Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 aprilie 2025, dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

De asemenea, vă reamintesc că în şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor a aprobat implementarea unui algoritm pentru susţinerea declaraţiilor politice, astfel: 3 deputaţi de la Grupul PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 de la SOS, 2 de la POT, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale, un deputat neafiliat; după care se repetă această secvenţă.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Mircea Govor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Hristos a Înviat!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

În aceste momente de instabilitate economică şi politică la nivel european şi internaţional, clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate şi să iasă din logica conflictului, pentru a conlucra în jurul unui proiect naţional care să refacă din temelii şi să redea încrederea românilor în stâlpii de bază ai societăţii, sănătate, educaţie şi economie, de la susţinerea locurilor de muncă până la sprijinirea antreprenorilor.

Este important să ne unim forţele, să le oferim cetăţenilor soluţii la problemele lor. Nu trebuie să mai existe dezbinare, ură şi ceartă. Avem nevoie de unitate, înţelegere şi armonie pentru a reuşi să facem viaţa mai bună fiecărui român, indiferent de judeţul în care trăieşte şi de simpatiile politice pe care le are.

În toată activitatea mea profesională din administraţia locală, centrală şi din legislativ, am învăţat că politica adevărată este doar cea pe care o faci pentru oameni, respectându-ţi principiile şi valorile morale care te caracterizează.

La alegerile din luna mai se decide continuarea dezvoltării ţării noastre. Nu este vorba de alegerea unei persoane, ci de unirea, întărirea, ridicarea României. Nu putem să lăsăm România să cadă pradă haosului. Un stat puternic nu se clădeşte cu oameni dezbinaţi.

Eu şi colegii mei din PSD ne dorim ca România să meargă înainte, iar noi, ca societate, să nu pierdem ceea ce am câştigat prin multă trudă, multe eforturi şi sacrificii în ultimii 35 de ani.

Este vorba de viitorul nostru ca ţară, de viaţa noastră şi a copiilor noştri. Este vital ca raţiunea să învingă patima, să fie mai presus de ura şi dezbinarea dintre partide.

Da, este adevărat că s-au făcut multe greşeli de fiecare parte, dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm cursa şi să schimbăm direcţia. România de astăzi nu este perfectă, dar este mai bună ca cea de ieri.

România viitorului înseamnă echilibru, dezvoltare, investiţii şi construcţie europeană!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Mircea Govor.

Se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu sunt Gheorghe, sunt Mircea-Vasile.

Dar, dacă tot vorbim de Gheorghe, azi este Sfântul Gheorghe şi le transmit la mulţi ani tuturor celor care poartă acest frumos nume.

Dar mielul, data viitoare.

Domnul Cătălin Drulă:

Staţi puţin, dumneavoastră sunteţi... vă rog?

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Poftim?

Domnul Cătălin Drulă:

Sunteţi domnul deputat?

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Da, Mircea Govor.

Domnul Cătălin Drulă:

A, OK, înseamnă că v-au trecut greşit pe listă. Îmi cer scuze, aşa am primit de la staff.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

V-am zis, dar nu e nicio problemă.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Da.

Bună dimineaţa tuturor!

"Pălinca - patrimoniu viu al României rurale - identitate, tradiţie şi oportunitate pentru dezvoltarea locală autentică"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de legi, reforme şi programe, cred că misiunea noastră, ca parlamentari, este aceea de a păstra ceea ce defineşte cu adevărat sufletul acestui popor. Pentru că, într-o lume care se grăbeşte, care uniformizează şi care uită rădăcinile, există valori care merită apărate cu hotărâre. Una dintre acestea este pălinca - distilatul autentic al culturii noastre ţărăneşti, un produs emblematic ardelenesc.

În judeţul Satu Mare, ca şi în alte colţuri ale Ardealului, pălinca nu este doar un lichid într-o sticlă, un simplu rezultat al distilării fructelor. Este o istorie care se bea cu respect, este rodul înţelepciunii populare, produsă după reţete păstrate cu sfinţenie, din fructe crescute pe dealurile noastre şi cu o grijă care transformă fiecare sticlă într-un obiect de mândrie locală. Este un element definitoriu al moştenirii noastre culturale, o dovadă a legăturii profunde dintre om şi pământ.

Este băutura care se oferă cu respect şi căldură oaspetelui, care uneşte familiile la mesele de sărbătoare, care marchează munca şi roadele ei. Este expresia vie a unei tradiţii ce trebuie nu doar păstrată, ci şi respectată de statul român.

Din păcate, astăzi, mulţi producători tradiţionali de pălincă se confruntă cu lipsa unui sprijin concret. În loc să valorificăm această marcă autentic românească, o lăsăm adesea la marginea politicilor de dezvoltare rurală.

Fac un apel la colegii mei parlamentari, indiferent de culoarea politică, să ne unim pentru a sprijini pălinca nu doar ca produs, ci ca simbol naţional.

Susţin:

- Simplificarea cadrului fiscal prin scutirea de la plata accizei pentru micii producători.

Stimaţi colegi,

Atât timp cât pălinca se mai face în curţile din Oaş, în gospodăriile din Codru sau pe dealurile din Sătmar, înseamnă că România mai are o şansă să-şi păstreze sufletul rural viu.

Să nu fim cei care uită, să fim cei care apără. Pentru că pălinca nu este doar o tradiţie, este o identitate românească!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat Mircea-Vasile Govor.

Din partea mea există susţinerea pentru băutura menţionată şi sunt convins că mulţi colegi sunt în asentimentul meu.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Dascălu, de la AUR.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este legată de "Integrarea principiilor ESG în industria de asigurări - o responsabilitate comună pentru un viitor sustenabil".

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei direcţii esenţiale în dezvoltarea economică a României: adoptarea şi promovarea principiilor ESG - Mediu, Social, Guvernanţă în industria asigurărilor, şi nu numai. ESG nu este doar o tendinţă globală, ci o necesitate pentru sustenabilitatea economică, socială şi de mediu a societăţii noastre.

Industria asigurărilor are un rol-cheie în gestionarea riscurilor la nivel sistemic. Prin natura activităţii sale, ea poate deveni un catalizator al tranziţiei verzi, un susţinător al coeziunii sociale şi un exemplu de guvernanţă corporativă responsabilă.

În context european, legislaţia evoluează rapid. Directiva privind raportarea corporativă de durabilitate, care a intrat în vigoare în 2023, obligă marile companii, inclusiv cele din domeniul financiar, să furnizeze informaţii detaliate privind impactul lor asupra mediului, societăţii şi guvernanţei. De asemenea, Taxonomia UE oferă un cadru clar pentru a defini ce înseamnă activităţi economice sustenabile. România, ca stat membru, trebuie să transpună aceste directive în mod eficient şi cu sprijin legislativ clar.

În acest sens, consider că Parlamentul României are datoria de a crea cadrul legislativ care să încurajeze şi să susţină transformarea ESG în realitate, nu doar în raportări.

Consider că este nevoie de:

- Măsuri legislative clare, care să încurajeze investiţiile în produse de asigurare sustenabile, dedicate tranziţiei energetice, clădirilor eficiente energetic sau agriculturii reziliente la schimbările climatice;

- Stimulente fiscale şi parteneriate public-private pentru companiile care integrează activ ESG în modelul lor de business.

Totodată, este esenţial să discutăm despre responsabilitatea socială. Companiile de asigurări trebuie să contribuie activ la dezvoltarea comunităţilor din care fac parte - prin educaţie financiară, prin sprijin pentru persoanele vulnerabile şi prin acţiuni concrete în domeniul sănătăţii şi siguranţei publice.

Transformarea digitală oferă, de asemenea, oportunităţi semnificative. Prin utilizarea inteligenţei artificiale şi a datelor, companiile pot anticipa mai bine riscurile ESG, pot reduce costurile şi pot creşte eficienţa, contribuind, în acelaşi timp, la reducerea amprentei de carbon.

Este momentul ca România să nu mai fie doar un receptor pasiv al schimbărilor globale, ci un actor implicat în conturarea unei industrii a asigurărilor moderne, etice şi orientate spre viitor. Avem expertiza, avem cadrul european, iar voinţa politică trebuie să vină în sprijinul acestui demers.

Numai printr-o abordare coordonată între stat, mediul privat şi societatea civilă putem integra real ESG în toate componentele economiei, iar industria asigurărilor poate fi un model de urmat în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Remus-Gabriel Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul... dacă este prezentă doamna Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul AUR?

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Tilea, tot de la Grupul AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Necesitatea simplificării titularizării şi a echivalării gradului didactic I cu doctoratul".

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, am constatat multiple disfuncţionalităţi în actualul sistem educaţional, care afectează cadrele didactice şi elevii deopotrivă. Două dintre problemele stringente care necesită soluţii urgente sunt:

1. Simplificarea procesului de titularizare

Sistemul actual de titularizare reprezintă o piedică majoră în asigurarea stabilităţii corpului profesoral din România şi, implicit, în garantarea calităţii actului educaţional.

Propun o măsură concretă şi urgentă - toţi profesorii care au obţinut minimum nota 7 la oricare examen de titularizare, susţinut din 1990 şi până în prezent, să fie scutiţi de obligativitatea susţinerii unui nou examen pentru a dobândi statutul de titular.

Această măsură se justifică prin multiple argumente solide.

În primul rând, nota 7 reprezintă un standard semnificativ de competenţă profesională, deja validat prin evaluări obiective naţionale. Un cadru didactic care a demonstrat acest nivel de pregătire nu ar trebui să fie supus repetat aceluiaşi tip de evaluare, generând incertitudine profesională şi risipă de resurse, atât personale, cât şi instituţionale.

Datele statistice arată că peste 40% dintre profesorii care au obţinut note peste 7 la examene anterioare sunt menţinuţi în sistem cu statut de suplinitor, pe perioade îndelungate, ceea ce afectează atât stabilitatea lor profesională, cât şi continuitatea procesului educaţional pentru elevi. Această instabilitate contribuie la rata îngrijorătoare de abandon a carierei didactice, peste 17% dintre profesorii calificaţi părăsind sistemul în primii 5 ani.

În completarea acestei măsuri principale, propun şi implementarea unui sistem de titularizare care să valorifice şi alte criterii relevante - portofoliul profesional dezvoltat în timp, rezultatele obţinute cu elevii, feedbackul comunităţii educaţionale şi performanţa susţinută.

2. Echivalarea gradului didactic I cu titlul de doctor

Este o anomalie sistemică faptul că un cadru didactic care a obţinut titlul de doctor, reprezentând vârful cercetării academice şi implicând minimum 3 ani de studii aprofundate, publicaţii ştiinţifice şi susţinerea unei teze originale evaluate de specialişti de renume, trebuie să parcurgă în continuare etapele birocratice pentru obţinerea gradului didactic I. Doctoratul presupune competenţe de cercetare, sinteză şi inovare semnificativ superioare celor evaluate pentru gradul didactic I. În toate ţările Uniunii Europene titlul de doctor este recunoscut automat ca fiind echivalent sau superior oricărei forme de certificare didactică preuniversitară.

Propun, deci, ca titlul de doctor să fie echivalat automat cu gradul didactic I printr-o simplă cerere adresată conducerii unităţii de învăţământ, însoţită de documentele care atestă obţinerea doctoratului.

Stimaţi colegi,

Educaţia trebuie să fie un domeniu prioritar, nu un teren al experimentelor continue şi birocraţiei excesive.

Fac, deci, un apel la Ministerul Educaţiei, la colegii mei parlamentari, pentru a demara urgent reforme care să elimine aceste blocaje şi să creeze un sistem de învăţământ echitabil şi eficient.

Vă mulţumesc.

Deputat, AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi cu o scurtă observaţie - la fel ca la şedinţele anterioare pe care le-am condus, o să propun pentru fiecare grup parlamentar un buget de 5 minute pentru depăşirea timpului şi îl împărţiţi între dumneavoastră, colegii, ca să nu fiţi stresaţi în momentul în care expiră acel timer.

Deci o să-mi notez aici şi-mi menţin acele 5 minute.

Dau cuvântul domnului Doru-Lucian Muşat, domnului deputat din partea Grupului AUR.

Se pregăteşte... (Vociferări.)

Îmi cer scuze, domnul deputat Tilea.

Se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Investiţiile în judeţul Teleorman, făcute de mântuială şi cu mari întârzieri".

Dragi colegi,

Tema acestei declaraţii se referă la o şosea ce leagă două municipii importante ale judeţului Teleorman, şi anume Turnu Măgurele - Alexandria, adică DN 52. Contractul de modernizare a fost semnat în august 2019, valoarea contractului fiind de 150,29 milioane de lei, finanţare de la bugetul de stat.

Părţile contractante au fost:

- Beneficiar a fost CNAIR-ul, adică Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

- Şi celălalt partener, antreprenor, o asociere formată din:

- SC Alexcor Trading SRL;

- Impresa di Costruzioni Ing. E. Mantovani S.p.A

- SC Pegasus Engineering SRL.

Proiectul vizează modernizarea a aproximativ 46 km. de drum, care include 6 poduri şi 6 intersecţii. Lucrările au început, efectiv, abia în anul 2022, deşi contractul a fost semnat în anul 2019, iar termenul iniţial de finalizare a fost depăşit.

Noul termen de finalizare este stabilit pentru luna iunie 2025. Cu toate acestea, există riscul ca recepţia lucrărilor să fie amânată dacă se vor constata probleme de calitate - şi cu siguranţă vor exista aceste probleme. Pe acest şantier, calitatea lucrărilor a fost subiect de controverse, fiind emise certificate negative pentru antreprenor, din cauza întârzierilor şi a neconformităţilor.

La prima vedere s-ar crede că este o lucrare de modernizare. Şi, dacă privim mai atent, este vorba de aproximativ 31 de milioane de euro, bani de la bugetul de stat, şi, în urma acestei investiţii de la bugetul de stat, care durează de 3 ani şi jumătate, urma să se realizeze o arteră de circulaţie modernă, o şosea lărgită; şi la aceste sume trebuia chiar să se obţină un drum expres pe care şoferii să circule în siguranţă. Nimic din cele prezentate mai sus nu s-a realizat; s-a decopertat, s-a turnat asfalt după ureche şi DN 52 arată mai rău decât era iniţial.

Domnule ministru al transporturilor, domnule director al CNAIR, ceea ce s-a făcut pe această şosea este o risipă de bani; nu arată a nicio modernizare; acordarea lucrărilor a fost făcută cu dedicaţie, antreprenorul a subînchiriat lucrări şi termenele de finalizare s-au tot decalat. Practic, s-au aruncat banii pe fereastră şi nu s-a realizat nicio modernizare.

Modernizarea acestui drum este numai în mintea şi imaginaţia executantului, a CNAIR şi a conducerii Ministerului Transporturilor. Toate acestea mă fac să-mi aduc aminte de frumoasa melodie interpretată de marele Dan Spătaru, care spunea - "Drumurile noastre poate/Se vor întâlni vreodată".

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Muşat, din partea Grupului AUR.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, dacă este prezent.

Dacă nu, domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Aurul României, încotro?"

Era anul 1916, când decidenţii politici ai României acelor vremuri, împreună cu Consiliul General al Băncii Naţionale a României, care pe atunci era privată şi deservea alte interese - aşa cum, din păcate, se întâmplă şi în zilele noastre -, din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale, au decis să mute tezaurul României, constând în 2,4 tone de lingouri de aur şi alte 91 de tone de monede de aur, aparţinând băncilor private româneşti, firmelor sau persoanelor fizice, într-un loc pe care îl considerau sigur: Rusia ţaristă.

După Marea Revoluţie din Octombrie şi preluarea puterii de către comunişti, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul şi a refuzat restituirea acestuia. Astfel, România a pierdut o mare parte din averea ţării.

După căderea regimului Ceauşescu, a început să fie orchestrată partitura distrugerii României în absolut toate domeniile, transformând România dintr-o ţară capabilă să fabrice diamante sintetice, elicoptere, avioane, tancuri, locomotive, vagoane, tractoare, combine; o ţară care deţinea a patra flotă maritimă comercială europeană, un sistem integrat petrochimic, cum puţine state aveau, centrală atomică, industrie siderurgică, de anvelope, confecţii, armament; o ţară în top la nivel educaţional, sportiv şi ştiinţific - într-o ţară părăsită, distrusă, cu cel mai mare grad de analfabetism funcţional din Europa, cu toate resursele vândute pe nimic de trădătorii ce s-au perindat la conducerea ţării.

Aceiaşi trădători, din cauza cărora România a pierdut chiar şi dreptul de a-şi marca aurul, au decis să mute, între anii 1992 şi 2002, 61 de tone de aur din rezerva naţională spre a fi păstrate la Londra.

Ipotetic vorbind, astăzi, poate fi constrâns un guvern al României să nu adopte anumite măsuri mai puţin populare pentru anumite ţări sau multinaţionale, dar necesare pentru ţară, de frica pierderii acestui aur? Am fi naivi să nu credem asta.

În zilele noastre, când România este membră a UE şi a NATO, nu mai există niciun motiv real pentru ca bogăţia ţării să fie păstrată de altcineva, şi nu de noi. După modelul Poloniei, care şi-a repatriat cele 100 de tone de aur depozitate în Londra, şi noi credem că a venit timpul să facem două lucruri esenţiale:

1. Să ne asigurăm că aurul chiar mai este acolo.

2. Să începem imediat procedurile de repatriere şi să-l aducem acasă, în seifurile Băncii Naţionale a României.

Aşadar, la fel cum face Trump în SUA, cu Fort Knox, propun formarea unei comisii parlamentare care să meargă la Londra, să verifice existenţa aurului românesc şi să confirme situaţia. Iar de îndată ce avem confirmarea, să începem procesul de repatriere a aurului nostru. Este al nostru, aparţine poporului român şi trebuie să fie în grija lui!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, din partea Grupului PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi vorbi despre un subiect esenţial pentru viitorul economic al judeţului pe care îl reprezint - "Dezvoltarea parcurilor industriale în Dâmboviţa".

Într-o perioadă în care competiţia economică este mai acerbă ca niciodată, iar investiţiile sunt esenţiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor, parcurile industriale devin un pilon central al progresului. Ele nu înseamnă doar hale şi utilităţi, ci sunt şanse reale pentru locuri de muncă mai bine plătite, pentru atragerea capitalurilor private, pentru creşterea veniturilor locale şi, nu în ultimul rând, pentru stoparea migraţiei tinerilor.

Este timpul să acţionăm, parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, pentru binele judeţului Dâmboviţa. Este nevoie de un efort comun pentru ca judeţul nostru să aibă viitor.

Iar cele mai bune argumente sunt datele sociale şi cele economice, care nu arată deloc bine, Dâmboviţa fiind un judeţ depopulat, fără investiţii semnificative, cu un nivel al salarizării mult inferior judeţelor cu care ne învecinăm.

Dincolo de aceste aspecte, Dâmboviţa are un potenţial enorm, oferit de poziţia geografică strategică, fiind vecin cu cea mai bogată zonă economică a României, Bucureşti - Ilfov, acolo unde se face 30% din PIB-ul naţional; suntem poziţionaţi în apropierea a două autostrăzi importante, Bucureşti - Ploieşti şi Bucureşti - Piteşti, cu o ieşire în anii următori direct spre Nădlac şi ieşirea din ţară;

S-a început modernizarea reţelelor de transport rutier Bucureşti - Târgovişte şi Bucureşti - Titu, la 4 benzi.

Forţa de muncă bine pregătită din industrie, dar şi prin Universitatea "Valahia".

Însă dezvoltarea acestor parcuri nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca parte a unei strategii coerente de modernizare.

Ne dorim parcuri industriale moderne, verzi, bine conectate, care să atragă investiţii în domenii-cheie precum producţia de componente auto, tehnologie, energie regenerabilă sau zona de IT.

Trebuie să menţionăm aici şi rolul vital al parteneriatului public-privat, al colaborării cu administraţiile locale şi mediul universitar.

Fără educaţie adaptată la cerinţele pieţei şi fără infrastructură de calitate, aceste parcuri riscă să rămână doar pe hârtie.

De aceea propunem:

- accelerarea procedurilor de avizare şi punerea la dispoziţie a terenurilor viabile - şi aici municipiul Târgovişte are încă în proprietate 25 de hectare poziţionate ideal în zona industrială;

- continuarea investiţiilor în infrastructura rutieră şi feroviară pentru o conectivitate reală;

- sprijinirea investitorilor prin facilităţi fiscale şi promovare activă;

- şi, nu în ultimul rând, implicarea comunităţilor locale pentru ca dezvoltarea să fie una sustenabilă şi echitabilă.

Dragi dâmboviţeni,

Dezvoltarea parcurilor industriale este mai mult decât o misiune economică, este o misiune socială, o datorie faţă de generaţiile viitoare.

Avem şansa de a transforma Dâmboviţa într-un model de dezvoltare regională inteligentă. Haideţi să o valorificăm împreună!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Dimitriu, de la Grupul USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România are nevoie de încredere şi coeziune".

Poate mai mult decât multe alte lucruri pe care ni le-am imagina, unul dintre elementele care reprezintă o vulnerabilitate pentru noi, ca naţiune, îl reprezintă lipsa încrederii în stat, dublată de lipsa unei coeziuni care să ne poată da forţa de a avea un cuvânt însemnat de spus în Europa şi în lume.

Dar de ce oare, la noi în ţară, ne confruntăm cu această lipsă de încredere în stat?

Pe undeva, o putem considera o moştenire istorică.

Cunoaştem cu toţii experienţa poporului român din întunecatul secol fanariot. Întunecat din perspectiva a ceea ce a reprezentat acel regim de control şi dominaţie otomană de la acel moment, care i-a înstrăinat pe români de autoritatea publică şi care a lăsat răni adânci, vindecate abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în epoca modernizării româneşti, atunci când, împreună, liberalii şi conservatorii au înţeles ceea ce înseamnă puterea valorilor democratice şi ceea ce înseamnă această fuziune între identitatea şi tradiţia românească şi modernitatea occidentală.

Însă, am avut apoi această jumătate de secol, şi mai întunecată, şi mai crâncenă, criminală de-a dreptul, decât epoca fanariotă - regimul totalitar comunist. Un regim criminal şi represiv, în care, pe bună dreptate, românii nu doar că nu s-au simţit reprezentaţi de stat, de puterea publică, ci au simţit în acesta un inamic, un adversar, un ocupant şi un agresor.

De ce oare vorbim de lipsa de coeziune?

Vorbim de acest lucru poate şi din cauza faptului că România, constant în ultima perioadă, a fost victima unor atacuri hibride ale Rusiei, a fost victima unei propagande mincinoase şi a fost victima unei politici, adesea din exteriorul României, de dezbinare. Din Est, subliniez acest lucru.

Acum eu cred că trebuie să depăşim aceste tare. Să înţelegem că refacerea încrederii în statul român şi refacerea coeziunii este singura şansă pentru o Românie puternică.

De aceea, am încredere în Crin Antonescu că va fi preşedintele României, care va reda unitatea, coeziunea şi încrederea în statul român pentru toţi cetăţenii României, fără niciun fel de deosebire.

Şi cred că este foarte important să înţelegem riscul reprezentat de false modele, aşa-zis suveraniste - în realitate, putiniste -, modele antinaţionale, modele populiste, care nu au nimic în comun cu ideea de unitate naţională sau de coeziune, ci din contră, prin tot ceea ce fac, nu caută decât să dezbine şi să distrugă esenţa libertăţii şi democraţiei, atât de însemnată pentru tot ceea ce înseamnă România.

Avem nevoie de încredere şi coeziune. Avem nevoie de o naţiune puternică şi demnă. Şi am convingerea că împreună cu Crin Antonescu, preşedinte al României, vom reuşi aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Dimitriu.

Se pregăteşte doamna deputat Oana Ţoiu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întunericul nu poate câştiga. Şi asta pentru că lumina îl pătrunde mereu.

Răul poate fi înfrânt. Şi este înfrânt mereu. Şi lucrul acesta ni-l arată Învierea lui Iisus şi, totodată, credinţa pe care ne-a oferit-o prin jertfa Sa.

Dar acest lucru îl observăm şi din istorie. Istoria ne demonstrează că, de fapt, este vorba, tot timpul, despre o bătălie între bine şi rău. Şi că lumina, din fericire, a reuşit să învingă de fiecare dată şi ne-a umplut sufletele de speranţă şi de un crez că se poate mai bine.

În România, în acest moment, avem o cumpănă. Trecem printr-un război între întuneric şi lumină, între bine şi rău. Şi avem o alegere de făcut. O alegere care, la prima vedere, pare destul de simplă - alegem lumina, însă, din nefericire, sunt anumiţi cavaleri ai întunericului care se ascund în spatele unei lumini artificiale. O lumină artificială care, din fericire, pentru cine poate să se uite cu adevărat şi cu deschidere, trădează întunericul.

Şi, de aceea, vorbim despre o alegere mai dificilă - pentru că nu vorbim despre o lumină care pare să fie atotputernică, pentru că aceea este doar lumina de Sus -, vorbim despre o lumină lumească, care poate în acest moment nu are o putere orbitoare şi aducătoare de dragoste desăvârşită, dar este cu siguranţă mai bună decât întunericul.

Inclusiv la nivel internaţional trecem printr-o cumpănă. Din nefericire, a plecat dintre noi Papa Francisc, un pontif care a demonstrat că poţi să emani dragoste către absolut toţi oamenii. Indiferent dacă vorbim despre oameni care au o altă modalitate de a trăi, toţi suntem oameni, toţi trebuie să beneficiem de dragoste.

Într-adevăr, sunt anumite persoane mai vulnerabile, şi ele trebuie să beneficieze de mai multă dragoste, mai multă lumină, astfel încât să iasă din starea de nevoie.

Şi, de aceea, vă pun următoarea întrebare:

N-aţi făcut şi dumneavoastră lucruri bune?

Cred că toţi am făcut.

Şi lucrurile acestea bune nu ne-au luminat inclusiv pe noi, pentru că am făcut aceste fapte bune?

Şi, de aceea, vă rog, vă cer, vă implor să rămânem în lumină.

Pentru că, din nefericire, nu trebuie să ajungem în întunericul care poate să îmbrace nişte forme foarte mieroase.

Hristos a Înviat!

Domnul Cătălin Drulă:

Adevărat a Înviat!

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul deputat Alin Stoica.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

"Noi nu ne-am confundat nicicând

Cu «oamenii de bine»,

Numiţi şi neocomunişti

Şi fără de ruşine.

Mai bine haimana,

Decât trădător,

Mai bine huligan,

Decât dictator,

Mai bine «golan»,

Decât activist,

Mai bine mort,

Decât comunist.

Vrem libertate

Nu comunism

Şi nici schimbări de formă

Şi de aceea, securişti,

Să nu ne puneţi normă.

Noi nu vrem neocomunism,

Nici neolibertate,

«Democraţii» originale

Şi nici minciuni sfruntate.

Ne-aţi întrebat ce vrem aici

Dar ştie toată ţara,

Că noi susţinem Punctul 8

De la Timişoara".

Se împlinesc 35 de ani de la cea mai amplă manifestaţie anticomunistă din Europa de Est a acelor vremuri, în Piaţa Universităţii, aceiaşi tineri care, cu 4-5 luni în urmă, unii dintre ei cu riscuri uriaşe, au cerut dreptate, au cerut libertate, au cerut democraţie în România.

Oamenii ăştia curajoşi n-au avut nevoie de mai mult de câteva luni să vadă că noii politicieni, care li se prezentau ca politicieni ai noii democraţii, erau, de fapt, aceiaşi oameni vechi, cu aceleaşi obiceiuri, cu aceeaşi intenţie, cu faţa, toţi, spre Rusia. Şi au avut curajul să iasă în Piaţa Universităţii şi să spună asta. Au avut curajul să apere victoria pe care o avuseseră, să-şi ducă lupta mai departe şi să nu accepte înfrângerea.

52 de zile de manifestaţii paşnice. Acolo s-au întâlnit şi cei doi tineri care au făcut "Imnul Golanilor", după ce Iliescu i-a catalogat pe toţi aceşti tineri plini de curaj, speranţă, responsabilitate faţă de România, drept "golani", un imn care a fost cântat, poate, de 100.000 de oameni, în acele zile paşnice, unul din primele momente în care se simţea - nu-i aşa? - libertatea democraţiei.

Episodul ăsta s-a închis aşa cum îl ştiţi, cu o intervenţie în forţă, care ne-a dus în cancelariile lumii, în afara etichetei de democraţie.

Episodul ăsta a afectat nu doar, poate, curajul multora mai departe, ci a oprit şi multe investiţii străine care urmau să vină în România şi statutul nostru în lume a fost afectat. A durat mult să ne recuperăm, din acel moment.

Din păcate, nici astăzi nu sunt aduşi până la capăt, în justiţie, oamenii care au fost responsabili de asta. Unii sunt, în continuare, în casele lor de protocol, alţii sunt, în continuare, apropiaţi de structurile de putere şi le influenţează.

Realitatea este că lupta din '90 - sigur, în alte feluri - e o luptă care trebuie dusă continuu - lupta pentru libertate, lupta pentru o democraţie reală - şi trebuie să cinstim memoria acelor tineri nu doar în cărţile de istorie, nu doar amintindu-ne zilele astea de curajul şi frumuseţea acelor zile, ci asigurându-ne că nu renunţăm nicicând la lupta asta pentru o democraţie protejată, pentru o libertate pe care nu o poate opri nimeni, pentru a nu întoarce România, din nou, cu faţa spre Rusia, cum, în continuare, unii politicieni vor.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alin Stoica, din partea Grupului USR. Dacă este prezent?

Se pregăteşte domnul deputat Guşă, de la SOS.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Populismul"

Populismul este cancerul care a cuprins întregul spectru politic din România.

Populismul a stat la baza tuturor politicilor care au dus unde suntem astăzi, şi anume la un stat în care politicile publice sunt făcute doar de dragul de a răspunde unei aşa-zise solicitări a poporului.

Populismul a trăit la sânul partidelor mainstream, ca să spun, PSD şi PNL, după care a migrat în partidele nou înfiinţate, acele etno-naţionalisme de origini populiste care nu propun altceva decât nişte fraze sforăitoare care să le aducă nişte voturi şi o glorie efemeră, şi eventual un scaun în această sală.

Populismul este cel mai mare pericol cu care se confruntă România în ziua de astăzi. Fie că vorbim despre învrăjbirea românilor cu români, împărţirea lor în categorii, fie că vorbim despre incapacitatea noastră de a crea nişte politici coerente, ele se pot traduce fie în renaşterea unor politici de tip dictatorial, aşa cum şi-ar dori acei lideri providenţiali pe care ni-i propun unele partide, fie în nişte propuneri de politici publice inepte, de genul: "Haideţi să trimitem la închisoare utilizatorii de Paracetamol!", fie în discursuri absolut inutile cu privire la modalităţi neconstituţionale de a rezolva problema pensiilor speciale.

Atrag atenţia că populismul pe care, în continuare, aproape toate partidele politice îl găzduiesc în sânul lor, pentru a obţine câteva voturi, poate să ducă la incapacitatea României de a-şi duce mai departe visul european, poate să ducă la destrămarea conştiinţei naţionale şi la "fracturi" interne, în popor, şi a dus deja la o situaţie financiară absolut dezastruoasă, pe care o avem astăzi. De ce? Pentru că populismul a fost cel care a determinat Guvernul să crească salarii pe care apoi nu le-a putut duce mai departe şi le-a suspendat. Tot populismul este cel care a determinat Guvernul să majoreze pensii pe care nu le-a putut duce mai departe şi apoi le-a suspendat. Şi tot populismul este cel care vine astăzi şi va propune, chiar azi, o soluţie neconstituţională pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraţilor.

Dragi colegi,

Este vremea să renunţăm la populism şi să revenim la nişte soluţii viabile pentru a salva România.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului SOS, domnul Guşă? Nu este prezent.

Atunci trecem la Grupul POT.

Doamna deputat Dumitriţa Albu?

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna deputat neafiliat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Dumitriţa Albu:

Declaraţie politică intitulată "La un click de ambasadă sau consulat".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în anul 2025. Trăim în era digitalizării, a inteligenţei artificiale, a tehnologiei care modelează societăţile moderne. Şi totuşi, pentru milioane de români din diaspora, relaţia cu statul român încă înseamnă cozi, programări epuizante şi drumuri inutile la ambasade şi consulate.

Este momentul să spunem clar: orice procură, orice acord de călătorie, orice apostilă, orice extras de care are nevoie un cetăţean român aflat în afara graniţelor trebuie să poată fi obţinut online. Rapid. Transparent. Sigur. La un click distanţă.

Proiectul "La un click de ambasadă sau consulat", ce urmează să fie depus în această săptămână, nu este un slogan, ci o necesitate. În 2025, nu mai avem nicio scuză să ţinem românii la ghişeele unui stat care ar trebui să fie în slujba lor, nu o piedică birocratică.

Putem folosi semnătura digitală, video-identificarea, platforme sigure şi interconectate între MAE, MAI, MJ şi alte instituţii. Avem tehnologia. Avem resursele. Ne lipseşte doar voinţa politică.

Fac un apel către Guvern şi către toate instituţiile implicate:

- haideţi să aducem statul român în secolul XXI;

- haideţi să construim un sistem consular care nu cere prezenţă fizică atunci când totul se poate face online;

- haideţi să le redăm românilor din diaspora respectul pe care îl merită şi să nu ne uităm către ei doar atunci când sunt alegeri.

Este timpul ca fiecare ambasadă şi fiecare consulat să fie, în esenţă, o platformă digitală accesibilă 24 de ore din 24 de ore, 7 zile din 7, şi nu doar o clădire cu program de luni până joi, între orele 9.00 şi 17.00, şi vineri între orele 9.00 şi 15.00.

România digitală începe cu respectul faţă de cetăţean, oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Albu Dumitriţa, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke este prezentă?

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna deputat Gianina Şerban, de la AUR, dacă este prezentă. Dacă nu, doamna Laura Gherasim.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este despre "Criza drogurilor în rândul tinerilor - o urgenţă de sănătate publică".

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o criză gravă şi dureroasă: consumul de droguri în rândul tinerilor, care a atins cote alarmante şi produce tragedii de neimaginat. Recent, ţara întreagă a fost martora unei scene cumplite - moartea unui tânăr de 20 de ani, transmisă în direct pe o reţea de socializare. A murit în faţa noastră, într-o indiferenţă colectivă care trebuie să înceteze acum.

Acest caz nu este unul izolat. Din ce în ce mai mulţi adolescenţi şi tineri cad pradă substanţelor psihoactive în şcoli, în spaţii publice, fără ca autorităţile să aibă o strategie concretă de prevenţie, intervenţie şi chiar sprijin. Vorbim despre o urgenţă de sănătate publică, care cere o reacţie fermă, coordonată şi imediată. Şcolile devin nesigure, spitalele sunt depăşite, iar părinţii îşi pierd copiii în faţa unui flagel care nu mai poate fi ignorat.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, îmi asum responsabilitatea de a pune această temă urgentă, din nou, pe agenda parlamentară. Vom solicita audierea specialiştilor, vom iniţia consultări cu societatea civilă şi cu instituţiile relevante şi îmi propun să lucrăm la un pachet legislativ care să prevadă măsuri clare de prevenţie, tratament, educaţie şi control al traficului de droguri.

Este datoria noastră morală şi constituţională să protejăm viaţa şi sănătatea cetăţenilor. Iar dacă nu intervenim acum, vom regreta fiecare zi de tăcere.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Petre Puşcaşu.

Doamna Laura Gherasim:

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Preţul nepăsării".

În toată activitatea dumneavoastră de parlamentari vă rog să luaţi în considerare că România reală nu trăieşte în graficele colorate din ministere. România reală e în piaţă, în supermarketuri, în ochii unor mame care calculează dacă îi mai rămân bani de pâine după ce cumpără un litru de lapte.

Statul e dator acestor mame cu măcar un coş zilnic de cumpărături, care astăzi, în România, înseamnă renunţare.

În ultimii doi ani, preţurile alimentelor de bază au crescut cu peste 30%, iar salariul minim - şi aşa insuficient - abia respiră şi ţine pasul cu inflaţia. TVA-ul aplicat la alimente şi utilităţi continuă să fie un bir incorect, pus pe umerii oamenilor care muncesc din greu. Într-o economie deja sufocată, creşterea de noi taxe va închide mii de afaceri mici şi mijlocii, singurele care mai ţin România în picioare.

Când un antreprenor plăteşte 60% din tot ce produce, în taxe, nu îşi poate plăti angajaţii cu un salariu care să le permită un trai decent, în România.

Antreprenorul, chiar şi cel pe care statul îl desconsideră astăzi, este preocupat de binele angajaţilor, în timp ce statul măreşte taxele, le ia banii oamenilor şi răspunde cu birocraţie, nerespectarea legii, nepăsare, dispreţ.

Nu cetăţenii care se revoltă sunt extremişti.

Extremiştii sunt cei care preiau un stat şi îl fac ostil propriilor cetăţeni.

Este o reacţie de corp străin al unui popor, care încă mai speră la normalitate şi reacţionează.

Vă întreb, dragi colegi: ştiţi cumva cât costă, în România anului 2025, un sendviş pentru un copil la şcoală?

Vă spun eu: 4 lei pâinea, 4 lei două felii de caşcaval, 3 lei două felii de şuncă, puţin unt - şi ajungem la 12-13 lei pentru o masă simplă, rece, fără legume proaspete, fără fruct şi fără desert.

13 lei înseamnă mai mult decât alocaţia zilnică.

Vă daţi seama ce înseamnă asta pentru o familie cu doi copii?

Înseamnă disperare, pentru că îi trimite la şcoală cu pachetul gol.

Aceasta nu este o criză economică, este o criză de demnitate.

Stimaţi colegi,

Nu putem rezolva problemele României doar cu iluzii şi PowerPoint-uri.

Avem datorii uriaşe. Avem o economie care, în loc să pună omul în centru, pune taxele în centru.

Avem clar nevoie de o viziune care sprijină producţia locală, educaţia practică, consumul românesc, sustenabilitatea reală, soluţii clare şi aplicate imediat.

Şi da, avem nevoie să ne reamintim că fiecare sendviş pe care nu şi-l permite un copil astăzi este o înfrângere colectivă. A noastră, ca stat.

Vă mulţumesc.

Sunt deputat Laura Gherasim, ales în Circumscripţia nr. 39 Vaslui.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, din partea Grupului AUR.

Şi se pregăteşte domnul Alexandrin Moiseev.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Sărbătorile Pascale, mai scumpe în 2025".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Masa de Paşte a fost mult mai scumpă în acest an. Produsele principale din meniul de sărbători au preţuri mai mari faţă de acum un an. După cum relevă statisticile oficiale, s-au scumpit carnea de miel, ouăle, dar şi cozonacul, vinul, chiar şi lumânările costă mai mult.

Mai precis, cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică ne arată că ouăle erau mai scumpe, în luna martie, cu 3,2%, faţă de acum un an, iar carnea de oaie şi de miel cu 4,4%. Ceapa verde s-a scumpit cu 10,74%, iar usturoiul verde cu 18,46%. Preţul cozonacului a crescut cu 5,41% într-un an, conform celor mai recente date, iar vinul este mai scump cu 6,44%. Cel mai mult s-a scumpit ciocolata. Brandurile care vând tablete de ciocolată sunt pe lista inflaţiei cu procente între 24% şi 28%, iar bomboanele de ciocolată la cutie sunt mai scumpe cu aproape 10%, în luna martie 2025, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. S-au scumpit chiar şi lumânările, produse pentru care creşte cererea în această perioadă, având în vedere ritualurile de Înviere din bisericile noastre - plus 3,39% într-un an.

Românii au resimţit din plin aceste scumpiri. Cândva bogată, masa de Paşte anul acesta a fost mai săracă, la fel cum sunt şi restul zilelor milioanelor de oameni obligaţi să trăiască din salariul minim pe economie, în timp ce Guvernul continuă risipa bugetară.

Aceste politici care au distrus încrederea oamenilor în ziua de mâine trebuie să înceteze. Această veche clasă politică, ce are ca scop doar bunăstarea de castă, trebuie să dispară. Românii merită o viaţă decentă. Iar un preşedinte patriot, precum George Simion, poate transforma România în ţara pe care ne-o dorim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă este prezentă doamna Gianina Şerban? Nu.

Domnul Guşă, de la SOS? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Nu.

Dacă mai doreşte cineva să susţină?

Doamna deputat Raisa Enachi, nu?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice sunt neregulile din Ministerul Apărării Naţionale: "Peste trei miliarde lipsă".

Stimaţi colegi,

Apărarea naţională este un pilon fundamental al securităţii şi suveranităţii României. Aici nu e loc pentru superficialitate sau scuze birocratice. Vorbim despre siguranţa ţării, despre respectul faţă de uniforma militară şi despre responsabilitatea faţă de fiecare leu plătit de cetăţeni.

Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2023 scoate la iveală deficienţe majore în activitatea Ministerului Apărării Naţionale: erori contabile de sute de milioane de lei, contracte neînregistrate, lipsă de control intern, personal insuficient pregătit şi sisteme informatice depăşite.

Cea mai gravă constatare este o discrepanţă uriaşă - peste 3,2 miliarde de lei între bunurile declarate de minister şi cele regăsite în evidenţele contabile.

Vorbim despre o pierdere uriaşă de patrimoniu public, care nu poate fi justificată prin simple scuze birocratice.

Este de neconceput ca într-o instituţie strategică să existe o asemenea lipsă de transparenţă şi responsabilitate. Orice companie privată, în aceeaşi situaţie, ar fi fost anchetată şi sancţionată drastic. În cazul de faţă, însă, asistăm la tăcere şi pasivitate din partea Guvernului.

Întrebarea firească este: a fost informat domnul prim-ministru Marcel Ciolacu despre această situaţie? Dacă a ştiut, de ce nu a intervenit? Dacă nu a ştiut, cum este posibil ca un raport de o asemenea gravitate să nu ajungă la vârful Executivului?

România nu îşi mai permite pierderi de miliarde, lipsă de asumare şi complicitate pasivă. Cetăţenii acestei ţări au dreptul să ştie cum sunt cheltuiţi banii publici, iar instituţiile trebuie să dea socoteală pentru fiecare leu cheltuit.

Cerem măsuri urgente din partea Guvernului şi a Ministerului Apărării. Este nevoie de transparenţă, de asumare şi, acolo unde este cazul, de demisii.

Cine nu poate administra cu responsabilitate patrimoniul statului, nu poate apăra nici interesele României.

Nu mai e loc de scuze, astăzi, este timpul pentru fapte concrete.

Vă mulţumesc.

Deputat SOS România, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt domni sau doamne deputat care doresc să susţină declaraţii? (Vociferări.)

Una singură pe şedinţă, conform Regulamentului, domnule deputat.

Bun. Atunci voi da citire listei celor care s-au înscris iniţial pentru susţinerea declaraţiilor orale şi nu au fost prezenţi.

Doamna deputat Gianina Şerban, de la Grupul AUR.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, de la USR.

Domnul deputat Guşă Andrei-Cosmin, de la SOS România.

Şi deputaţii neafiliaţi: Alexandrin Moiseev, Monica Ionescu şi Radu-Mihail Ionescu.

În continuare, este lista deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Ion-Alin Tomoescu, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Dragoş-Florin Coman, Petru-Gabriel Negrea şi Andreea-Firuţa Neacşu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Ţiplea, Aneta Matei, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Răzvan-Olimpiu Cadar şi Simona-Geanina Pistru-Popa.

Din partea Grupului SOS România, doamna Enachi, aţi susţinut la microfon. Prin urmare, în scris: domnul deputat Nagy Vasile şi domnul deputat Nini Pascalini.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnii deputaţi Varol Amet şi Varujan Pambuccian.

Cu aceste menţiuni, declar această parte a şedinţei închisă, urmând să continuăm la ora 10.00 cu şedinţa dedicată dezbaterii proiectelor legislative.

Vă mulţumesc.