care, în ciuda încercărilor de deznaţionalizare, şi-a păstrat limba, credinţa şi valorile. Astăzi, când presiunile externe şi provocările geopolitice sunt din ce în ce mai mari, România are obligaţia morală şi istorică de a apăra drepturile şi identitatea românilor din Republica Moldova.

Unirea de la 27 martie 1918 nu a fost doar un simplu eveniment istoric, ci un simbol al luptei pentru unitate naţională. Astăzi, noi trebuie să ne asumăm cu responsabilitate misiunea de a duce mai departe acest ideal, prin sprijin constant, printr-o politică externă clară şi printr-o viziune de lungă durată, care să readucă Basarabia acolo unde îi este locul, prin fireasca reunire. Doar în acest spirit democratic vom reîntregi marea familie românească, în cadrul culturii şi civilizaţiei europene.

Trăiască România Mare! Trăiască Basarabia! Trăiască românii de pretutindeni!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reluăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am credinţa că legile ţării mele vor fi îmbunătăţite astfel încât fiecare cetăţean va simţi protecţia şi apărarea statului în dreptul bunăstării, iar fiecare atitudine de rea-credinţă va fi sancţionată ferm, în spiritul de bun-simţ prevăzut de lege.

Într-o ţară în care orice s-ar putea spune, dezvoltarea şi modernizarea şi-au găsit locul în ultimii ani, dar trebuie să le spunem prin lege tuturor actorilor contractuali administrativi că poporul român ştie să rabde atunci când ceva îi lipseşte, dar dacă nu-i lipseşte, legea română îi va apăra toate drepturile sale, iar răbdarea nejustificată poate deveni greu de acceptat. Acest fapt trebuie sancţionat ferm, prin lege, pentru că "a răbda" este greu de tradus în altă limbă.

Degeaba avem fonduri la dispoziţie, elaborăm programe de investiţii, depunem proiecte la nivel naţional şi local care sunt aprobate, dacă cetăţenii trebuie să aştepte ani de zile până se racordează la reţeaua de gaze naturale.

Nu mai avem timp să aşteptăm fiecare concesionar de servicii publice de distribuţie a gazelor naturale. Nu este normal să dureze ani de zile sau, în unele cazuri, zeci de ani de zile, ca să înceapă o investiţie nouă de interes local sau naţional. Toţi românii, indiferent de zona unde locuiesc, trebuie să aibă acces total la utilităţi publice, apă, canalizare, curent şi gaze naturale.

Nu ne mai permitem să pierdem fonduri europene, să se blocheze programe naţionale de investiţii pentru că un concesionar de servicii publice sau o instituţie a statului nu e în stare să-şi execute clauzele contractuale în termenul asumat, pentru ca cetăţenii să beneficieze de acces permanent la energie ieftină.

Alături de colegii mei, am modificat actuala Lege a energiei electrice şi a gazelor naturale pentru a depăşi toate obstacolele birocratice din prezent, pentru a scurta timpul de realizare a investiţiilor în dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de gaze.

PSD a fost în fiecare guvernare promotorul investiţiilor în infrastructura strategică de utilităţi şi a promovat cele mai multe programe naţionale din fonduri europene pentru creşterea accesului la utilităţi pentru toţi românii, indiferent de culoarea politică a judeţului sau a localităţii.

Acest proiect de lege nu are culoare politică şi de aceea le mulţumesc tuturor colegilor şi colegelor care l-au susţinut în comisiile parlamentare şi care vor vota azi propunerea legislativă prin care se va repara un vid legislativ în care concesionarul reţelelor de distribuţie a gazelor naturale nu avea niciun termen care să îi impună încetarea concesiunii dacă nu îşi respectă condiţiile contractuale asumate faţă de concedent.

Toate programele de investiţii din toţi aceşti ani au contribuit la dezvoltarea comunităţilor locale din toate judeţele pe care le reprezentăm în Parlament, dar trebuie să reducem cât mai rapid decalajul, atât intern, cât şi faţă de statele occidentale. De aceea e foarte important să modificăm actuala legislaţie şi să ajungem cât mai repede la acel procent de 100% grad de acoperire şi acces al românilor la utilităţi şi servicii de primă importanţă - apă, canal, electricitate şi, nu în ultimul rând, gaze naturale.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Una dintre temele de campanie cele mai folosite de către colegii din opoziţie, care sunt, de fapt, în realitate, nişte simpli izolaţionişti, ţine de faptul că industria românească este pe butuci şi că nu se mai produce nimic în această ţară. Evident că este o abordare care scoate anumite date din context şi are mai degrabă valoare propagandistică. Drept argument privind falsitatea tezei prăbuşirii industriale stă chiar recentul anunţ făcut de cei de la Craiova, de la Fabrica "Ford Otosan", precum că au început livrarea primelor vehicule electrice produse de la zero în ţara noastră. Este vorba de producţia de serie a modelelor complet electrice Puma Gen-E, E-Transit Courier şi E-Tourneo Courier.

Acest lucru a fost posibil ca urmare a unei investiţii de peste 500 de milioane de euro a Companiei "Ford Otosan". Capacitatea noastră de a produce şase versiuni diferite de vehicule în aceeaşi unitate demonstrează nu doar flexibilitatea, ci şi dedicarea noastră pentru a face mobilitatea electrică mai accesibilă unui public larg. Uzina de la Craiova operează în trei schimburi atât în zona de producţie vehicule, cât şi în zona de producţie de motoare, iar în acest moment are peste 6.600 de angajaţi.

Aş sublinia însă că, pentru această reuşită incontestabilă, a existat susţinere indirectă şi din partea statului român. Spre exemplu, cât de curând, va fi finalizat Drumul Expres Craiova-Piteşti, ceea ce va ajuta în procesul de export. Se lucrează deja la drumul de mare viteză care leagă Oltenia de Banat, ceea ce va ajuta şi producţia industrială din judeţul Caraş-Severin. La fel cum, în câţiva ani, vom avea gata şi Autostrada Piteşti-Sibiu, care va permite traversarea rapidă a Carpaţilor. Avem dovada vie că există o strategie de dezvoltare economică a ţării şi că investiţiile în infrastructura de transport, fie ea rutieră sau feroviară, au un potenţial foarte mare.

Iată, deci, că, în România, nu se fac doar şaibe şi piuliţe, ci se foloseşte tehnologie de vârf pentru produse cu valoare adăugată foarte mare. De altfel, dacă este să ne raportăm la industria auto, suntem în Top 10 la nivel european. Dacă luăm în calcul şi subansamblurile pentru maşini, intrăm uşor în Top 5. De altfel, la Craiova funcţionează şi o linie ultramodernă de fabricare a bateriilor electrice, ceea ce arată cât de solid este viitorul producţiei auto "made in Romania".

Este perfect adevărat că putem face mai multe lucruri pentru a ajuta industria auto. Spre exemplu, o ţintă în următorii ani ar trebui să fie creşterea valorii voucherelor acordate pentru achiziţia de maşini noi. Ştim foarte bine că s-au făcut eforturi de dublare a acestui ajutor la nivelul unor administraţii locale mai înstărite, din ţară, este adevărat, fiind însă dezirabil ca acest sistem să ajungă în toate colţurile României. De altfel, poate fi util chiar să lucrăm la condiţiile acordării acestor vouchere, astfel încât să nu încălcăm legislaţia europeană şi să-i încurajăm pe cei care vor să-şi cumpere vehicule electrice.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu?

Vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Bună dimineaţa!

România se află la o răscruce importantă a istoriei sale, într-un context geopolitic şi economic care impune decizii responsabile şi viziune pe termen lung.

Suntem parte a Uniunii Europene şi a NATO, două structuri fundamentale care au contribuit esenţial la securitatea şi dezvoltarea României. În faţa propagandei şi a încercărilor de manipulare care vor să ne abată de la acest parcurs, este datoria noastră să reafirmăm, cu fermitate, direcţia europeană a ţării şi angajamentele noastre internaţionale.

Uniunea Europeană nu a luat nimic de la România. Dimpotrivă, de la aderarea noastră, în 2007, ţara noastră a depăşit, anul acesta, un prag istoric de peste 100 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile, investiţii care au contribuit direct la modernizarea infrastructurii, a economiei şi a nivelului de trai.

Proiecte majore, precum autostrada A7, care va lega Moldova de Muntenia şi de reţeaua europeană de transport, sunt posibile datorită acestor fonduri. Autostrăzi esenţiale pentru economie şi conectivitate, precum A1, A3 sau drumurile expres, sunt realizate cu sprijinul european.

În ultimii ani, mii de localităţi au fost conectate la reţele moderne de apă, canalizare şi gaze. Fermierii români au primit sprijin pentru a-şi moderniza exploataţiile agricole, pentru a-şi creşte productivitatea şi pentru a avea acces la pieţele europene.

Şcoli din întreaga ţară au fost modernizate şi dotate cu echipamente de ultimă generaţie, oferind copiilor noştri şansa unei educaţii mai bune. Universităţile din România sunt integrate în programe europene care oferă studenţilor acces la burse internaţionale.

Sistemul medical a beneficiat, de asemenea, de fonduri europene pentru modernizarea spitalelor, dotarea cu echipamente moderne şi îmbunătăţirea serviciilor de sănătate.

Un alt beneficiu incontestabil al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană este libertatea de mişcare. Românii pot călători fără vize în întreaga Europă, pot studia şi lucra în orice stat membru. Această libertate a deschis uşi către oportunităţi economice şi sociale de neegalat.

Dacă Uniunea Europeană este motorul dezvoltării economice, NATO este garanţia securităţii noastre. România se află la graniţa estică a Alianţei, într-o regiune marcată de conflicte şi instabilitate. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei demonstrează cât de important este să fim parte a unei alianţe militare puternice.

Istoria ne-a arătat ce înseamnă influenţa Rusiei asupra României. Bunicii şi părinţii noştri ştiu foarte bine ce au pierdut atunci când România a fost forţată să urmeze un model economic centralizat şi să se supună deciziilor impuse de Moscova.

Politicienii care promovează discursuri anti-europene şi anti-NATO nu oferă soluţii reale pentru dezvoltarea României. Ei vând iluzii periculoase şi alimentează un curent populist, care nu are alt scop decât să destabilizeze ţara şi să o îndepărteze de partenerii săi strategici.

În faţa noastră se află două direcţii: una a progresului, a dezvoltării continue, a parteneriatelor puternice care ne garantează securitatea şi stabilitatea. Cealaltă este un drum al izolării, al populismului şi al incertitudinii.

România trebuie să aleagă înţelept. Acesta este angajamentul pe care trebuie să ni-l asumăm cu responsabilitate, fără echivoc, fără populism şi fără ezitare.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Silviu-Florin Oancea. Este? Nu este.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea? Nu este.

Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina... (Vociferări.)

A, mă scuzaţi, atunci!

Vă rog.

Vă rog să vă spuneţi numele. (Vociferări.)

OK.

Domnul deputat Negrea.

Vă rog.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimaţi colegi,

Mă adresez astăzi cu maximă îngrijorare şi cu un apel direct către Guvernul României.

Opriţi înstrăinarea pădurilor ţării!

În acest moment, pe raza judeţului Suceava, sunt scoase la vânzare aproximativ 3.000 de hectare de pădure - o suprafaţă uriaşă, strategică pentru echilibrul ecologic, pentru economia locală şi pentru viitorul nostru, ca stat suveran.

Pe surse, înţeleg că există deja un cumpărător interesat, nimeni altul decât gigantul suedez care în ultimii ani a devenit cel mai mare proprietar privat de păduri din România, cu peste 46 de mii de hectare în proprietate. Dacă şi această suprafaţă va fi achiziţionată, vom asista, încă o dată, la un transfer masiv de resursă naţională către capital străin.

Întreb clar: unde este Guvernul? Unde este Romsilva? Unde este preocuparea pentru suveranitate, pentru interesul naţional? Cum este posibil ca într-un stat care pretinde că protejează pădurile, statul însuşi să refuze să le cumpere, deşi are acest drept şi, mai ales, această obligaţie? Mai ales că, din această suprafaţă, 128 de hectare se suprapun cu Situl Natura 2000, o zonă cu protecţie specială, recunoscută la nivel european pentru biodiversitatea sa.

Anul trecut, Guvernul a alocat fonduri pentru ca Romsilva să cumpere peste 4.000 de hectare de pădure în judeţul Neamţ. Se poate, deci, dacă există voinţă politică. De ce nu şi acum, în Suceava?

Solicit public Guvernului României şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor:

- să aloce de urgenţă fonduri pentru achiziţionarea celor 3.000 de hectare de pădure scoase la vânzare în judeţul Suceava;

- să îşi exercite dreptul de preempţiune, aşa cum prevede Codul silvic şi Codul civil;

- să oprească extinderea hegemoniei străine asupra fondului forestier naţional.

Ca parlamentar român, consider că resursele ţării trebuie să rămână în proprietate românească. Pădurile nu sunt doar lemn, sunt bogăţii strategice, sunt rădăcini naţionale, sunt plămânii noştri şi moştenirea copiilor noştri. Ele nu se vând şi nu se înstrăinează.

Dacă Guvernul refuză să intervină, va purta întreaga responsabilitate pentru această trădare a interesului naţional. Iar românii trebuie să ştie adevărul: sub pretextul "liberei circulaţii a capitalului", ni se vând munţii, pădurile şi pământul.

Fraţi români,

România nu este de vânzare!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Nu lăsăm pe nimeni în urmă! Acesta este mesajul pe care doresc să vi-l transmit, stimaţi colegi, de la tribuna Parlamentului, cu gândul la tinerii cu sindrom Down, din Oradea, la această frumoasă comunitate pe care o găsim la nivel naţional.

Îmi doresc să reafirm angajamentul meu pentru o societate incluzivă, în care fiecare persoană are dreptul la respect, oportunităţi egale şi sprijin pentru a-şi atinge potenţialul maxim.

Persoanele cu sindrom Down sunt membri activi ai comunităţii noastre şi aceste persoane ne inspiră, prin perseverenţă, curaj şi determinare.

Am susţinut şi voi susţine, în continuare, şi la nivel naţional, Asociaţia Down Oradea. Îi voi susţine pe aceşti copii, pe aceşti tineri speciali şi pe familiile lor.

Accesul la educaţie, la servicii de sprijin şi chiar la locuri de muncă, care să le ofere o viaţă demnă şi independentă, este o obligaţie a statului român.

Sunt încrezătoare că vom adopta, în viitorul apropiat, Proiectul de Lege privind adaptarea spaţiilor de joacă pentru copiii cu şi fără dizabilităţi, pe care l-am coiniţiat, alături de colegii mei liberali.

Spaţiile de joacă adaptate nu sunt doar o necesitate funcţională pentru copiii cu dizabilităţi, ci reprezintă un semnal că societatea noastră, societatea românească, este pregătită să îmbrăţişeze valorile de diversitate şi incluziune, la toate nivelurile.

De asemenea, am convingerea că vom adopta legea iniţiată de mine, cu celeritate, prin care vom asigura condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului de către aceste persoane cu toate tipurile de handicap, şi pentru a permite sportivilor cu handicap participarea la competiţii naţionale şi internaţionale destinate lor.

România trebuie să continue să implementeze măsuri care încurajează incluziunea socială, eliminarea discriminării şi sprijinirea familiilor care au copii şi tineri cu sindrom Down.

Stimaţi colegi,

Dragii mei,

Suntem diferiţi, dar egali!

Şi asta îmi doresc să se vadă, prin toată munca mea, pe care o voi depune în Parlamentul României - sprijin pentru această categorie socială, care are nevoie de noi.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Octavian Oprea.

Scuze!

Domnul deputat Daniel Gheorghe, apoi dumneavoastră.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "107 ani de la Unirea Basarabiei cu România".

La 27 martie 1918, la Chişinău, în Sfatul Ţării, basarabenii au decis revenirea la ţara-mamă, România, ei făcând parte din Moldova medievală, care se unise cu Ţara Românească la 1859, dar fiind rupţi de Rusia, în anul 1812.

Acest act istoric este extrem de important, în primul rând dacă ţinem cont de situaţia Regatului României de atunci. Capitala era mutată la Iaşi, mai bine de jumătate din suprafaţa ţării era sub ocupaţia forţelor Puterilor Centrale, iar situaţia de securitate, de sănătate publică, situaţia economică a ţării era una care, cu greu, poate fi descrisă astăzi.

Însă, în acest timp, românii au arătat tărie de caracter, românii au arătat că se pot ridica deasupra vremurilor, iar acest act, al Unirii de la 27 martie 1918, într-un context geopolitic foarte complicat, determinat de Revoluţia bolşevică din Rusia, determinat de noile transformări care au loc pe frontul de Est al Primului Război Mondial, dar şi de hotărârea românilor de pe cele două maluri ale Prutului de a se uni, înseamnă pentru noi toţi, astăzi, o dovadă de curaj, de demnitate, şi nu în ultimul rând, de viziune naţională pe termen lung.

Regele Ferdinand al României, de atunci, prim-ministrul Alexandru Marghiloman, lideri ai românilor basarabeni, precum Constantin Stere, Vasile Stroescu, Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa, Alexandru Baltagă, Ion Buzdugan, şi mulţi alţii, au arătat ceea ce înseamnă, cu adevărat, patriotismul şi simţul datoriei faţă de naţiunea română.

În timpurile de astăzi, putem să ne gândim cu mult mai mult curaj, către Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, şi să înţelegem că suntem o singură naţiune, suntem un singur popor, iar istoria noastră ne cere să avem curajul de a gândi viitorul, în virtutea unităţii naţionale româneşti.

Cred că unirea, astăzi, este un ideal şi cred că unirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului este unul din acele elemente care pot consolida pacea, securitatea, libertatea şi democraţia în Europa. Şi cred, şi am convingerea că ziua în care vom fi iarăşi o singură naţiune nu este departe. Nu pot exista două ţări româneşti în Europa, pentru că Republica Moldova este un al doilea stat. Ideea de ţară presupune identitate naţională, presupune o istorie, presupune o conştiinţă comună, iar această conştiinţă comună există pe ambele maluri ale Prutului.

Şi cred că toţi cei care cred în viitorul european al Republicii Moldova, toţi cei care cred în valorile noastre euroatlantice şi toţi cei care cred în libertate, democraţie şi demnitate în Europa ar trebui să se gândească cu mai mult curaj şi cu mai multă asumare la idealul unităţii naţionale româneşti.

O singură naţiune română unită, o singură naţiune română liberă, puternică şi demnă, în Europa!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Oprea.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "IMM-urile româneşti - fundamentul unei economii puternice şi moderne".

IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei României, motorul care generează creştere economică şi stabilitate. Aproximativ 900.000 de întreprinderi mici şi mijlocii contribuie cu peste 55% la PIB-ul României şi asigură locuri de muncă pentru aproape 65% dintre angajaţi. Cu alte cuvinte, fără IMM-uri, România nu ar putea avansa economic.

De-a lungul timpului, antreprenorii români au demonstrat că pot fi competitivi şi inovatori, chiar şi în faţa unor obstacole majore. De aceea, este esenţial să sprijinim aceste afaceri, prin măsuri concrete care să le permită să se dezvolte şi să adopte noile tehnologii, ce le pot creşte productivitatea şi competitivitatea.

Partidul Naţional Liberal susţine IMM-urile şi economia reală, printr-o viziune clară şi măsuri responsabile. Luptăm pentru menţinerea cotei unice de impozitare şi a TVA-ului la un nivel competitiv, astfel încât antreprenorii să poată beneficia de un mediu fiscal stabil şi predictibil. În acelaşi timp, ne angajăm să simplificăm birocraţia, să creştem accesul IMM-urilor la finanţare şi să accelerăm procesul de digitalizare, astfel încât companiile româneşti să fie mai bine pregătite pentru provocările viitorului.

România are o oportunitate imensă de a deveni un hub economic puternic în regiune. Avem antreprenori capabili, avem idei inovatoare, iar, cu un sprijin real şi măsuri eficiente din partea statului, putem construi o economie modernă, adaptată realităţilor globale.

IMM-urile nu reprezintă doar afaceri. Înseamnă vise, familii, locuri de muncă şi sunt viitorul României. Cu politici coerente şi asumate, împreună putem transforma aceste afaceri în adevărate motoare ale prosperităţii naţionale.

România poate şi trebuie să treacă la următorul nivel de dezvoltare economică!

Octavian Oprea, deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele este "România se scufundă sub povara preţurilor din ce în ce mai mari, în timp ce domnul Ciolacu printre dinţi scrâşneşte, gândindu-se că vrea să ne înjure şi îşi pune întrebări: Cum adica?".

"Cum adica?", "domnule Nordis", am ajuns într-o astfel de situaţie, în care, ne scufundăm, precum Titanicul după ce a avut o coliziune groaznică cu o guvernare PSD-PNL?

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns într-o astfel de situaţie în care preţurile, la general vorbind, sunt cu 50% mai mari faţă de cele care erau acum 4 ani?

"Cum adica?", domnule Ciolacu, să ne înjuraţi de atâta timp, pentru că, din nefericire, asta aţi făcut de când sunteţi la guvernare?

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să vă băgaţi nepotul în toate afacerile "stricate şi sulfuroase"!

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să vă ajutaţi "băieţelul", să ajungă să muncească într-un spital mai bun decât cel la care trebuia să se ducă, conform notei!

Ne-aţi înjurat în momentul în care v-aţi hotărât să ajutaţi mafia imobiliară şi aţi devenit "premierul Nordis".

Şi "cum adica?" mai aveţi, domnule Ciolacu, tupeul să vorbiţi acum despre reforme?

"Cum adica?" mai aveţi tupeul, domnule Ciolacu, să veniţi şi să spuneţi că românii o duc bine? Suntem noi rău intenţionaţi.

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns ca, după două luni de guvernare în care aţi spus: "Reducem deficitul bugetar", am ajuns să avem un deficit bugetar de 1,6% din PIB?! Adică vom ajunge undeva pe la 9%, peste maximul pe care l-aţi spus, de 7%.

"Cum adica?", domnule Ciolacu, am ajuns să fim retrogradaţi, inclusiv de către societăţile internaţionale, de către cei care stabilesc ratingul de ţară, şi în felul acesta ajungem să ne împrumutăm din ce în ce mai scump?

Domnule Ciolacu, "cum adica?" mai sunteţi premier, în continuare?

Vă rog frumos să vă gândiţi la lucrurile acestea şi să ştiţi că pentru noi, oamenii normali, şi sunt convins că şi pentru cei care încă se gândesc la PSD ca la o variantă de a-şi exprima votul, sunt cu adevărat ruşinaţi când văd că un analfabet funcţional, care nici nu ştie să vorbească corect, rămâne în funcţia cea mai importantă din stat - şi când spun cea mai importantă din stat mă refer la faptul că un premier are concentrată toată puterea executivă.

Domnule Ciolacu, vă rog frumos să plecaţi din această funcţie şi să nu vă mai puneţi întrebări - "cum adica?", pentru că, carevasăzică, trebuie să plecaţi!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Statul român a luat la puricat conturile românilor care muncesc din greu şi trimit bani acasă, dar îi ignoră pe cei care fură din banii publici. Părinţii care îşi ajută copiii sau părinţii sunt trataţi ca nişte infractori, pe când politicienii care îşi trec averile pe numele rudelor sunt lăsaţi în pace.

În România anului 2025, ANAF nu are timp să caute miliardele sifonate prin contracte date cu dedicaţie, dar verifică fiecare leu trimis de românii care lucrează în străinătate. Dacă îţi ajuţi familia cu bani câştigaţi cu multă trudă şi sacrificii, statul vrea să ştie tot: cine eşti, de unde ai banii şi de ce i-ai trimis. Te tratează ca pe un suspect, de parcă ar fi o crimă să îţi ajuţi copiii şi părinţii rămaşi acasă!

Dacă nu ai acelaşi nume de familie cu cel căruia îi trimiţi bani, trebuie să dovedeşti cu acte că mama e, într-adevăr, mama ta. Dacă nu ai documentele "corecte", te privesc ca pe un hoţ. Dar unde este statul când vine vorba de banii furaţi cu adevărat? Unde sunt controalele când un politician îşi "moşteneşte" averea de la o mătuşă care n-a avut niciodată venituri mari, dar i-a lăsat palate şi milioane în cont? De ce nu sunt verificate firmele de casă ale partidelor şi care sunt averile colosale care nu au fost verificate la sânge? Vorbim şi despre paradisurile fiscale.

ANAF controlează agenţii economici prin e-Factura şi e-Transport să nu cumva să fraudeze statul, dar cine verifică ANAF-ul?! 1.548 de autoturisme în dotare, peste un milion de litri de carburant, în fiecare an.

Românii cinstiţi sunt umiliţi şi luaţi la rost pentru banii pe care îi trimit acasă. În schimb, marile averi din afaceri dubioase, contractele cu statul şi conturile ascunse sunt lăsate în pace. Este revoltător, pentru că statul român îi tratează ca pe infractori exact pe cei care ţin economia în picioare! Oameni care muncesc de dimineaţă până seara, care plătesc taxe, care nu îşi văd copiii cu lunile sau chiar anii. În loc să fie respectaţi, sunt puşi să alerge după hârtii, să demonstreze că banii lor sunt câştigaţi cinstit.

Şi după ce iese scandal public, ANAF ne spune că: "nu e chiar aşa cum pare", că presa exagerează, că românii ar trebui să stea liniştiţi. Dar realitatea este alta: dacă ai bani puţini, statul te verifică, te pune pe drumuri, îţi cere hârtii peste hârtii. Dacă ai bani mulţi, nu te întreabă nimeni de unde îi ai.

Ajunge! Nu îi mai umiliţi pe români! Nu îi mai puneţi să demonstreze că există! Lăsaţi în pace oamenii care trimit bani acasă pentru familiile lor! Dacă vreţi să faceţi cu adevărat dreptate, verificaţi averile uriaşe, contractele cu statul, conturile ascunse! Problema României nu sunt cei plecaţi la muncă! Problema sunteţi voi, cei care îi trataţi ca pe nişte infractori, în timp ce adevăraţii corupţi rămân nederanjaţi!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Ioan Şendroiu.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Nu de la studenţi trebuie să tăiaţi, domnule Ciolacu, nu de la educaţie!"

Chiar vreţi ca ţara asta să nu mai aibă niciun viitor? În loc să tăiaţi din pensiile speciale, în loc să rezolvaţi risipa banilor care ajung în contracte suspecte, alegeţi să faceţi economie tot pe spatele studenţilor.

De parcă nu era de ajuns că jumătate dintre ei plănuiesc să părăsească ţara după studii, de parcă nu era de ajuns că îi descurajaţi să îşi înceapă o afacere, prin birocraţie şi controale inutile, de parcă nu era de ajuns că nu au loc în şcoli, în spitale, din cauza pilelor voastre angajate preferenţial în sistem, de parcă nu era de ajuns că pentru un tânăr la început de drum costul vieţii a explodat sub inflaţia generată de incompetenţa voastră.

Acea reducere la biletele de tren era o încurajare a tinerilor să se dezvolte, să aspire la mai mult, într-o ţară care e repetentă grav la tot ce înseamnă infrastructură.

Studenţii merg la cursuri, la conferinţe, la schimburi de experienţă, călătorii în scopul cercetării, nu doar la mare şi la munte, aşa cum îşi închipuie, din turnul lui de fildeş, Marcel Ciolacu.

Peste 54.000 de români au semnat petiţia pentru a reda studenţilor dreptul la transport accesibil, pentru că ei au înţeles că avem nevoie ca tinerii din România să înveţe, să se dezvolte, să cerceteze şi să rămână în ţară, pentru că avem nevoie de ei aici.

România de mâine nu există fără tinerii pe care voi îi goniţi din ţară. USR o să se bată pentru ei, pentru că e dreptul lor să îşi construiască un viitor aici, nu în străinătate.

Încetaţi să guvernaţi doar pentru voi!

Nu tinerii sunt vinovaţi că aţi jucat alba-neagra cu bugetul ţării!

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat din Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar SOS.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Principala prioritate a politicii externe a României trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova".

Pe 27 martie marcăm cu mândrie împlinirea a 107 ani de la momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România, înfăptuită în data de 27 martie 1918.

Basarabia a fost prima provincie care a revenit în 1918 în hotarele istorice ale Patriei-mamă, România, deschizând astfel drumul făuririi României Mari, urmată fiind de Bucovina şi apoi de Transilvania.

După mai bine de un secol de ocupaţie şi deznaţionalizare sub Imperiul Rus, Basarabia se întorcea acasă, redevenind parte a statului român.

Astăzi celebrăm acest moment cu profundă recunoştinţă, dar şi cu tristeţea că destinul Basarabiei continuă să fie unul nedrept, încă separat de România. De 35 de ani, pe harta Europei există două state româneşti, despărţite de râul Prut, dar mai ales de interesele geopolitice ale marilor puteri de la est şi de la vest.

Noi, naţionaliştii români, afirmăm răspicat că principala prioritate a politicii externe a României trebuie să fie reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova.

Aşa cum cele două Germanii, de Vest şi de Est, s-au reunificat în 1991, aşa şi cele două state româneşti trebuie lăsate să se reunifice. Aşa cum poporul german a găsit puterea şi înţelepciunea de a se reunifica după divizarea dureroasă din trecut, şi românilor trebuie să li se acorde acest drept firesc de a-şi reface unitatea naţională.

Şi facem apel la clasa politică din Republica Moldova să conştientizeze adevărul istoric şi necesitatea strategică a reunificării cu Patria-mamă, România, singurul obiectiv realist şi benefic pentru viitorul comun, respingând iluziile unei integrări incerte într-o Uniune Europeană tot mai confuză şi mai indecisă.

Pentru această reunificare istorică nu avem nevoie de niciun referendum, întrucât nici sovieticii nu au organizat vreun referendum, nici în 1940 şi nici în 1944, atunci când au reanexat Basarabia şi nordul Bucovinei la Uniunea Sovietică. Niciun român basarabean sau bucovinean nu a fost întrebat dacă doreşte să trăiască în URSS sau să se mute graniţa de pe Nistru pe Prut.

Decizia de reunire aparţine exclusiv celor două Parlamente, de la Bucureşti şi de la Chişinău, ca foruri legislative şi reprezentative, şi îi invit pe colegii din Parlamentele de la Bucureşti şi de la Chişinău, să începem în acest an, în 2025, să facem primii paşi concreţi în această direcţie.

Vă chem să înfăptuim idealul reîntregirii României, vă chem să scriem împreună istorie, vă chem să afirmăm principala prioritate a politicii externe de pe ambele maluri ale Prutului - reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova!

Trăiască România Mare, demnă, unită, puternică şi suverană!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei mele politice - "Zonele de protecţie strictă - o piedică în dezvoltarea comunităţilor".

Conform solicitărilor primite de la cetăţenii comunei Dofteana din judeţul Bacău şi din intervenţiile acestora pe diferite canale media, am observat că se urmăreşte restricţionarea accesului în Parcul Dendrologic Dofteana sau la izvoarele de apă minerală Ciunget şi Sărărie. Prin vocea domnului Eugen Trifea, care a postat un video relevant despre aceste ZPS-uri care se doresc a fi implementate, m-am informat şi am observat că autorităţile locale din multe zone ale ţării refuză ZPS-urile, motivând că acestea influenţează negativ turismul şi dezvoltarea unor zone, acestea având impact negativ asupra turismului, agriculturii, păşunatului sau accesului în fondul forestier, cât şi pentru recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor sau plantelor medicinale.

Un exemplu elocvent este Parcul Dendrologic Dofteana, înfiinţat în anul 1908 de către silvicultorul Iuliu Moldovan, care a plantat 3.000 de arbori şi arbuşti. Scopul principal al acestui proiect a fost studierea pe timp îndelungat a acestor specii rare de arbori care au fost plantate în acest loc. Fiecare locuitor al comunei a păşit cel puţin o dată în viaţa lui pe aceste alei atât de frumoase din acest parc, în zi de sărbătoare, împreună cu familia şi cei dragi, şi niciodată flora sau fauna locului nu a fost afectată în vreun fel de prezenţa umană.

Autorităţile locale din Dofteana, prin vocea domnului primar Ioan Bujor, s-au opus vehement acestor propuneri aberante, de a restricţiona accesul în zonele mai sus-menţionate, iar restricţiile existente deja sunt suficiente, având în vedere că UAT Dofteana se suprapune şi cu arii naturale protejate din reţeaua "Natura 2000". Şi, de asemenea, a fost restricţionat şi păşunatul în siturile "Natura 2000" şi, având în vedere numărul mare de ovine din UAT Dofteana, peste 7.500, nu sunt suficiente suprafeţele disponibile pentru păşunat. Cetăţenii localităţii Dofteana niciodată nu vor fi de acord să le fie restricţionat dreptul sau accesul în zonele pe care vi le-am prezentat anterior. Generaţii de oameni la rând au trăit într-o perfectă armonie cu natura pe aceste meleaguri.

Totodată, primarul comunei Dofteana, domnul Ioan Bujor, susţine protecţia mediului, dar consideră că aceasta trebuie să fie bazată pe criterii reale şi argumente solide; dar consideră că aceste ZPS-uri afectează negativ dezvoltarea locală, şi primarul, din păcate, nu este de acord cu acestea.

Vă mulţumesc frumos.

Nini Pascalini, deputat, Circumscripţia nr. 4 Bacău. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Varol Amet? Nu este.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În data de 25 martie, Ziua Bunei Vestiri, grecii de pretutindeni aniversează începutul Revoluţiei elene de la 1821. După 400 de ani de dominaţie otomană şi o continuă luptă pentru libertate dusă sub semnul crucii, luptă manifestată sub diverse forme, de la cea culturală la cea războinică, în mai 1832 Grecia devine stat independent.

Introspecţiei Lordului Byron, sosit pe meleagurile Greciei la începutul secolului XIX, care se întreba dacă "s-a pierdut ţara care a născut atâţia înţelepţi şi eroi", poporul grec i-a răspuns, în anul 1821, cu deviza: "Libertate sau moarte!".

Izbucnirea Revoluţiei elene la Iaşi, în februarie 1821, şi luptele eroice de la Drăgăşani, Secu şi Sculeni au pecetluit legătura indestructibilă dintre poporul român şi poporul grec în ţelul comun al eliberării de sub jugul otoman.

Luptele din Moldo-Valahia, cele din Peloponez, Grecia continentală şi insulele egeene au fost izvoarele de încredere şi curaj care au inspirat mişcările naţionale de eliberare ale popoarelor din Balcani.

Războiul de Independenţă Elen a produs şi a propagat pentru prima oară ceea ce avea să se numească "Opinia publică europeană", instrument strategic prin care Occidentul a acceptat ideea unei naţiuni elene independente.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

25 martie este sărbătoarea credinţei unei naţiuni, a unui neam care, prin solidaritate, sacrificiu şi rezilienţă, şi-a construit destinul, oferind o dată în plus un exemplu de patriotism şi eroism.

Cu gândul la dragostea nepreţuită a înaintaşilor noştri faţă de ţară, recunoştinţa membrilor Uniunii Elene din România se îndreptă către cei care s-au sacrificat pe altarul libertăţii şi către toţi cei care au puterea de a duce mai departe credinţa din credinţa eroilor noştri.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România trăiesc momente de mare încărcătură emoţională şi organizează ample manifestări dedicate elenismului şi spiritului nemuritor al acestuia.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Claudiu Manta.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Ziua Olteniei, laudatio pentru cei duşi"

Declaraţia mea de astăzi nu este una tipică şi nu se încadrează în niciunul dintre tiparele clasice. Este o laudatio, pe care conştiinţa şi respectul pentru istoria şi personalităţile zonei mele mă determină să îl fac de Ziua Olteniei.

21 martie, ziua dedicată Olteniei, nu este o zi aleasă la întâmplare din calendar. Este ziua în care Tudor Vladimirescu intra în Bucureşti, în 1821, în fruntea mişcării revoluţionare declanşate la 23 ianuarie, la Padeş, în judeţul Gorj. O zi care avea să ducă la sfârşitul unui regim, regimul fanariot, şi începutul unui nou proces, concretizat prin unirea tuturor românilor, puţină vreme mai încolo.

Azi nu aduc critici şi nici nu cer lămuriri; vreau doar să amintesc numele unor oameni care au făcut fragmente din istoria ţării, care au murit pentru noi, care au deschis drumuri, care ne-au făcut România cunoscută în străinătate sau care au produs frumosul prin artă, recunoscută la nivel mondial.

Oltenia este eternă, aşa cum spunea marele poet Adrian Păunescu, graţie "atâtor duşi". Înainte de a se duce, însă, au pus câte o cărămidă, la edificiul acestei Oltenii.

Azi vreau să amintesc de părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi; de pictorul de chipuri, Corneliu Baba; de părintele teatrului absurdului, Eugen Ionescu; de marele actor Amza Pellea; sau de omul care a inventat stiloul, inginerul şi matematicianul Petrache Poenaru; de diplomatul şi juristul care a susţinut ideea unirii Transilvaniei cu România, Nicolae Titulescu; de eroina care a luptat şi a murit pe front, Ecaterina Teodoroiu.

Sunt doar câteva nume dintr-o listă lungă de oameni care au făcut lucruri mari pentru istoria Olteniei şi a României. Acestor personalităţi le suntem datori cu ceea ce suntem şi avem azi. Iar pentru asta, am ţinut să-mi exprim respectul faţă de dumnealor.

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat al PSD de Gorj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Noi, parlamentarii, ar trebui să blocăm orice discuţie sau trend care ar avea ca scop crearea unui curent de opinie, în anumite medii din societatea românească, privind anumite efecte pozitive ale unei eventuale ieşiri a României din Uniunea Europeană.

Ieşirea României din Uniunea Europeană ar avea efecte majore asupra economiei, politicii şi vieţii de zi cu zi. Iată principalele consecinţe:

Cu referire la efectele economice:

- Pierderea fondurilor europene - România a primit peste 100 miliarde de euro în investiţii pentru infrastructură, agricultură şi dezvoltare regională. Ieşirea din Uniune ar însemna pierderea acestor fonduri;

- Creşterea costurilor pentru comerţ şi investiţii - Uniunea Europeană este principalul partener comercial al României. Revenirea la tarife vamale şi bariere comerciale ar afecta exporturile şi importurile, şi ar duce în faliment peste 50% din economia românească. Bursa ar volatiliza miliardele de euro din capitalizarea firmelor româneşti, dar şi a fondurilor de pensii care au investit în bursă;

- Scăderea investiţiilor străine - firmele europene ar ezita să mai investească în România din cauza instabilităţii şi a accesului limitat la piaţa unică;

- Deprecierea monedei şi inflaţie - incertitudinea economică ar putea duce la scăderea leului şi creşterea preţurilor.

De asemenea, sunt şi efecte sociale:

- Restricţii pentru românii din străinătate - în prezent, românii pot călători, studia şi lucra liber în Uniunea Europeană. După ieşire, ar putea avea nevoie de vize şi permise de muncă, iar drepturile lor ar putea fi restricţionate;

- De asemenea, scăderea nivelului de trai - fondurile Uniunii Europene contribuie la salarii, pensii şi infrastructură. Fără aceste resurse, dezvoltarea ar putea încetini, afectând calitatea vieţii.

De asemenea, sunt şi efectele politice, şi anume:

- Izolare pe scena internaţională - Uniunea Europeană oferă României stabilitate şi influenţă în relaţiile internaţionale. Ieşirea din Uniune ar reduce capacitatea ţării de a negocia la nivel global;

- Instabilitate politică - procesul de ieşire ar fi complicat, iar lipsa unui plan clar ar putea genera crize politice şi sociale.

Probleme legale şi administrative, de asemenea:

- Negocierea unui nou statut - România ar trebui să renegocieze acorduri comerciale şi de circulaţie cu Uniunea Europeană, ceea ce ar putea dura ani de zile;

- Reintroducerea controalelor vamale şi de frontieră - transporturile şi călătoriile ar putea deveni mai lente şi mai costisitoare.

Vă mulţumesc.

Adela Geamănu, deputat de Dolj, Circumscripţia electorală nr. 17.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "România trebuie să rămână pe calea democraţiei!".

În luna mai vom decide ce se întâmplă cu ţara noastră pentru următorii cinci ani, dar efectele alegerilor făcute în acest an se vor vedea pentru mult timp de acum înainte şi ar putea afecta chiar viitorul celor care astăzi sunt copii. De aceea, este esenţial să alegem în cunoştinţă de cauză şi să vedem dincolo de manipulări şi de sloganuri politice.

Avem deja o listă finală a candidaţilor şi ştim bine de unde pornim. Ştim că în ultimii ani, în care PSD a fost la guvernare, au fost demarate investiţii fără precedent pentru ţara noastră. Se lucrează la autostrăzi în toate regiunile ţării, se lucrează la obiective de pe plan local - reţele de apă, canalizare, drumuri, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale, dispensare sau săli de sport.

Mare parte din sume au fost alocate din fonduri europene nerambursabile, iar dacă ne dorim dezvoltare, trebuie să continuăm pe aceeaşi linie. Investiţiile vor creşte nivelul de trai şi vor crea condiţiile necesare pentru ca românii să se întoarcă acasă. Iar din acest an, românii nu mai sunt nevoiţi să stea la cozi interminabile la graniţe. România a aderat la spaţiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025, o reuşită care va aduce beneficii tuturor românilor, fie că vorbim despre familii care se întorc acasă de sărbători, de turişti sau de mediul de afaceri.

Cred cu tărie că România nu trebuie să se abată nici un milimetru de la valorile democratice, de la drumul european, de la apartenenţa sa la NATO, la fel cum cred că avem nevoie de stabilitate din punct de vedere politic şi din punct de vedere administrativ. România are nevoie de un preşedinte care să aducă echilibru, continuitate şi dezvoltare. România are nevoie de un lider autentic, cu viziune europeană, care poate să asigure României un viitor economic stabil şi prosper.

Contextul european şi chiar mondial nu ne permit să facem experimente. România nu îşi permite aventuri politice cu prezidenţiabili izolaţionişti ori izolaţi din punct de vedere politic. Avem nevoie de unitate în jurul unor obiective naţionale care să asigure dezvoltarea ţării şi un viitor în siguranţă pentru copiii noştri. Nu vom reuşi acest lucru cu oameni puşi pe scandal, cu oameni pentru care imaginea proprie e mai presus de ţară, cu oameni care nu reuşesc să unească.

De aceea, considerăm că reprezentantul alianţei aflate şi la guvernare este cel mai bun candidat pentru Preşedinţia României.

Vă mulţumesc.

Bogdan Cojocaru, deputat de Iaşi, Circumscripţia electorală nr. 24.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat AUR, Silviu-Florin Oancea? Este?

Dacă nu este, continuăm cu Grupul parlamentar al USR, pentru că de la Grupul parlamentar al PNL au vorbit toţi colegii parlamentari înscrişi.

Domnul deputat Adrian Echert.

Domnul Adrian Echert:

În spitalele din România lipseşte serul fiziologic; în farmacii, pacienţii caută în zadar medicamente de bază; în cabinetele medicale, sistemul electronic de sănătate cedează aproape zilnic, blocând reţete, consultaţii şi internări.

Aceasta este România reală. România în care sănătatea e în colaps, iar statul mimează că totul e sub control. România în care pacienţii sunt puşi să aducă de acasă ceea ce n-ar trebui să lipsească niciodată dintr-un spital.

Medicii vorbesc despre improvizaţie continuă - spitale care nu au apă caldă, săli de operaţii în care se lucrează cu mănuşi de o mărime greşită, secţii de pediatrie în care părinţii sunt trimişi să cumpere seringi, perfuzoare, chiar şi antitermice; spitalele care au devenit "bombă cu ceas", din care pleci mai grav decât ai intrat.

În tot acest timp, ministrul sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, a fost într-o vizită oficială în Coreea de Sud, s-a pozat cu roboţi medicali, a vorbit despre inteligenţa artificială, despre parteneriate strategice şi despre noi perspective pentru sistemul românesc de sănătate.

Dar ce perspectivă a văzut domnul Rafila când în spitalele din România lipsesc perfuzoarele? Nu ştim.

Ce viitor digital visează domnia-sa, când sistemul informatic al sănătăţii a fost nefuncţional luni de zile, iar medicii nu şi-au putut face meseria din cauza erorilor şi blocajelor?

Sub mandatul domnului Rafila, România a pierdut bani din PNRR destinaţi spitalelor, s-au ratat termene, s-au blocat proiecte, s-au pierdut finanţări.

Din cele 2,6 miliarde de euro alocate sănătăţii, prin PNRR, prea puţin s-a văzut în spitale, în secţii, în patul bolnavului.

Şi totuşi, în mijlocul acestei crize, ministrul sănătăţii şi-a făcut poze cu roboţi. Sau poate roboţii l-au pozat pe domnul Rafila, ca să studieze cum arată un ministru care mimează interesul? Pentru că, în România, sistemul sanitar nu mai funcţionează nici măcar pe pilot automat.

Iar la Sibiu, oraşul meu, Guvernul n-a alocat niciun leu pentru noul spital judeţean. Niciunul. Deşi promisiunile au curs, proiectul a fost ignorat sistematic, mereu s-a găsit o scuză, un pretext, un vinovat, o explicaţie birocratică.

Dar oamenii ştiu adevărul şi nu vor uita. Sibienii nu vor uita că atunci când s-a cerut sprijin s-a răspuns cu tăcere şi indiferenţă.

România nu are nevoie de fantezii cu inteligenţă artificială, are nevoie de lideri cu inteligenţă reală!

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS au vorbit toţi colegii deputaţi; Grupul POT - de asemenea.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale mai este cineva în sală? Domnul Varol Amet sau Ştefan Bouda?

Dacă nu, citesc parlamentarii care vor transmite declaraţiile în scris:

Din partea Grupului PSD - Mihai Weber, Ştefan Ţintă, Sebastian Răducanu, Răzvan-Iulian Ciortea, Marian Mina, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Nicolae-Adrian Bara, Remus-Gabriel Lăpuşan, Vlad-Florentin Drinceanu, Bogdan Gheorghe Trif, Voicu Vuşcan, Mirela Furtună, Ion-Alin Tomoescu;

Din partea Grupului AUR - domnul deputat Silviu-Florin Oancea, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Valeriu Munteanu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Cătălin Ciornei;

Din partea Grupului PNL - Florin-Claudiu Roman, Simona-Geanina Pistru-Popa, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Vetuţa Stănescu, Radu-Marin Moisin, Ion Iordache;

Din partea Grupului USR - domnul Ştefan-Iulian Lőrincz, Oana-Silvia Ţoiu, Andrei George Plujar, Corina Atanasiu;

Din partea Grupului SOS - Rodica Plopeanu, Elena-Laura Toader, Raisa Enachi, Vasile Nagy, Verginia Vedinaş, Andreea-Petronela Cîmpianu, Andra-Claudia Constantinescu, Andrei-Cosmin Guşă;

Din partea Grupului minorităţilor naţionale - Varol Amet, Ştefan Bouda.

Şi declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.