Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimate cadre didactice,

În fiecare an, la data de 5 octombrie, sărbătorim Ziua Internaţională a Profesorului - Ziua Mondială a Educaţiei -, aşa cum a fost asumată aceasta la nivel internaţional.

În fiecare şcoală din judeţul Mehedinţi există profesori care, prin dăruire, răbdare şi dragoste, ţin aprinsă flacăra educaţiei. În numele lor, astăzi, spunem cu respect: mulţumim!

Partidul Social Democrat a arătat prin fapte - nu prin vorbe - că susţine educaţia şi pe cei care o fac posibilă.

Am adus cea mai mare creştere salarială din ultimii ani pentru profesori, pentru ca munca lor să fie răsplătită cum se cuvine.

Am susţinut modernizarea şcolilor, dotarea laboratoarelor, bibliotecilor şi a sălilor de clasă.

Am introdus programe sociale importante - "Masă caldă în şcoli", "Bursele de merit şi de ajutor social", "Transport gratuit pentru elevi".

Pentru PSD, educaţia este o prioritate naţională, nu o cheltuială, ci cea mai mare investiţie în viitor.

Educaţia este cheia libertăţii.

Este drumul cel mai sigur către o Românie mai bună.

La mulţi ani tuturor celor care educă, formează şi inspiră!

Vă mulţumesc.

Tomoescu Alin, deputat, Mehedinţi, Circumscripţia nr. 27.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Reforme cu responsabilitate socială - angajamentul Partidului Social Democrat".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a fost şi rămâne partidul care apără oamenii, nu cifrele. România traversează o perioadă dificilă, în care deficitul bugetar şi constrângerile financiare pun presiune pe Guvern şi pe administraţie. Înţelegem cu toţii că este nevoie de responsabilitate fiscală, dar trebuie să fim foarte atenţi - echilibrul financiar nu poate fi atins prin sacrificarea celor mai vulnerabili dintre cetăţeni.

Reducerea de posturi, limitarea cheltuielilor şi măsurile de austeritate riscă să lovească exact acolo unde România are nevoie de sprijin - în şcoli, în spitale, în serviciile sociale, în comunităţile rurale. Dacă se taie din personal fără discernământ, riscăm să închidem cabinete medicale, să lăsăm copiii fără profesori sau să blocăm sprijinul pentru persoanele vârstnice.

Nu putem accepta o austeritate oarbă, care economiseşte pe hârtie şi creşte suferinţa în viaţa reală. Reforma trebuie făcută cu cap, cu criterii de eficienţă, dar şi cu grijă pentru oameni. Avem obligaţia să protejăm serviciile esenţiale şi să găsim echilibrul între disciplina fiscală şi dreptul fiecărui român la educaţie, sănătate şi siguranţă socială.

Fac un apel la Guvern şi către colegii din Coaliţie - haideţi să punem echitatea socială în centrul acestor reforme. Să arătăm că austeritatea nu înseamnă indiferenţă, ci un pas responsabil către un stat mai eficient, care continuă să fie alături de cetăţenii săi.

Acesta este angajamentul Partidului Social Democrat - reforme cu responsabilitate socială, în slujba oamenilor.

Mulţumesc frumos.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Inelul verde al municipiului Cluj-Napoca, un model pentru oraşele României".

Încă din anul 2008, perioadă în care eram consilier local, am vorbit despre necesitatea realizării unui inel verde în jurul municipiului Cluj-Napoca. De atunci, situaţia nu s-a îmbunătăţit, dimpotrivă - poluarea, traficul intens şi presiunea urbană au devenit tot mai evidente. În acest context, proiectul nu mai este doar o opţiune, ci o nevoie vitală pentru comunitatea noastră.

Un inel verde în jurul Clujului ar însemna aer mai curat, reducerea poluării fonice, protejarea pădurilor Făget şi Hoia, dar şi crearea unor spaţii dedicate activităţilor recreative şi sportive. Nu vorbim doar de un proiect de mediu, ci de o investiţie directă în sănătatea oamenilor şi în calitatea vieţii de zi cu zi.

Autorităţile centrale au obligaţia ca, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a Codului silvic adoptat în 2024, să elaboreze normele şi metodologia pentru crearea centurilor verzi în jurul oraşelor. Chiar dacă până acum nu s-au făcut paşi vizibili, este important ca timpul rămas să fie folosit cu responsabilitate, astfel încât, odată ce cadrul legal va fi complet, proiectul să poată fi pus în aplicare imediat.

Beneficiile unui asemenea demers sunt multiple:

- îmbunătăţirea calităţii aerului şi protejarea biodiversităţii locale;

- reducerea presiunii asupra zonelor naturale, prin amenajarea de spaţii pentru picnic şi agrement;

- creşterea atractivităţii turistice şi ecologice a oraşului.

Dar Clujul nu este singurul oraş care are nevoie de o asemenea soluţie. Poluarea aerului şi lipsa spaţiilor verzi afectează comunităţi din întreaga ţară. De aceea, inelul verde al Clujului poate deveni un exemplu de bună practică pentru alte municipii din România, demonstrând că se poate construi un model de dezvoltare urbană sănătoasă şi durabilă.

Totodată, protejarea zonelor naturale trebuie însoţită de măsuri concrete:

- acţiuni periodice de ecologizare;

- sancţionarea defrişărilor ilegale şi a oricăror abuzuri asupra mediului;

- obligarea agenţilor economici să respecte standardele de protecţie a mediului;

- colaborarea cu primăriile din comunele limitrofe pentru împădurirea terenurilor disponibile cu specii de arbori cu creştere rapidă.

Toate aceste măsuri ar contribui la creşterea suprafeţelor împădurite şi la o resursă mai mare de oxigen pentru întreaga zonă metropolitană.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Protecţia mediului nu este un moft, ci o responsabilitate pe care o avem faţă de generaţiile viitoare. Dacă nu acţionăm, consecinţele asupra sănătăţii populaţiei vor fi resimţite pe termen lung. De aceea, cred cu tărie că municipiul Cluj-Napoca trebuie să facă un pas hotărât în direcţia realizării acestui inel verde, arătând astfel că putem construi un oraş modern, sănătos şi prietenos cu oamenii.

Inelul verde nu este doar un proiect pentru Cluj, ci un semnal că România poate alege sănătatea şi viitorul înaintea poluării şi indiferenţei.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este despre Ziua Mondială a Educaţiei.

Ziua Mondială a Educaţiei nu este doar o dată în calendar, ci o zi a reflecţiei asupra rostului nostru ca naţiune. Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne întoarcem privirea spre cei care au modelat destine şi au zidit caractere - profesorii. Profesorii României. În tăcerea lor de la catedră, în răbdarea cu care ghidează generaţii se ascunde forţa tainică a unei ţări care încă mai crede în lumină, în cultură şi în înţelepciune.

Educaţia trebuie să fie şcoala sufletului românesc. Trebuie să apărăm şcoala de experimente ideologice şi de mode trecătoare, să o reaşezăm în centrul vieţii naţionale, acolo unde îi este locul de drept, căci un popor fără educaţie ancorată în valorile sale este un popor rătăcit.

Educaţia nu trebuie privită ca un serviciu, ci ca un act de construcţie morală şi culturală. De la grădiniţă până la universitate, şcoala românească are menirea de a forma oameni liberi, responsabili, iubitori de ţară şi de adevăr. Profesorii trebuie sprijiniţi, respectaţi şi plătiţi pe măsura rolului lor esenţial.

Susţinem o viziune naţională asupra educaţiei, în care limba română, istoria, tradiţiile şi credinţa sunt fundamente, nu simple opţiuni curriculare. Viitorul României se clădeşte prin întoarcerea la rădăcinile propriei civilizaţii şi prin redarea demnităţii dascălului român.

Credem într-o şcoală vie, în care elevul învaţă nu doar să ştie, ci şi să fie. În fiecare sală de clasă trebuie să renască speranţa că România are viitor, un viitor în care tinerii nu-şi vor mai căuta rostul în alte ţări, ci vor dori să construiască aici, acasă.

Educaţia nu este doar o prioritate declarată, ci trebuie să devină cauză naţională. Parlamentul, Guvernul şi întreaga societate au datoria morală de a reconstrui prestigiul şcolii româneşti.

Fără şcoală, nicio reformă nu are sens şi niciun viitor nu poate fi durabil!

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu pot să nu mă întreb dacă trăim într-o comedie amară sau într-un experiment cinic.

Să-l vezi pe ministrul energiei, domnul Ivan, cum descoperă cu o uimire teatrală că România a fost sabotată constant la nivel energetic. E aproape jignitor pentru inteligenţa acestui popor. Abia acum a descoperit şi domnia-sa că românul plăteşte cea mai scumpă energie electrică din lume, deşi ar trebui să plătească cel mai puţin, pentru că avem capacitatea de a produce mai mult decât avem nevoie şi chiar pentru a exporta surplusul.

Ni se vând poveşti ameţitoare cum că "s-au scos din producţia naţională" nu ştiu câţi megawaţi oră şi că suntem obligaţi să importăm la preţuri uriaşe. Cum adică "s-au scos"? Au plecat megawaţii singuri, de capul lor? Nu, domnule Ivan, cineva i-a scos din sistemul energetic cu bună ştiinţă, tocmai pentru a face din România o ţară cu mâna întinsă la importuri scumpe.

Acei decidenţi care au subminat economia energetică a ţării au nume şi prenume, iar măsurile dezastruoase au semnăturile unor miniştri care au condus sectorul energetic în ultimii ani. Dacă sunteţi curajos, faceţi publice acele documente, pentru că românul care plăteşte facturi uriaşe are dreptul să ştie cine este vinovat. Dacă într-adevăr sunteţi aşa de bine intenţionat, faceţi publice companiile care exportă cu 1 leu şi importă cu 2.500 de lei, precum şi oamenii care stau în spatele acestor tranzacţii.

Stimaţi colegi,

Preţurile exorbitante la energie pe care le plătesc românii şi antreprenorii români ne fac mai săraci pe zi ce trece. Facturile la energie au ajuns să cântărească în coşul zilnic al unei gospodării mai mult decât alimentele, iar fermierii şi antreprenorii români sunt tot mai aproape de faliment. Totul depinde astăzi de energie, de la irigaţii şi transporturi, şi până la activităţile cotidiene. Ni se spune că s-a găsit soluţia miraculoasă şi că se vor face investiţii în stocarea de energie electrică şi în noi capacităţi de producţie. De când? Nu de acum..., ci peste câţiva ani! Aşa cum ne-am obişnuit, cei care conduc destinele sectorului energetic se pricep doar la vorbe goale, nu şi la fapte în interes naţional.

Vă mulţumesc.

Dragoş-Florin Coman, deputat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ionelia-Florenţa Priescu.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ianuarie 2026, data pentru închiderea CEO, se apropie cu paşi repezi şi mii de angajaţi din Gorj, oameni care muncesc în carierele şi termocentralele din Gorj, trăiesc cu spaima zilei de mâine. Li s-a promis şi ei au sperat! Dar au fost minţiţi!

Gorjenii au fost minţiţi! Energeticienii au fost minţiţi! Toţi cei care sperau la soluţii şi la o revenire pe decizia de închidere a Complexului Energetic Oltenia au fost minţiţi.

După închiderea fabricii de cablaje din Târgu Jiu, deja peste 400 de familii din Gorj se confruntă cu greutăţile cauzate de pierderea locurilor de muncă. Există vreun plan pentru aceşti oameni, există vreun plan pentru cei care vor urma? Prin desfiinţarea locurilor de muncă înţelege auto-proclamatul Guvern pro-european să facă reformă?

Sunt întrebări legitime şi toţi cei afectaţi sunt îndreptăţiţi să primească răspunsuri urgente. Dar de la cine?

Premierul Bolojan, cel care vrea să "reformeze" companiile de stat, nici măcar nu ştie unde se află, pe harta României, Complexul Energetic Oltenia! Constatăm, din păcate, multă neştiinţă, dar şi multă ipocrizie!

Acelaşi Bolojan ne vorbeşte despre "căpuşarea" companiei, de parcă nu ştie că PNL-ul, partidul care-l ţine în braţe, şi-a pus propriii oameni în funcţiile-cheie. Oameni ca Virgil Popescu, oameni ca Sebastian Burduja au fost plantaţi politic şi nu au făcut absolut nimic.

Zero performanţă, zero transparenţă, doar posturi de miniştri bine plătite, privilegii protejate pentru politicieni, dar nu şi pentru românii de rând.

Zero şi în dreptul ministrului energiei, Bogdan Ivan, care a mers la instituţiile europene, chipurile, să se "lupte" pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia, dar, în realitate, ne-am ales doar cu fotografii şi filmuleţe care să dea impresia că a făcut ceva. Suntem în ceasul al doisprezecelea şi gorjenii trebuie să cunoască adevărul!

Cerem Guvernului să spună public dacă a iniţiat vreun demers real pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia! Cerem transparenţă, cerem soluţii şi cerem alternative! Nu gafe inacceptabile, nu declaraţii goale şi nici promisiuni mincinoase!

Fapte, domnilor guvernanţi! Nu vorbe!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Statul nereformat este o piedică pentru competitivitatea antreprenorilor români!"

Partidul Naţional Liberal este şi va rămâne ferm ataşat economiei libere şi principala voce a românilor care şi-au luat destinele în propriile mâini şi muncesc în economia privată.

Fermier, întreprindere de familie, întreprindere mică sau mijlocie sau doar angajat în mediul privat - aceştia sunt pilonii economiei noastre naţionale şi cu toţii contribuie zi de zi la bunăstarea societăţii româneşti şi la dezvoltare. Atâta timp cât nu vom sprijini mediul privat să crească, să se dezvolte, nu vom avea o economie performantă, profitabilă, care să asigure salarii competitive!

Noi, liberalii, suntem în permanenţă atenţi la problemele românilor care muncesc în economia privată. Sunt aceleaşi probleme cărora ei trebuie să le facă faţă de mulţi ani, de parcă nimeni nu le-ar fi auzit ofurile.

Dosarul cu şină, expresia noastră naţională pentru birocraţia excesivă, precum şi digitalizarea încă modestă, continuă să îngreuneze activitatea întregii economii.

Evaziunea fiscală ridicată, despre care toată lumea ştie, dar lucruri concrete s-au făcut prea puţine, pune antreprenorii oneşti din sectorul privat într-o situaţie de concurenţă neloială.

Cum ai putea să fii competitiv în faţa unuia care nu plăteşte impozite şi taxe, în timp ce tu eşti cu toate obligaţiile fiscale la zi? Nu în cele din urmă, fondurile europene ajung încă cu mare dificultate şi prin procese mult prea birocratice acolo unde economia naţională chiar are nevoie.

Stimaţi colegi,

Un stat reformat, debirocratizat, care oferă servicii publice de calitate este o mină de aur pentru economia privată!

Un stat nemilos cu cei care fac fraude fiscale şi contrabandă este un stat care îşi protejează antreprenorii oneşti şi angajaţii.

Un stat care utilizează rapid şi strategic fondurile europene, pentru a dezvolta industrii şi servicii-cheie, este un stat care îşi sprijină în mod real economia.

Acestea sunt numai câteva argumente pentru a face reformă temeinică în România şi acestea sunt măsurile care pot ajuta economia privată să devină mai puternică.

Partidul Naţional Liberal s-a angajat ferm în faţa românilor că va face tot ce îi stă în putere să ducă reformele până la capăt.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Domnul Călin-Graţian Gal:

"Reformele Guvernului Bolojan - esenţiale pentru diminuarea datoriei publice a României"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România se află într-o situaţie bugetară şi economică precară, care nu poate fi redresată fără responsabilitate şi asumare din partea clasei politice.

Săptămâna trecută, într-o declaraţie politică am afirmat că reforma statului nu are ideologie politică.

Ieşirea din această situaţie este principala provocare a actualei coaliţii de guvernare, care are datoria de o oferi o viziunea corectă şi eficientă de reformare şi de relansare a statului.

Costurile generate de starea în care se află economia ţării noastre se văd în piaţă. În primele şase luni ale acestui an, datoria publică a României a urcat la 57,2% din produsul intern brut. Problema este că ritmul de creştere a acestei datorii este ridicat şi devine îngrijorător.

Pe termen scurt, România este obligată să adopte măsuri de corecţie bugetară şi de reducere a cheltuielilor, concomitent cu măsuri de relansare economică, care să permită pe termen mediu finalizarea investiţiilor publice, atragerea de noi investiţii, crearea de locuri de muncă şi să conducă la dezvoltare economică pe termen lung.

Guvernul Bolojan a promovat deja o serie de măsuri cuprinse în Pachetele legislative 1 şi 2 pentru stoparea risipei bugetare şi corectarea inechităţilor.

De asemenea, Guvernul Bolojan a anunţat principalele măsuri din Pachetul 3. Acestea vizează reducerea aparatului din instituţiile centrale şi serviciile deconcentrate, interdicţia cumulului pensiei cu salariul, eliminarea pensionării anticipate şi reducerea perioadei de şomaj. Totodată, vor fi cuprinse proiecte de relansare şi dezvoltare economică şi aş aminti, în acest context, susţinerea proiectelor energetice strategice, vitale pentru ţara noastră.

În actualul context economic, consider că este nevoie de asumare, responsabilitate, implicare şi de soluţii cât se poate de ferme. Guvernul Bolojan întruneşte aceste caracteristici, iar PNL este hotărât să reformeze România.

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al PNL, Circumscripţia Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Există găuri negre în economie - cu efecte de amploare, care scapă măsurătorilor oficiale - unde zeci de miliarde de lei dispar anual, drepturile oamenilor se evaporă, iar legea pătrunde prea puţin şi prea rar.

Mă refer la acele domenii de activitate în care, în spatele unor angajatori care ocolesc taxele şi contribuţiile către stat, se află adevărate "fabrici de sclavi" care muncesc fără contract şi sunt plătiţi la mica înţelegere, de cele mai multe ori nici măcar la nivelul salariului minim pe economie.

În construcţii, comerţ, industria prelucrătoare şi agricultură această practică s-a înţelenit pe terenul unui mit propagat, mai ales printre cei necalificaţi, care ajung să fie exploataţi de teama de a nu rămâne în afara pieţei, cu buzunarul gol. O dovedeşte fiecare descindere în teren a Inspecţiei Muncii, care scoate la lumină sute de cazuri de oameni care lucrează fără forme legale - cel mai recent, 530 de lucrători de la o fabrică de curierat din Capitală.

Munca la negru şi munca la gri au devenit normă pentru unii patroni. În acelaşi timp, milioane de lucrători îşi riscă sănătatea şi îşi pierd viitorul, pentru că sunt penalizaţi la anii de vechime şi sunt condamnaţi la pensii simbolice. Cu toţii rămân, de fapt, în grija statului, care trebuie să compenseze pagubele cauzate de patronii de sclavi.

Este o înşelătorie dublă: statul este păcălit, iar angajatul devine din ce în ce mai vulnerabil.

Estimări ale unor economişti indică faptul că între 1,9 şi 2 milioane de români muncesc fără forme legale. Dacă raportăm aceste numere la cele 6,7 milioane de contracte individuale de muncă putem înţelege adevărata proporţie a fenomenului: unul din patru români munceşte la negru. Dublu faţă de media din Uniunea Europeană.

Dragi colegi,

Munca nedeclarată rămâne o nedreptate socială care hrăneşte economia subterană, pune presiune pe bugetul de stat în fiecare zi şi slăbeşte încrederea oamenilor cinstiţi, de bună-credinţă, angajaţi şi antreprenori.

Salut iniţiativa Guvernului de a-i sancţiona mai dur pe cei care îşi construiesc afaceri pe spatele muncitorilor la negru şi cred că astfel de măsuri trebuie să fie dublate, dincolo de controale mai dese în teren şi susţinute de tehnologie de ultimă generaţie, de sprijin real pentru ca angajaţii să-şi cunoască şi să-şi ceară drepturile.

Ca liberal, cred în libertatea economică şi în sprijinirea antreprenoriatului. Dar libertatea nu trebuie confundată cu abuzul, iar businessul nu trebuie să fie un paravan pentru exploatare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Nu furaţi râul Bâsca Mare! El este al comunităţii!".

Hidrocentrala Surduc - Nehoiaşu II - pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie!

Am fost tare surprins să aflu, dintr-o discuţie purtată faţă în faţă cu domnul fost ministru al energiei, Sebastian Burduja, că pe lista dânsului cu cele 10 hidrocentrale construite în situri protejate, hidrocentrala Surduc - Nehoiaşu II din judeţul Buzău apărea în mod eronat ca având 280 MW.

I-am explicat atunci, când era ministru, că această hidrocentrală o să aibă funcţional doar un modul de 55 MW, celelalte două module fiind abandonate pentru că impactează semnificativ situl Natura 2000 Penteleu.

I-am transmis dânsului că acest modul rămas în discuţie are doar pe hârtie 55 MW, dar în realitate el va avea o putere de 10 ori mai mică, pentru că debitele sunt de 10 ori mai mici decât cele folosite în proiectare.

Mai mult decât atât, în urmă cu două săptămâni am obţinut date oficiale de la Apele Române, din care am constatat că debitele în ultimele 30 de zile au fost chiar cu mult mai mici decât cele folosite în proiectare, respectiv de 0,7 metri cubi pe secundă, deci de 20 de ori mai mici.

Şi atunci, de ce să punem în funcţiune o astfel de construcţie aberantă, care nu aduce nicio contribuţie majoră la coşul naţional energetic? În plus, nenoroceşte şi o comunitate de 5.000 de oameni din 6 sate, pe o distanţă de 42 km, comunitate care s-a aşezat în această zonă geografică acum câteva sute de ani, tocmai pentru avantajele pe care le oferă râul.

Ceea ce nu ştia domnul Burduja şi nici domnul Bogdan Ivan, căci dânsul oricum nu ştie nici în ce se măsoară energia, este faptul că râul Bâsca Mare va fi trecut prin munte, printr-un tunel de 16 km, lăsând această comunitate fără apă.

De asemenea, toţi politicienii susţinători ai proiectului, cu care am discutat, nu ştiau că această hidrocentrală nu are acumulare, barajul fiind propriu-zis un stăvilar care doar deviază cursul râului şi îl forţează să intre prin acest tunel construit în munte şi, astfel, nu ajută nici la rezolvarea dezechilibrelor din reţea şi nici la protecţia împotriva viiturilor, cum susţin fals unii.

Diana Buzoianu a fost singurul politician care a venit în comunitate să cunoască problemele reale cu care se confruntă cetăţenii. A demonstrat că este politicianul căruia îi pasa de oameni, că înţelege că menirea unui politician este să lucreze pentru mai binele cetăţeanului, şi nu pentru interesele ascunse ale găştilor din spatele politicienilor.

Întâlnirea ministrului mediului cu cetăţenii din comuna Gura Teghii, judeţul Buzău, a demonstrat că, venind la "firul ierbii", comunităţile constată şi ele că, într-adevăr, există şi politicieni care se luptă pentru drepturile lor şi ei trebuie apreciaţi la adevărata lor valoare.

Marius Alecsandru, deputat de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Vâlcea - judeţ campion la sărăcie în muncă, victimă a nepăsării locale"

Stimaţi colegi,

Judeţul Vâlcea se află pe ultimul loc din ţară la nivel de salarizare. O performanţă negativă, obţinută nu din lipsa oamenilor harnici sau a potenţialului economic, ci din lipsa de viziune a celor care conduc acest judeţ.

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea şi primarul municipiului Râmnicu Vâlcea s-au instalat confortabil în fotoliile puterii, dar au uitat de misiunea lor: să aducă dezvoltare comunităţii. În loc să creeze oportunităţi, să atragă investiţii şi să modernizeze infrastructura, au transformat Vâlcea într-un judeţ blocat, captiv intereselor de partid şi micilor combinaţii locale. În timp ce alte judeţe atrag investiţii, creează locuri de muncă şi cresc nivelul de trai, la noi totul s-a oprit la combinaţii.

Rezultatul? Oamenii muncesc pe cele mai mici salarii din România, în timp ce politicienii locali se laudă cu proiecte de faţadă. Avem 0 km de autostradă, 0 km de drum expres, drumuri neterminate, parcuri industriale doar pe hârtie şi un turism care supravieţuieşte din inerţie.

Domnilor baroni de la PSD,

Pentru asta aţi cerut votul vâlcenilor? Ca să îi faceţi "campioni la sărăcie în muncă"? Ca să îi ţineţi pe oameni dependenţi de ajutoare şi să îi ţineţi fără un viitor decent?

Vâlcea are resurse, are oameni capabili, are potenţial. Ceea ce nu are - şi asta este drama - sunt liderii competenţi. Liderii de astăzi au preferat să fie administratori ai stagnării, nu constructori ai dezvoltării.

Salariile mici din Vâlcea nu sunt un accident statistic, sunt consecinţa unei guvernări locale falimentare. Şi cât timp vom tolera nepăsarea şi lipsa de viziune, vom rămâne ultimii în statistici şi ultimii în şanse de dezvoltare.

Vâlcea merită mai mult. Oamenii de aici merită salarii decente, locuri de muncă bine plătite şi lideri care să le respecte munca, nu să-i condamne la umilinţă, la ultimul loc pe ţară la salarizare. Merită o administraţie care să investească în industrie, în educaţie, în infrastructură, nu în imagine personală. Judeţul Vâlcea a ajuns să fie campion la sărăcie. Şi pentru asta responsabili sunteţi dumneavoastră, domnilor baroni locali!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Ionel Goidescu.

Domnul Ionel Goidescu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urmă cu peste două decenii, România era zguduită de una dintre cele mai mari înşelătorii financiare din istoria post-decembristă - colapsul Fondului Naţional de Investiţii. O escrocherie de proporţii, girată de complicitatea tăcută sau activă a unor instituţii ale statului, care a ruinat vieţile a peste 300.000 de cetăţeni.

Astăzi, în 2025, încă mai sunt oameni - mulţi dintre ei vârstnici, bolnavi sau decedaţi între timp - care aşteaptă să li se facă dreptate. Decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile au stabilit că statul român trebuie să îi despăgubească. Şi, totuşi, guvernările care s-au succedat nu au fost capabile sau nu au dorit să rezolve această problemă.

În judeţul Braşov, ca şi în toată ţara, primesc scrisori, aud oameni în audienţe care îmi spun acelaşi lucru: "Statul ne-a promis, justiţia ne-a dat dreptate, dar Guvernul nu plăteşte".

Această lipsă de voinţă politică este o ruşine naţională.

Domnule prim-ministru,

Prin întrebarea oficială pe care v-am adresat-o astăzi, vă cer public să vă asumaţi responsabilitatea pe care o aveţi faţă de aceşti oameni. Nu mai amânaţi! Nu mai invocaţi "priorităţi bugetare", în timp ce alocaţi miliarde pentru sinecuri, fonduri de rezervă netransparente şi contracte cu dedicaţie!

Este o datorie morală, legală şi constituţională să reparaţi acest abuz istoric. Dacă nu pentru noi, atunci pentru memoria celor care au murit aşteptând dreptatea promisă.

Partidul SOS România va continua să lupte pentru adevăr, pentru justiţie şi pentru fiecare român căruia i s-a furat speranţa.

Ionel Goidescu, Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tudor Ionescu, SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În fiecare an, pe 11 octombrie, sărbătorim Ziua Şcolii Ardelene, instituită prin lege ca sărbătoare naţională. Această zi reprezintă deopotrivă un moment omagial, dar şi un prilej de reflecţie asupra rădăcinilor naţionalismului românesc, asupra curajului intelectual şi patriotic al celor care au ridicat conştiinţa românilor din Transilvania aflată sub ocupaţie străină.

În veacul al XVIII-lea, când românii ardeleni erau consideraţi "toleraţi" pe propriul lor pământ, într-o Transilvanie aflată sub dominaţia Imperiului Habsburgic, corifeii Şcolii Ardelene - Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samuil Micu şi Ion Budai-Deleanu - au ridicat stindardul redeşteptării naţionale. Ei nu au luptat cu armele, ci cu sabia spiritului, cu puterea cuvântului scris şi a credinţei neclintite. Au demonstrat Europei întregi că românii sunt un popor cu rădăcini adânci, cu o limbă de origine latină şi cu o istorie demnă de respect.

Şcoala Ardeleană a fost mai mult decât o simplă mişcare culturală, contribuind decisiv la temelia doctrinară a naţionalismului românesc. Într-o epocă a dominaţiei străine, când identitatea noastră era negată, aceşti învăţaţi au adus dovada ştiinţifică a continuităţii românilor pe teritoriul fostei Dacii, au introdus grafia latină în limba română, în locul celei chirilice, au redat demnitatea unui neam oprimat şi au aşezat în centrul conştiinţei colective ideea de unitate naţională.

Prin lucrările lor - gramatici, traduceri, cronici, tratate istorice - au clădit fundamentul unei identităţi culturale solide. Au adus cartea în sate, au luminat minţile şi au ridicat sufletele. În jurul ideilor lor s-a născut spiritul de rezistenţă românească care a făcut posibilă emanciparea politică de mai târziu, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor şi, mai târziu, Marea Unire de la 1918.

Astăzi, într-o lume în care globalismul tinde să şteargă specificul naţional iar identitatea naţională este relativizată, moştenirea Şcolii Ardelene devine mai actuală ca oricând. Ei ne-au învăţat că un popor fără conştiinţă naţională este un popor pierdut, că fără credinţă, fără limbă, fără istorie, un neam se destramă. Naţionalismul pe care ni l-au lăsat nu este unul al urii şi al subjugării altor neamuri, ci unul al iubirii propriului neam, al demnităţii şi al datoriei faţă de strămoşi.

România de astăzi are nevoie să reînvie spiritul Şcolii Ardelene: respectul pentru carte, pentru istorie, pentru tradiţiile noastre. Să ne reamintim că forţa noastră ca popor vine din credinţa în Dumnezeu, din mândria de a fi români, din cultul adevărului istoric.

Cinstind memoria fondatorilor Şcolii Ardelene, cinstim temelia pe care s-a ridicat naţiunea română modernă. Ei au fost apostolii românismului, părinţii conştiinţei noastre naţionale şi purtătorii flăcării identităţii româneşti în vremuri de întuneric.

Să nu-i uităm şi să le urmăm exemplul!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Cristian Cîmpan.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România nu mai are fonduri pentru sănătate, dar are bani să risipească timpul şi răbdarea părinţilor".

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbesc doar ca un deputat.

Vorbesc ca un părinte. Ca tată care, la rândul lui, a stat nopţi în spitale, care ştie ce înseamnă teama, aşteptarea şi neputinţa.

Şi vorbesc în numele unui alt părinte, care mi-a scris zilele trecute - un om care, ca mulţi dintre noi, plăteşte contribuţii şi taxe, dar când a avut nevoie de o simplă hemoleucogramă pentru copilul său, statul i-a spus: "Nu mai avem fonduri".

Omul acela mi-a trimis mesajul său, o poveste care m-a răvăşit şi m-a revoltat. 12 apeluri telefonice, 6 emailuri, 3 drumuri la laboratoare, un copil mic de mână şi acelaşi refren - "Nu mai avem locuri pe biletul de trimitere, reveniţi luna viitoare".

Dar dacă plăteşti, se găseşte loc a doua zi.

Asta nu e o întâmplare. Este un sistem care nu mai funcţionează. Plătim corect, dar când avem nevoie de un drept elementar -sănătatea copilului - România ne spune că s-au terminat banii.

Şi nu, nu e vina medicilor, a asistentelor sau a personalului din laboratoare. Ei sunt la fel de neputincioşi în faţa unui sistem rigid, birocratic şi lipsit de transparenţă. Este vina unei administraţii care trăieşte din cifre şi tabele, dar a uitat că în spatele fiecărui CNP e un copil, un părinte, o viaţă.

Am preluat această poveste nu ca pe un simplu caz, ci ca simbol al unui eşec colectiv.

Când părinţii ajung să roage statul pentru analizele copiilor, nu mai vorbim despre lipsă de fonduri, ci despre lipsă de respect şi viziune.

Soluţia e simplă, dacă există voinţă.

În primul rând, transparenţă zilnică - un portal public CNAS unde fiecare cetăţean poate vedea ce laboratoare mai au fonduri şi câte bilete pot prelua.

2. Termen garantat - analizele uzuale efectuate în maximum 72 de ore de la biletul de trimitere.

Şi 3, fonduri protejate pentru copii şi pacienţi cronici, care nu pot aştepta birocraţia.

Cer Ministerului Sănătăţii şi CNAS să trateze aceste propuneri nu ca pe un moft, ci ca pe o urgenţă naţională. Pentru că nu putem vorbi despre prevenţie, digitalizare sau "România educată" în timp ce părinţii aşteaptă după un plafon şi copiii aşteaptă după o analiză banală.

"Nu mai avem fonduri." nu este o propoziţie administrativă. E o propoziţie care doare. E un verdict rostit împotriva propriei noastre responsabilităţi.

Ca părinte, ca român şi ca parlamentar, nu pot rămâne tăcut.

Voi duce această problemă în comisii, în plen şi în spaţiul public, până când părinţii României nu vor mai fi nevoiţi să "cerşească" un drept pentru care au plătit deja.

România nu are nevoie de scuze. Are nevoie de un sistem care funcţionează pentru oameni, nu împotriva lor.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Maria Cernit.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este despre tineri, despre tinerii României - "Tinerii - generaţia speranţei, nu a sacrificiului".

Avem tineri cu studii superioare, care lucrează pe salarii de nimic. Avem tineri care fug din ţară nu pentru că vor, ci pentru că aici li se închid o grămadă de uşi. Avem tineri care visează la o viaţă decentă şi primesc în schimb umilinţă, birocraţie nesfârşită şi nepăsare.

Cât timp vom mai accepta ca tinerii acestei ţări - tinerii educaţi, muncitori, ambiţioşi - să trăiască pe salariul minim?

Cât timp vom mai închide ochii la faptul că România îşi condamnă propria generaţie tânără la umilinţă şi neputinţă?

România are una dintre cele mai mari rate de tineri NEET din Uniunea Europeană. Asta înseamnă mii de tineri care nu mai muncesc şi nu mai învaţă, pentru că statul nu le-a oferit nicio perspectivă. Este o pierdere uriaşă - o pierdere de energie, de inteligenţă, de viitor. Nu putem construi o Românie puternică cu salarii de umilinţă! Nu putem vorbi despre progres cât timp tinerii trăiesc cu frustrare şi amăgiri.

Vrem o ţară care să îşi respecte tinerii!

O ţară care să vină cu oferte reale - cu salarii decente, cu locuri de muncă stabile, cu programe de ucenicie plătite, cu facilităţi pentru angajatorii care au curajul să dea o şansă celor sub 30 de ani.

Nu vorbe! Nu promisiuni goale! - ci fapte, măsuri şi soluţii!

Tinerii sunt viitorul, dar şi prezentul. Ei sunt forţa care poate schimba România de acum şi cea de mâine. Au energie, curaj şi idei -exact ce lipseşte României.

Merităm o Românie care să investească în generaţia tânără, nu să o irosească. O Românie care nu se teme de schimbare, ci care o îmbrăţişează. O Românie frumoasă, vie, curajoasă - construită de tineri.

A venit vremea ca România să le dea tinerilor locul pe care îl merită - nu la marginea economiei, ci în centrul ei; nu la coada pieţei muncii, ci în fruntea progresului; nu în exil, ci acasă, aici, în ţara lor. Pentru că fără tineri, România nu are viitor. Dar cu tineri respectaţi, plătiţi corect şi ascultaţi, România are totul.

Doamne-ajută!

Maria Cernit, deputat POT de Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc frumos.

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe 3 octombrie am sărbătorit, alături de cetăţenii Republicii Federale Germania, Ziua Unităţii Germane, Tag der Deutschen Einheit.

Am fost alături de prietenii noştri din Germania pe baza relaţiilor excepţionale dintre ţările noastre, care au cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani.

Cel mai important eveniment recent a fost semnarea de către România şi Germania a unui plan comun de acţiune pe multiple planuri în următorii ani, un adevărat "parteneriat strategic", aşa cum numim noi acest gen de documente. Este rezultatul eforturilor politicienilor şi al celor responsabili din ministere şi instituţii pentru toate aceste domenii, lucru pentru care merită felicitări mai ales diplomaţia românească, în primul rând Ambasada României de la Berlin.

Schimburile comerciale au atins în 2024 un nivel fără precedent - de peste 42 de miliarde de euro -, iar investiţiile germane în economia românească continuă să crească, inclusiv în industria noastră de apărare, confirmând faptul că Germania este cel mai important investitor străin din economia României.

Aceasta denotă excelenta noastră colaborare şi în plan multilateral, atât în cadrul NATO, cât şi în Uniunea Europeană. O dovadă suplimentară o constituie şi vocea tranşantă a Germaniei în ceea ce priveşte aderarea ţării noastre la OECD, ambasadoarea Germaniei în România, doamna Angela Ganninger, afirmând public în repetate rânduri sprijinul Germaniei în acest sens. Un demers important în sensul întăririi relaţiilor bilaterale l-a constituit vizita la Berlin a preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, pe care am avut onoarea să îl însoţesc. A fost un nou gest de susţinere de către minoritatea germană din România a relaţiilor dintre cele două ţări, o prioritate politică pentru noi, pe care o punem în practică cu consecvenţă de la Revoluţia din 1989 până în prezent şi pe care o vom continua şi în viitor, în beneficiul României.

Cu această ocazie, doresc prietenilor şi partenerilor noştri din Germania pace şi prosperitate.

La mulţi ani Germaniei, în strânsă prietenie şi colaborare cu România!

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Cine modelează mintea copiilor, modelează viitorul ţării".

România este o naţiune născută din credinţă, întemeiată pe familie şi înrădăcinată în tradiţiile sale.

Aceasta este identitatea noastră profundă, construită de-a lungul secolelor în jurul bisericii, al satului, al limbii şi al valorilor morale care au ţinut acest popor unit în faţa oricărei furtuni istorice.

Astăzi, această identitate este pusă sub presiune.

În numele modernizării, al progresului sau al aşa-numitei "corectitudini", ni se propun un model străin, ideologii fără noimă, concepte care răstoarnă învăţămintele bunului-simţ şi regulile fireşti ale educaţiei.

În şcoală, locul unde ar trebui să cultivăm mintea şi sufletul copilului român, se insinuează tot mai des ideea că valorile tradiţionale ar fi "depăşite", iar credinţa - "incomodă".

Nu vorbim aici despre libertate, ci despre confuzie impusă prin autoritate. Despre o pedagogie care înlocuieşte discernământul cu directive ideologice. Despre o educaţie care riscă să devină instrument de uniformizare culturală, nu de formare a caracterului.

România are dreptul şi datoria să îşi apere copiii de orice formă de manipulare travestită în progres. Educaţia nu poate fi ruptă de cultura şi credinţa poporului care o naşte.

Nu putem accepta ca familia naturală, rolul părintelui sau sensul firesc al omului să fie transformate în simple experimente sociale - în încercări de a rescrie natura însăşi.

Naţiunea noastră a supravieţuit imperiilor, dictaturilor şi experimentelor sociale pentru că a ştiut să-şi păstreze busola morală.

Astăzi, această busolă trebuie apărată din nou - nu cu lozinci, ci cu luciditate şi hotărâre, pentru că adevărul nu se negociază.

Fac apel la toţi cei care mai cred în România profundă - părinţi, profesori, preoţi, intelectuali şi oameni politici - să nu lase educaţia copiilor pradă ideologiilor.

O ţară care îşi pierde rădăcinile nu îşi mai poate regăsi drumul, iar un popor care îşi uită credinţa nu mai are ce apăra.

România creştină, România familiilor ei, România demnă trebuie să rămână vie.

Iar rolul nostru, aici, în Parlament, este să o apărăm cu demnitate, cu curaj şi cu frică de Dumnezeu.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PSD, doamna deputat Doiniţa Ciocan.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Vă rog.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

"Caraş-Severin: între criză şi şansa unei dezvoltări verzi"

Stimaţi colegi,

Într-o perioadă în care românii simt din plin presiunea scumpirilor, a taxelor majorate şi a reducerilor bugetare, poate părea nepotrivit să vorbim despre tranziţie verde şi investiţii sustenabile. Dar tocmai acum, în aceste condiţii dificile, judeţe precum Caraş-Severin pot arăta că dezvoltarea economică şi protecţia mediului nu se exclud, ci pot merge împreună.

Caraş-Severinul nu mai are industrie grea, minele s-au închis, iar tinerii au plecat. Avem însă păduri, ape, terenuri nepoluate şi oameni pricepuţi. Asta poate deveni un avantaj dacă avem curajul să schimbăm modul în care privim economia locală, şi anume, nu prin subvenţii sau salarii de la stat, ci prin investiţii verzi care creează locuri de muncă.

Vor veni ani grei pentru administraţiile locale - bugete mai mici, costuri mai mari. Dar există bani europeni, prin Fondul pentru Tranziţie Justă, pentru regenerarea fostelor zone miniere, pentru parcuri industriale verzi, energie regenerabilă şi infrastructură locală eficientă energetic. Aici trebuie să ne concentrăm. Nu pe vorbe frumoase, ci pe proiecte concrete care aduc bani, investiţii şi locuri de muncă.

În Caraş-Severin, avem deja localităţi care îşi refac iluminatul public pe fonduri verzi, primării care montează panouri fotovoltaice pe clădiri publice, proiecte de împădurire prin PNRR. Nu sunt soluţii spectaculoase, dar sunt începuturi. Ceea ce lipseşte este o strategie coerentă - un plan comun între judeţ, ministere şi mediul privat - ca judeţul Caraş-Severin să devină un laborator de dezvoltare verde - cu turism ecologic, cu microhidrocentrale controlate şi transparente, cu ateliere de prelucrare locală a lemnului, cu agricultură curată şi lanţuri scurte de aprovizionare.

În acelaşi timp, trebuie spus foarte clar că nicio tranziţie verde nu se poate face cu oameni săraci.

Dacă nu asigurăm protecţia socială, salarii decente şi stabilitate fiscală, totul va rămâne pe hârtie. Nu putem cere comunităţilor din Caraş-Severin să "gândească verde" când ele abia reuşesc să îşi plătească facturile. De aceea, politicile publice trebuie să ţină cont de echilibru, şi anume:

- tranziţia trebuie să fie justă;

- investiţiile verzi trebuie să aducă beneficii directe pentru oameni;

- iar mediul nu poate fi protejat pe spinarea celor mai vulnerabili.

Caraş-Severinul poate fi un exemplu de judeţ care se ridică prin muncă, inovaţie şi respect faţă de resursele locale. Dar pentru asta este nevoie de viziune, coerenţă şi onestitate.

Nu de promisiuni, ci de decizii asumate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Maricel Popa.

Domnul Maricel Popa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Tragedia de la Spitalul de Copii «Sfânta Maria» din Iaşi - un semnal de alarmă pentru siguranţa pacienţilor şi responsabilitatea managerială".

Cât am fost preşedintele Consiliului Judeţean - 2016-2020 - , am atras peste 100 de milioane de euro pentru spitalele din judeţul Iaşi, din subordinea Consiliului Judeţean, Spitalul de Copii beneficiind de peste 30 de milioane de euro. Practic, s-au dărâmat pereţii, au rămas numai stâlpii şi s-a refăcut un alt spital. Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi este un spital nou - aparatură nouă, mobilier nou, instalaţii noi.

Evenimentele tragice petrecute la Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, unde un focar de infecţii a condus la decesul mai multor copii, au provocat o emoţie profundă în societate şi au ridicat întrebări grave cu privire la siguranţa pacienţilor şi la responsabilitatea managerială în sistemul sanitar.

Nu se mai poate spune la acest spital - "din cauza instalaţiilor vechi", "din cauză că spitalul era vechi".

Investigaţiile preliminare au arătat că primele cazuri au fost raportate cu întârziere către Direcţia de Sănătate Publică şi că protocoalele de igienă nu au fost respectate corespunzător. Bacteria a fost identificată inclusiv într-o chiuvetă utilizată de personalul medical, de asistente şi infirmiere din secţia ATI, ceea ce demonstrează deficienţe grave în respectarea normelor elementare de prevenţie într-un spaţiu destinat celor mai vulnerabili pacienţi - copiii.

Potrivit legislaţiei în vigoare, fiecare spital are obligaţia de a colecta şi transmite date privind infecţiile asociate asistenţei medicale. Realitatea demonstrează însă că aceste raportări sunt incomplete, întârziate sau, în unele cazuri, pur şi simplu omise - voit sau... Această lipsă de transparenţă nu doar că împiedică o intervenţie rapidă, dar subminează şi încrederea oamenilor în sistemul de sănătate.

Trebuie subliniat, totodată, că aceste deficienţe nu ţin doar de sistemul de raportare. Ele sunt legate şi de condiţiile de muncă ale personalului medical - deficit de personal, ture prelungite, lipsa resurselor pentru igienizare şi prevenţie.

Dar, mai ales, aici, la acest spital, era o firmă care făcea curăţenie. Sunt semne de întrebare.

Această tragedie scoate în evidenţă atât vulnerabilităţi administrative, cât şi responsabilităţi morale. Vorbim despre vieţile unor copii pierdute nu din cauza unei boli incurabile, ci din cauza unui lanţ de neglijenţe şi disfuncţionalităţi, de spălatul pe mâini. Familii întregi au fost marcate ireversibil, iar opinia publică cere, pe bună dreptate, asumarea responsabilităţii.

În calitate de deputat de Iaşi, fac apel la Ministerul Sănătăţii să facă publice concluziile complete ale anchetei, să stabilească responsabilităţile manageriale şi profesionale, şi să prezinte un plan concret de măsuri pentru prevenirea unor situaţii similare la nivel naţional. Este nevoie de reguli clare, de controale reale şi de sancţiuni ferme pentru cei care ascund sau întârzie raportarea infecţiilor asociate - nosocomiale.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Doresc să vorbesc astăzi despre un raport recent al Ministerului Educaţiei.

În acest raport se arată o realitate ce ar trebui să ne preocupe pe toţi, indiferent de partid sau de ideologie. Statul român a cheltuit, în medie, 13.000 de euro pentru formarea unui elev pe durata celor 13 ani de şcoală. Asta înseamnă aproximativ 1.000 de euro pe an, o sumă în care sunt incluse salariile cadrelor didactice, cheltuielile administrative şi costurile materiale. Cu alte cuvinte, educaţia completă a unui copil în România valorează, bugetar, cât un autoturism de bază la mâna a doua.

Această cifră vorbeşte despre o lipsă de viziune şi despre incapacitatea statului de a trata educaţia ca pe o prioritate reală. Aproape 90% din fondurile alocate merg către salarii, iar mai puţin de 10% sunt destinate investiţiilor în infrastructură, materiale didactice sau resurse digitale. Aşa se explică de ce multe şcoli funcţionează încă în clădiri vechi, de ce laboratoarele sunt rareori dotate şi de ce digitalizarea rămâne mai mult un slogan decât o realitate.

Nu putem vorbi despre performanţă sau despre echitate educaţională atunci când un elev din mediul rural învaţă într-o şcoală fără laborator, fără conexiune stabilă la internet şi fără materiale moderne. Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural s-au transformat, de fapt, într-o ruptură care afectează generaţie după generaţie.

România are nevoie de o redefinire profundă a modului în care finanţează educaţia. Nu este vorba doar despre a creşte bugetul, ci despre a-l aloca inteligent. Este nevoie de un sistem în care finanţarea să urmeze elevul, dar şi calitatea, în care performanţa şi inovaţia să fie sprijinite, iar resursele să ajungă acolo unde sunt cu adevărat necesare.

Dacă statul român continuă să investească în educaţie echivalentul preţului unei maşini folosite, atunci şi motorul societăţii va funcţiona în consecinţă şi nu trebuie să ne mirăm că drumurile pe care mergem, ca societate, sunt tot mai înguste. Pentru că, nu-i aşa, educaţia completă a unui elev din România ar trebui să coste mai mult decât o maşină la mâna a doua.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Tiberiu-Claudiu Barstan.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Declaraţia mea politică este despre tragedia copiilor de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi şi responsabilitatea autorităţilor.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, Parlamentul României are datoria morală de a privi direct în ochi una dintre cele mai mari tragedii medicale din ultimii ani: şapte copii au murit la Spitalul de Copii din Iaşi, după infectarea cu bacteria Serratia marcescens. În ultimele trei săptămâni, nouă copii au fost diagnosticaţi cu această infecţie, iar şapte dintre ei şi-au pierdut viaţa.

Din informaţiile apărute în presă aflăm detalii revoltătoare. O fetiţă de trei luni a fost diagnosticată cu bacteria, pe 7 septembrie, şi transferată la Bucureşti o săptămână mai târziu. Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a fost informată abia pe 15 septembrie, timp în care alţi doi copii s-au infectat, iar unul a murit. DSP a reacţionat şi mai târziu, după patru zile, pe 19 septembrie. În tot acest timp viaţa copiilor a fost pusă în pericol de indiferenţă şi muşamalizare.

Spitalul a primit o amendă de doar 50.000 de lei pentru nerespectarea protocoalelor, epidemiologul şi un medic ATI au fost sancţionaţi cu 10.000 de lei fiecare. Managerul interimar a fost demis, dar rămâne director medical. Întreb: cum putem vorbi de responsabilitate reală când măsurile luate sunt mai degrabă cosmetice decât decisive?

Mai grav, conducerea DSP Iaşi a evitat să dea explicaţii publice, nu a fost prezentă la spital nici măcar când a venit ministrul sănătăţii şi a preferat să fugă de presă prin uşa din spate. Aceasta nu este atitudinea unor oameni care au pe umeri sănătatea publică, ci a unor funcţionari rupţi de realitate, lipsiţi de empatie şi de simţ al datoriei.

Domnule ministru al sănătăţii,

Domnule prim-ministru,

Dragi colegi,

Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că această tragedie este un caz izolat. Infecţiile nosocomiale sunt subraportate sistematic, iar fiecare spital ştie, dar ascunde adevărul. DSP-urile sunt instituţii slabe, adesea, conduse politic, incapabile să prevină şi să intervină eficient.

Fac apel la o reformă profundă a sistemului de sănătate publică, care să includă:

- un mecanism real şi transparent de raportare a infecţiilor nosocomiale;

- responsabilizarea penală a celor care ascund date;

- audituri independente în spitalele publice;

- depolitizarea direcţiilor de sănătate publică;

- investiţii în infrastructura de igienă şi control al infecţiilor.

Astăzi vorbim despre copii care au murit în chinuri, copii internaţi pentru probleme tratabile, care au fost condamnaţi de un sistem nefuncţional. Mâine poate fi oricare alt spital, oricare alt copil.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei mici, iar familiilor lor să le dea putere!

Responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai Parlamentului, nu este doar să ne exprimăm compasiunea, ci să transformăm această durere într-o schimbare reală. Dacă acceptăm nepăsarea şi muşamalizarea, atunci vom fi complici la următoarele tragedii.

Tiberiu-Claudiu Barstan, deputat AUR.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Accidentele rutiere din judeţul Teleorman se menţin la cotă ridicată".

Stimaţi colegi,

În anul 2024 existau în judeţul Teleorman 55.805 autoturisme, adică 37,9% din locuitorii judeţului cu vârsta de peste 18 ani, Teleormanul fiind printre ultimele locuri din ţară ca deţinători de autoturisme.

Cu toate acestea, pe primele 3 luni ale anului 2025, în Teleorman au avut loc 71 de accidente rutiere, comparativ cu 107 accidente rutiere, în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Dintre acestea, 5 accidente au fost grav soldate cu decese şi răniţi, iar în anul 2023, în judeţ, au fost un număr foarte mare de accidente - 523 - cu victime rutiere.

Media în Uniunea Europeană, în anul 2023, a mortalităţii rutiere a fost de 46 de decese la un milion de locuitori, iar în Romania, în aceeaşi perioadă, au fost 86 de decese la milionul de locuitori, România fiind pe primul loc la acest capitol.

În judeţul Teleorman, în urma calculelor rezultă aproximativ 106 persoane decedate la milionul de locuitori, o cifră impresionantă.

Să luăm câteva exemple de accidente produse în Teleorman:

- un accident grav a avut loc pe DN52 Turnu Măgurele - Alexandria; şoferul vinovat de accident avea 22 de ani;

- un şofer din Zimnicea, de 25 de ani, a provocat un accident grav soldat cu 4 victime;

- un şofer tânăr, de 19 ani, a decedat după ce maşina condusă de el a intrat într-un camion;

Şi exemplele ar putea continua, dar se observă că un procent foarte mare, în cazul accidentelor rutiere din judeţ, îl au tinerii cu vârsta sub 30 de ani.

Cauzele accidentelor produse în judeţul nostru sunt multiple, începând de la viteza excesivă şi neadaptarea ei la condiţiile de drum, continuând cu depăşirile riscante, consumul de alcool, consumul de substanţe interzise, precum şi necunoaşterea legislaţiei rutiere.

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, tragem concluzia că o măsură necesară este prevenţia şi că este de dorit să se intensifice acţiunile poliţiei rutiere teleormănene pe drumurile publice.

Cu această ocazie vă invit, dragi colegi, să nu uităm şi de rezerviştii militari.

Vă mulţumesc.

Dumitru Tilea, deputat în Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

România trece printr-o criză demografică fără precedent. Este o criză tăcută, dar devastatoare, care ne goleşte satele, ne îmbătrâneşte oraşele şi ne condamnă viitorul. În ultimii treizeci de ani, peste şase milioane de români au părăsit ţara, iar aproape o treime dintre ei provin din judeţele Moldovei, implicit, din judeţul Suceava.

În nordul ţării sunt tot mai multe comune în care populaţia scade de la un an la altul. Clasele de elevi se restrâng, unele şcoli funcţionează cu efective minime, iar tinerii medici şi profesori preferă să plece spre oraşe mai mari sau peste hotare.

Astăzi, un copil din patru se naşte în străinătate. Este poate cel mai dureros semn al unei Românii care îşi pierde viitorul. Fiecare copil născut în afara graniţelor este o rană deschisă în trupul naţiunii. Fiecare român plecat în străinătate este o pierdere pentru economia naţională.

În timp ce tinerii noştri pleacă, suntem obligaţi să aducem muncitori străini din Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh. În 2024, numărul lor a depăşit 150.000, semn clar că am pierdut echilibrul între economie şi demografie.

Această realitate loveşte direct mediul de afaceri. Antreprenorii locali se confruntă cu o lipsă cronică de personal calificat, iar satele se transformă în comunităţi fără viaţă economică. În loc să ne axăm pe producţie, ne susţinem economia din banii trimişi de românii plecaţi şi din mărfuri aduse din import.

Dacă nu acţionăm acum, în două decenii, România riscă să scadă sub 15 milioane de locuitori. Vom fi o ţară fără tineri, fără energie şi fără viitor.

Fac apel la Guvernul României să adopte urgent o strategie naţională pentru redresare demografică, care să includă:

- măsuri pentru întoarcerea românilor din diaspora şi reintegrarea lor economică;

- sprijin real pentru familiile cu copii, prin reduceri fiscale şi acces la servicii publice de calitate;

- programe de locuinţe şi locuri de muncă pentru tinerii din mediul rural.

Nu putem construi o naţiune puternică pe o fundaţie demografică în colaps. România nu poate fi salvată prin împrumuturi, ci prin oameni.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ce are, oare, nevoie România mai mult ca niciodată astăzi?".

Am putea să vorbim mult despre problemele economice, sociale, politice, cu care se confruntă România. Dar poate, dincolo de tot ceea ce se vede, dincolo de orice perdea de fum ar putea unii politicieni să creeze în jurul unor probleme, dincolo de chestiunile grave, reale, care se întâmplă la nivelul societăţii româneşti, în ultimii ani, cred că ar trebui să accentuăm un anumit aspect - criza morală.

Care sunt, oare, valorile pe care se întemeiază societatea noastră?

Niciodată o societate nu poate să evolueze atunci când lasă să se dezvolte în mijlocul său ura, dezbinarea, invidia şi setea de răzbunare.

Cred că este foarte important să luăm în calcul ceea ce reprezintă acel miez lăuntric dătător nu doar de speranţă şi de energie, ci însăşi motorul care poate să ducă la evoluţia unei societăţi şi poate să facă să meargă lucrurile înainte.

Cred că de mai mulţi ani - chiar, nu puţini -, România se confruntă cu o criză morală. O criză în care vedem nonvalorile prezentate de valori, o criză în care vedem lipsă de respect faţă de virtute, şi mai ales o criză în care adesea confundăm patriotismul cu ceva ce este de-a dreptul opus patriotismului. Munca onestă, cu ascensiunea fulminantă pe căi obscure şi, nu în ultimul rând, facem o mare confuzie între viclenie şi inteligenţă.

Cred că România de astăzi, pentru a fi naţiunea pe care ne-o dorim cu toţii, trebuie să se reîntoarcă la valorile fundamentale.

Şi atunci când vorbim de valori fundamentale, vorbim de demnitate, onestitate, empatie, solidaritate, omenie, vorbim de morala creştină, vorbim de tot ceea ce înseamnă iubirea de ţară, ataşamentul faţă de strămoşi, respectul pentru vârstnici, ajutorul celor aflaţi în suferinţă. Toate acestea sunt lucrurile care ne pot face cu adevărat să fim o naţiune demnă, matură şi puternică.

Cred că, mai presus decât orice, România este chemată să fie responsabilă. Şi România este chemată să înţeleagă importanţa pe care o au în chip esenţial în societate educaţia, cultura, ştiinţa, cunoaşterea, respectul şi iubirea aproapelui, că doar suntem creştini.

România să fie puternică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Reorganizarea Complexului Energetic Valea Jiului, între responsabilitate şi adevăr"

Valea Jiului are o identitate economică strâns legată de tradiţia sa industrială, fiind, timp de decenii, un centru major al exploatării cărbunelui şi al producţiei de energie electrică şi termică. Aceste activităţi au constituit fundamentul prosperităţii locale înainte de 1989, susţinute de politica naţională orientată spre independenţa energetică.

În ultimele două decenii, însă, transformările economice profunde, închiderea minelor şi restructurările succesive au generat pierderea locurilor de muncă şi un accentuat declin demografic.

Tranziţia de la o economie monoindustrială către una diversificată s-a dovedit un proces dificil şi de durată, marcat de obstacole economice, sociale şi instituţionale. Deşi numeroase iniţiative de revitalizare au fost încercate fără rezultate semnificative, Valea Jiului rămâne o zonă cu un potenţial considerabil, care poate fi valorificat prin folosirea eficientă a resurselor locale, prin investiţii sustenabile şi prin politici coerente, menite să creeze un cadru favorabil dezvoltării economice pe termen lung.

Regiunea suferă de disparităţi majore de dezvoltare faţă de restul Regiunii Vest: infrastructură deficitară, şomaj ridicat, migraţie accentuată, declin demografic. Este nevoie de o tranziţie echilibrată, de la economia minieră la una verde şi diversificată, implicând activ populaţia locală, administraţia şi mediul de afaceri.

Inima regiunii o reprezintă Complexul Energetic Valea Jiului. Declaraţiile recente ale prim-ministrului Ilie Bolojan, privind necesitatea unei reorganizări profunde a complexului, exprimă un adevăr pe care comunităţile îl simt de ani de zile. Fără reformă şi disciplină economică, compania riscă să dispară şi să lase în urmă doar datorii şi promisiuni neîmplinite.

Exploatările miniere se află într-un proces de închidere etapizat, aprobat la nivel european, iar Guvernul sprijină acest demers prin ajutoare de stat substanţiale, destinate asigurării în condiţii de siguranţă a zăcămintelor şi reconversiei economice a regiunii. Aceste fonduri nu reprezintă simple sume pentru menţinerea activităţii, ci instrumente pentru o închidere controlată, sigură şi transparentă, care să permită trecerea ordonată spre o nouă etapă de dezvoltare.

În acest context, reorganizarea complexului minier nu mai este o chestiune politică, ci o responsabilitate administrativă şi morală. Lipsa unei acţiuni rapide şi coordonate ar putea conduce la pierderea fondurilor disponibile sau, şi mai grav, la utilizarea lor ineficientă, din cauza unui management deficitar. O asemenea situaţie ar reprezenta o nouă nedreptate adusă Văii Jiului, o regiune care a contribuit decisiv la economia României timp de zeci de ani.

Soluţia nu constă în menţinerea unor structuri ineficiente şi costisitoare, ci în crearea unui sistem administrativ modern şi responsabil.

Ca parlamentar de Hunedoara, susţin direcţia anunţată de premierul Ilie Bolojan. Este timpul ca Valea Jiului să iasă din cercul promisiunilor populiste şi să înceapă un nou capitol, bazat pe adevăr şi seriozitate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL Hunedoara, Vetuţa Stănescu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Vlad Şendroiu.

Domnul Vlad-Ioan Şendroiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Oare chiar nu am învăţat că, dacă ne jucăm cu democraţia, ne ardem? Şi ne ardem rău!

Cea mai mare greşeală făcută anul trecut, de colegi care ne vorbesc şi încearcă să ne dea lecţii despre democraţie, de la această tribună, a fost că s-au jucat cu alegerile aşa cum au vrut ei. Le-au mutat, le-au comasat, au schimbat regulile în timpul campaniei, pentru că - nu-i aşa - unii s-au crezut prea puternici şi prea veşnici, şi au crezut că îşi pot bate joc de democraţie şi de voturile oamenilor fără să îi coste. Dar i-a costat şi ne-a costat pe noi toţi.

De aceea vă cer, dragi colegi, să nu repetăm greşelile care au aruncat ţara în aer anul trecut.

Organizarea alegerilor nu se negociază. Alegerile sunt esenţa democraţiei pentru care, în Decembrie 1989, au murit oameni în stradă, la Timişoara. Nu are nimeni, şi niciun partid, dreptul să folosească organizarea alegrilor pentru şantaj politic, pentru înţelegeri politice sau pentru orice fel de combinaţie politică.

Eu mă întreb: oare vă este frică de vocea bucureştenilor? Vă e frică să veniţi înaintea oamenilor cu un program şi un plan concret, prin care să le rezolvaţi problemele?

Trebuie să înţelegem şi să acceptăm - cu cât ne împotrivim mai mult democraţiei, cu atât groapa pe care ne-o săpăm singuri devine mai adâncă.

Termenul legal a fost deja depăşit încă din septembrie, iar Bucureştiul are nevoie de un primar ales direct de oameni, nu de înţelegeri politice. Orice prelungire a interimatului slăbeşte şi încrederea oamenilor în democraţie, şi capacitatea Capitalei de a rezolva problemele presante cu care cetăţenii se confruntă.

E timpul să nu ne mai jucăm cu vieţile oamenilor şi cu democraţia, e timpul să lăsăm bucureştenii să decidă în ce direcţie vor să meargă.

Vă mulţumesc.

Vlad Şendroiu, deputat de Timiş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu a ajuns.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu? Nu a ajuns.

Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Ştefan Bouda.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de azi se intitulează "Demolaţi clădirea Cathedral Plaza".

Cathedral Plaza este un bloc ilegal de 19 etaje din centrul Bucureştiului, situat la intersecţia străzilor General Berthelot şi Luterană, care nu a fost niciodată dat în folosinţă.

Curtea de Apel Suceava a decis, la 12 iulie 2011, în urma unui proces care a durat 5 ani de zile, că imobilul Cathedral Plaza este construit ilegal.

Primarul de atunci, Sorin Oprescu, a tergiversat demolarea imobilului până în 2015.

În data de 11 septembrie 2015 Curtea de Apel Ploieşti a respins definitiv şi irevocabil cererea de suspendare a executării silite privind desfiinţarea Cathedral Plaza, formulată de primarul Oprescu.

Blocul Cathedral Plaza are o înălţime de 75 de metri şi o suprafaţă totală construită de 23 de metri pătraţi.

Construcţia s-a încheiat în 2010, dar clădirea nu a fost niciodată recepţionată, fiind abandonată.

După 12 ani de la ridicarea blocului, Primăria Bucureşti a emis, în luna iulie, în sfârşit, în 2022, ordinul de demolare.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti a dat în judecată autorităţile implicate în procesul de avizare, considerând că este încălcată Legea nr. 50/1991, deoarece:

- autorizaţia a fost emisă fără expertiza tehnică a catedralei, înainte de începerea lucrărilor, aşa cum prevedeau avizele MCC şi ale ISCIMB;

- absenţa unui acord în forma autentică din partea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, aşa cum prevede legea, cerând prin ordonanţă prezidenţială oprirea lucrărilor în şantier.

Instanţa a respins de două ori cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Bucureşti.

În iulie 2022, primarul general al Bucureştiului, la acea vreme, Nicuşor Dan, a semnat decizia de demolare a clădirii, după ce primarii precedenţi au evitat subiectul.

Primarul Sectorului 1, de atunci, Clotilde Armand, şi-a arătat susţinerea pentru demolarea clădirii.

Arhiepiscopia a afirmat, în dese rânduri, că această construcţie aduce grave prejudicii Catedralei Sfântul Iosif, din următoarele motive. Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti, monument istoric şi de arhitectură de peste 125 de ani, este pusă în pericol de construirea unei clădiri de 75 de metri înălţime, la mai puţin de 10 metri distanţă. Un proiect dezastruos - 19 etaje, parter, 4 nivele subterane - schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureştiului şi afectează grav Catedrala Sfântul Iosif.

Cer de urgenţă actualului primar al Capitalei să pună în aplicare hotărârea judecătorească şi să înceapă deîndată demolarea acestei clădiri, până nu va aduce grave deteriorări atât catedralei, cât mai ales trecătorilor şi să pună viaţa în pericol a multor oameni, prin degradarea constantă şi posibilitatea desprinderii anumitor elemente din construcţia acesteia.

Bouda Ştefan, deputat, minorităţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, stimate colege şi stimaţi colegi, permiteţi-mi să dau citire listei colegelor şi colegilor care nu au reuşit să susţină declaraţiile politice verbal şi au depus aceste declaraţii şi intervenţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Doiniţa Ciocan, Alexandrin Moiseev, Vlad-Florentin Drinceanu, Marian Mina, Liviu-Bogdan Ciucă, Petru-Bogdan Cojocaru, Voicu Vuşcan, Cătălin-Viorel Mîndroc, Marius-Constantin Budăi, Alexandru-Mihai Ghigiu, Georgeta-Carmen Holban, Ştefan Ţintă, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă, Răzvan-Iulian Ciortea, Ştefan-Alexandru Băişanu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Samuel-Virgil Miclău, Nicolae Mîndrescu, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Valeriu Munteanu, Diana Enache, Sorin-Titus Muncaciu, Petre Puşcaşu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar.

Grupul parlamentar al USR: Brian Cristian.

Grupul parlamentar al SOS România: Andreea-Petronela Cîmpianu, Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Laura Toader, Ioan Lăzăroi.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Nicolae Păun.

Neafiliaţi: Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Dumitriţa Albu, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu, Pîclişan Gheorghe-Petru şi Raisa Enachi.

În câteva momente vom continua lucrările şedinţei de plen.

A fost sesizată o defecţiune tehnică şi ne-au rugat colegii de la tehnic să poată să remedieze această defecţiune, pentru a putea începe lucrările la ora 10.00, de plen, conform deciziei Biroului permanent.

Mulţumesc.