Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 noiembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, daţi-mi voie să dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

"Echilibrul bugetar nu se construieşte pe spatele celor vulnerabili"

În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare şi să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creştere a copilului, în veterani şi văduve de război, în foşti deţinuţi politici şi în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuţiile reţinute de la mamele aflate în concediu de creştere a copilului - o sumă infimă raportată la estimarea iniţială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistenţă socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste aşa-zise "măsuri de responsabilizare" nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Aşadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social şi moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative şi solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliţiei, tocmai pentru că Partidul Social Democrat a considerat şi consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieţi. Să avem curajul să recunoaştem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Aşa cum a spus şi preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate şi să renunţe la aplicarea contribuţiilor pentru indemnizaţiile de creştere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foşti deţinuţi politici şi personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul şi credinţa. Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială. România are nevoie de solidaritate, nu de sancţiuni pentru cei care merită sprijin.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "România redevine grânarul Europei, un semn al performanţei şi al responsabilităţii în agricultură".

România traversează un moment de vârf în domeniul agricol, confirmându-şi statutul de actor major în economia europeană. Conform datelor oficiale, ţara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale, depăşind state cu tradiţie agricolă puternică, precum Franţa, Germania sau Polonia. Totodată, sectorul agroalimentar românesc înregistrează recorduri istorice în comerţul cu carne şi animale vii, o dovadă clară a competitivităţii şi a efortului depus de fermierii noştri.

Aceste rezultate nu sunt întâmplătoare. Ele reflectă investiţiile constante din ultimii ani în modernizarea fermelor, în dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, în digitalizarea proceselor agricole şi în accesul mai facil la fonduri europene. Totodată, sunt dovada muncii şi rezilienţei fermierilor români, care, în pofida provocărilor climatice şi economice, au reuşit să transforme agricultura într-un motor real de creştere şi export.

În ultimii ani, România a demonstrat că poate produce nu doar pentru piaţa internă, ci şi pentru Europa. Exporturile de grâu, porumb şi floarea-soarelui au crescut semnificativ, contribuind la securitatea alimentară a întregului continent. De asemenea, produsele agroalimentare româneşti au început să câştige teren şi pe pieţele internaţionale, fiind recunoscute pentru calitate, siguranţă şi standarde europene de producţie.

Ministerul Agriculturii a subliniat recent că această performanţă se bazează pe politici coerente de susţinere a producătorilor, prin programe precum "Legume în spaţii protejate", "Investalim" sau schemele de ajutor pentru irigaţii şi energie. Faptul că România a reuşit să îşi menţină capacitatea de export chiar şi în condiţiile unor ani agricoli dificili este dovada unei viziuni pe termen lung şi a unei colaborări eficiente între autorităţi şi mediul agricol.

Succesul agriculturii româneşti este un motiv de mândrie naţională, dar şi o responsabilitate. Este momentul să consolidăm aceste rezultate prin investiţii continue în infrastructura rurală, depozitare, procesare şi transport. Trebuie să facem pasul următor, acela de a exporta nu doar materii prime, ci şi produse finite cu valoare adăugată mai mare, astfel încât fermierii şi procesatorii români să beneficieze pe deplin de munca lor.

România are potenţialul de a deveni nu doar grânarul Europei, ci şi atelierul ei agroalimentar, un spaţiu al inovaţiei, sustenabilităţii şi competitivităţii. Pentru aceasta este nevoie de predictibilitate legislativă, stabilitate fiscală şi sprijin constant pentru tinerii fermieri, care reprezintă viitorul agriculturii noastre.

România şi-a recâştigat locul pe harta agricolă a Europei. Acum trebuie să ne asigurăm că acest succes devine permanent şi că agricultura românească rămâne un pilon strategic al economiei naţionale.

Agricultura românească merită respect şi recunoaştere pentru toţi cei care s-au implicat, pentru toţi cei care muncesc în fiecare zi, ne asigură hrană şi tot ceea ce este important pentru noi, din punct de vedere alimentar.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

Într-adevăr, agricultura este foarte importantă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Digitalizarea administraţiei publice - între necesitate, eficienţă şi riscuri".

Digitalizarea administraţiei publice reprezintă una dintre cele mai importante direcţii de modernizare a statului român. Într-o lume în care timpul, transparenţa şi eficienţa sunt valori esenţiale, implementarea serviciilor publice digitale a devenit o cerinţă de bază pentru buna guvernare.

Avantajele sunt evidente: simplificarea procedurilor administrative, reducerea birocraţiei şi creşterea transparenţei instituţionale. Cetăţenii pot obţine documente, depune cereri sau plăti taxe fără să mai piardă ore întregi la ghişee, iar instituţiile publice pot gestiona mai uşor volume mari de date şi pot comunica eficient între ele. Digitalizarea reduce costurile de funcţionare, limitează corupţia şi oferă posibilitatea monitorizării în timp real a proceselor administrative.

Totuşi, această tranziţie către o administraţie complet digitalizată aduce şi provocări majore atât pentru instituţii, cât şi pentru cetăţeni. În primul rând, infrastructura informatică a multor instituţii publice este încă deficitară, iar lipsa interoperabilităţii între platforme blochează adesea funcţionarea eficientă a sistemelor. De asemenea, personalul administrativ nu este întotdeauna suficient pregătit pentru utilizarea noilor tehnologii, ceea ce poate genera erori, întârzieri sau chiar blocaje. În mediul rural, unde accesul la internet este limitat, cetăţenii riscă să fie excluşi din procesele digitale, accentuându-se astfel inegalităţile sociale.

În concluzie, digitalizarea administraţiei nu este doar o chestiune de tehnologie, ci de viziune, echilibru şi responsabilitate. România are nevoie de un proces coerent, etapizat, care să pună pe primul plan cetăţeanul şi interesul public, nu doar modernizarea de dragul modernizării. O digitalizare eficientă nu înseamnă doar platforme electronice, ci o administraţie mai deschisă, mai rapidă şi mai aproape de oameni, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Nu este loc pentru extremism în România!".

Stimaţi colegi,

Trăim într-o lume într-o continuă schimbare, toate aceste schimbări vin vine rapid, o lume în care generaţia tânără îşi caută tot mai hotărât locul. Vedem în ultimele sondaje că tinerii din România îşi exprimă foarte clar dorinţele, nemulţumirile şi aşteptările faţă de clasa politică. Este un semnal puternic, pe care îl privesc cu seriozitate.

Pentru mine, mesajul nu este despre procente, ci despre un adevăr simplu: tinerii reprezentă viitorul acestei ţări şi ei spun cu voce tare că îşi doresc un altfel de politică. Una în care competenţa şi echilibrul contează mai mult decât zgomotul sau promisiunile fără acoperire.

Vin din zona IT şi ştiu cât de mult cântăreşte performanţa. Fără rigoare şi responsabilitate nu se construieşte nimic solid. În politică este la fel. România nu are nevoie de drifturi radicale. Are nevoie de oameni pregătiţi şi de decizii serioase, luate cu capul limpede.

România s-a dezvoltat enorm după integrarea în Uniunea Europeană, iar drumul nostru european trebuie continuat fără nicio sincopă. Fie că discutăm despre autostrăzi sau drumuri judeţene, dispensare comunale sau şcoli, creşe sau reţele de apă şi canalizare, progresul înregistrat de ţara noastră este unul evident.

Generaţia tânără nu trebuie să se lase impresionată de extreme. Iar finalitatea oricăror obiective trebuie să se regăsească în transparenţă, predictibilitate, onestitate, integritate şi meritocraţie. Iar faptul că acest lucru nu se vede în percepţiile sociologice nu face decât să confirme că aşteptările tinerilor nu sunt îndeplinite astăzi de clasa politică.

La Iaşi, cel mai tânăr judeţ al României, PSD şi-a asumat direcţia competenţei şi a profesionalismului. Este un drum fără scurtături, dar este singurul care poate produce rezultate reale. Iar eu cred că împreună putem construi o Românie mai stabilă, o Românie care să îşi poată ţine tinerii acasă.

Trăim în aceeaşi lume, simţim aceleaşi transformări şi avem aceeaşi responsabilitate pentru viitor. Iar viitorul este al vostru, al tinerilor. Haideţi să îl facem unul în care meritul şi competenţa sunt regula, nu excepţia!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte în şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Astăzi nu vorbesc doar din poziţia de deputat, vorbesc ca român, despre românii din Republica Serbia. Nu discutăm doar despre o temă de politică externă, ci despre o rană deschisă a identităţii noastre naţionale.

În Serbia trăiesc aproximativ 330.000 de români. Nu sunt diaspora. Nu au emigrat. Ei sunt acolo de secole - în Timoc, în Voivodina, în 241 de localităţi - purtând limba română şi credinţa noastră, în ciuda vremurilor. Astăzi, aceste comunităţi nu sunt doar în pericol de asimilare culturală. Sunt în pericol de dispariţie completă.

Situaţia este critică.

În Serbia de Răsărit, în zona Timocului, mii de români sunt strămutaţi forţat din comunele în care trăiesc de generaţii. Nu pentru dezvoltare, nu pentru infrastructură, ci pentru exploatarea agresivă a zăcămintelor de cupru şi aur.

Compania străină ce a primit acordul Guvernului Serbiei exploatează necontrolat minele din Bor şi Majdanpek. Rezultatul este înspăimântător: poluare excesivă, creşterea alarmantă a bolilor respiratorii şi a cazurilor de cancer la populaţia din zonă. Sunt oameni. Sunt români. Mulţi au cetăţenia română, iar statul român are obligaţia să-i protejeze.

Mai mult decât atât, se pregăteşte deschiderea unor noi exploatări miniere - unele cu cianuri, substanţă letală - în Žagubica, Golubac, Zaječar şi Kučevo, localităţi cu comunităţi româneşti compacte. Aceasta nu mai este ecologie. Aceasta este o strategie de depopulare. Constituţia Serbiei, în art. 78, interzice modificarea artificială a structurii etnice.

Totuşi, exact acest lucru se întâmplă.

În paralel, identitatea românească este lovită metodic.

- Fără burse identitare - elevii migrează către şcoli în limba sârbă.

- Fără sprijin pentru cadrele didactice - profesorii abandonează predarea în limba română.

- Fără finanţare pentru presa românească - comunitatea rămâne fără voce.

- Casa de editură "Libertatea" riscă să îşi piardă sediul.

- Clădirea culturală "Luceafărul", construită de români, zace în ruină.

Iar Ambasada României la Belgrad? Complet absentă. Românii din Serbia cer explicit retragerea ambasadorului, pentru că nu discută cu ei, pentru că nu îi reprezintă cu adevărat.

Sper ca apelul disperat al fraţilor noştri din Serbia să fie auzit şi de ministrul de externe de la Bucureşti.

Comunităţile istorice româneşti sunt rupte, dispersate şi fragmentate. Strămutarea forţată pune în pericol nu doar cultura şi limba, ci continuitatea fizică a românilor din zonă. Dacă nu intervenim acum, în câţiva ani vom vorbi la trecut despre românii din Serbia.

Dragi colegi,

Românii din Serbia nu cer favoruri. Ei cer dreptul de a rămâne ceea ce sunt - români.

Nu putem vorbi despre patriotism în interiorul ţării, dacă uităm românii din afara hotarelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"Demisia este primul pas spre decenţă politică - cazul PNL Braşov"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timp ce presa aservită sistemului urlă de dimineaţa până seara, şi colegii de la PNL, de la PSD urlă despre pericolul extremist, opinia publică a fost zguduită de informaţiile apărute în presă privind un amplu scandal de corupţie care implică membrii de rang înalt ai filialei PNL Braşov.

Potrivit publicaţiei "Transilvania365", nu mai puţin de patru lideri liberali - printre care prim-vicepreşedinţi şi secretari generali ai organizaţiei - sunt arestaţi, inculpaţi sau cercetaţi penal pentru fapte de corupţie. Cu toate acestea, atât conducerea locală, cât şi conducerea naţională a PNL, nu au reacţionat deloc, iar cei aflaţi în fruntea filialei judeţene Braşov continuă să ocupe funcţii publice de mare responsabilitate.

Domnul Adrian-Ioan Veştea, fost preşedinte al PNL Braşov şi actual preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, precum şi domnul Cătălin Văsii, actual prefect şi preşedinte al filialei liberale, trebuie să înţeleagă că tăcerea şi pasivitatea în faţa corupţiei nu reprezintă neutralitate, ci complicitate morală.

Este inadmisibil ca administraţia judeţeană şi prefectura - instituţii care - nu-i aşa?! - reprezintă legalitatea şi echilibrul politic - să fie conduse de persoane aflate în centrul unei crize de integritate care afectează direct imaginea şi încrederea cetăţenilor.

De aceea, solicit public demisia imediată a domnului Adrian Veştea şi a domnului Cătălin Văsii din funcţiile pe care le ocupă. Demisia nu este o pedeapsă, ci un gest de minimă onoare şi respect faţă de braşoveni şi faţă de valorile democraţiei.

Totodată, îi cer premierului Bolojan să transmită un semnal ferm că în Guvernul său şi în administraţiile locale nu există loc pentru protejarea reţelelor de influenţă şi a practicilor corupte, indiferent de culoarea politică a celor implicaţi.

România nu va fi o ţară respectată şi curată cât timp politicienii se ascund în spatele funcţiilor atunci când integritatea lor este pusă sub semnul întrebării. Este timpul ca decenţa să redevină o valoare politică, nu o excepţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este închinată zilei de 11 noiembrie, Ziua Veteranilor din România.

Adeseori privim această zi cu solemnitate şi cu aşa-numitele organizări în cinstea veteranilor, omagiind activitatea lor, curajul lor în lupta pentru a-şi apăra ţara.

Personal, am văzut, de foarte multe ori, situaţii critice ale acelora pe care cumva îi cinstim astăzi, dar, de fapt, în realitate, uităm de ei, uităm de viaţa lor.

Recent, în comuna Popeşti, din judeţul Iaşi, am întâlnit un astfel de om, la vârsta venerabilă de 96 de ani, şi cuvintele lui sunt emoţionante. Nu neapărat prin ceea ce a trecut, dar prin grija noastră faţă de ei, faţă de cei care s-au jertfit pentru noi.

Şi daţi-mi voie să vă redau doar câteva secunde din ce a exprimat acest om şi reprezintă ceva important. (Redă o înregistrare de pe telefonul mobil: "Aş vrea să aud că preşedintele ţării să deie ţării bani, o pâine pe masă, că am luptat cu nemţii, cu ruşii...")

Sunt, probabil, 500 de veterani încă în viaţă, din războaiele purtate pe fronturi, în apărarea ţării. Ne reamintim de cei peste 50.000 de soldaţi care au luptat după anii '90 pentru ţară, în diferitele teatre de război, de cei răniţi, de cei care au căzut la datorie pentru ţară.

Dar nu sunt cuvinte suficiente. Avem nevoie de fapte, de fapt, avem nevoie de o grijă pentru ei. Avem nevoie de legi pentru a le asigura un trai decent. Avem nevoie de fapte, să-i ajutăm pentru a-şi păstra demnitatea şi să-i păstrăm mereu în memoria noastră, prin ceea ce au făcut pentru noi toţi şi să le acordăm un respect binecuvântat.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Produsele româneşti trebuie sprijinite să se impună pe pieţe!"

"Fabricat în România" a fost, este şi rămâne o marcă de prestigiu la nivel internaţional, pentru că produsele româneşti sunt recunoscute pe pieţele internaţionale pentru calitatea lor deosebită. De la legume, fructe, cereale şi vinuri superioare, la maşini, utilaje, produse metalurgice şi textile, produsele româneşti sunt apreciate de orice consumator străin şi dorite tot mai mult de către consumatorii români. Produsele româneşti sunt rodul unei tradiţii de zeci sau sute de ani şi sunt fabricate din materii prime de calitate, la standarde foarte înalte. Cu toate acestea, produsele româneşti pătrund greu pe piaţa internă, iar pe pieţele externe par că au pierdut competiţia.

Stimaţi colegi,

Nu este suficient să produci bunuri de cea mai bună calitate, dacă nu ai şi capacitatea de a te impune pe piaţă şi a le valorifica la un preţ corespunzător. Pieţele s-au schimbat mult şi foarte mult în ultimii ani, consumatorii şi-au rafinat preferinţele, iar marketingul a devenit veriga cheie în succesul economic. Fără o promovare adecvată a produselor, pe toate căile de comunicare contemporane, produsele româneşti nu vor ajunge în coşurile consumatorilor finali. Aceasta este realitatea!

Haideţi să luăm exemple europene de succes, precum Italia, Germania, Spania, Franţa sau Grecia, care, prin politici naţionale adecvate de promovare a brandurilor naţionale, au reuşit să ajungă la inimile consumatorilor europeni. Mai mult decât atât, promovarea corespunzătoare înseamnă şi preţuri mai bune obţinute de producătorii noştri din ţară.

Vreau să mai subliniez un aspect - asociaţiile producătorilor români încearcă deja să facă singure ceea ce ar trebui să facă, într-un mod coordonat, statul român, prin instituţiile abilitate, adică să promoveze economic România. Aşadar, nu trebuie decât să identificăm resursele necesare, să ne aşezăm la discuţii alături de reprezentanţii patronatelor din ţara noastră şi să trecem cu adevărat la acţiune în promovarea produselor fabricate în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina- Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem datoria să nu ignorăm unul dintre cele mai importante mesaje pe care le-a transmis secretarul general al NATO, Mark Rutte: "Haideţi să lucrăm împreună pentru a livra un viitor mai sigur şi mai prosper pentru noi toţi!".

Prin prezenţa la Bucureşti, la Forumul NATO pentru industria de apărare, secretarul general al NATO a reasigurat partea română că apărarea colectivă, conform art. 5 al NATO, alături de prezenţa trupelor aliate, iniţiativele de întărire a Flancului Estic, contribuie la protejarea României.

Prin cooperare, inovare şi respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat suntem parte dintr-o organizaţie care militează activ pentru pace. Şi, da, pentru prosperitate.

Ca fiică a unui rezervist militar sunt conştientă pe deplin de importanţa măsurilor pe care le susţine Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în domeniul apărării.

Premierul l-a informat pe secretarul general al NATO asupra priorităţilor României privind asigurarea securităţii şi apărării naţionale şi euroatlantice, reiterând angajamentul faţă de îndeplinirea responsabilităţilor asumate în cadrul Alianţei, inclusiv prin creşterea cheltuielilor de apărare.

Este important pentru fiecare dintre noi să înţeleagă că investiţiile în modernizarea şi inovarea capabilităţilor de apărare, în acţiunile de susţinere a cadrelor militare, nu înseamnă cheltuieli. Investim în securitatea şi siguranţa copiilor, părinţilor şi celor dragi nouă. Şi într-un mediu sigur avem oportunităţi de a prospera, de a face reformele necesare, de a-i proteja pe cei vulnerabili.

Trebuie să înţelegem că apartenenţa la NATO nu înseamnă doar protecţie, ci şi responsabilitate, iar România şi-a asumat-o activ, contribuind direct la securitatea colectivă. Astfel, dezvoltarea infrastructurii şi găzduirea bazelor militare, precum cele de la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, sau comandamentelor multinaţionale de la Bucureşti, Sibiu şi Craiova consolidează capacitatea României de a răspunde rapid provocărilor de securitate.

La Oradea avem Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT, care a împlinit de curând 15 ani de la înfiinţare. De-a lungul acestor ani, în cadrul centrului au fost instruiţi mii de specialişti în domeniu. În afară de specialişti din România, la Oradea lucrează experţi din opt ţări aliate - Cehia, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, SUA, Turcia şi Ungaria. Datorită rezultatelor excelente obţinute de personalul său, Centrul de Excelenţă de la Oradea a devenit principalul furnizor de expertiză HUMINT - informaţii din surse umane - în cadrul NATO.

Astfel, dovedim că avem oameni... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Dragoş Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre lipsa de perspectivă a tinerilor şi risipa bugetară.

România se află într-un moment de răscruce.

Pe de o parte, avem o generaţie tânără care îşi doreşte să muncească, să se dezvolte şi să îşi construiască viitorul aici, în ţara noastră.

Pe de altă parte, avem un stat care încă funcţionează greoi, risipeşte şi care este adesea rupt de realitatea celor pe care ar trebui să-i sprijine.

Tot mai mulţi tineri din România trăiesc astăzi cu sentimentul neputinţei: muncesc, dar salariile sunt prea mici pentru o viaţă decentă; vor stabilitate, dar o pierd din cauza contractelor temporare şi a lipsei de predictibilitate; vor o locuinţă, dar nu pot accesa credite pentru că sistemul financiar nu are încredere în veniturile lor.

Adevărul este dureros: nu mai vorbim despre tineri care nu vor să muncească - aşa ceva nu există -, ci despre tineri care nu mai pot spera că munca lor le va aduce o viaţă mai bună. De aceea mulţi dintre ei nici măcar nu mai încearcă.

Această realitate trebuie privită în contextul reformei statului român, pe care Guvernul a început să o facă, iar noi suntem obligaţi să o sprijinim.

Reforma statului nu înseamnă doar tăieri, reorganizări sau comasări de instituţii. Reforma reală înseamnă echitate, responsabilitate şi respect pentru fiecare leu din bugetul public.

Astăzi, în timp ce tinerii nu-şi pot plăti chiria sau nu pot accesa un credit pentru prima locuinţă, statul continuă să cheltuiască sume uriaşe pe sinecuri, funcţii de decor, salarii exorbitante şi beneficii nemeritate pentru unele categorii profesionale.

Această risipă nu mai poate continua. Ea erodează încrederea oamenilor şi fură resursele de care ar trebui să beneficieze generaţiile care vin din urmă.

Trebuie să ajungem, cât mai curând, la stabilitate bugetară şi disciplină în cheltuirea banului public. Doar după aceea vom putea vorbi serios despre politici publice pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, despre programe reale de sprijin şi despre reconstruirea încrederii între stat şi cetăţean.

România are nevoie de o nouă cultură a responsabilităţii publice - una în care munca să fie respectată, tinerii să fie sprijiniţi prin fapte, nu prin lozinci, şi în care bugetul ţării să nu mai fie o pradă pentru sinecuri, ci un instrument de reconstrucţie naţională.

Stimaţi colegi,

Dacă nu redăm tinerilor credinţa că merită să muncească şi să trăiască în România, vom pierde nu doar o generaţie, ci viitorul întregii ţări.

De aceea, astăzi nu vă propun o lege, ci o reflecţie sinceră şi o schimbare de atitudine.

Să nu uităm că suntem aici în urma voturilor pe care le-am primit de la cetăţeni, iar aceştia ne-au transmis clar: nu mai au răbdare, nu mai vor să fie păcăliţi.

Dacă nu vom schimba această realitate, să nu ne mirăm de cum vor vota românii data viitoare. Problema nu va fi pierderea mandatelor unora dintre noi, ci pierderea şansei ca, în perioada în care am fost aici, să fi făcut ce trebuie, pentru români şi pentru Romania.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România este, prin poziţia sa la graniţa de est a Uniunii Europene, un bastion al libertăţii şi al democraţiei într-o regiune zguduită de război şi de dezinformare.

Fiecare decizie administrativă luată în satele şi oraşele din Dobrogea devine o piesă din mecanismul mai larg al apărării naţionale şi europene. Iar o investigaţie recentă, realizată de jurnaliştii de la Info Sud-Est, a scos la lumină modul iresponsabil în care acest mecanism de securitate a fost fisurat din interior.

Concret, mii de camere video fabricate în China, de companii care sunt pe listele negre ale Statelor Unite, Canadei şi Marii Britanii, au fost instalate în Dobrogea - zonă care se află în buza războiului întreţinut de mai bine de trei ani şi opt luni de un stat agresor, Rusia. Cu alte cuvinte, prin administraţiile locale dobrogene, România a pus pe tavă Guvernului de la Beijing accesul la imagini şi date din proximitatea infrastructurii noastre strategice.

Aceste echipamente sunt produse de firme în care statul chinez este acţionar direct şi care, conform legilor propriei ţări, sunt obligate să furnizeze informaţii Guvernului Chinei.

Statele Unite le-au interzis, Parlamentul European le-a dezinstalat din propriile clădiri, agenţiile de informaţii occidentale au avertizat asupra riscurilor de a folosi camere video produse în China. În schimb, România le cumpără la kilogram doar pentru că unii primari, fie din neştiinţă sau din comoditate, fie din alte cauze, aleg soluţii ieftine de "digitalizare locală".

Dragi colegi,

Vorbim despre o zonă cu două baze aeriene NATO, cu drumuri strategice, rute militare şi transporturi de sprijin pentru Ucraina, care a ajuns să fie supravegheată de echipamente chinezeşti cumpărate din bani europeni, cu semnături româneşti şi cu o lipsă totală de discernământ, care frizează trădarea interesului naţional.

Fac un apel către ministrul dezvoltării, să revizuiască Ghidul solicitantului şi să introducă reguli clare, prin care să blocheze echipamentele chinezeşti, pentru ca beneficiarii să poată opta exclusiv pentru dispozitive fără suspiciuni legate de securitatea datelor.

De asemenea, solicit ca, la nivelul Ministerului Dezvoltării, să fie demarată o procedură de verificare - din punct de vedere al riscurilor de securitate cibernetică - a tuturor proiectelor finanţate prin PNRR în domeniul digitalizării locale. Trebuie să aflăm rapid dacă avem în ţară şi alte regiuni vulnerabilizate.

Securitatea naţională nu se negociază, iar dacă vrem să rămânem un stat respectat în Uniunea Europeană şi în NATO, trebuie să arătăm că ştim să ne apărăm singuri, ceea ce înseamnă să ne protejăm inclusiv datele sensibile.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Nu este prezent.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«Târgul Pescăresc - voie bună şi peşte românesc»: un model de promovare a produselor şi a tradiţiilor autohtone".

În urmă cu câteva zile, în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc un eveniment de referinţă pentru sectorul pescuitului şi acvaculturii din România: "Târgul Pescăresc - voie bună şi peşte românesc", desfăşurat în perioada 7-9 noiembrie 2025. Acest târg a fost un succes deplin, atât prin numărul impresionant de vizitatori, cât şi prin calitatea produselor, diversitatea participanţilor şi atmosfera autentic românească pe care producătorii, meşterii populari şi artiştii au reuşit să o creeze.

De aceea, doresc să felicit public Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru găzduire, pentru modul în care a coordonat această manifestare, reunind producători din toată ţara, de la Dunăre până în zonele montane, demonstrând că România are potenţial piscicol real şi tradiţii gastronomice care merită promovate.

Dau câteva argumente vizavi de importanţa acestui târg:

- A adus la un loc pescari şi producători români, mulţi dintre ei cu afaceri de familie, cooperative şi ferme, care muncesc din greu ca să păstreze gustul autentic al peştelui românesc;

- A promovat produse sănătoase, accesibile, obţinute în sistem sustenabil, respectând natura şi tradiţiile;

- A oferit publicului ocazia să cumpere direct de la producători, fără intermediari, ceea ce înseamnă sprijin real pentru economia locală;

- A readus în centrul atenţiei identitatea cultural-gastronomică românească: borş de peşte, storceag, icre tradiţionale, calcan, păstrăv, zacuscă din peşte, batog afumat sau produse cu Indicaţie Geografică Protejată, precum Scrumbia afumată de Dunăre sau Salata cu icre de ştiucă.

Doresc să transmit faptul că pentru mine, ca reprezentant al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, acest eveniment a avut şi o componentă emoţională: activitatea tradiţională de pescuit, portul tradiţional, cântecul şi gastronomia sunt parte din identitatea noastră şi din viaţa multor comunităţi din Dobrogea. Faptul că aceste tradiţii sunt prezentate la nivel naţional, chiar în curtea ministerului, reprezintă un motiv de mândrie şi o încurajare pentru cei care muncesc în acest domeniu.

Astfel de iniţiative nu trebuie să rămână excepţii. Ele trebuie să continue, să fie extinse şi transformate în platforme permanente de promovare pentru producătorii români:

- mai multe târguri tematice pentru produsele autohtone;

- incluziunea peştelui românesc în programele şcolare privind alimentaţia sănătoasă;

- sprijin pentru procesare, după cum a anunţat ministrul agriculturii;

- promovarea produselor româneşti în retail şi în HoReCa.

Este important să arătăm că România poate produce calitate, poate respecta tradiţia şi poate dezvolta economic comunităţile rurale, cu resursele şi oamenii pe care îi avem deja.

În încheiere, mulţumesc Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru deschidere şi pentru organizare, pentru modul în care, prin acţiuni concrete, promovează consumul de produse autohtone.

Târgul Pescăresc a arătat că tradiţia românească are viitor.

Depinde de noi să o susţinem, să o dezvoltăm şi să o ducem mai departe.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am celebrat şi în acest an, în toate comunităţile noastre locale, la 9 noiembrie, Ziua Limbii Ucrainene în România. Pentru noi, comunitatea ucraineană din România, limba maternă este fundamentul întregii noastre identităţi, liantul absolut al tradiţiilor şi obiceiurilor noastre specifice. Celebrarea Zilei Limbii Ucrainene în România este nu doar o sărbătoare a comunităţii noastre ucrainene, ci şi un prilej real, o oportunitate de a reflecta împreună la prezentul şi viitorul ţării noastre, la rolul şi contribuţia noastră, a comunităţii ucrainene, în dezvoltarea României.

Multe primejdii pândesc şi astăzi limba şi comunitatea ucraineană. De la declanşarea războiului pe scară largă împotriva Ucrainei, numeroase presiuni s-au exercitat asupra comunităţii ucrainene din România, pentru a-i destrăma identitatea şi coeziunea. Împreună cu autorităţile statului român, folosindu-ne permanent de numeroasele mecanisme de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, puse la dispoziţie de statul român, prioritar cel de a fi reprezentaţi la nivel parlamentar, am putut feri comunitatea de neprietenii ei. Ne-am consolidat în tot acest timp rolul de factor coeziv în dialogul dintre autorităţile statului român şi minorităţile etnice de pe teritoriul său. Am acţionat în numeroase împrejurări ca un model de echilibru în dialogul intercomunitar al minorităţilor naţionale care trăiesc în România. Ne-am consolidat constant rolul nostru în societate, iar opţiunea noastră strategică de promovare permanentă a valorilor europene a inspirat şi a motivat.

Recunoaştem, preţuim şi promovăm modelul românesc de bune practici în domeniul respectării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi depunem eforturi numeroase spre a promova acest model în afara României, în ţările vecine, în plan european şi internaţional, atât direct, cât şi prin intermediul Congresului Mondial al Ucrainenilor.

Participăm activ la efortul României şi Ucrainei de a-şi ridica relaţiile bilaterale la nivelul unui parteneriat strategic. Construim în fiecare zi punţi de dialog între România şi Ucraina, la toate nivelurile.

În plan intern, construim coeziune socială, politică, culturală, economică, construim stabilitate, echilibru, conduite bazate pe practici şi valori europene. Suntem parte activă şi responsabilă a României europene şi euroatlantice.

Acesta este răspunsul nostru comunitar la modelul românesc de bune practici în domeniul minorităţilor naţionale, răspuns pe care, deloc întâmplător, îl reafirmăm, fără echivoc, şi cu ocazia celebrării Zilei Limbii Ucrainene în România. Această zi ne uneşte pe toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică am denumit-o "Apel pentru menţinerea identităţii Teatrului Naţional de Operetă şi Musical «Ion Dacian»" şi priveşte ideea de protejare a culturii naţionale, reprezentând o ripostă, în contextul în care se constată că există instituţii culturale a căror reorganizare şi, în final, desfiinţare, în forma în care fiinţează în prezent, se doreşte. Considerăm aceasta un lucru extrem de grav, deoarece cultura reprezintă cel mai important element identitar al unei naţiuni.

În acest context, am adresat o interpelare domnului ministru al culturii, solicitându-i clarificarea cu privire la poziţia instituţiei pe care o conduce şi respingerea oricărei iniţiative care ar afecta autonomia şi identitatea acestei instituţii de cultură.

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical "Ion Dacian" este o parte vie a patrimoniului cultural al României. Este singura instituţie care păstrează vie tradiţia operetei româneşti şi promovează genul musical la standarde europene. O eventuală comasare ar însemna o pierdere de identitate.

Iar o experienţă similară s-a produs, în perioada 2010-2013, când Teatrul de Operetă a fost comasat cu Opera Naţională. S-a constatat că ideea a fost un fiasco şi s-a revenit la soluţia păstrării identităţii fiecărei instituţii.

Sub actuala conducere, Teatrul Naţional de Operetă s-a remarcat printr-o activitate intensă şi diversă, prin producţii moderne, parteneriate internaţionale şi o viziune managerială bazată pe profesionalism, transparenţă şi inovaţie. Este datoria noastră să sprijinim instituţiile care funcţionează bine, care produc valoare culturală şi care atrag publicul. Teatrul de Operetă are un rol esenţial în educaţia artistică a tinerilor şi în promovarea întregii culturi româneşti peste hotare.

De aceea, solicităm Ministerului Culturii să garanteze menţinerea statutului autonom al acestui teatru.

Eu şi grupul parlamentar vom milita pentru acest obiectiv.

Verginia Vedinaş, deputat al SOS de Vrancea.

Vă mulţumesc.

Inclusiv colegilor care n-au avut decenţa să urmărească, aşa cum noi am făcut, această declaraţie politică.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Cernit Maria, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este despre tineri.

"Tinerii - arhitecţii viitorului"

România are nevoie de o nouă generaţie de lideri - o generaţie care nu se teme să viseze, să acţioneze, să creeze.

Tinerii trebuie să ocupe locul care li se cuvine: în primele rânduri ale deciziilor, în construcţia prezentului şi în arhitectura viitorului.

Prin energia şi curajul lor, tinerii pot şi trebuie să devină liderii şi vizionarii acestei ţări. Istoria lumii ne arată: tinereţea a schimbat mereu cursul evenimentelor.

Tinerii au fost întotdeauna scânteia progresului - forţa care a împins civilizaţiile înainte, atunci când alţii se temeau să păşească.

Iar România are tineri inteligenţi, competenţi, capabili să transforme visurile în planuri de acţiune. Dar pentru ca ei să-şi atingă potenţialul, trebuie să aibă libertatea de a crea şi curajul de a conduce.

Însă, această schimbare nu trebuie să însemne rupere între generaţii. Seniorii nu trebuie daţi la o parte, ci ascultaţi. Experienţa lor este fundamentul pe care tinerii pot clădi.

Numai prin echilibrul dintre energia tinereţii şi înţelepciunea maturităţii, România poate merge înainte.

Vremea tinerilor a sosit. Iar împreună, cu înţelepciune, credinţă şi curaj, putem duce această ţară către progres, demnitate şi evoluţie.

Doar împreună.

Doamne-ajută!

Maria Cernit, deputat pentru Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamne-ajută!

Doamnă deputat, mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

"Nu putem accepta ca 20% din bugetul Uniunii Europene să fie dat Ucrainei"

Nu cât timp românii trăiesc fără spitale moderne, fără autostrăzi şi fără respectul pe care un stat membru îl merită. Un astfel de proiect nu este solidaritate, este o nedreptate profundă faţă de cetăţenii europeni, în special faţă de românii care contribuie, dar nu primesc.

În România, în anul 2025, avem comune fără apă potabilă, şcoli fără încălzire, spitale care se închid şi tineri care pleacă. În tot acest timp, ni se cere să acceptăm ca o cincime din viitorul buget european - bani ai noştri - să finanţăm o ţară care nici măcar nu e membru UE, care este în război şi care nu poate garanta nici stabilitate, nici transparenţă.

Europa nu trebuie să fie o bancă deschisă, ci o uniune de state care investesc în dezvoltarea lor internă. Dacă 20% din buget pleacă în Ucraina, atunci vorbim despre o Europă care îşi abandonează propriile popoare.

Nu putem susţine reconstrucţia Ucrainei, atât timp cât România nu şi-a reconstruit spitalele după Colectiv, nu şi-a reparat drumurile care ucid, nu şi-a oprit exodul medicilor şi al profesorilor.

România nu spune "nu" Ucrainei. Spune "da" priorităţii naţionale, echilibrului şi decenţei.

Solidaritatea nu înseamnă sărăcirea unui popor pentru salvarea altuia. Nimeni nu poate cere românilor să îşi sacrifice prezentul pentru un viitor ipotetic în altă parte.

De aceea spun limpede, în numele celor care m-au trimis aici, în Parlament: România nu va semna un cec în alb. România nu acceptă ca bugetul european să fie folosit fără garanţii şi fără măsură.

Europa începe acasă. Europa începe cu românii, cu italienii, cu polonezii, cu cetăţenii săi.

Dacă Europa vrea să fie respectată, trebuie să respecte popoarele care o ţin pe picioare. România a dat tot ce i s-a cerut. Acum e rândul Europei să nu ne întoarcă spatele. România cere demnitate, echilibru şi dreptate. România spune: întâi oamenii noştri, apoi restul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Mirela Furtună, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

14 noiembrie este o zi care ne readuce aminte de forţa istoriei şi de puterea identităţii. Este ziua în care cinstim revenirea Dobrogei la statul român, un moment definitoriu pentru construcţia României moderne şi pentru consolidarea unităţii noastre naţionale.

Dobrogea nu este doar un teritoriu, ci un simbol al curajului, al diplomaţiei şi al dorinţei de stabilitate. Reintegrarea sa, după conflictul din 1877-1878, a reprezentat un pas decisiv în afirmarea României pe scena europeană.

Pentru români, Dobrogea a însemnat întotdeauna o poartă deschisă spre lume. Aici se întâlnesc fluviul şi marea, tradiţiile şi viitorul, culturi diverse şi energii complementare. De-a lungul timpului, dobrogenii au demonstrat că diversitatea nu este o provocare, ci o resursă. Aici trăiesc, de generaţii, comunităţi diferite, unite de respect, solidaritate şi încredere reciprocă.

Ziua Dobrogei este şi un prilej de recunoaştere a contribuţiei oamenilor din Constanţa, Tulcea, şi din toate localităţile Dobrogei, la dezvoltarea României - economică, culturală, strategică. De la rolul crucial al Dunării şi al Mării Negre în conectarea României cu lumea, până la bogăţia tradiţiilor care dau culoare acestui ţinut, Dobrogea rămâne un reper de stabilitate şi un model de convieţuire.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem datoria să protejăm şi să valorificăm potenţialul Dobrogei: resursele sale naturale, multiculturalitatea, rolul său geostrategic la frontiera Uniunii Europene, oportunităţile sale economice şi turistice.

La ceas aniversar, transmit respectul meu tuturor dobrogenilor. Să rămâneţi uniţi, încrezători şi mândri de moştenirea voastră.

La mulţi ani, Dobrogea!

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este despre violenţa în familie, care reprezintă o rană socială şi nu poate fi tratată ca o simplă dramă personală.

Stimaţi colegi,

Doresc astăzi să vă aduc în atenţie o temă care nu mai suportă amânare: violenţa domestică. La nivel european, aproape o treime dintre femei declară că au trăit un abuz din partea partenerului; în România, aproape fiecare a doua femeie a fost expusă unei forme de violenţă. Dincolo de statistici, vorbim despre frică, tăcere şi singurătate. Vorbim despre copii care adorm în zgomot de ceartă şi se trezesc în lipsă de speranţă. Şi vorbim despre un stat care, prea des, ajunge târziu sau ajunge cu jumătăţi de măsură.

În ultimii ani au fost corectate părţi din legislaţie. S-a limitat efectul retragerii plângerii acolo unde există presiuni, a fost extins ordinul de protecţie şi instrumentele provizorii ale poliţiei. Dar adevărul incomod rămâne: protecţia în teren este adesea fragilă, ordinul pe hârtie nu opreşte un agresor hotărât, iar monitorizarea electronică nu este folosită constant şi prompt. Cazurile recente, care au cutremurat opinia publică, nu sunt accidente izolate, ci simptomele unui sistem necoordonat, în care timpul de reacţie, lipsa de specializare şi lipsa de responsabilizare costă vieţi.

Adoptarea Legii privind incriminarea femicidului, prima din România care defineşte explicit crima comisă împotriva femeilor pentru simplul motiv că sunt femei, susţinută masiv atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, demonstrează că există voinţă pentru protecţia femeilor.

Ca deputat şi ca femeie, spun limpede: violenţa domestică nu este "o problemă de familie", este o problemă de siguranţă publică. Avem nevoie de proceduri ferme şi predictibile: evaluare standardizată a riscului la primul apel, brăţară electronică dispusă din oficiu, când instanţa emite ordinul de protecţie, termene de executare în ore, nu în zile, şi răspundere instituţională când aceste termene sunt încălcate. Avem nevoie de instanţe şi parchete cu flux rapid pentru aceste cauze, de echipe mobile, 24 de ore din 7, care să însoţească poliţia, de adăposturi finanţate multianual, de consiliere psihologică şi juridică real accesibilă, de sprijin pentru reîncadrare, relocare şi independenţă economică a victimelor.

Fiecare zi fără aceste schimbări se măsoară în vânătăi, în traume, uneori în vieţi pierdute.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, acum e momentul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi: "Desfiinţarea a 16 licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră cu o mare îngrijorare şi cu un profund sentiment de responsabilitate faţă de soarta comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi.

În urma deciziei Consiliului Regional Cernăuţi, începând cu 1 septembrie 2027, un număr covârşitor de licee cu predare în limba română urmează să fie desfiinţat. Din cele 20 de licee româneşti existente vor rămâne doar patru, iar localităţi istorice şi simbolice, precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ, Hliboca şi Mămăliga, vor rămâne fără niciun liceu în limba maternă. Aceasta nu este o simplă reorganizare administrativă. Este o ameninţare directă la adresa identităţii şi culturii româneşti în aceste locuri istorice. Este un atac asupra dreptului fundamental al fiecărui copil de a învăţa în limba sa maternă, garantat de Constituţia Ucrainei şi de convenţiile internaţionale privind minorităţile. Dispariţia şcolilor româneşti înseamnă pierderea limbii, pierderea tradiţiilor şi pierderea viitorului unei comunităţi care a existat aici de secole.

Facem apel ferm către Ministerul Educaţiei să intervină şi să se asigure că reforma educaţională respectă drepturile fundamentale ale elevilor români. Este responsabilitatea statului român să protejeze aceste drepturi şi să susţină continuarea învăţământului în limba maternă în toate zonele în care românii trăiesc şi contribuie la istoria şi cultura acestei regiuni.

De asemenea, solicit implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe. Situaţia din Cernăuţi nu este doar o problemă educaţională, este o problemă de politică externă şi de protecţie a minorităţilor româneşti din afara graniţelor României. Este responsabilitatea statului nostru să negocieze, să militeze şi să vegheze ca drepturile românilor din Ucraina să fie respectate, conform legilor internaţionale şi principiilor de convieţuire şi toleranţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu putem rămâne indiferenţi în faţa acestei situaţii. Este datoria noastră morală, civică şi patriotică să susţinem fiecare liceu românesc, fiecare profesor, fiecare copil care îşi doreşte să înveţe în limba sa maternă. Este datoria noastră să protejăm identitatea românească şi să transmitem mai departe, cu mândrie, limba şi cultura noastră generaţiilor viitoare.

Fac un apel către dumneavoastră, colegii mei din Parlament: să ridicăm această problemă, să cerem intervenţia ministerială, să sprijinim comunitatea românească din Cernăuţi şi să arătăm că România nu uită de fraţii săi de peste graniţă. Educaţia în limba română nu este un privilegiu, ci un drept fundamental. Cultura şi identitatea românească nu sunt negociabile.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România traversează o etapă economică importantă, în care stabilitatea şi responsabilitatea devin condiţii esenţiale pentru creştere durabilă. În contextul european actual, caracterizat de provocări economice, energetice şi de securitate, ţara noastră are şansa de a-şi consolida rolul de pol de stabilitate la graniţa de est a Uniunii Europene.

Această şansă trebuie valorificată prin investiţii strategice, prin susţinerea producţiei interne şi prin atragerea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale. Economia românească are nevoie nu doar de capital, ci şi de viziune şi echilibru, de parteneriat autentic între administraţia centrală, autorităţile locale şi mediul privat.

Un exemplu concret al potenţialului pe care îl avem îl reprezintă judeţul Botoşani - un teritoriu situat la frontiera estică a României şi a Uniunii Europene, cu resurse importante şi oameni harnici. Botoşaniul poate deveni un model de dezvoltare pentru întreaga regiune de nord-est, dacă va beneficia de investiţii în infrastructura rutieră şi energetică, în agricultură performantă, precum şi în formarea profesională a tinerilor.

În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în direcţia modernizării drumurilor naţionale, a extinderii reţelelor de gaz şi energie electrică, precum şi a atragerii investitorilor locali şi străini. Este esenţial ca aceste proiecte să continue într-un ritm susţinut, pentru a transforma judeţul Botoşani dintr-o zonă de tranzit într-un centru economic regional, capabil să creeze locuri de muncă stabile şi bine plătite.

Dezvoltarea economică a Moldovei trebuie privită ca o prioritate naţională. Prin amplasarea sa geografică, această regiune nu este doar o parte a României, ci şi o poartă deschisă către Republica Moldova şi către întreaga Europă de Est. Investiţiile făcute aici nu au doar valoare economică, ci şi valoare strategică şi simbolică: ele consolidează prezenţa României într-un spaţiu în care stabilitatea, prosperitatea şi solidaritatea contează enorm.

Sunt convins că, printr-o colaborare strânsă între administraţiile locale, Guvernul României şi mediul de afaceri, vom reuşi să oferim Moldovei şi judeţului Botoşani dezvoltarea pe care cetăţenii o aşteaptă de atâta vreme. România are toate resursele pentru a transforma regiunile de frontieră în zone prospere, sigure şi atractive pentru investiţii.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de unitate şi de o viziune pe termen lung. O economie solidă nu se construieşte peste noapte, ci prin perseverenţă, prin seriozitate şi prin credinţa că fiecare colţ al ţării merită aceeaşi şansă la dezvoltare.

Botoşaniul, cu potenţialul său agricol, cu forţa sa de muncă şi cu poziţia sa strategică, trebuie să fie parte integrantă a acestei viziuni.

Prin investiţii, prin încredere şi prin solidaritate regională, putem transforma această zonă într-un reper de dezvoltare pentru întreaga Românie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnul preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la deprofesionalizarea şi depopularea Ministerului de Interne, respectiv a Poliţiei Române.

Dorim să supunem atenţiei dumneavoastră, ca principală cauză, subfinanţarea sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională, care se manifestă, în primul rând, printr-o salarizare precară, ce trenează încă din anul 2009, an în care a început declinul acestui sistem extrem de important pentru buna funcţionare a societăţii româneşti.

Legislaţia privind salarizarea poliţiştilor este foarte alambicată. Astfel că, la ora actuală, acestei categorii socioprofesionale Legea salarizării nu îi este aplicată în integralitate. Mai mult decât atât, există drepturi ale poliţiştilor care se raportează în mod paradoxal la salariul ipotetic avut la nivelul anului 2009, cum ar fi compensaţia de chirie, drepturi care funcţionează după unele norme legale abrogate, spre exemplu, valoarea de referinţă sectorială, în cuantum de 197,33 lei.

Discuţia pe marginea legislaţiei care prevede acordarea drepturilor salariale ale poliţiştilor este foarte amplă, însă, încercând să sintetizăm, expunem situaţia evoluţiei drepturilor salariale şi sporurilor acordate, într-o retrospectivă a ultimilor 15 ani.

Astfel, sporurile prevăzute de Legea nr. 330/2009 sunt plafonate, respectiv pericolul deosebit - 25%, cât şi coeficientul de confidenţialitate -8, 10, 12%, în funcţie de nivelul de secretizare, cât şi misiunea permanentă - 30%. Aceste sporuri, din anul 2010, au fost transformate în sume compensatorii tranzitorii, fiind incluse în salariul de funcţie, pentru a fi majorat. Astfel că, în anii 2014, 2015, 2016 existau poliţişti care aveau salariile de funcţie sub nivelul salariului minim brut aflat în plată.

Începând din anul 2017 a intrat în vigoare Legea nr. 153 privind salarizarea unitară, lege care, în cazul poliţiştilor şi militarilor, nu s-a aplicat încă de la adoptare, ci s-a stabilit să se acorde majorările în mod eşalonat, în decursul a patru ani, după cum urmează:

- în 2018, 25%;

- în 2019, 25%;

- respectiv, în 2020, următoarele procente.

Făcând referire la celebrul spor denumit generic "de antenă", care a fost diminuat până la 300 de lei brut, un agent de poliţie cu 20 de ani vechime are un spor foarte mic.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice: "Da, AUR are soluţii. Problema este că voi le blocaţi, apoi le plagiaţi!".

În fiecare săptămână, aceiaşi oameni care conduc România ne acuză că AUR nu are soluţii, că AUR nu are proiecte de lege. Realitatea este exact invers: avem zeci de iniţiative legislative depuse, proiecte care pot îmbunătăţi viaţa românilor, dar care sunt blocate sistematic în comisii sau respinse doar pentru că vin de la AUR. Când un parlamentar AUR propune o lege bună, PSD, PNL, USR şi UDMR votează împotrivă, fără să-i intereseze conţinutul. Nu pentru că legea ar fi proastă sau nu ar ajuta românii, dar votează la ordin şi se opun proiectelor venite din partea parlamentarilor opoziţiei.

Mai grav este altceva. Aceleaşi legi respinse de ei, după câteva luni sau chiar zile, apar din nou, copiate aproape identic, dar semnate de parlamentari ai PSD sau ai PNL.

Un exemplu clar este proiectul nostru de lege pentru scutirea de CASS şi CAS pentru mame, persoane cu handicap, invalizi, veterani şi alte categorii vulnerabile. Noi l-am depus primii, în mod transparent, pentru a sprijini familiile şi categoriile care au cu adevărat nevoie. La câteva zile distanţă, cei de la PSD au venit cu o variantă aproape identică şi au prezentat-o ca pe soluţia salvatoare, la primul pachet al premierului Bolojan.

Nu mai vorbim despre un simplu plagiat politic; este o practică devenită obişnuinţă pentru cei de la putere. Nu mai respectă votul, nu mai respectă românii, nu mai respectă regulamentele. Au ales să plagieze proiectele, falsifică procesul democratic, numără voturile cum le convine şi anulează alegeri atunci când rezultatul nu le convine.

Şi mai grav, PSD, PNL, USR şi UDMR controlează tot - Guvernul, ministerele, instituţiile şi administraţia locală, dar se ascund de Parlament şi de votul românilor. Le este frică de dezbatere, de transparenţă şi de adevăr.

PSD, aliaţii celor de la USR, trebuie să se declare fie în opoziţie, fie la guvernare. Nu poţi conduce ministerele, să ai vicepremier, să faci ce vrei în administraţia locală şi în Parlament, şi, în acelaşi timp, să te plângi că nu ai nicio putere. Nu mai jucaţi teatru dublu, ziua votaţi măsurile care sărăcesc românii, iar seara... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "România are nevoie de drumuri care unesc, şi nu de promisiuni care despart!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În anul 2025, într-o ţară membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, este inacceptabil ca infrastructura rutieră să rămână o rană deschisă, o dovadă dureroasă a neputinţei administrative şi a lipsei de viziune strategică. Drumurile României continuă să fie un simbol al promisiunilor neonorate, al investiţiilor întârziate şi al nepăsării instituţionale.

Zilnic, mii de români îşi riscă viaţa pe şosele pline de gropi, cu marcaje inexistente, fără parapete de siguranţă şi cu poduri care se degradează sub ochii noştri. În timp ce ţările vecine construiesc autostrăzi şi modernizează reţele de transport care atrag investiţii şi sporesc competitivitatea economică, România rămâne blocată între studiile de fezabilitate reluate la nesfârşit şi licitaţii contestate.

Nu mai putem accepta ca România secolului al XXI-lea să funcţioneze cu o infrastructură de secol trecut. Fiecare kilometru de drum neasfaltat, fiecare proiect amânat, fiecare accident cauzat de starea carosabilului reprezintă un eşec al statului faţă de cetăţeni.

Cer Guvernului şi autorităţilor competente să trateze infrastructura rutieră ca pe o prioritate naţională reală, nu doar ca pe o temă de campanie electorală.

Este nevoie de un plan coerent, de transparenţă în cheltuirea fondurilor publice şi de responsabilitate în implementarea proiectelor. Fără drumuri sigure şi moderne nu vom avea nici dezvoltare economică, nici echitate socială, nici încredere în instituţii.

România are nevoie de fapte, nu de scuze! Are nevoie de drumuri care unesc, nu de promisiuni care despart!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marin Moisin, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are titlul "Coridoarele TEN-T, o prioritate pentru România".

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a găzduit, în perioada 3-4 noiembrie 2025, vizita oficială în România a celor doi coordonatori europeni desemnaţi pentru reţeaua centrală de transport, mai exact Trans-European Transport Network (TEN-T): doamna Margarida Marques, coordonator european pentru Coridorul Rin-Dunăre, şi domnul Mario Mauro, coordonator european pentru Coridorul Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee.

Din delegaţie au mai făcut parte şi alţi invitaţi din echipa tehnică europeană.

Această vizită are o importanţă deosebită pentru România, deoarece confirmă atenţia şi sprijinul constant al instituţiilor europene pentru proiectele noastre de infrastructură strategică. Reţeaua TEN-T reprezintă infrastructura vitală a Uniunii Europene, menită să asigure conectivitatea între regiunile Europei şi să susţină o mobilitate durabilă şi competitivă.

România ocupă o poziţie esenţială pe harta acestor coridoare, fiind o punte între Europa Centrală, Balcani şi zona Mării Negre, o poziţie care îi conferă un rol major în consolidarea legăturilor economice, logistice şi comerciale ale Uniunii.

Vizita oficialilor europeni a avut drept scop evaluarea stadiului proiectelor de infrastructură feroviară şi fluvială care traversează teritoriul ţării noastre, precum şi întărirea cooperării transfrontaliere cu Bulgaria pentru dezvoltarea conectivităţii regionale.

Programul a debutat la Gara de Nord din Bucureşti, înaintea plecării spre noua staţie de cale ferată Comana, reabilitată prin proiectul CEF "Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord frontieră - Lot 1 - Deschiderea circulaţiei feroviare peste râul Argeş".

Pe parcursul deplasării, discuţiile s-au concentrat pe priorităţile de investiţii în infrastructura feroviară, progresele realizate şi mai ales oportunităţile de finanţare pentru perioada 2025-2030.

Ulterior, delegaţia s-a deplasat la Ruse, în Bulgaria, unde a avut loc o întâlnire comună între echipele române şi bulgare, la sediul Agenţiei pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea. Printre temele abordate s-au numărat proiectele Fast Danube II şi studiul de fezabilitate pentru noul pod mixt Giurgiu-Ruse, proiecte de importanţă strategică pentru navigaţia fluvială şi mobilitatea regională.

În continuare, la sediul Ministerului Transporturilor din Bucureşti, coordonatorii europeni au avut o întâlnire la nivel înalt cu conducerea instituţiei pentru analiza progresului proiectelor prioritare şi identificarea perspectivelor de finanţare europeană. Vizita a continuat la Portul Constanţa, unde oficialii europeni, împreună cu reprezentanţii autorităţilor române, au examinat proiectele majore de modernizare portuară şi conexiunile multimodale cu reţelele feroviare şi rutiere.

Această vizită reconfirmă angajamentul României de a rămâne un partener activ şi credibil în implementarea reţelei TEN-T şi în procesul de integrare europeană. Consolidarea infrastructurii de transport este esenţială pentru dezvoltarea economică, pentru atragerea investiţiilor şi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Radu Moisin, deputat de Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Simplificăm procedurile, digitalizăm autorizaţiile, creştem calitatea vieţii urbane".

Săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului am finalizat prima rundă de discuţii asupra majorităţii amendamentelor depuse la Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Este o etapă importantă în procesul de adoptare a uneia dintre cele mai semnificative reforme legislative din ultimii ani în domeniul urbanismului şi dezvoltării teritoriale. În perioada imediat următoare, comisia va adopta raportul, urmând ca proiectul să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaţilor.

CATUC este o reformă structurală de care România are nevoie urgentă. Scopul său este să simplifice şi să eficientizeze relaţia cetăţeanului cu statul, să reducă birocraţia excesivă şi să creeze predictibilitate atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul privat. Timp de mult prea mulţi ani investiţiile publice şi private au fost blocate sau întârziate din cauza unui sistem de avizare greoi, neunitar şi lipsit de coerenţă.

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noul cod este înlocuirea sistemului de avizare "în cascadă" cu un sistem de avize unice integrate, prin înfiinţarea Comisiilor pentru acord unic la nivel judeţean şi în municipiile reşedinţă de judeţ. Această schimbare va elimina plimbarea dosarelor între instituţii şi va crea un dialog clar între actorii implicaţi. Astfel, cetăţeanul sau investitorul nu va mai suporta povara timpilor morţi, a interpretărilor contradictorii şi a procedurilor netransparente.

De asemenea, proiectul prevede introducerea unui sistem digitalizat de depunere, urmărire şi emitere a actelor de urbanism, printr-o platformă naţională unică. Digitalizarea nu doar reduce birocraţia, ci sporeşte transparenţa şi accesul public la informaţie.

O altă măsură importantă vizează simplificarea construcţiilor mici în mediul rural, unde casele unifamiliale de dimensiuni reduse vor putea fi realizate printr-o procedură simplificată, pe baza notificării şi a unui proiect tehnic clar. Este o formă de sprijin real pentru familiile care vor să construiască în mod legal, fără bariere inutile. Codul include, de asemenea, măsuri care privesc calitatea vieţii urbane, precum introducerea obligativităţii acoperişurilor verzi pentru clădirile mari, începând cu anul 2027. Acest lucru înseamnă oraşe mai puţin sufocate de căldură, mai prietenoase cu mediul şi adaptate provocărilor climatice actuale.

Prin această reformă, PNL îşi reafirmă angajamentul pentru modernizarea administraţiei, pentru dezvoltare coerentă şi pentru un stat care poate funcţiona în slujba cetăţeanului. România are nevoie de reguli clare şi de proceduri eficiente.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Vâlcea - un judeţ ţinut pe loc de baroni, nu de destin"

Stimaţi colegi,

Vâlcea ar putea să fie unul dintre cele mai prospere judeţe din România. Are tot ce-i trebuie: poziţie strategică, resurse naturale, industrie care poate renaşte, potenţial turistic, staţiuni superbe, oameni muncitori şi inteligenţi. Şi, totuşi, este blocat. Nu din cauză că nu s-ar putea dezvolta, ci pentru că nu i se dă voie.

Astăzi, Vâlcea nu este în urmă dintr-o întâmplare. Este în urmă pentru că este ţinut deliberat pe loc de o clică de baroni locali care confundă consiliul judeţean cu o moşie personală şi Primăria Râmnicului cu o afacere de familie.

De ani de zile, aceiaşi oameni conduc Vâlcea. Cu aceleaşi metode: tupeu, intimidare, contracte cu dedicaţie şi investiţii de faţadă. În loc de dezvoltare, avem decoruri. În loc de transparenţă, avem tăcere.

Râmnicul, odinioară un oraş industrial, a devenit un oraş al blocajului. Tinerii pleacă, firmele închid porţile şi primarul se laudă cu panseluţe. Iar Consiliul Judeţean Vâlcea funcţionează ca o fortăreaţă politică, în care fondurile se împart pe criterii de obedienţă, nu de nevoi reale.

Sunt comune întregi care n-au văzut investiţii reale. Drumuri asfaltate de mântuială, localităţi fără medici şi sate fără viitor. În tot acest timp, preşedintele consiliului judeţean îşi creşte imperiul de influenţă şi îşi premiază apropiaţii cu contracte publice, funcţii şi tăcere.

Această capturare a judeţului, de un grup restrâns de oameni, a sufocat iniţiativa, a alungat investitorii şi a blocat orice proiect serios de dezvoltare. În timp ce alte judeţe atrag investitori, fonduri europene şi cresc, Vâlcea se afundă în stagnare şi baronizare.

Stimaţi colegi,

Vâlcea nu are nevoie de baroni. Are nevoie de dezvoltare. Are nevoie de oameni care să aducă investiţii, industrie modernă, turism inteligent şi administraţie curată. Are nevoie de transparenţă, competenţă şi viziune.

Iar celor care conduc astăzi judeţul Vâlcea, din birouri luxoase, le transmit un mesaj: nu puteţi opri timpul. Într-o zi, oamenii se vor sătura de promisiuni, se vor sătura de voi şi vor cere fapte. Şi atunci nicio pomană electorală şi niciun ziar cumpărat nu vor mai putea ascunde adevărul - că Vâlcea a rămas în urmă din cauza lăcomiei voastre.

Vâlcea merită un viitor. Şi acel viitor nu se construieşte cu baroni, ci cu viziune şi curaj din partea vâlcenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi vorbim despre o situaţie critică pentru tinerii din ţara noastră. Spun asta pentru că România are printre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor de până în 25 de ani, procentul, conform datelor de la Eurostat, fiind de aproximativ 23% - 22,5%, ca să fiu mai exact. Prin aceste cifre, România ocupă locul IV, după ţări precum Spania, Grecia şi Suedia, fiind la acelaşi nivel cu Italia, dar ne arată şi faptul că rata şomajului în ţara noastră este mult mai mare faţă de media europeană, care este la 14,2%, date care sunt disponibile de la finalul anului 2022.

Aceste cifre ne arată că avem nevoie de măsuri concrete, când vine vorba de sprijinirea tinerilor, mai ales că aceştia ne transmit constant, prin programele pe care le derulăm în cadrul Camerei Deputaţilor, fie prin vizite la Parlament, fie prin comisiile unde vin să ia cuvântul, unde vin să-şi spună ideile, tinerii ne transmit că au nevoie de oportunităţi. Au nevoie de oportunităţi, au nevoie de locuri de muncă bine plătite şi au nevoie de contexte prin care să poată să aibă acces la acele locuri de muncă.

Tocmai de aceea, analizând şi Legea internshipului şi cum este aceasta aplicată, alături de colegii mei din USR, alături de doamna ministru Oana Ţoiu, am depus o iniţiativă care va fi dezbătută astăzi de Camera Deputaţilor, care analizează problemele din Legea internshipului şi parţial le rezolvă, în sensul în care vom reduce birocraţia şi vom da posibilitatea organizaţiilor, fie că acestea sunt instituţii publice sau firme private, să poată să dubleze numărul de interni. Şi vă spun că este necesară această lege, pentru că, dacă ne uităm peste nişte date de la Inspecţia Muncii, vedem că, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, avem un număr foarte mic de interni, raportat la ţara noastră.

Şi o să vă dau nişte cifre.

În 2018 am avut 195, în 2019 - 1.620, în 2020 - 885, în 2021 am avut 1.955 de interni, în 2022 - 2.237 şi în 2023, până la momentul lunii noiembrie, când au fost furnizate datele, 2.116.

Tocmai de aceea, este necesar să votăm PL-x 131 din 2024, care să elimine birocraţia, să crească numărul de internshipuri, şi acest lucru ar stimula şi angajarea tinerilor.

Este momentul să investim în oportunităţi, în viitorul tinerilor noştri şi să oferim şanse reale pentru a sparge acest cerc vicios al şomajului.

Totodată, fac un apel către dumneavoastră, colegi, şi în special către membrii Biroului permanent, să repunem pe ordinea de zi PL-x 716, Proiectul Legii tineretului, care a fost adoptat în legislatura trecută, care a fost atacat la CCR, acum este întors la Cameră şi este blocat în sertarele comisiilor. Este un proiect extraordinar de important, pe care ar trebui să-l dezbatem, pentru că şi acesta ar oferi multe oportunităţi tinerilor şi ar ajuta viitoarea generaţie.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat USR de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Giureci-Slobodan Ghera, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În perioada 6-8 noiembrie 2025, Uniunea Croaţilor din România la Caraşova, în judeţul Caraş-Severin, a avut onoarea de a găzdui cea de-a VII-a ediţie a Cupei Diversităţii - combaterea xenofobiei şi discriminării prin sport, un proiect devenit emblematic pentru cooperarea dintre comunităţile etnice din România.

Acest eveniment, iniţiat în urmă cu câţiva ani dintr-o idee simplă, aceea de a aduce împreună tinerii din diferite minorităţi prin intermediul sportului, a crescut, s-a dezvoltat şi a devenit astăzi o veritabilă platformă de dialog intercultural, respect şi prietenie.

Prin implicarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice - Guvernul României, Federaţiei Române de Fotbal, în parteneriat cu Asociaţia Judeţeană de Fotbal Caraş-Severin şi Uniunea Croaţilor din România, Cupa Diversităţii a reunit, în acest an, un număr record de participanţi - 11 organizaţii ale minorităţilor naţionale din România, care au înscris 22 de echipe, atât de tineri, cât şi de seniori.

Un aspect deosebit al ediţiei din acest an îl constituie participarea a trei echipe de fotbal feminin, o prezenţă care ne bucură şi ne onorează. Aceasta demonstrează că interesul pentru sport, implicarea şi spiritul de competiţie se regăsesc tot mai mult şi în rândul tinerelor din comunităţile etnice. Ne dorim ca, la ediţiile viitoare, numărul acestor echipe să crească, contribuind la consolidarea rolului femeilor în viaţa comunitară şi sportivă.

Meciurile disputate pe terenul din Caraşova nu au fost doar o competiţie sportivă, ci o adevărată celebrare a unităţii prin diversitate. Într-o atmosferă de fair-play, entuziasm şi respect reciproc, tinerii sportivi au demonstrat că, dincolo de diferenţele de limbă, cultură sau tradiţie, există valori care ne apropie: pasiunea, prietenia şi dorinţa de a construi împreună o societate tolerantă şi solidară.

Rezultatele finale au confirmat nivelul ridicat al competiţiei şi implicarea tuturor echipelor. Câştigătoarea ediţiei 2025 a fost Uniunea Culturală a Rutenilor din România, urmată de Uniunea Sârbilor din România şi Uniunea Bulgară din Banat - România, în timp ce, la categoria tinerilor, Uniunea Croaţilor din România, a obţinut un meritat loc întâi.

Îi felicit, cu această ocazie, pe toţi participanţii, tineri şi adulţi, care, prin efortul şi dăruirea lor, au demonstrat că sportul poate fi un instrument puternic în combaterea discriminării şi în promovarea respectului reciproc.

Totodată, doresc să adresez mulţumiri deosebite colegilor deputaţi care au fost prezenţi la Caraşova, susţinând echipele şi participând activ la momentele-cheie ale evenimentului. Prin implicarea şi solidaritatea lor faţă de comunităţile pe care le reprezintă, au demonstrat încă o dată că respectul reciproc şi cooperarea sunt valori esenţiale care ne definesc.

De asemenea, adresez un gând de recunoştinţă tuturor celor care, de-a lungul anilor, au contribuit la succesul acestui proiect, parteneri instituţionali, organizatori, voluntari şi membri ai comunităţilor etnice.

Cupa Diversităţii s-a născut dintr-o convingere personală: aceea că sportul poate uni oameni, comunităţi şi generaţii. Astăzi pot spune cu mândrie că această idee a prins viaţă, s-a transformat într-o tradiţie şi continuă să aducă împreună oameni din toate colţurile ţării.

În încheiere, reafirm convingerea că România este un model de convieţuire paşnică şi de colaborare între etnii, iar sportul, prin energia şi valorile sale, rămâne un liant esenţial al prieteniei şi respectului dintre oameni şi naţiuni.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cîmpianu Andreea, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică se intitulează "Demagogie, farisei şi trădare".

Dragi colegi,

Aşteptăm, încă, nişte demisii, dar se pare că nu vor veni. Nu că ar fi fost demisii de onoare, pentru că onoare la politicieni nu prea mai găsim, dar măcar demisii de ruşine. Pentru că aţi făcut de ruşine poporul român în cele mai înalte cercuri internaţionale.

Scandalurile se ţin lanţ, trădările continuă, iar fariseii încă ne mai aruncă zâmbete otrăvite în faţa camerelor de luat vederi. Nu avem nevoie de teatrul pe care îl jucaţi, avem nevoie de soluţii care să scoată poporul român din cenuşa distrugerii morale şi sociale în care vreţi să îl aruncaţi.

Scandalurile de corupţie, spăgile aruncate cu foarte mare uşurinţă, în timp ce se vorbeşte de austeritate, nu par să ajungă la conştiinţa unora dintre politicieni.

Domnule prim-ministru,

Dacă mai aveţi puţină demnitate, demisionaţi, pentru că aţi ajuns clovnul din presa internaţională şi ne faceţi ţara de ruşine. Şi, înainte de a demisiona, poate ne spuneţi şi care este traseul banilor în discuţie.

Domnul Moşteanu se visează comandantul acţiunii, când, în fapt, este doar un anonim privitor la un spectacol unde nu s-a calificat să fie nici măcar element de decor.

Stimata doamnă Gheorghiu comite gafe monumentale. Şi aş vrea să cred că din plictiseală, nu din alt motiv. Probabil că există o doză de nostalgie după vechiul ei salariu de circa 20.000 de lei, pe care îl avea înainte de a intra în acest Guvern de austeritate. Se pare că se câştigă foarte bine din caritate.

Centrala Mintia, minele de cărbune, mafia pădurilor, a gunoaielor, cea imobiliară - suntem conduşi de clanuri financiare, care nu fac decât să sărăcească poporul şi să strângă hăţurile în jurul politicienilor noştri.

Suntem într-un scenariul prost, scris de un regizor incapabil şi corupt, care a împrumutat personajelor de pe scena politică dubla sa personalitate şi sfârşitul său mediocru şi penibil.

Deputat SOS România, Circumscripţia nr. 43, Andreea Cîmpianu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Declaraţia mea politică se intitulează "51 de femei şi un stat care tace şi le numără".

Stimaţi colegi,

Domnule viceprim-ministru, domnule ministru al afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, cum este posibil aşa ceva?

Cum este posibil ca, în 2025, 51 de femei să fie ameninţate, lovite, hărţuite, violate şi chiar ucise, în contexte de violenţă domestică? Cum este posibil ca ordinul de protecţie să fie o hârtie care aşteaptă o semnătură? Viaţa acestor victime nu mai acceptă termene. Ce explicaţie oficială aveţi pentru faptul că agresorii sunt mai rapizi decât instituţiile?

România este ţara în care femeia lovită nu are imunitate. 51 de femei pe care nu le-a protejat, ci doar le-a numărat.

Statul nostru face autopsii, autopsii impecabile. Dar nu face nimic ca să prevină crimele în care victimele sunt oameni vii, implorând ajutor.

Cazuri care au zguduit o ţară: femei care au sunat la 112 şi nu au fost găsite la timp; ordine de protecţie cerute şi amânate; poliţie care a catalogat aceste bătăi drept "conflict domestic", şi apoi a plecat; instanţe care au cerut victimei să revină acasă "până se pronunţă". Rezultatul: corpuri reci, dosare calde.

În prezent, instituţiile protejează mai mult propriile proceduri decât viaţa femeilor. Noi nu mai acceptăm sintagma "procedura nu permite". Cuvintele nu apără oameni. Procedurile apără oameni doar dacă sunt respectate şi implementate la timp. Statisticile nu readuc pe nimeni la viaţă. Indiferenţa instituţională e complice la crimă, iar această complicitate trebuie ruptă imediat.

Pentru femeile din România, pentru mamele copiilor voştri, pentru surorile voastre, eu, Gabriela Porumboiu, vă cer acum solemn:

1. Ordin de protecţie executoriu;

2. Răspundere penală pentru pasivitate;

3. Protocol real 24/7 la 112 - cu geolocalizare, echipe mobile prioritare, personal instruit pentru evaluarea riscului;

4. Transparenţă - cu rapoarte lunare publice, cu timpi de răspuns, decizii judiciare şi sancţiuni;

5. Fonduri pentru adăposturi şi servicii de recuperare.

Nu cer minuni. Cer respectarea vieţii. Cer acţiuni pe măsura tragediei.

Vă cer o lege de urgenţă a intervenţiei şi consecinţe pentru cei din sistem, care au lăsat vieţi fără apărare.

Domnule Predoiu, vă cer răspuns clar în plen: ce măsuri imediate dispuneţi pentru ca, de mâine, o victimă care cere ajutor să nu mai fie lăsată "să moară"? Ce termene concrete şi ce oameni responsabili stabiliţi pentru implementare?

Şi până când? Câte femei mai trebuie să moară ca statul să descopere că viaţa cere prioritate?

Vă cer public, acum, un răspuns clar şi acţiune. Acum, nu după încă o moarte.

Doamne-ajută!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Nu este prezentă?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre "«Sindromul Italia» - femeile care ţin România în viaţă, dar se sting în tăcere".

Un articol recent publicat în "The New York Times", semnat de o jurnalistă româncă, a readus în atenţia lumii un adevăr pe care noi, în România, am început să-l tratăm ca pe o normalitate - femeile care pleacă să muncească în străinătate pentru a-şi întreţine familiile, dar care, în singurătate şi epuizare, se prăbuşesc psihic.

În urmă cu câţiva ani, medicii de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi au început să studieze un fenomen alarmant - tot mai multe femei revenite din Italia prezentau o formă gravă de depresie, marcată de tulburări fizice, anxietate profundă şi dor copleşitor de casă. A fost definit "Sindromul Italia", o boală a celor care au plecat să aducă bani acasă, dar şi-au pierdut liniştea acolo.

De ce pleacă aceste femei? Pentru că acasă statul le-a lăsat singure; pentru că salariul din România nu le poate ţine copiii în şcoală, nu le poate plăti medicamentele părinţilor şi nu le poate oferi siguranţa unei vieţi demne. Aleg să plece pentru un viitor mai bun, dar ajung să trăiască printre străini, în casele altora, dormind în camere reci, muncind fără zile libere, fără sprijin, fără un cuvânt bun.

Astăzi, 5% dintre femeile internate cu depresie la Socola suferă de "Sindromul Italia". Dar ştim bine că numărul celor care trăiesc aceeaşi dramă, în tăcere, fără diagnostic, este mult mai mare.

Stimaţi colegi,

Aceste femei nu sunt doar pacienţi; ele sunt eroinele nevăzute ale economiei româneşti. "Sindromul Italia" nu este doar o boală; este un semnal de alarmă pentru o ţară care îşi pierde oamenii, dar şi legăturile dintre ei.

Nu putem vorbi despre viitorul României fără să vorbim despre mamele ei plecate, pentru că în spatele fiecărui copil crescut de la distanţă, în spatele fiecărui pachet trimis acasă, se ascunde o femeie care şopteşte în tăcere: "Vino şi scoate-mă de aici!".

Este timpul ca statul român să audă acest strigăt.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De ani de zile se vorbeşte despre investiţii şi echilibru regional, însă nordul ţării rămâne în afara acestor priorităţi. Regiunea Nord-Est, cu judeţul Suceava în prim-plan, este una dintre cele mai slab conectate zone ale României. Lipsa infrastructurii rutiere moderne limitează investiţiile, frânează turismul şi afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Autostrada A7, tronsonul Paşcani - Suceava - Siret, a devenit simbolul modului în care Moldova este lăsată să aştepte la marginea dezvoltării. Licitaţiile s-au încheiat, proiectele tehnice sunt pregătite, dar finanţarea rămâne neasumată. Guvernul invocă Programul european SAFE, dar fără garanţii şi fără termene clare. Decizia nu mai poate fi amânată. Fie se trece la execuţie, fie se recunoaşte deschis că dezvoltarea Moldovei nu este o prioritate reală pentru acest Guvern.

Situaţia se repetă şi în cazul variantei ocolitoare a oraşului Gura Humorului, o lucrare esenţială pentru mobilitatea Bucovinei. De ani de zile se fac studii, se dau asigurări şi se reiau procedurile, dar proiectul rămâne blocat. În locul unei decizii concrete, Guvernul amână în mod nejustificat aprobarea indicatorilor tehnico-economici, invocând costuri prea mari, deşi valoarea a fost mult redusă faţă de varianta iniţială.

La fel de gravă este şi starea drumurilor naţionale DN 17 şi DN 17B, care funcţionează la limita capacităţii. Reparaţiile temporare nu mai sunt o soluţie. Este nevoie de un plan coerent de modernizare, cu finanţare predictibilă şi termene realiste.

Toate aceste întârzieri descriu aceeaşi realitate: o regiune cu potenţial uriaş, blocată de birocraţie şi indecizie.

De aceea, solicit Guvernului României:

- confirmarea oficială a finanţării pentru tronsonul Paşcani -Suceava - Siret;

- aprobarea urgentă a indicatorilor pentru varianta ocolitoare Gura Humorului;

- iniţierea unui program multianual de reabilitare a drumurilor naţionale din judeţul Suceava, cu raportare publică a progresului.

Dezvoltarea judeţului Suceava depinde direct de investiţiile în infrastructură, iar integrarea nord-estului ţării în reţelele moderne de transport trebuie tratată ca o prioritate naţională, nu ca o promisiune reînnoită la fiecare campanie electorală.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă de transformări complexe - economice, sociale şi instituţionale - care ne obligă, mai mult ca oricând, să regândim felul în care construim politicile publice. Dincolo de ciclurile electorale, de interesele partidelor sau de promisiunile conjuncturale, cetăţenii aşteaptă de la noi un lucru simplu: predictibilitate şi încredere.

În ultimele luni, românii au resimţit efectele directe ale instabilităţii decizionale: măsuri economice volatile şi puţin explicate din perspectiva obiectivelor, strategii energetice fără o direcţie clară, programe de investiţii anunţate, dar fără execuţie şi o administraţie publică sufocată de proceduri, în loc să fie un partener pentru cetăţean şi antreprenor.

Aceasta nu este o critică la adresa unui guvern sau a unui ministru anume, ci o constatare sistemică: România are nevoie de o cultură a coerenţei administrative şi a responsabilităţii în implementare.

De aceea, propun ca acest Parlament să lanseze un angajament naţional pentru calitatea guvernării, fundamentat pe trei direcţii clare: evaluarea reală a impactului oricărei politici publice înainte de adoptare, planificare multianuală, cu indicatori de performanţă şi depolitizarea marilor programe strategice.

România trebuie să treacă de la logica "buget pe un an" la planuri de investiţii pe termen lung, cu obiective măsurabile şi raportări publice anuale. Ministerele trebuie să fie evaluate pe rezultate, nu pe comunicate. În scurt timp, vom avea de dezbătut bugetul pe anul 2026. Cred că este momentul să schimbăm paradigma şi să ne orientăm către planurile pe termen lung.

Stimaţi colegi,

România are potenţial, dar îi lipseşte continuitatea şi existenţa unui proiect de ţară. Într-o lume marcată de crize energetice, de insecuritate regională şi de migraţia forţei de muncă, cel mai mare risc nu este lipsa resurselor, ci lipsa consecvenţei. Dacă ne uităm în proximitatea României, constatăm că există lideri politici care au un proiect de ţară şi care alocă resurse strategice şi energie pentru a-şi atinge obiectivele. România, din păcate, încă mai aşteaptă invitaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În fiecare an, pe 14 noiembrie, sărbătorim Ziua Dobrogei, cel mai vechi pământ românesc, loc al începuturilor noastre istorice şi spirituale. Aici se ridică Munţii Măcinului, cei mai vechi din România şi printre cei mai vechi din Europa, şi tot aici se întinde Delta Dunării, cel mai tânăr pământ al României şi al Europei.

Pe aceste meleaguri au trăit strămoşii noştri geţi, iar Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a adus pentru prima dată Cuvântul Evangheliei, botezând primii creştini. Peştera Sfântului Andrei, numită pe bună dreptate Bethleemul creştinismului românesc, este prima biserică creştină de pe teritoriul României şi un loc sfânt pe care orice român ar trebui să-l viziteze măcar o dată în viaţă.

Dobrogea a făcut parte din Imperiul Roman, iar spre deosebire de alte provincii ale vechii Dacii, administraţia romană nu s-a retras de aici; simbioza traco-romană a continuat timp de şapte secole, consolidând temelia poporului român.

De-a lungul istoriei, Dobrogea a fost de multe ori pierdută şi recâştigată. Domnitorul Mircea cel Bătrân a fost cel care a readus Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti, consolidând unitatea şi suveranitatea românească.

Au urmat secole de ocupaţie otomană, de colonizări de populaţii străine, dar spiritul românesc al Dobrogei a supravieţuit. Şi trebuie spus - caracterul multietnic şi multiconfesional al Dobrogei este rezultatul direct al ocupaţiei otomane, nu o stare originară.

În 1878, după Războiul de Independenţă, Dobrogea s-a întors la Patria-mamă, România, care a făcut atunci un sacrificiu dureros, cedând Rusiei sudul Basarabiei pentru a recăpăta Dobrogea.

În perioada interbelică, zeci de mii de aromâni au venit din întreaga Peninsulă Balcanică, fugind de persecuţii, şi au fost colonizaţi în sudul Dobrogei, iar mai târziu în nordul Dobrogei, după pierderea Cadrilaterului, aducând credinţa, hărnicia şi demnitatea lor. Ei au întărit elementul românesc şi au contribuit la renaşterea provinciei, unii plătind cu viaţa în lupta împotriva comunismului.

Anul acesta, în 2025, marcăm Centenarul stabilirii aromânilor în Dobrogea - 1925-2025 -, un moment de omagiu adus fraţilor noştri sud-dunăreni care nu au uitat că românii şi aromânii sunt acelaşi popor. Din păcate, astăzi, unii dintre urmaşii lor par să se îndepărteze de idealul străbunilor, încercând să transforme aromânii într-o minoritate artificială, separată de trunchiul poporului român - o tentativă asemănătoare celei prin care peste Prut se încearcă inventarea unui "popor moldovenesc" diferit de cel român.

Adevărul istoric este limpede şi trebuie apărat - aromânii sunt ramura sud-dunăreană a poporului român, iar aromâna este un dialect al limbii române, alături de meglenoromâna, istroromâna şi dacoromâna.

La mulţi ani, Dobrogei!

La mulţi ani, dobrogenilor!

La mulţi ani, fraţilor armâni!

Tri mulţi ani, fraţi armâni! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Valentin Răducea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Valentin Răducea:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Bucovina uitată - Suceava, judeţul abandonat al infrastructurii româneşti".

Stimaţi colegi,

Astăzi ridic vocea pentru o regiune cu o infrastructură uitată de prea multe guverne, o infrastructură despre care se vorbeşte mult, dar se face prea puţin. Bucovina - şi în special judeţul Suceava - nu mai poate rămâne un subiect de campanie, o promisiune repetată fără finalitate.

Drumul european E85 - singura arteră majoră care leagă Suceava de sudul României - a devenit un coridor al morţii. Zilnic au loc accidente grave, în special pe tronsonul dintre Suceava, Pătrăuţi şi Dărmăneşti.

Peste toate, sutele de TIR-uri ucrainene, care tranzitează zilnic această zonă, adaugă un stres enorm, ducând la: ambuteiaje, deteriorarea accelerată a carosabilului şi punerea în pericol a vieţii oamenilor.

Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, premierul Ilie Bolojan a decis că proiectul centurii oraşului Gura Humorului "nu se justifică", un proiect care ar debloca traficul turistic şi ar susţine economia întregii Bucovine - respins, pentru că, probabil, nu este în judeţul potrivit.

Domnule prim-ministru,

Domnilor din Guvern,

Bucovina nu mai acceptă să fie România uitată!

Nu cerem favoruri. Cerem echitate. Cerem ceea ce li se cuvine tuturor românilor: drumuri sigure, infrastructură modernă, şanse egale la dezvoltare.

În acest sens, Autostrada A7 - Autostrada Moldovei - trebuie continuată până la Suceava şi Siret!

Nu putem opri dezvoltarea la Paşcani. Nordul Moldovei are nevoie de o legătură reală cu ţara şi cu Europa. O autostradă care să aducă investiţii, locuri de muncă, siguranţă şi speranţă.

Fiecare zi de întârziere înseamnă noi accidente, noi victime, noi familii îndoliate.

Este timpul ca Guvernul României să trateze nordul Moldovei cu aceeaşi responsabilitate şi respect ca pe orice altă regiune.

Suceava nu mai poate aştepta.

Bucovina cere fapte, nu vorbe.

Respect pentru oameni, respect pentru viaţă, respect pentru România care munceşte şi rabdă în tăcere la marginea Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Valentin Răducea, deputat, Suceava. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

În continuare voi da citire listei declaraţiilor politice depuse în scris.

Voi începe cu Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Mircea-Vasile Govor, Ion Samoilă, Nicolae-Adrian Bara, Răzvan-Iulian Ciortea, Ana-Smaranda Rinder, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Andra-Claudia Constantinescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Lidia Vadim-Tudor, Doru-Lucian Muşat, Cosmin Hristu, Gabriel-Florinel Florea, Alexandru Bordian, Fabian-Cristian Radu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul minorităţilor naţionale: Dragoş Gabriel Zisopol.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Ioan Lăzăroi, Simona Macovei Ilie, Mihai Ţiu, Nini Pascalini.

Neafiliaţi: Raisa Enachi, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.

Stimaţi colegi,

Acestea fiind spuse, încheiem prima parte a şedinţei, dedicată declaraţiilor politice.

Vă doresc spor în continuare!