Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, înlocuit de doamna Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 aprilie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Astfel, declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Există un algoritm aprobat de Comitetul liderilor, în şedinţa din 19 februarie 2025, cu privire la ordinea susţinerii declaraţiilor politice. Astfel, acest lucru se va face în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, cu 3 deputaţi de la PSD, 3 deputaţi de la AUR, 3 deputaţi de la PNL, 2 deputaţi de la USR, 2 deputaţi de la SOS România, 2 deputaţi de la POT, un deputat de la UDMR, un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul...

Dacă este doamna deputat Ana-Smaranda Rinder?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

În calitate de deputat şi fost manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui timp de 11 ani, am o responsabilitate deosebită faţă de comunitatea mea, iar Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă o ocazie importantă pentru a atrage atenţia asupra unei teme esenţiale: sănătatea maternă şi a nou-născuţilor.

Tema de anul acesta, "Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranţă", este mai relevantă ca niciodată, având în vedere că încă se înregistrează numeroase decese prevenibile în rândul mamelor şi nou-născuţilor, chiar şi în anul 2025.

Declaraţie politică

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi cetăţeni,

Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă un moment de reflecţie şi acţiune. Tema din acest an, "Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranţă", subliniază importanţa sănătăţii materne şi infantile, două domenii esenţiale pentru viitorul oricărei naţiuni. În contextul în care România se confruntă cu provocări semnificative în acest domeniu, este important să nu uităm că fiecare viaţă salvată reprezintă nu doar un succes medical, dar şi un pas important către un sistem de sănătate mai echitabil şi mai performant.

În România, mortalitatea infantilă a scăzut în ultimii ani, dar rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce subliniază nevoia de măsuri suplimentare de prevenire şi îmbunătăţire a accesului la îngrijiri medicale de calitate, mai ales în zonele defavorizate şi rurale.

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne indică, la nivel naţional, o rată a mortalităţii infantile de aproximativ 6,3 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, în anul 2020, rată ce a scăzut treptat, an de an, până la 5,8-6 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, în prezent.

Aceste statistici reflectă, de asemenea, un progres constant, dar şi multe provocări care trebuie abordate, precum îngrijirea prenatală, prevenirea naşterilor premature şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate pentru mamele şi copiii vulnerabili.

La nivelul judeţului Vaslui, în ciuda eforturilor susţinute, încă avem de lucrat pentru a reduce mortalitatea infantilă. În 2023, în judeţul Vaslui, s-au înregistrat şase decese în rândul copiilor cu vârste între 0 şi 1 an, ceea ce se traduce într-o rată de mortalitate infantilă de 1,64 la 1.000 de nou-născuţi vii. Din nefericire, în 2024, acest număr a crescut la opt decese, cu o rată de 3,24 la 1.000 de nou-născuţi vii.

Aceste date ne arată că, deşi am făcut progrese, provocările rămân, iar fiecare viaţă pierdută este o tragedie care ne îndeamnă să acţionăm decisiv.

În perioada în care am fost manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, am încercat să acord importanţa cuvenită unităţii de neonatologie. În acest sens, am susţinut implementarea unor proiecte de dotare a secţiei, iar un exemplu relevant este Proiectul PNRR pentru "Dotarea cu echipamente adecvate pentru îmbunătăţirea programului de screening".

Aceste investiţii vor îmbunătăţi semnificativ capacitatea Secţiei de neonatologie a spitalului nostru, de a răspunde nevoilor urgente ale nou-născuţilor, în special ale celor prematuri, şi vor contribui direct la reducerea riscurilor de deces prematur sau de complicaţii severe.

În concluzie, de Ziua Mondială a Sănătăţii, avem datoria de a ne reaminti că sănătatea maternă şi infantilă nu reprezintă doar o prioritate medicală, ci şi una socială şi economică. Pentru fiecare mamă sănătoasă şi pentru fiecare copil care creşte într-un mediu sigur şi sănătos, putem spera la un viitor mai bun, mai echitabil şi mai prosper.

Împreună putem construi un sistem de sănătate care să protejeze fiecare viaţă de la începutul său, oferind "Începuturi sănătoase şi viitoruri pline de speranţă".

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Vă propun, ca şi la ultima şedinţă pe care am condus-o, pentru declaraţii publice, să existe un buget de 5 minute pentru depăşirea timpului standard, pentru fiecare grup parlamentar, şi o să ţin o evidenţă.

Acum o să pun un minut la Grupul PSD.

Acestea fiind spuse, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Bună dimineaţa tuturor!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi ţine de apartenenţa noastră la cele două structuri foarte importante, NATO şi Uniunea Europeană.

"Şi după alegerile prezidenţiale din luna mai, România trebuie să rămână fidelă valorilor şi principiilor NATO şi UE"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De 21 de ani România este parte din NATO şi de 18 ani România este membră a Uniunii Europene. România trebuie să menţină acest parcurs. Pe scurt, apartenenţa României la aceste structuri înseamnă garanţii de securitate, consolidarea democraţiei, stimularea dezvoltării economice şi, bineînţeles, multe alte beneficii. Sunt cel puţin trei piloni esenţiali pentru viitorul ţării. Alegerile prezidenţiale din luna mai trebuie să confirme, o dată în plus, această direcţie.

Securitate şi stabilitate

Apartenenţa la NATO asigură României un scut de protecţie împotriva ameninţărilor externe. În contextul instabilităţii regionale, din cauza agresiunii ruse în Ucraina, colaborarea cu aliaţii din NATO oferă garanţii de securitate şi stabilitate. Această alianţă militară permite României să beneficieze de resurse moderne, iar exerciţiile şi instruirea militarilor români, prin misiuni comune, să fie la cele mai înalte standarde. Recent, România a marcat 21 de ani de când face parte din această structură importantă, din această alianţă politico-militară şi, cu siguranţă, aici va rămâne şi după alegerile din mai.

Beneficii economice majore

România, în Uniunea Europeană, înseamnă acces la fonduri nerambursabile. Acestea se traduc în proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a infrastructurii din educaţie sau din sănătate. Banii europeni sunt esenţiali pentru reducerea disparităţilor regionale, impulsionează dezvoltarea economică şi creează noi locuri de muncă bine plătite. De asemenea, accesul pe piaţa unică europeană facilitează comerţul şi atragerea de investitori străini, stimulând astfel economia românească. Toate acestea duc la creşterea nivelului de trai.

De la aderarea României, acum 18 ani, la Uniunea Europeană, s-au depăşit 100 de miliarde de euro absorbţie fonduri europene. Din 2007 şi până în prezent, ţara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu doar 32,8 miliarde de euro, astfel că avem un beneficiu de aproximativ 67 de miliarde de euro.

Promovarea valorilor democratice şi cooperarea internaţională sunt alte două valori foarte importante pe care România trebuie să le păstreze după alegerile din mai.

Prezenţa României în NATO şi UE facilitează cooperarea internaţională în domenii precum securitatea, mediul, sănătatea şi aşa mai departe. Într-o lume interconectată, problemele globale, cum ar fi schimbările climatice sau sănătatea populaţiei, necesită soluţii comune, coordonate. Prin colaborarea în cadrul Uniunii Europene şi NATO, România are oportunitatea de a influenţa aceste iniţiative şi de a beneficia de expertiza altor naţiuni, dar şi de a-şi aduce contribuţia în găsirea răspunsurilor la marile provocări internaţionale.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului PSD.

Se pregăteşte, din partea Grupului AUR, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

PSD s-a ţinut de cuvânt şi a realizat unul dintre principalele obiective pe care şi le-a propus atunci când a intrat la guvernare: protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor cu venituri mici. Datorită PSD, Guvernul a inclus în bugetul pentru anul 2025 sumele necesare pentru realizarea acestui obiectiv social-democrat, iar ieri senatorii PSD au aprobat ordonanţa de urgenţă pentru repartizarea acestor sume pensionarilor vulnerabili.

La începutul anului, Guvernul a aprobat în bugetul pe anul 2025 suma totală de două miliarde de lei pentru acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Suma este distribuită către 2,6 milioane de pensionari a căror pensie este mai mică decât valoarea salariului minim net în vigoare, respectiv 2.574 lei.

Sprijinul financiar de 800 de lei va fi acordat în două tranşe egale, a câte 400 de lei, câte o tranşă în fiecare semestru al anului, prima fiind de Paşte, peste câteva zile. Ajutorul se acordă tuturor pensionarilor cu venituri de până în 2.574 de lei, care reprezintă echivalentul salariului minim net în plată.

Aşadar, PSD şi-a îndeplinit angajamentul pentru una dintre promisiunile importante prin care a decis că va proteja pensionarii cu venituri mici, indiferent cât de dificil va fi contextul economic.

Săptămâna viitoare voi vota, alături de colegii mei de la Camera Deputaţilor, pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Pe scena politică, PSD este partidul care se distinge prin perseverenţă în aplicarea de măsuri şi programe de solidaritate socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor.

Şi se pregăteşte, tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, paşi grăbiţi spre dictatură".

În ultimele luni, am fost martorii unui şir de abuzuri şi încălcări ale principiilor fundamentale ale democraţiei, ceea ce a făcut ca România să devină ţinta criticilor administraţiei Trump şi să fie clasificată într-un clasament global drept "regim hibrid", asemeni Turciei şi Bosniei, ca urmare a uneia dintre cele mai accentuate prăbuşiri ale indicatorilor democratici înregistrate vreodată.

Fiecare pas făcut de uzurpatorii Puterii ne-a adâncit într-o criză politică, socială şi constituţională fără precedent:

- au invalidat sub diverse pretexte candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale;

- au anulat abuziv turul doi al alegerilor prezidenţiale şi au confiscat voturile românilor, ca să rămână ei la putere;

- au ameninţat, prin interpuşi, că instituie starea de urgenţă, dacă românii vor ieşi în stradă şi vor protesta masiv;

- au săltat din case oameni nevinovaţi, doar pentru că au criticat lovitura de stat din 6 decembrie;

- au îngrădit libertatea de exprimare, au şters postări şi au închis conturi pe reţelele de socializare;

- au făcut dosare penale din nimic;

- l-au hărţuit şi internat abuziv la nebuni pe "Stegarul Dac", devenit un simbol al protestelor şi al rezistenţei civice;

- au încălcat cetăţeanului Bogdan Peşchir drepturi fundamentale, transformând Poliţia în Miliţia anilor '50;

- au scuipat pe haina militară, trimiţând procurorii să dea buzna peste un veteran de război în vârstă de 101 ani, erou al României şi simbol al Armatei Române;

- au pus pumnul în gura jurnalistului independent Marius Tucă, care a îndrăznit să adreseze critici la adresa sistemului;

- i-au interzis lui Călin Georgescu să candideze pentru a doua oară, ca să se asigure că vor rămâne tot ei la putere;

- şi multe, multe alte abuzuri la care au fost supuşi românii în această perioadă, pe care timpul nu îmi permite să le enumăr.

Fiecare zi în care aceste abuzuri continuă riscă să ne ducă tot mai aproape de un regim totalitar. Este datoria mea, ca parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, să mă revolt şi să spun, de la tribuna Parlamentului, că este timpul să ne ridicăm împotriva acestui regim autoritar care ameninţă să distrugă tot ce înseamnă democraţie în România.

Jos dictatura! Vrem alegeri libere, vrem ca toţi cetăţenii să poată candida, vrem libertate şi democraţie, vrem ca românii să nu mai fie săltaţi din case ca în anii '50, sub diverse pretexte.

Avem şi o datorie sfântă faţă de cei 1.166 de români care au murit la Revoluţia din decembrie 1989 - să nu permitem ca ţara noastră să alunece, din nou, spre dictatură!

Libertate, fraţi români!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "PNRR - un eşec guvernamental care costă România miliarde".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuia să fie motorul dezvoltării României, un instrument esenţial pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administraţiei şi sprijinirea mediului de afaceri.

În practică, însă, implementarea PNRR este un eşec lamentabil, cu întârzieri grave, blocaje administrative şi o incompetenţă guvernamentală evidentă.

România are alocate 28,5 miliarde de euro, prin PNRR. Astăzi, la aproape patru ani de la începutul programului, am reuşit să cheltuim efectiv doar 6,4 miliarde de euro.

La această dată, absorbţia din PNRR este după cum urmează.

- Până în prezent, prin PNRR, România a primit 9,1 miliarde euro, respectiv: 6,4 miliarde de euro au fost efectiv cheltuiţi; restul de 2,7 miliarde de euro reprezintă o parte din prefinanţarea de circa 3,8 miliarde, folosită proporţional cu valorile decontate prin cereri de plată.

- La situaţia gravă a absorbţiei se adaugă şi blocarea tranşei nr. 3 de plată. Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2,7 de miliarde de euro, este, în acest moment, blocată, cauza fiind neîndeplinirea unor jaloane.

Rezultă că au rămas de absorbit, la nivelul lunii martie 2025, 19,4 miliarde de euro, din totalul de 28,5 miliarde de euro.

Când vom încasa acest rest, de 19 miliarde, având în vedere că mai avem un an, perioada pentru PNRR încheindu-se în 2026? Dumnezeu ştie! Asta, dacă vom mai apuca să luăm ceva din ei. De ce? Deoarece se prefigurează intenţia ca Bruxelles-ul să ne ia - nouă şi celorlalte state membre - toţi banii rămaşi neconsumaţi din PNRR.

Şi, mai grav, banii deja absorbiţi nu ajută economia românească. Majoritatea contractelor finanţate prin PNRR sunt adjudecate de firme străine. Spre exemplu, peste 600 de milioane de euro sunt plătiţi unei companii poloneze pentru trenuri, în loc să sprijinim o companie românească, precum Astra Vagoane Arad.

În tot acest haos, România îşi adânceşte dependenţa de împrumuturi.

România a început anul cu un deficit de 6 miliarde de euro, pe primele două luni, ceea ce înseamnă că se împrumuta cu 100 de milioane de euro pe zi. Din păcate, la sfârşit de martie s-a ajuns la un ritm al împrumuturilor de 115 milioane de euro pe zi, un ritm nesustenabil, care pune o presiune şi mai mare pe dobânzile pe care le plătim şi care nu au mai coborât sub nivelul năucitor de 7,3% anual. Ca o consecinţă directă a acestor împrumuturi, cheltuiala cu dobânzile statului a crescut cu 50% în primele două luni ale anului.

Acestea sunt rezultatele ultimelor guvernări: risipă, datorii şi pierderi uriaşe pentru România.

AUR cere explicaţii urgente şi un plan de redresare clar şi imediat pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din fondurile europene. România nu îşi mai permite încă o oportunitate ratată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea PNL.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ieri a fost Ziua Mondială a Sănătăţii. De aceea, declaraţia mea politică se intitulează "Colapsul sistemului de sănătate".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra uneia dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România: colapsul sistemului de sănătate. Acest sector vital este în pragul dezastrului din cauza subfinanţării cronice, a lipsei de personal medical şi a unui management defectuos promovat de actuala guvernare.

Românii mor cu zile în spitale nefuncţionale, în condiţii care nu sunt demne de o ţară europeană. În Dolj şi în alte judeţe din ţară pacienţii se confruntă cu lipsa medicamentelor, a echipamentelor necesare şi cu un personal medical suprasolicitat. De aceea, în preajma Spitalului Regional nr.1 din Craiova funcţionează 13 farmacii. Dacă acest spital ar avea medicamentele necesare să asigure tratamentele bolnavilor, aceste farmacii nu ar funcţiona.

Guvernul actual a eşuat în reformarea sistemului sanitar şi a tratat cu indiferenţă apelurile disperate ale cadrelor medicale şi ale pacienţilor.

Este inacceptabil ca, în anul 2025, românii să fie forţaţi să apeleze la servicii medicale din afara ţării. Guvernul trebuie să îşi asume eşecul şi să ia măsuri concrete, nu doar să cosmetizeze cifrele în statistici oficiale.

O Românie sănătoasă este o Românie puternică!

Noi, AUR, vom continua să luptăm pentru ca sănătatea să nu mai fie o victimă a incompetenţei guvernamentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi, dacă este prezent, să se pregătească domnul Răzvan Cadar.

Dacă nu, vom trece la USR, cu domnul Daniel Blaga.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Două miliarde de euro pentru ajutorarea categoriilor vulnerabile din România!"

A avea grijă unul de celălalt este singurul principiu care ne diferenţiază de orice altă fiinţă vie, care ne defineşte ca civilizaţie umană. Nu îl abandonăm la voia sorţii pe cel aflat în dificultate, ci facem ceea ce putem pentru a-l ajuta sau a-i îmbunătăţi condiţia vieţii. Statul român are datoria constituţională de a produce politici publice menite să vină în sprijinul celor mai puţin norocoşi cetăţeni, în special dacă provin dintr-o categorie mai vulnerabilă, precum sunt copiii şi seniorii. Recent, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de PNL, a lansat apelul de proiecte în valoare totală de peste două miliarde de euro prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, reprezentând una dintre cele mai importante iniţiative de finanţare europeană din acest an. Programul are ca scop susţinerea persoanelor aflate în situaţii vulnerabile şi încurajarea incluziunii sociale, prin implementarea unor măsuri cu impact direct asupra populaţiei. Aceste acţiuni vor contribui la diminuarea inegalităţilor sociale şi la creşterea calităţii vieţii celor aflaţi în dificultate.

Apelurile de proiecte prevăzute pentru anul 2025 vor contribui la îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, educaţie şi asistenţă socială pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural; sprijinirea a 61.000 de copii din grupuri defavorizate din zonele rurale, inclusiv din comunităţile rome, pentru a le asigura condiţii mai bune de trai şi dezvoltare; ameliorarea situaţiei a peste 10.000 de vârstnici aflaţi în dificultate; formarea profesională suplimentară pentru aproape 6.400 de specialişti din domeniul serviciilor sociale; îmbunătăţirea vieţii pentru aproximativ 10.000 de persoane cu dizabilităţi, atât copii, cât şi adulţi; dar şi sprijin pentru 1.700 de copii şi tineri care ies din sistemul de protecţie specială; înfiinţarea unui cluster dedicat inovaţiei şi incluziunii sociale, destinat facilitării integrării persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii.

Aceste resurse vor sprijini inserţia pe piaţa muncii a persoanelor din categorii vulnerabile, reducând dependenţa de ajutorul social şi încurajând dezvoltarea autonomiei personale. De asemenea, prin intermediul clusterului pentru inovaţie şi incluziune, se va crea un cadru dedicat soluţiilor tehnologice accesibile, adaptate persoanelor cu dizabilităţi, pentru a facilita integrarea lor în societate.

Partidul Naţional Liberal va continua susţinerea demersurilor şi proiectelor ce au ca scop protejarea şi ridicarea categoriilor de persoane vulnerabile, atât copii, cât şi adulţi, pentru a le ameliora cât se poate de mult situaţia dificilă în care se află cei mai mulţi dintre ei.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Răzvan Cadar văd că nu este prezent. Aşa că îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, din partea Grupului parlamentar al USR, după care vom trece la Grupul SOS.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ciuda senzaţiei de inutilitate pe care o lasă uneori discursul în faţa unei guvernări surde la semnalele societăţii, vin şi astăzi în faţa dumneavoastră, cu speranţa că vocea cetăţenilor poate fi în sfârşit auzită.

De-a lungul timpului, eu şi colegii mei din USR am atras atenţia, în mod constant, asupra deficienţelor majore din administraţie şi a lipsei de viziune a actualei Guvernări PSD-PNL-UDMR. Deşi putem fi dezamăgiţi de această pasivitate şi de o lipsă evidentă de profesionalism, nu ne vom resemna. Nu avem voie. Pentru că românii merită o guvernare onestă, responsabilă şi eficientă.

În loc să răspundă aşteptărilor exprimate clar la urne - aşteptări de schimbare, de transparenţă, de responsabilitate şi de modernizare - actuala Coaliţie s-a închis într-un cerc de interese şi calcule electorale.

Românii continuă să trăiască în incertitudine economică, cu instituţii greoaie, ineficiente şi adesea parazitate de clientelism politic. În timp ce sectorul privat se confruntă cu dificultăţi reale, statul plăteşte în continuare salarii exagerate în anumite domenii, fără ca performanţa să fie un criteriu real.

Despre spitalele regionale, promise de ani buni de PSD, nu avem încă certitudini, ci doar amânări şi explicaţii. Deşi avem acces la fonduri europene consistente, lipsa de voinţă şi de capacitate administrativă le ţine doar pe hârtie.

În plan extern, România are nevoie de coerenţă şi credibilitate. Nu putem pretinde respect din partea partenerilor internaţionali dacă nu există o minimă coerenţă în poziţionările publice ale liderilor noştri. Episodul certării în public a ministrului de externe de către prim-ministrul Ciolacu şi recentul episod al emisarului trimis de acelaşi Ciolacu la preşedintele Trump, urmat de retractări jenante, nu fac decât să afecteze imaginea ţării.

De asemenea, combaterea corupţiei - un angajament asumat în repetate rânduri - nu poate rămâne doar un slogan electoral. USR a semnalat numeroase cazuri şi a cerut aplicarea legii fără excepţii şi fără interferenţe politice.

Lista neîmplinirilor acestei guvernări este nepermis de lungă şi afectează, din păcate, toate domeniile, năruind aşteptările românilor. Dar cum continuaţi să rămâneţi surzi la problemele reale ale oamenilor, nu trebuie să vă miraţi de reacţia lor, care se va vedea la vot şi care va fi pe măsura dezamăgirilor pe care le-aţi produs în societate.

Românii aşteaptă reforme reale, nu aparenţe.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR.

Se pregăteşte doamna deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Călin Georgescu nu mai candidează. Dar reţeaua care l-a susţinut nu a dispărut. S-a retras în umbră. S-a reorganizat. A schimbat feţele, dar nu şi scopul.

Obiectivul a rămas acelaşi: slăbirea României. Scoaterea noastră de pe drumul european. Distrugerea încrederii în democraţie.

Călin Georgescu a fost una din feţele unei operaţiuni cu bani mulţi, cu influenţe grele şi cu o direcţie clară: Moscova.

Nu mai e el, dar ideile lui sunt transmise de alţii. George Simion. Diana Şoşoacă. Victor Ponta. Partidele SOS, POT şi AUR.

Toţi rostesc aceleaşi lozinci. Toţi împing aceeaşi propagandă. Toţi alimentează ura, neîncrederea şi haosul. Dar cel mai grav? Toţi sunt parte dintr-o reţea de influenţă rusă.

George Simion are interdicţie de intrare în Republica Moldova şi în Ucraina pentru că autorităţile acelor state ştiu. Au dovezi. Au luat măsuri.

Şi noi? Noi ce facem?

Marcel Ciolacu a minimalizat în iarnă pericolul, pentru că planul lui era să intre în turul al doilea cu George Simion. Nu i-a ieşit, dar Simion candidează din nou. Marcel Ciolacu are datoria să comunice românilor ce i-au spus autorităţile moldoveneşti şi ucrainene.

AUR e azi în Parlament cu acelaşi discurs de tip Kremlin - nimic nu s-a schimbat - cu mesaje agresive, antieuropene şi antioccidentale.

Parchetul General trebuie să se sesizeze. Trebuie să investigheze legăturile acestui partid cu Moscova. Să urmărească banii. Să verifice călătoriile, conexiunile care stau în spate.

Şi nu e doar AUR. SOS România, POT - toate sunt partide-satelit ale Moscovei. Călin Georgescu nu mai este, dar a lăsat în urmă o creaţie - POT. Aşa-zis partid, în fapt o platformă a propagandei moscovite.

Şi de unde vin mesajele? De pe TikTok. De pe conturile pe care Călin Georgescu le folosea. Conturi care acum împing alte nume, alte păpuşi.

Troli. Boţi. Cu mesaje simple şi perverse, pe care deja le ştiţi cu toţii: "toţi fură", "Europa ne-a colonizat", "vrea război, de aceea ne înarmează", "vaccinul te omoară", "ucrainenii sunt de vină pentru că Rusia i-a invadat" - cu toţii le cunoaşteţi.

Asta e Rusia lui Putin. Aşa arată războiul ei aici - nu cu rachete, ci cu minciuni şi manipulare.

Victor Ponta, alt candidat la prezidenţiale, a spus public că va închide dosarele lui Georgescu. A luat-o razna. Preşedintele nu are voie să facă asta. E o promisiune din start neconstituţională.

Şi mai grav? A fost la Belgrad în plină campanie, în inima unei reţele pro-ruse, în Serbia condusă de Vučić - aliatul lui Putin în Balcani. Nu a fost o simplă vizită. A fost un semnal.

Ca să fie foarte clar. Aceste legături nu sunt întâmplătoare. Sunt piese dintr-un plan bine pus la punct.

Planul destabilizării României. Planul ieşirii noastre din Europa. Planul întoarcerii în trecut.

Instituţiile trebuie să se trezească. Parchetul trebuie să ancheteze. Serviciile trebuie să vorbească.

Trebuie să protejăm alegerile. Să urmărim finanţările ilegale. Să închidem reţelele de troli. Să curăţăm spaţiul public de minciuni toxice.

Pentru că altfel pierdem. Pierdem direcţia europeană. Ne pierdem copiii noştri în valul de ură de pe TikTok. Pierdem România.

România e membră NATO. E stat european. E parte din lumea liberă. De aceea suntem o ţintă.

Şi trebuie să ne apărăm cu legi clare, cu acţiuni ferme ale instituţiilor statului. Cu zero toleranţă faţă de propaganda rusă şi fascistă.

Cei care o fac trebuie anchetaţi. Cei care o finanţează trebuie opriţi.

Pentru că nu e vorba despre alegeri. Este vorba despre viitor. Despre ce fel de ţară lăsăm în urmă.

Cum am spus, Călin Georgescu nu mai e. Dar ce l-a adus în faţă e încă aici. Şi dacă nu facem nimic, va fi şi mai puternic data viitoare.

Noi trebuie să alegem Europa. Noi alegem democraţia. Noi alegem să ne apărăm ţara.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului SOS România.

Şi se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Doamna Elena-Laura Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă adresez astăzi Parlamentului României cu o preocupare urgentă şi profundă, referitoare la situaţia incendiilor de vegetaţie care afectează grav judeţul Tulcea.

Este timpul să recunoaştem că măsurile pe care le-am implementat până acum nu sunt suficiente şi că, în absenţa unor acţiuni ferme şi decisive, locuitorii acestui judeţ vor continua să sufere.

Incendiile de vegetaţie nu sunt doar o problemă de mediu, ci şi o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor noştri. Efectele devastatoare ale acestor incendii se resimt în fiecare zi, afectând nu doar calitatea aerului pe care îl respirăm, ci şi economia locală, care depinde de agricultură şi turism.

Este esenţial să ne educăm comunităţile prin campanii de conştientizare care trebuie să fie implementate la nivel local, folosind toate canalele de comunicare disponibile, astfel încât locuitorii să înţeleagă impactul incendiilor asupra sănătăţii lor şi asupra economiei locale.

Oferirea de stimulente financiare fermierilor care adoptă metode alternative de curăţare a terenurilor este crucială. Aceste subvenţii nu doar că ar reduce utilizarea focului, dar ar şi încuraja practicile agricole responsabile, care să contribuie la dezvoltarea economică a judeţului.

Trebuie să investim în formarea fermierilor, oferindu-le cursuri de instruire privind metode moderne de curăţare a terenurilor. Utilizarea echipamentelor mecanice sau a plantelor de acoperire nu este doar o alternativă viabilă, ci şi o necesitate.

Primăriile şi consiliile locale trebuie să joace un rol activ în prevenirea incendiilor. Acestea pot organiza sesiuni de informare şi pot ajuta la implementarea unor măsuri de prevenire adaptate nevoilor comunităţii.

Un sistem robust de monitorizare a incendiilor este esenţial. Analizarea cauzelor acestora ne va ajuta să dezvoltăm măsuri mai eficiente în viitor, iar echipamentele de stingere a incendiilor trebuie să fie suficiente şi bine întreţinute. Fără o pregătire adecvată a personalului local, orice efort de prevenire va fi zadarnic.

În concluzie, situaţia incendiilor de vegetaţie din judeţul Tulcea necesită o reacţie urgentă şi coordonată din partea autorităţilor, comunităţilor şi fermierilor. Este imperativ să adoptăm măsuri proactive, să educăm cetăţenii cu privire la impactul acestor incendii şi să sprijinim practici agricole durabile. Investiţiile în formare, stimulente financiare şi un sistem eficient de monitorizare sunt esenţiale pentru a proteja sănătatea locuitorilor şi economia locală, asigurând astfel un viitor mai sigur şi mai prosper pentru judeţul Tulcea.

Deputat de Tulcea, Elena-Laura Toader.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu.

Este prezentă? Nu?

Atunci, trecem la Grupul POT şi dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Grofu.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Mangalia nu are pediatri, iar medicii cumpără medicamente din buzunar".

Stimaţi colegi,

Nu ar trebui să existe în România un spital unde un copil ajunge cu febră şi nu este văzut de un medic. Dar asta se întâmplă, acum, la Spitalul Municipal Mangalia. Nu există gardă la Pediatrie. Nu sunt suficiente cadre medicale.

Iar medicamentele de bază lipsesc exact acolo unde ar trebui să fie - în farmacia spitalului, la dispoziţia secţiilor.

Părinţii se lovesc de uşi închise sau de promisiuni goale. Cei care nu îşi permit să meargă la privat aşteaptă, uneori o noapte întreagă, cu copilul bolnav în braţe, sperând să treacă febra şi să vină dimineaţa, când se deschide cabinetul medicului de familie. Într-un stat care se pretinde funcţional, nu ai voie să le ceri asta părinţilor.

Medicii care au rămas acolo încearcă să ţină sistemul în viaţă. Însă, în loc să primească medicaţia necesară de la spital, aşa cum prevăd legea şi bunul-simţ, ajung să o cumpere din banii lor. Le ţin la îndemână, în dulapuri, ca să poată interveni în urgenţe. Aşa se lucrează în 2025, în România - cu teama că nu vei avea cu ce trata un copil bolnav.

La Mangalia, nu mai vorbim despre lipsuri. Vorbim despre colaps. Despre un spital care funcţionează prin improvizaţie. Despre o administraţie care tace. Despre un sistem care refuză să reacţioneze, deşi are toate semnalele în faţă.

Sănătatea copiilor nu este negociabilă. Nu e opţională. Nu este un moft. Iar atunci când nu le mai poţi garanta îngrijirea medicală de bază, ai ieşit din orice logică de stat civilizat.

Aceasta nu este doar o problemă locală. Este imaginea unui stat care cedează exact unde doare cel mai tare - când un copil are nevoie de ajutor şi nu are cine să-l vadă. Când părinţii sună disperaţi şi nimeni nu răspunde. Când medici buni pleacă, nu din lipsă de vocaţie, ci din cauza umilinţei de a lucra fără sprijin.

Nu poţi cere performanţă într-un sistem pe care îl neglijezi. Nu poţi cere implicare de la oameni pe care îi obligi să improvizeze. Şi nu poţi vorbi despre reforme în sănătate, când la Mangalia nu există gardă pediatrică, iar medicamentele de urgenţă sunt ţinute în dulapul personal al doctorului.

România nu are voie să accepte aşa ceva. Nici copiii, nici părinţii, nici medicii nu mai pot fi puşi în situaţia de a spera că "merge şi aşa".

Acolo unde statul dispare, încep dramele. Iar la Mangalia, statul deja a dispărut.

Maria Cernit, deputat de Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul SOS România, pentru a doua intervenţie, şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Pascalini.

Şi apoi, din partea Grupului POT, domnul deputat Grofu.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În declaraţia mea politică este vorba despre 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii.

Ieri am sărbătorit această zi, Ziua Mondială a Sănătăţii. Se discută tot mai mult despre investiţiile în domeniul sănătăţii, dar şi de dreptul cetăţenilor de a avea acces la servicii medicale esenţiale. Cu toate acestea, cetăţenii solicită deseori ajutorul nostru, al parlamentarilor, în legătură cu domeniul sanitar şi relele tratamente pe care le au din partea personalului medical, cât şi privind lipsa medicamentelor esenţiale, compensate ori gratuite, sau problemele de acces la investigaţii medicale din cauza timpului mare de aşteptare, de exemplu, la RMN, CT etc. Dar dacă achită aceste servicii publice, timpul de aşteptare scade considerabil.

Chiar săptămâna trecută am ridicat, de la acest microfon al Camerei Deputaţilor, problema doamnei Roxana-Lidia Duma, o tânără însărcinată în 16 săptămâni, care a ajuns, pe la mijlocul lunii martie 2025, la Maternitatea din Bacău şi care a trecut printr-o experienţă traumatizantă, de care nu voi mai discuta astăzi.

Între timp, mai multe instituţii publice, printre care şi doamna preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău, au intervenit în acest caz şi chiar s-a propus ca din consiliile de administraţie ale spitalelor să facă parte şi un pacient care a avut de suferit de pe urma relelor tratamente - o iniţiativă pe care o salut şi cu care sunt de acord, dar care totuşi nu este suficientă pentru a preveni astfel de cazuri.

Ne dorim şi noi, ca şi cetăţeni ai acestei ţări, respect din partea cadrelor medicale, acces la servicii medicale de calitate şi implicare maximă. Inclusiv eu, personal, sunt unul dintre acei pacienţi care nu a beneficiat niciodată în ultimii ani de servicii medicale, cu toate că banii pe care mi i-a oprit statul din salariu/indemnizaţii nu sunt deloc sume neglijabile. Şi, de exemplu, când am avut nevoie de un control de specialitate, după 4 ore de aşteptare, stând la coada cabinetului din cadrul spitalului, am fost trimis acasă pe motiv că doamna doctor deja se plictisise.

Mi se plâng deseori cetăţenii că dacă un pacient face cerere cu bilet de trimitere la servicii medicale pentru investigaţii tip CT, RMN, programarea durează chiar şi până la un an în majoritatea spitalelor, dar, culmea, dacă se achită cash acest serviciu medical care ar trebui să fie pentru toată lumea absolut gratuit, timpul de aşteptare scade considerabil - până la maximum o lună -, tot în cadrul aceleiaşi unităţi spitaliceşti, şi că spitalele folosesc inclusiv spitalizarea de zi ca motiv pentru orice investigaţie medicală, fie ea chiar şi o simplă recoltare de analize, ceea ce mi se pare absurd; şi nu aş vrea să amintesc aici, dar o fac, despre lipsa medicamentelor gratuite sau compensate care nu se găsesc în multe farmacii, şi li se spune pacienţilor de către medicii din farmacii că plafonul a fost atins şi nu mai pot elibera aceste reţete în mod gratuit ori compensat, şi oamenii sunt nevoiţi să le achite tot cu bani cash.

Este ireal că se întâmplă astfel de situaţii, dar, din păcate, sistemul care se doreşte a fi perfect ori perfecţionat are prea multe scăpări şi, din această cauză, se provoacă suferinţă atât în rândul pacienţilor, cât şi a aparţinătorilor, care de prea multe ori pierd persoane dragi.

O ultimă remarcă am şi anume că măcar pentru copii ar trebui să se găsească absolut toate medicamentele gratuite, în toate farmaciile din ţară.

Ca ultimă concluzie - ştiu că nu sunt numai părţi negative în acest domeniu al sănătăţii, dar ce e deficitar trebuie corectat.

Mulţumesc.

Pascalini Nini-Alexandru, deputat în Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Grofu, din partea Grupului parlamentar POT.

Şi se pregăteşte, dacă este prezent, domnul deputat Nicolae Păun, de la minorităţile naţionale.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Declaraţie politică privind nerespectarea procedurilor parlamentare şi a normelor de tehnică legislativă"

În speţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, respectiv, PL-x 65/2025.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă invit să constataţi că forma aprobată şi transmisă de Senat diferă substanţial de proiectul iniţial depus, argumentat şi asumat de Guvern.

Astfel, proiectul aprobat de Senat conţine, pe lângă modificarea semnificativă a titlului iniţial, şi foarte multe propuneri de modificare şi completare a unor acte normative adăugate ulterior formei transmise de Guvern, precum modificarea şi completarea Legii nr. 212/2022 pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, dar şi modificarea şi completarea O.U.G. nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny".

Acestea nu se regăsesc în expunerea de motive, deoarece pentru ele nu a fost prezentată analiza de impact, nu sunt asumate de Guvern, ci doar de Senat, nici nu au fost supuse analizei Consiliului Legislativ şi nu au legătură cu forma iniţială referitoare la obiectivele de investiţii solicitate justificat de Ministerul Apărării Naţionale.

Mai mult, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor se referă doar la proiectul iniţial, nu şi la cel transmis de Senat. Totodată, raportul comun al Comisiilor pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, respectiv, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, este ambiguu şi conţine amendamente pertinente şi temeinic documentate legal, care au fost totuşi respinse în cele două comisii doar datorită majorităţii partidelor din coaliţia guvernamentală, majoritate obţinută prin încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor în ceea ce priveşte proporţia de reprezentare a formaţiunilor politice parlamentare.

De asemenea, trei comisii din Camera Deputaţilor nu au transmis aviz, nici pozitiv, nici negativ - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, respectiv, Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Forma transmisă de Senat încalcă inclusiv prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru toate aceste motive, POT a propus retragerea de pe ordinea de zi şi revizuirea acestei iniţiative, prin defalcarea actelor normative ce urmează a fi supuse în vederea avizării, de către Consiliul Legislativ, pentru fiecare act normativ în referinţă şi apoi a reluării procedurii de dezbatere în comisiile de specialitate şi în plenul Camerei Deputaţilor. Însă după aroganţa conducătorului şedinţei, manifestată prin întreruperea discursului, oprirea microfonului şi o "dojeneală" ironică şi neavenită, aparent prietenoasă, exprimată în mod neechitabil, formaţiunile politice din Coaliţia guvernamentală au respins solicitarea Partidului Oamenilor Tineri, uzitându-se inclusiv obscuritatea votului "din online". N-ar fi prima dată!

POT propune chiar retrimiterea la Senat a observaţiilor de mai sus, realitatea acestora fiind constatată şi de deputaţi din USR şi SOS, care le-au validat, şi reluarea procedurii, inclusiv la nivelul respectivei Camere parlamentare.

Este inacceptabil ca, pe lângă o propunere cu care POT şi, cel mai probabil, majoritatea parlamentară sunt de acord - cea de reabilitare justificată a unor căi de comunicaţii, la iniţiativa MApN -, să se strecoare şi alte texte care nu respectă nici circuitul firesc de analiză, documentare, avizare şi abia ulterior de dezbatere la nivelul Camerei Deputaţilor, şi nici procedurile legale incidente în acest context.

Această abordare abuzivă, arogantă şi neechitabilă trebuie să înceteze!

Nu pentru asta aţi fost mandataţi de cetăţenii români oneşti!

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Grofu, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale nu este, văd, domnul deputat Păun.

Din partea deputaţilor neafiliaţi este prezent domnul Coarnă? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev?

Vă rog.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului PSD, doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Să redăm Botoşaniului demnitatea şi şansa la dezvoltare".

Astăzi vreau să vorbesc despre un loc din inima Moldovei, un colţ de ţară care poartă în el rădăcini adânci, valori deosebite, un potenţial imens, însă suferă din lipsa unor politici coerente de dezvoltare. Este vorba despre judeţul Botoşani.

Botoşaniul nu este doar un judeţ de graniţă. Este locul unde s-au născut Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian -oameni care au pus România pe harta culturii, a istoriei, a spiritului. Este un pământ cu o moştenire culturală imensă, cu sate care păstrează încă autenticitatea românească, cu oameni harnici, dar, din păcate, cu prea puţine şanse.

Realitatea este dureroasă: tinerii pleacă, oportunităţile sunt tot mai puţine, investiţiile ajung greu, iar vocea acestui judeţ parcă se aude din ce în ce mai slab la Bucureşti. Infrastructura este precară, domenii precum sănătatea şi educaţia au nevoie de sprijin, iar economia locală suferă din lipsa investiţiilor.

Cu toate acestea, Botoşaniul are un potenţial imens. Are terenuri fertile, oameni pricepuţi, tradiţie în agricultură, în meşteşuguri, în artă. Are tot ce-i trebuie pentru a renaşte, dacă este sprijinit cu seriozitate, dacă primeşte atenţia şi investiţiile care i se cuvin.

Fac un apel sincer către factorii de decizie: este de datoria noastră să nu lăsăm Botoşaniul în urmă. Să construim politici care aduc locuri de muncă, drumuri bune, şcoli moderne şi spitale sigure. Să aducem proiecte care să ţină oamenii acasă.

Botoşaniul nu trebuie privit ca un judeţ "uitat", ci ca un judeţ cu rădăcini adânci şi cu ramuri care pot înflori din nou. Avem datoria să-l ridicăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Geamănu.

Se pregăteşte, tot din partea Grupului PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică.

Tarifele impuse de administraţia Trump asupra Uniunii Europene au un impact indirect asupra economiei României, având în vedere că ţara noastră este parte a blocului comunitar şi depinde de schimburile comerciale cu Uniunea Europeană şi cu SUA.

Impactul poate fi analizat din mai multe perspective.

Afectarea exporturilor româneşti, prin intermediul Uniunii Europene.

Exporturile indirect afectate.

România exportă bunuri şi componente industriale către alte state membre ale Uniunii, care apoi le exportă către SUA. Dacă tarifele au redus competitivitatea produselor europene pe piaţa americană, acest lucru a afectat şi cererea pentru componentele furnizate de România.

De exemplu, în industria auto, România produce componente auto care sunt exportate în Germania şi Franţa. Dacă aceste ţări s-au confruntat cu tarife la exporturile lor către SUA, efectele s-au putut resimţi şi în România, prin scăderea comenzilor.

Impactul asupra unor sectoare specifice.

De exemplu, oţel şi aluminiu. Tarifele impuse de SUA asupra importurilor de oţel şi aluminiu din Uniune au afectat industria metalurgică europeană, inclusiv producătorii români de metale, precum Alro Slatina. Dacă exporturile europene de metal către SUA au scăzut, acest lucru a dus la o supraproducţie pe piaţa internă, afectând preţurile şi marjele de profit.

De asemenea, vinurile şi produsele agroalimentare. SUA au impus tarife de 25% asupra unor produse europene, inclusiv vinuri şi brânzeturi, care afectează ţări precum Franţa, Spania şi Italia. Dacă aceste state au suferit pierderi de piaţă în SUA, ele au căutat noi pieţe în interiorul Uniunii, crescând concurenţa pentru producătorii români.

De asemenea, impact asupra investiţiilor şi creşterii economice.

Incertitudine pentru investitori: războiul comercial SUA - Uniunea Europeană a creat incertitudine economică, ceea ce a putut afecta fluxurile de investiţii, inclusiv în România. Companiile internaţionale pot fi mai reticente în a face investiţii noi, în condiţii de instabilitate comercială.

De asemenea, relocarea producţiei. Unele companii europene afectate de tarifele americane ar fi putut căuta alternative mai competitive în estul Europei, ceea ce ar fi putut avantaja România, prin atragerea de investiţii.

Impactul asupra cursului valutar şi a pieţelor financiare.

Efectele asupra leului. Costul importurilor. Orice tensiune economică între SUA şi Uniunea Europeană poate influenţa pieţele financiare. Dacă investitorii au considerat că economia europeană este vulnerabilă din cauza tarifelor, acest lucru ar fi putut contribui la deprecierea monedei euro, ceea ce influenţează şi leul românesc.

Vă mulţumesc.

Adela Geamănu, deputat al PSD Dolj, Circumscripţia electorală nr. 17.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Gabriela-Corina Ene.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică este denumită "Măsuri ferme de prevenire a apariţiei febrei aftoase în România".

De aproximativ o lună, o situaţie de urgenţă deosebită afectează ţări din Uniunea Europeană. Este vorba de o gravă epidemie de febră aftoasă, în Slovacia şi Ungaria, care provoacă îngrijorări nu doar în rândurile fermierilor şi autorităţilor sanitar-veterinare, ci şi întregii populaţii. Boala, deşi nu se poate transmite la om, afectează bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele, fiind uşor transmisibilă prin aer, posibil, la zeci de kilometri distanţă, prin contactul direct cu animalul bolnav şi cu carcasa acestuia, precum şi prin intermediul oamenilor, a echipamentelor, a vehiculelor. De asemenea, virusul poate afecta populaţia de animale sălbatice.

Cel mai grav este că boala nu poate fi vindecată, şi protecţia împotriva contaminării este unica noastră armă de apărare. De aceea, disciplina joacă un rol uriaş în limitarea contagiunii.

Este nevoie de măsuri ferme pentru a împiedica accesul bolii pe teritoriul României.

Austria, de exemplu, a impus măsuri stricte de control la graniţe şi nu permite importul de animale vii din speciile susceptibile la boală, de carne proaspătă sau lapte crud din Ungaria şi Slovacia. Aceste măsuri de control la frontiere se impun şi în cazul României. Autorităţile publice trebuie să colaboreze cu specialiştii, cu fermierii şi chiar cu oamenii obişnuiţi pentru ca toţi să conştientizeze pericolul la care suntem expuşi. Informarea se poate face prin toate mijloacele posibile, chiar şi din om în om, acolo unde se poate, pentru ca cetăţenii să cunoască detalii despre această boală şi cum putem să ne protejăm animalele. Există un vaccin, dar viteza cu care se răspândeşte boala impune măsuri ferme de stopare a comerţului cu animale şi produse derivate din zonele afectate.

Specialiştii europeni, inclusiv din ţara noastră, au emis o serie de recomandări, precum:

- monitorizarea zonelor de frontieră şi instituirea unui nivel corespunzător de alertă sanitar-veterinară;

- dezinfectarea tuturor vehiculelor care urmează să intre în ţară, din ţările cu focare, cu ajutorul unor staţii de dezinfectare;

- informarea reprezentanţilor principalelor asociaţii de crescători de bovine şi ovine, din România, despre obligativitatea de a anunţa medicul veterinar despre animalele care prezintă semne de boală sau modificări de comportament, precum şi mortalităţile la animale;

- monitorizarea sporită a tuturor transporturilor de animale din speciile afectate din cadrul comerţului intracomunitar;

- intensificarea controalelor în trafic, pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale;

- informarea, cât mai largă şi pe toate căile, a populaţiei generale rezidente, atât în zonele de frontieră cât şi în interiorul ţării.

Avem nevoie de măsuri ferme înainte ca virusul să atingă teritoriul naţional, apariţia de focare în România putând să genereze consecinţe deosebit de grave, precum sacrificarea în masă a animalelor, poluarea severă a mediului, în urma metodelor de neutralizare, precum arderea, pierderi economice consistente pentru fermieri şi, nu în ultimul rând, afectarea imaginii agriculturii româneşti la nivel european.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela-Corina Ene.

Şi se pregăteşte, apoi, domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre vocaţia României în lume, misiunea generaţiei noastre.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să împărtăşesc cu dumneavoastră povestea eroului bihorean Traian Ulpiu Bodea.

Recent trecut în nefiinţă, eroul nostru, în anul 1956, la doar 15 ani, inspirat de revoltele din Ungaria, lansa un adevărat protest la Colegiul Naţional "Samuil Vulcan" din Beiuş, exclamând: "Afară cu ruşii, jos comunismul!".

Astăzi, mulţi politicieni perfizi calcă în picioare torturile îndurate de către acest erou şi mulţi alţii în temniţele comuniste şi clamează fix opusul. Anticorpii democraţiei îi moştenim, însă, întocmai de la astfel de neştiuţi protectori ai valorilor noastre, cei care ne-au ţinut cu faţa orientată spre Vest, chiar şi în acel întunecat capitol al istoriei noastre.

Noi, românii, ştim cel mai bine că lumea liberă nu este o alegere politică de conjunctură. Ştim că numai democraţia liberală poate onora proiectul României în lume şi identitatea noastră, ca popor. Se mişcă plăcile tectonice ale ecuaţiei geopolitice globale, iar România se află în epicentru. Nicidecum nu putem fi pasivi. Ne-o cer cetăţenii, care au confirmat că vor ca ţara lor să dea tonul pe scena europeană şi să-şi revendice demnitatea luptei pentru democraţia liberală.

În acest efort, al unei Românii vizionare, trebuie să căutăm să devenim un lider al ideilor în Europa. Ne trebuie şi o busolă economică în relaţia cu SUA. Poziţionarea geostrategică de putere multiregională ne complimentează. Suntem un stat important la Marea Neagră, legaţi de Est, de Balcanii de Vest şi de Caucaz, prin geografie, cultură şi istorie, iar de Orientul Mijlociu, prin tradiţia diplomatică. Putem deveni punctul de expertiză al Uniunii Europene pentru combaterea ameninţărilor hibride, lansând o iniţiativă în acest sens, dar şi lansând o strategie europeană la Marea Neagră şi platforme de cooperare în regiune, regândind reflecţia strategică asupra Flancului Estic al NATO şi extinzând formatul Bucureşti 9.

Ne trebuie, totodată, un adevărat contract social cu Moldova, în vederea regăsirii noastre în Uniunea Europeană. Ne trebuie şi o proprie agendă pentru reconstrucţia Ucrainei, militând pentru un coridor strategic Iaşi-Chişinău-Odesa. Avem nevoie şi de un brand de ţară creativ, proaspăt, având în epicentru industriile noastre creative. Bucureştiul trebuie, alături de Paris, Berlin, Varşovia, Roma şi Madrid, să devină un pol decizional al Uniunii Europene.

Astăzi, peste tot în lume, inclusiv în România, se duce o luptă inegală între democraţi şi adversarii libertăţilor noastre. În timp ce democraţii se apără prin instituţii, norme şi, desigur, valori, autocraţii şi izolaţioniştii folosesc frica, ura şi propaganda, ca arme. România trebuie, astfel, să îşi consolideze arsenalul democratic. Avem această misiune de a contura viitorul lumii libere, nu de a asista pasivi, din datorie morală faţă de predecesorii noştri, faţă de noile generaţii şi faţă de noi înşine.

În numele unor eroi precum Traian Ulpiu Bodea, trebuie să ţinem sus stindardul democraţiei liberale şi vocaţia euroatlantică a ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dorel Vulpoiu.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Penitenciarele României - între risipă bugetară, abuzuri şi influenţe politice".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sistemul penitenciar din România a devenit un exemplu clar al risipei bugetare, al haosului administrativ şi al influenţelor politice tot mai evidente. În loc să fie un spaţiu pentru reeducare şi reintegrare, a ajuns o gaură neagră pentru banii publici, în care reguli elementare de justiţie şi echitate sunt ignorate.

În timpul pandemiei, România a investit milioane de euro în sisteme de audiere online pentru deţinuţi. A fost o soluţie eficientă, modernă, care a redus cheltuielile şi a uşurat munca personalului. Cu toate acestea, aceste sisteme au fost abandonate imediat după revenirea la normalitate. Astăzi, se cheltuiesc din nou bani publici într-un ritm alarmant, pentru a transporta deţinuţi dintr-un capăt în altul al ţării, în condiţii de maximă securitate, doar pentru simple audieri care ar putea avea loc online, în zece minute.

Motivul? Unii judecători refuză să audieze online. Se tem, spun sursele, că instanţele mici ar putea rămâne fără dosare şi ar risca închiderea. Aşadar, interesele de sistem înfrâng raţiunea, iar banul public este aruncat din nou pe fereastră.

Mai grav, aplicarea legii privind eliberarea condiţionată este haotică şi, în unele cazuri, profund nedreaptă. Deţinuţii care muncesc, respectă regulile, îşi achită prejudiciile sunt ţinuţi mai mult în sistem decât alţii care nu dau niciun semn de corectare. Au apărut suspiciuni serioase că aceste decizii sunt influenţate politic sau dirijate din interiorul sistemului. Dacă este aşa, nu mai vorbim de justiţie, ci de trafic de influenţă mascat.

Legea trebuie aplicată corect, unitar şi echitabil. Nu putem tolera ca unii să fie avantajaţi pentru că "au spate", şi alţii să plătească în plus doar pentru că nu au susţinere.

Iar dacă tot vorbim despre reeducare, haideţi să spunem un adevăr clar: deţinuţii trebuie să plătească, trebuie să muncească. Munca nu este o pedeapsă, ci o parte esenţială a procesului de reintegrare. Cine nu munceşte, cine nu respectă regulile, nu poate beneficia de clemenţă. În schimb, cei care dovedesc, prin fapte, dorinţa de schimbare, trebuie încurajaţi, nu sabotaţi de birocraţie sau de interese ascunse.

În acelaşi timp, personalul din penitenciare este împins la limită. Deficitul de personal operativ este alarmant, iar cei rămaşi în sistem sunt suprasolicitaţi, fără sprijin real din partea autorităţilor centrale.

Stimaţi colegi,

Nu putem pretinde că avem stat de drept, atât timp cât legea se aplică selectiv, iar banii publici sunt irosiţi din interese obscure. Este timpul ca România să îşi reformeze din temelii sistemul penitenciar: eficienţă, muncă, ordine, lege aplicată corect şi respect pentru personalul din penitenciare.

Statul nu trebuie să protejeze infractorii, ci să protejeze legea, banul public şi cetăţeanul corect.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alecu Robert.

Amândoi, din partea Grupului AUR.

Domnul Dorel Vulpoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România sărăceşte, «specialii» prosperă - trădarea guvernanţilor"

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o situaţie revoltătoare - Guvernul actual este dispus să piardă 700 de milioane de euro din fondurile europene pentru a menţine un sistem de privilegii injuste. Această sumă uriaşă, destinată dezvoltării şi bunăstării cetăţenilor, este sacrificată pe altarul intereselor meschine ale unei elite protejate de actuala Coaliţie de guvernare.

În loc să elimine pensiile speciale şi să reformeze sistemul de salarizare, în conformitate cu principiul contributivităţii, guvernanţii preferă să îngroape România în datorii şi să priveze cetăţenii de fonduri esenţiale. Este inacceptabil ca, într-o ţară în care milioane de oameni trăiesc la limita subzistenţei, o minoritate privilegiată să beneficieze de pensii şi salarii exorbitante, nejustificate de performanţă sau contribuţie reală.

Acest comportament al Guvernului nu doar că sfidează principiile echităţii şi justiţiei sociale, dar şi subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Cum putem cere românilor să respecte legea şi să contribuie la bugetul de stat, când văd că banii lor sunt risipiţi pentru a satisface interesele unei caste privilegiate?

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor condamnă ferm această politică de menţinere a privilegiilor nejustificate şi solicită Guvernului să renunţe la aceste practici păguboase. Este imperativ să prioritizăm interesele majorităţii cetăţenilor şi să utilizăm fondurile europene pentru dezvoltarea reală a ţării, nu pentru a susţine un sistem inechitabil şi corupt.

România are nevoie de o guvernare responsabilă, care să pună pe primul loc bunăstarea tuturor cetăţenilor, nu doar a unei elite favorizate. Este timpul să punem capăt acestor practici şi să construim un stat echitabil, în care fiecare român să fie tratat cu respect şi demnitate.

Vă mulţumesc.

Dorel Vulpoiu, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul Cadar, de la PNL, dacă e în sală.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă voi referi astăzi la un subiect de maximă importanţă pentru viitorul agriculturii româneşti şi pentru economia noastră.

România, o ţară cu un potenţial agricol imens, se află într-o poziţie paradoxală - importăm majoritatea produselor alimentare din ţări cu un potenţial agricol inferior. Această situaţie este ruşinoasă şi are un impact negativ major asupra balanţei comerciale a ţării şi asupra producătorilor agricoli români.

În anul 2016, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150, care a adus modificări semnificative Legii nr. 321/2009. Modificările introduceau obligaţii clare pentru comercianţi, cum ar fi expunerea distinctă a produselor româneşti la raft, precum şi indicarea ţării de origine pe etichete.

Aceste măsuri au fost salutate de producătorii agricoli şi de societatea civilă, întrucât promovau produsele locale şi sprijineau lanţul alimentar scurt - un concept esenţial în politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Între anii 2016 şi 2020 însă, Guvernul nu a adoptat normele metodologice necesare pentru implementarea acestor prevederi. Această neglijenţă a făcut ca legile să rămână literă moartă, iar producătorii noştri au continuat să sufere din cauza comerţului inechitabil, a importurilor.

Mai mult, în anul 2020, majoritatea prevederilor din anul 2016 au fost abrogate, iar noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt a fost eliminată din legislaţia românească.

Această situaţie este total inacceptabilă. Avem nevoie de răspunsuri clare: de ce nu au fost adoptate normele metodologice între 2016 şi 2020? Cine răspunde pentru acest sabotaj? A fost emis vreun ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pentru implementarea acestor legi?

Ţinând cont de procesul legislativ atât de greoi în România, când proiecte de lege nu sunt examinate câte 10 şi mai mulţi ani, exprim ideea că Guvernul ar trebui să reintroducă în lege, prin ordonanţă de urgenţă, noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt şi obligaţia comercianţilor de a indica ţara şi regiunea de origine a produselor agroalimentare.

În acest sens, săptămâna trecută, am interpelat Guvernul şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, subliniind necesitatea ca acesta să ia măsuri concrete pentru a-i sprijini pe producătorii români, atât în ceea ce priveşte desfacerea producţiei, cât şi exportul.

Este esenţial să ne aliniem politicii agricole comune a Uniunii Europene şi să promovăm produsele româneşti nu doar pe plan intern, ci şi pe plan extern.

Lanţul scurt de aprovizionare nu este nici pe departe o măsură economică suveranistă, ci una perfect europeană, care, din păcate, este sabotată de partidele cocoţate în pomul puterii din 2016 încoace.

A sosit timpul să acţionăm decisiv pentru a proteja agricultura românească şi a asigura un viitor prosper ţării şi fermierilor români.

În final, adresez o întrebare care sper să fie amplificată de ecoul acestei săli, şi anume:

De ce se opune Guvernul României lanţului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, lovind astfel în producătorul român şi stimulând importurile de alimente?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor PNL, USR, SOS nu mai sunt intervenţii în acest moment.

Nici de la minorităţile naţionale.

Din partea deputaţilor neafiliaţi?

Domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke?

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este tot despre Ziua Mondială a Sănătăţii, ca şi moment de analiză.

7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii, de conştientizare.

De Ziua Mondială a Sănătăţii ne reamintim cât de preţioasă este viaţa şi cât de esenţială este grija pentru sănătatea fiecărui cetăţean. În acelaşi timp, avem datoria de a privi cu luciditate realităţile din sistemul nostru medical - un sistem care, deşi susţinut de oameni dedicaţi, se confruntă cu provocări grave şi persistente.

România continuă să se afle pe locuri codaşe în Uniunea Europeană în privinţa multor indicatori de sănătate publică. Un exemplu dureros este rata mortalităţii infantile, unde România ocupă locul doi. Aceasta nu este doar o statistică, este un semnal de alarmă. Vorbim despre copii pierduţi prematur, despre familii îndoliate, despre lipsuri şi despre un sistem care nu reuşeşte încă să ofere condiţii egale şi sigure pentru fiecare nou-născut.

Printre cauzele identificate se numără prăbuşirea natalităţii, dar şi deficitul cronic de medici neonatologi - peste 40% din spitalele analizate nu dispun de personal specializat în acest sens. Aceste cifre ar trebui să ne cutremure şi să ne determine să acţionăm, nu doar să discutăm.

Ca parlamentar, ca femeie şi ca mamă, simt o profundă responsabilitate faţă de această realitate. Sănătatea trebuie să devină o prioritate reală, nu doar declarativă. Avem nevoie de investiţii constante în infrastructură, în pregătirea profesională, în prevenţie şi în echitate în accesul la serviciile medicale.

Ziua Mondială a Sănătăţii nu trebuie să fie doar o ocazie simbolică, ci un punct de plecare pentru acţiune. România are resursele şi oamenii necesari pentru a construi un sistem de sănătate puternic. Tot ce ne mai trebuie este voinţă politică şi asumare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Conturi false, e-mailuri din Rusia şi o democraţie sub asediu".

Stimaţi colegi,

Sub ochii noştri, democraţia românească este supusă unui asalt sistematic, sofisticat şi profund periculos. Nu cu tancuri, nu cu avioane, ci cu conturi false, algoritmi manipulaţi şi operaţiuni digitale de dezinformare.

Recent, platforma TikTok a confirmat ceea ce mulţi dintre noi bănuiau. În campania electorală din România a fost activată o reţea de peste 27.000 de conturi false cu e-mailuri provenite din Rusia. Beneficiarii direcţi ai acestei reţele au fost Partidul extremist AUR şi candidatul Călin Georgescu, cunoscuţi pentru ideologia pro-rusă şi pentru discursuri care par mai degrabă traduse decât gândite.

Aceasta nu este o simplă abatere de la etica electorală. Este un act de sabotaj informaţional, o formă de război hibrid, în care minciuna este înveşmântată în hainele suveranităţii, iar manipularea devine o armă politică.

Într-o societate liberă, opinia publică trebuie să se formeze în baza adevărului, a dialogului şi a confruntării de idei. Ce au făcut însă aceşti actori politici a fost exact contrariul: au sufocat spaţiul public cu falsuri, au multiplicat artificial sprijinul politic şi au creat o realitate paralelă - un ecosistem de influenţă construit pe algoritmi şi pe identităţi inexistente.

Mai grav este că multe dintre aceste activităţi par a fi fost coordonate sau inspirate din modele folosite de regimuri autoritare, în special de aparatul propagandistic al Federaţiei Ruse.

Stimaţi colegi,

A manipula opinia publică prin reţele false cu surse externe este o trădare a României. Este o ameninţare directă la suveranitatea alegerilor, la integritatea procesului democratic şi, în final, la stabilitatea statului român.

Cer public autorităţilor competente să trateze această problemă cu maximă seriozitate. Nu ne permitem luxul pasivităţii.

România nu trebuie să fie terenul de joacă al unui laborator de manipulare electorală. Iar cei care au încercat să intoxice democraţia prin conturi false trebuie să răspundă.

Pentru că patriotismul nu se măsoară în lozinci, ci în respect pentru adevăr şi alegerea liberă a oamenilor.

Vă mulţumesc.

Gheorghiu Andrei, deputat, judeţul Vâlcea, Circumscripţia nr. 40.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Vuşcan.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră nu doar în calitate de parlamentar, ci şi în calitate de cetăţean preocupat de viitorul acestei ţări. Pentru că viitorul României se decide, zi de zi, în şcoli, în universităţi, în biblioteci, iar responsabilitatea noastră este una esenţială.

Educaţia nu este o cheltuială, ci cea mai strategică investiţie pe care o putem face. Fiecare leu alocat educaţiei se întoarce în economie, în inovaţie, în coeziune socială. Din păcate, România este astăzi într-un punct critic. Realitatea din sistemul educaţional românesc ne arată câte mai avem de făcut:

- Infrastructura este adesea depăşită;

- Cadrele didactice nu sunt suficient sprijinite;

- Programa şcolară nu ţine întotdeauna pasul cu cerinţele actuale ale societăţii şi economiei;

- Iar abandonul şcolar rămâne o provocare majoră.

Şi totuşi, cerem performanţă.

Cerem tinerilor să fie competitivi, să rămână în ţară şi să contribuie. Dar ce le oferim? Un sistem educaţional care nu ţine pasul cu lumea reală, o piaţă a muncii care nu valorifică diploma şi un stat care nu investeşte cu adevărat în potenţialul lor. Aceste probleme nu afectează doar tinerii, ci întreaga societate. Când absolvenţii nu reuşesc să se integreze pe piaţa muncii, când părinţii luptă să le ofere sprijin într-un sistem care nu răspunde nevoilor reale, întreaga comunitate are de pierdut.

Avem nevoie de o reformă profundă.

Este momentul să trecem de la promisiuni la acţiuni concrete. România are nevoie de o viziune clară pentru educaţie, una care să pună accent pe calitate, echitate şi adaptabilitate. Să conectăm şcoala cu lumea reală, să investim în formarea continuă a profesorilor, să reducem decalajele dintre mediul urban şi cel rural şi să asigurăm fiecărui copil şansa la un viitor mai bun.

Dragi colegi,

Fac un apel sincer la dumneavoastră - haideţi să susţinem iniţiativele legislative care pun educaţia în centrul politicilor publice. Fără un sistem educaţional solid, nu vom avea nici o economie competitivă, nici o administraţie performantă. România nu poate deveni un stat modern cu un sistem educaţional de secol trecut. Viitorul nu se construieşte mâine. Se construieşte acum. În Parlament, în Guvern, în fiecare comunitate locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Voicu Vuşcan, din partea Grupului PSD. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Brian Cristian.

Aveţi cuvântul.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre iazul de decantare de la Bozânta Mare, o bombă ecologică care ucide lent mii de maramureşeni.

La Bozânta Mare, în Maramureş, nu mai vorbim doar despre o problemă locală. Vorbim despre o problemă majoră ce ţine de ecologie, care este lăsată intenţionat de ani de zile şi îmbolnăveşte lent mii de oameni. Praful care se ridică de pe iazul de decantare, sterilul acela, nu este unul simplu, este un praf care conţine silice cristalină, o substanţă care este asociată direct cu cancerul pulmonar.

Ca să ne facem o idee, conductele care erau odată îngropate pe sub sterilul din iaz, acum ies la suprafaţă. Asta ne arată faptul că o parte semnificativă din acel praf, din steril, a fost luată şi împrăştiată de vânt peste localităţile dimprejur - Baia Mare, Bozânta, Tăuţii Măgherăuş, Recea, alte localităţi din zonă, şi care a ajuns în grădinile oamenilor, pe hainele lor, şi mai ales în plămânii acestora.

Mai grav este faptul că cetăţenii, localnicii, ne spun că se depozitează de ani de zile, în continuare, nămoluri provenite de la apele de mină, care, teoretic, ar trebui să fie depozitate în locuri speciale. Dacă se confirmă acest lucru, nu mai vorbim doar despre neglijenţă, ci despre ceea ce am putea numi o infracţiune ecologică. În zonă se cresc animale, se cultivă fructe şi legume pentru consum, dar şi pentru comercializare. Asta înseamnă o ameninţare directă la sănătatea publică!

În momentul de faţă se dezbate un anumit proiect de "ecologizare", dar acest proiect de "ecologizare" nu presupune practic etanşarea şi ecologizarea propriu-zisă a iazului, ci mai degrabă doreşte să mărească în primă fază capacitatea de depozitare a nămolurilor toxice provenite şi de la operatorul de apă-canal, dar şi de la staţiile de epurare a apelor de mină. Asta înseamnă că dacă avem substanţă toxică multă într-un loc, ce a zis statul? Haideţi să mai punem mai multă, că nu o să facă mai mult rău.

Din păcate, nu avem nici date reale despre nivelul de poluare, pentru că instituţiile statului nu vin în teren când se ridică acel praf, măsoară doar când le este convenabil, când oamenii sunt obligaţi să se baricadeze în case din cauza "ceţii de praf", cum o numesc localnicii. Statul nu a mai alocat niciun leu pentru ecologizare de aproximativ 15 ani de zile. Doar studii şi doar hârtii. Aproximativ jumătate de milion de lei pe nişte hârtii. Nici măcar un metru pătrat pus în siguranţă!

Am dus în teren membrii Comisiilor pentru mediu din Senat şi din Camera Deputaţilor, nu pentru o poză, ci pentru a declanşa un răspuns instituţional. Nu mai putem să acceptăm tăcerea. Avem nevoie de fonduri, avem nevoie de intervenţii şi de asumare.

Maramureşenii nu mai pot să trăiască în umbra unei bombe toxice. Ne cerem dreptul la aer curat, la sănătate şi la viaţă!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD mai este cineva care doreşte să susţină declaraţie?

Dacă din partea oricărui grup mai este vreun deputat?

Propun să mai aşteptăm. Să luăm o pauză de 5 minute şi dacă mai doreşte cineva sau dacă se mai înscrie vreun coleg, se poate face în aceste 5 minute. Dacă nu, voi declara şedinţa închisă după 5 minute.

Bun. În această pauză, voi citi declaraţiile depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii deputaţi au depus declaraţii: Ştefan Ţintă, Liviu-Bogdan Ciucă, George-Adrian Popa, Răzvan-Iulian Ciortea, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Romeo-Daniel Lungu.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Cristina-Emanuela Dascălu, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Ţiplea, Aneta Matei, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, a depus declaraţie în scris domnul deputat Vasile Nagy.

Din partea Grupului...

Nu. Acestea sunt toate declaraţiile depuse în scris.

Mai întreb o dată, dacă doreşte vreun alt coleg, o altă colegă să facă o declaraţie în acest moment?

Constat că nu.

Prin urmare, declar această parte a şedinţei închisă.

Vom continua cu dezbateri asupra proiectelor legislative, de la ora 10.00.

Vă mulţumesc.