Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 3 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţi naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare permiteţi-mi să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Partidului Social Democrat.

Se pregăteşte domnul Maricel Popa.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Două funcţii pierdute - motorul unui scandal fals despre comasarea liceelor, fabricat de parlamentarul de Satu Mare, cunoscut în judeţ drept «deputatul care aduce alarma falsă»".

În plină austeritate în România, când premierul Ilie Bolojan a implementat o politică naţională de tăieri, comasări şi reduceri de posturi, la Satu Mare s-a creat o stare de incertitudine şi agitaţie provocată exclusiv de atitudinea jenantă a deputatului PNL de Satu Mare, Adrian Cozma, faţă de reorganizarea celor patru licee tehnologice.

Şi trebuie spus clar: dispoziţia privind comasarea acestor licee nu este un capriciu local, ci vine, conform Legii nr. 198/2023 şi Ordinului nr. 6636/30.10.2025, de la Ministerul Educaţiei. Această procedură naţională de eficientizare vizează exclusiv structura de conducere - niciun elev nu va fi mutat din clasa lui, nicio şcoală nu se închide şi nicio limbă de predare nu este afectată. Comasarea reduce doar posturile administrative şi de director, în toată ţara, pentru a elimina risipa, nu dreptul la educaţie al copiilor.

Cu toate acestea, în loc să explice corect situaţia, deputatul Adrian Cozma a profitat de conflictul pe care chiar el l-a deschis, cu propriii colegi din PNL, dar şi cu parlamentari, primari şi preşedinţi de organizaţii locale din celelalte partide, şi a încercat să transforme o procedură administrativă într-un scandal judeţean, cu tentă etnică, generând panică şi tensiuni în comunitate. Iar ipocrizia este evidentă: deşi laudă, în general, politica de "optimizare" a Guvernului, la Satu Mare o sabotează printr-un discurs populist şi inflamator.

De ce?

Răspunsul este simplu: prin reorganizare se pierd două funcţii de director.

Miza reală nu este "şcoala românească", cum clamează domnul Cozma, ci două funcţii pe care încearcă să le conserve prin orice mijloace.

Pentru a acoperi această miză politică, dânsul a lansat în spaţiul public afirmaţii exagerate - precum cea potrivit căreia "România a fost lovită în inimă" - şi a tensionat un judeţ în care convieţuiesc aproape 38% cetăţeni de etnie maghiară. Este un mod de a face politică periculos, lipsit de responsabilitate şi incompatibil cu rolul unui parlamentar într-o comunitate multietnică.

În acest context, consider că nu este vina mea, nici a PSD, că PNL Satu Mare a devenit nefrecventabil.

Vina aparţine celui care îl conduce printr-un mod de lucru distructiv, toxic şi profund lipsit de responsabilitate, adică Adrian Cozma.

În faţa acestor manipulări, poziţia mea şi a PSD Satu Mare este fermă: apărăm elevii, apărăm profesorii şi apărăm stabilitatea reţelei şcolare - nu interesele de partid ale cuiva.

Şi tocmai pentru că nu avem nimic de ascuns, solicit public trimiterea Corpului de Control al Ministerului Educaţiei la Satu Mare. Cine spune adevărul nu are niciun motiv...

Stimaţi colegi,

Este momentul ca aceste practici toxice să înceteze. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Iaşiul - judeţul cel mai tânăr al României, dar ultimul la infrastructura sportivă majoră".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Doamnă preşedinte,

Astăzi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră şi a autorităţilor centrale o situaţie care, în mod normal, nu ar fi trebuit să existe într-un judeţ cu importanţa şi dinamica Iaşiului.

Conform celor mai recente date demografice, Iaşiul este judeţul cu cea mai tânără populaţie din România, având o vârstă medie de aproximativ 39 de ani. Vorbim despre un judeţ cu aproximativ un milion de locuitori, un centru universitar de talie internaţională, un pol medical, economic şi cultural de prim rang.

Cu toate acestea, Iaşiul rămâne singurul judeţ de această mărime care nu dispune de infrastructura sportivă majoră de care beneficiază oraşe mult mai mici - unele cu doar un sfert din populaţia noastră. În mod inexplicabil şi inacceptabil, Iaşiul nu are nici astăzi:

- o sală polivalentă modernă;

- un bazin olimpic de înot;

- un stadion modern.

Această realitate arată o disproporţie gravă între potenţialul judeţului Iaşi şi investiţiile publice care ar trebui să îi susţină dezvoltarea. În timp ce judeţe considerabil mai mici au beneficiat de proiecte finanţate prin Compania Naţională de Investiţii sau prin programe guvernamentale, Iaşiul a fost în mod repetat ocolit, amânat sau ignorat.

Este nevoie de o decizie fermă din partea Guvernului României, a Ministerului Dezvoltării şi a Companiei Naţionale de Investiţii, care sunt instituţiile responsabile pentru aceste investiţii majore. În acest sens, în calitate de deputat de Iaşi, am depus o interpelare prin care solicit clarificări cu privire la acest fapt. În acelaşi timp, fac un apel direct la Primăria Municipiului Iaşi şi Consiliul Judeţean Iaşi, care au obligaţia de a pune la dispoziţie terenurile şi documentaţiile necesare pentru accelerarea proiectelor.

Iaşiul nu cere privilegii. Iaşiul cere normalitate. Cere ceea ce alte comunităţi au primit fără a avea populaţia, dinamica şi importanţa strategică a acestui judeţ.

O infrastructură sportivă modernă reprezintă o investiţie în sănătate, un stimul pentru sportul de performanţă, un magnet pentru evenimente culturale şi economice şi un element esenţial pentru calitatea vieţii.

Fac un apel la toate instituţiile responsabile să îşi asume rolul şi obligaţiile publice: Iaşiul are nevoie de o sală polivalentă, de un bazin olimpic şi de un stadion modern - iar aceste proiecte trebuie să devină priorităţi naţionale.

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Aş vrea să nu uitaţi:

- Iaşiul este Capitala istorică a României;

- Iaşiul este Capitala culturală şi religioasă a României;

- În Iaşi a fost construită prima universitate din ţară;

- 80% dintre scriitorii ţării au învăţat la Iaşi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Se pregăteşte domnul deputat Ionel Ciunt.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Taxele cresc, veniturile stagnează - România are nevoie de echilibru fiscal".

Decizia adoptată cu privire la mărirea TVA nu a avut efectul dorit, iar creşterile de preţuri au dus la o presiune suplimentară asupra veniturilor familiilor. Chiar dacă intenţia a fost aceea de a stabiliza sistemul bugetar şi de a susţine echilibrul financiar, efectele asupra oamenilor sunt resimţite din ce în ce mai dur. Realitatea din teren arată clar: costul vieţii a crescut, iar puterea de cumpărare a scăzut semnificativ.

Acest lucru îl spuneam încă de la început, atunci când taxele cresc într-un ritm accelerat, într-o economie unde veniturile sunt deja fragile, puterea de cumpărare nu poate să se menţină. Familiile o simt în fiecare factură, în fiecare bon, în fiecare cheltuială care devine tot mai greu de acoperit. Preţurile urcă, iar veniturile nu ţin pasul. Iar între teorie şi viaţa reală există o diferenţă pe care o vedem cu toţii în comunităţile pe care le reprezentăm.

Suntem în pragul sărbătorilor, o perioadă care ar trebui să aducă linişte, speranţă şi bucurie în casele oamenilor. În schimb, pentru tot mai multe familii, această perioadă vine cu griji, cu calcule dificile şi cu presiunea traiului de la o zi la alta. Aceasta este realitatea pe care trebuie să o privim cu sinceritate şi responsabilitate: cetăţenii nu mai pot continua în acest ritm.

În spaţiul public se discută tot mai des despre posibile noi scumpiri şi alte majorări fiscale. Trebuie spus foarte clar: aceasta nu este soluţia. Nu putem continua să transferăm nota de plată către cetăţeanul care deja o duce greu, deja îşi calculează fiecare leu şi este nevoit să renunţe la lucruri esenţiale pentru a face faţă cheltuielilor. Oamenii nu pot fi împovăraţi la nesfârşit. Nicio economie nu se poate dezvolta atunci când presiunea este pusă mereu pe cei care muncesc şi susţin societatea.

Actualul cadru fiscal trebuie regândit. Nu putem construi dezvoltare într-un sistem care împovărează munca, descurajează consumul şi slăbeşte puterea de cumpărare. O reformă fiscală adevărată trebuie să fie orientată către oameni, cu taxe mai mici, mai simple şi mai prietenoase cu familia. Trebuie să dăm prioritate celor care muncesc, care cresc copii, care susţin economia şi comunităţile locale.

O economie sănătoasă înseamnă cetăţeni sprijiniţi, nu împovăraţi. Înseamnă predictibilitate, simplitate şi un cadru fiscal care să permită familiilor să îşi asigure un trai decent. Nu ne permitem o Românie în care oamenii rămân captivi într-un sistem fiscal care nu îi ajută să îşi acopere cheltuielile de bază. Avem nevoie de o abordare echilibrată, modernă şi orientată spre viitor.

Este momentul să acţionăm rapid, ferm şi responsabil. Reforma fiscală trebuie regândită cât mai repede, pentru că familiile nu mai pot aştepta. România are nevoie de o schimbare de direcţie care să pună în centru omul, munca şi familia, nu povara fiscală.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Ciunt.

Se pregăteşte domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Majorarea impozitului pe clădiri şi impozitul pe sere şi solarii nu rezolvă problema deficitului bugetar".

Majorarea impozitului pe clădiri, impozitarea serelor, solariilor şi a altor anexe gospodăreşti este o temă care a generat îngrijorare în rândul oamenilor, în special al celor care muncesc pământul şi depind de aceste construcţii pentru activitatea lor de zi cu zi.

În urmă cu câteva săptămâni, în Comisia pentru agricultură am adoptat un proiect de lege prin care serele şi solariile nu mai au nevoie de autorizaţie de construire. Această decizie a fost luată pentru a sprijini gospodăriile, fermierii şi micii producători care se confruntă deja cu suficiente dificultăţi. Dacă aceste construcţii nu necesită autorizaţie, este firesc ca proprietarii să fie scutiţi şi de taxele aferente acestor autorizaţii. În această logică, nu pot fi de acord cu introducerea unui impozit asupra unor construcţii pe care noi înşine le-am exceptat de la autorizaţie.

Traversăm o perioadă în care costurile de trai cresc, iar presiunea asupra veniturilor este tot mai mare. În acest context, majorarea impozitului pe clădiri este greu de suportat de către cetăţeni, a căror calitate a vieţii a scăzut vizibil în ultima perioadă. Solicit Executivului o analiză profesionistă, echilibrată şi realistă privind impozitarea clădirilor, astfel încât deciziile fiscale să fie suportabile şi corecte.

Este important de precizat că în cadrul Coaliţiei nu a existat nicio discuţie şi nicio decizie politică referitoare la impozitarea serelor şi solariilor. Din acest motiv, includerea acestei prevederi în lege ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care a fost elaborat actul normativ.

Nu cred că impozitarea serelor şi a solariilor poate rezolva problema deficitului bugetar al României. O astfel de măsură nu aduce beneficii fiscale relevante, dar produce efecte negative asupra oamenilor care muncesc în agricultură.

Impozitul pe clădiri nu trebuie majorat, iar impozitul pe sere şi solarii trebuie eliminat. Aceasta este soluţia corectă pentru protejarea oamenilor şi pentru menţinerea coerenţei legislative.

Consider, totodată, necesară iniţierea unui proiect de lege care să stabilească un cadru clar, predictibil şi transparent pentru introducerea viitoarelor măsuri fiscale cu impact asupra agriculturii şi gospodăriilor din mediul rural.

Oamenii aşteaptă de la noi stabilitate, echilibru şi responsabilitate în deciziile pe care le luăm. Avem obligaţia să îndreptăm aceste situaţii şi să protejăm munca oamenilor din comunităţile pe care le reprezentăm.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Se pregăteşte domnul deputat Silviu Gurlui.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Într-o zi de 3 decembrie 1991 pleca la Domnul unul dintre cei mai mari filosofi ai neamului românesc, unul dintre cei ce au redefinit ideea de ţăran român.

Din păcate, astăzi, în 2025, nu putem să-i mai dăm numele de la tribuna Parlamentului, nu putem să mai spunem cine şi cum se numeşte acest om şi cine a fost el.

Din păcate, ajunge şi în România autocenzura şi constat, total dezamăgit şi surprins, că trebuie să reinventăm şi să readucem în atenţia dumneavoastră o nouă categorie de oameni, profund incorect din punct de vedere simbolistic, şi anume "nenumiţii", pentru că astăzi nu mai avem voie să le dăm numele.

Am văzut exerciţii parlamentare, precum PL-x 168, din partea domnului Vexler, care în curând o să-mi interzică numele de familie - dar asta e altă discuţie, că nu e despre mine astăzi.

Mi-aş fi dorit să putem comemora şi să putem ţine un moment de reculegere, în Parlament, în numele celui ce a fost cândva cel mai mare filosof al ţărănimii româneşti, cel de la care am auzit pentru prima dată următorul citat - "Dacă până la 30 de ani nu eşti progresist şi democrat, înseamnă că n-ai suflet, dar dacă în următorii 30 de ani nu eşti conservator, înseamnă că eşti cretin".

Cugetaţi bine la gândurile astea!

Şi poate ar fi cazul să nu uităm că a făcut 13 ani de temniţă comunistă ca să spună nişte adevăruri. Ca să ne spună în continuare că Dumnezeu există şi că ne veghează. Ca să spună în continuare că ţăranul român este forma absolută a acestui neam, ca să facă diferenţa între absolut şi infinit. Şi lucrurile pot continua.

Mi se pare profund nedrept că în 2025 avem această categorie, "nenumiţii".

Lucrurile nu vor rămâne aşa, lucrurile se vor schimba. Ideal ar fi să se schimbe în pace şi în linişte. Dar, la cum văd astăzi lucrurile, mi-e teamă că altul este cursul natural şi firesc.

Doamne-ajută!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu Gurlui.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În aceste zile sărbătorim 30 de ani de la înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Române. În '95, printr-o hotărâre de Guvern, apărea acest cadru legislativ, prin iniţiativa unor cercetători valoroşi din România, prin iniţiativa unor consilieri guvernamentali, prin iniţiativa domnului director Marius-Ioan Piso şi a unor academicieni, preşedintele Academiei Române, la acea vreme, profesori universitari, cercetători de top. România se înscria, cu un pas major, în această direcţie a Agenţiei Spaţiale şi în industria de cercetări aerospaţiale. Au urmat paşi dificili, au urmat programe importante, au urmat proiecte şi ne-am înscris cu drepturi depline în Agenţia Spaţială Europeană şi în multe parteneriate internaţionale. Ne-am creat o imagine importantă prin cei care ne-au reprezentat internaţional, prin contribuţia noastră financiară, prin tot aportul nostru în această industrie. Au fost antrenate peste 200 de companii din România în această industrie aerospaţială de vârf, cercetare de vârf şi tehnologie. Au fost implicaţi sute şi mii de cercetători.

În această perioadă aflăm cu stupoare că suntem datori la Agenţia Spaţială Europeană cu peste 60 de milioane de euro, iar, nu cu mult timp în urmă, Guvernul României a decis să reducă fondurile de colaborare şi aportul României, prin contractele prevăzute la Agenţia Spaţială Europeană, cu 35% - un fapt nemaivăzut, un fapt de o gravitate extraordinară la nivelul Agenţiei Spaţiale Europene, unde contribuţiile celor 27 de ţări ajung acum la 22 de miliarde de euro. Iar, în aceste condiţii, noi decidem să reducem aceste fonduri. Ne-am făcut de râs. Şi mai mult de atât, nu mai avem contribuţii, nu mai avem dreptul să votăm în aceste organizaţii.

De fapt, ne-am adus o pată atât de negativă acestui program de o aşa importanţă pentru România, pentru că mare parte din aceste fonduri revin în ţară - companiilor de stat, companiilor private -, pentru a dezvolta cercetarea şi nivelul de cunoaştere şi tehnologie în ţară.

Este o stare fără egal. Este o stare nemaiîntâlnită pentru România, care aduce grave prejudicii sistemului de cercetare şi de învăţământ universitar, deopotrivă.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Se pregăteşte domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul deputat Negrea?

Petre Puşcaşu?

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Nu poţi încălzi case cu declaraţii politice!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În timp ce unii se întrec în vorbe frumoase, oamenii din ţară se luptă cu facturi care cresc, salarii care stagnează şi o iarnă care nu iartă. În timp ce pe aici se rostogolesc promisiuni împachetate în discursuri strălucitoare, realitatea din teren este crudă: nu poţi încălzi case cu declaraţii politice!

Cetăţenii nu mai au nevoie de metafore, ci de măsuri! Nu mai au nevoie de sloganuri, ci de soluţii! Nu mai au nevoie de lideri care se filmează lângă centrale noi, ci de politici care fac energia accesibilă!

Este inadmisibil ca, în 2025, într-o ţară cu resurse, cu potenţial, cu oameni capabili, să discutăm despre familii care îngheaţă la propriu! În timp ce guvernanţii se luptă între ei pentru imagine, oamenii se luptă cu frigul!

Astăzi, de la acest microfon, cer nu un nou set de declaraţii, ci un plan naţional real pentru eficienţă energetică, investiţii rapide în infrastructură, plafonări corecte şi predictibile, precum şi stimulente pentru producţia locală. Când interesul politic primează în faţa interesului public, rezultatul este mereu acelaşi - promisiuni calde, dar case reci.

Să ne fie clar tuturor: nu poţi încălzi case cu declaraţii politice, dar poţi încălzi ţara prin responsabilitate, viziune şi acţiune!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Munteanu Valeriu.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Valeriu Munteanu:

Titlul declaraţiei de astăzi: "Dezastrul administrativ de la Paltinu şi demisia ministrului mediului".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România traversează astăzi una dintre cele mai grave crize administrative şi de infrastructură din ultimii ani - o criză provocată nu de calamităţi naturale, ci de incompetenţă ministerială.

Zeci de localităţi din Prahova şi Dâmboviţa au rămas zile întregi fără apă potabilă, în urma lucrărilor gestionate haotic la acumularea Paltinu. În municipiul Moreni toate şcolile şi grădiniţele vor fi închise timp de o săptămână. Sute de copii trimişi acasă, spitale şi instituţii fără apă, comunităţi întregi dependente de cisterne. Este o situaţie fără precedent, care arată prăbuşirea capacităţii administrative a statului.

În loc de profesionalism, am văzut, de la Ministerul Mediului, doar garanţii false, ordine hazardate, lipsă de coordonare şi comunicare contradictorie.

Doamna ministru Diana Buzoianu conduce ministerul pe reţelele sociale, nu în dialog cu specialiştii. A ignorat avertismentele tehnice, a aprobat lucrări fără soluţii alternative şi a provocat o criză sanitară şi logistică într-o zonă cu peste o sută de mii de oameni.

Mai grav, aflăm acum dimensiunea reală a blocajului. În Prahova, ministrul mediului a presat autorităţile sanitare şi operatorul regional să introducă în reţeaua de apă potabilă apă menajeră netratată, o măsură ilegală şi profund periculoasă. Iar dumneaei le-a spus sfidător specialiştilor: "Nu vreţi, e treaba dumneavoastră!". A ameninţat cu Corpul de Control şi a insistat ca operatorul să "dea apă şi din piatră seacă", fără să înţeleagă că responsabilitatea profesională şi legală nu poate fi substituită prin presiune politică.

Astăzi aflăm că efectele sunt mult mai grave: centrala pe gaze de la Brazi - responsabilă pentru 10% din producţia naţională de energie - a fost oprită din cauza lipsei de apă, necesară proceselor tehnologice. Există riscul ca inclusiv rafinăria de la Brazi să-şi suspende activitatea. Vorbim deja despre un pericol direct la adresa securităţii energetice a României, generat de un ministru care refuză să îşi recunoască limitele.

În numele cetăţenilor afectaţi şi în numele siguranţei acestui stat, solicităm demisia imediată a doamnei Diana Buzoianu şi declanşarea unei anchete parlamentare şi guvernamentale reale, nu cosmetizate.

România are nevoie de profesionişti, nu de gesturi de PR care pun în pericol sănătatea populaţiei şi funcţionarea sistemului energetic.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"SAFE - un instrument financiar care trebuie să contribuie decisiv la industrializarea României"

România se află din nou în faţa unei mari oportunităţi financiare - Acţiunea pentru Securitatea Europei sau, aşa cum ştim, SAFE, care poate fi valorificată pe deplin în interesul economiei naţionale.

Astfel, vom avea la dispoziţie aproximativ 85 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 17 miliarde de euro, fonduri care pot fi utilizate pentru modernizarea unor obiective militare, pentru investiţii în fabricile de armament şi tehnică militară, pentru achiziţia de echipamente, precum şi pentru finanţarea unor elemente din infrastructura critică de transporturi.

Deşi acest efort pare să aibă doar o nuanţă exclusiv militară, cred cu putere că, printr-o calibrare corectă a investiţiilor publice şi private, putem să punem în mişcare toată industria naţională.

Da, cred că investiţiile în industria de apărare pot deveni un factor major de antrenare pentru industria siderurgică, pentru industria chimică, pentru industria uşoară, pentru sectorul IT, pentru unele tipuri de servicii şi pentru multe alte ramuri ale economiei naţionale.

Stimaţi colegi,

SAFE reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România, pentru a moderniza industria naţională, civilă şi militară.

SAFE poate crea punţi de colaborare industrială cu cele mai avansate economii din spaţiul euroatlantic şi poate constitui o bună ocazie să aducem în România mari investitori strategici, pentru a crea toate condiţiile de transfer tehnologic şi de cunoaştere - know-how.

Vă rog să-mi permiteţi să am o doză ridicată de optimism, văzând că Guvernul Bolojan deja a pus în mişcare o colaborare importantă între statul român şi prestigioasa firmă germană Rheinmetall, în vederea realizării unei investiţii de peste 500 de milioane de euro în industria naţională de apărare.

Investiţia germană reprezintă un bun început care poate poate fi urmat de alte investiţii directe din statele partenere NATO şi UE, mai ales că România este recunoscută la nivel mondial pentru specialiştii săi în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Avem o şansă uriaşă şi am încredere că o vom valorifica pe deplin.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Stimaţi colegi,

Reformele realizate până acum de Guvernul Bolojan încep să dea rezultate: pieţele au încredere în România, veniturile statului sunt mai mari, iar cheltuielile mai mici.

Dar ele continuă. Chiar ieri Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru o lege referitoare la pensiile de serviciu.

Un alt obiectiv imediat: nu mai putem avea derapaje de la bugetul proiectat la final de an, pentru a avea resursele necesare pentru proiectele de investiţii în toată ţara.

Iar pentru anul 2026 este nevoie de modernizarea şi de reorganizarea administraţiei, astfel încât cheltuielile salariale să scadă. Şi nu vorbim nici de tăierea salariilor, nici de concedieri în masă, ci de eficientizare.

Noi, cei care am fost în administraţia locală, ştim că reformele sunt perfect posibile. Am fost viceprimar la Oradea şi am făcut asta alături de Ilie Bolojan şi de colegii de la Bihor. Actualul primar, Florin Birta, continuă acest model de administraţie, care înseamnă eficienţă în cheltuirea banului public şi investiţii care contează pentru viaţa oamenilor.

Peste câteva zile vor fi alegeri parţiale. Şi să ştiţi că se vede de departe diferenţa dintre cine e cu gândul la economisirea banului public şi cine e cu gândul să depăşească norma de promisiuni.

Şi eu le mulţumesc candidaţilor care îşi respectă oamenii şi cetăţenii. Aşa cum este colegul meu din Bihor, Dan Petru, candidatul de la Remetea, care vine cu argumentul hărniciei, cu argumentul că este un om gospodar, nu vine cu promisiuni neacoperite.

România nu poate să mai cheltuie fără respect pentru banul public! Fără reforme, vorbele trec, dar problemele rămân, stimaţi colegi!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Mergem la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Daniel Blaga.

Domnul deputat Ştefan Tanasă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Şi se pregăteşte Grupul SOS România.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

1 Decembrie este ziua tuturor celor care trăiesc pe teritoriul României, şi nu numai, ziua în care ne celebrăm trecutul şi privim cu încredere spre viitor. Este momentul în care ne reafirmăm valorile fundamentale: libertatea, unitatea şi solidaritatea, şi în care ne amintim că puterea unei naţiuni stă în capacitatea oamenilor săi de a se regăsi în proiecte comune, de a se inspira unii pe alţii şi de a construi împreună o ţară democratică, prosperă, puternică şi unită.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu a fost doar rezultatul voinţei majorităţii româneşti, ci şi al unei contribuţii esenţiale a minorităţilor naţionale. Rolul minorităţilor a fost complet şi profund, iar participarea acestora la adunările naţionale din provinciile istorice, inclusiv la istorica Adunare de la Alba Iulia, a reprezentat o afirmare clară a adeziunii la ideea de autodeterminare şi la proiectul unei Românii unite.

Minorităţile naţionale au avut maturitatea, claritatea şi viziunea de a susţine unificarea într-un stat capabil să ofere stabilitate, siguranţă şi perspective. Ele au contribuit la conturarea unui cadru politic favorabil unirii, au trimis delegaţii proprii, au participat la organizaţii politice şi au sprijinit direct efortul de război şi relansarea economică.

Rezoluţia Adunării naţionale de la Alba Iulia a recunoscut explicit importanţa minorităţilor naţionale, afirmând: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare", dreptul fiecărui grup etnic de a se instrui, administra şi judeca în limba proprie, precum şi reprezentarea proporţională în corpurile legiuitoare ale ţării.

După 1989, România a început reconstrucţia democratică pe fundamente solide, consacrate prin Constituţia din 1991. Aceasta garantează egalitatea tuturor cetăţenilor "fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială".

Statul român a făcut progrese semnificative în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, devenind un reper la nivel european şi un actor activ în definirea standardelor internaţionale în acest domeniu. O societate deschisă are nevoie de toleranţă, empatie şi respect reciproc pentru a funcţiona echilibrat şi pentru a răspunde eficient provocărilor actuale. Consolidarea acestor principii este esenţială pentru coeziunea internă şi pentru menţinerea unui spaţiu public în care fiecare persoană se poate exprima şi poate contribui.

Continuarea dezvoltării democratice, consolidarea instituţiilor şi menţinerea unui dialog deschis între comunităţi reprezintă direcţii necesare pentru a păstra această unitate şi pentru a asigura stabilitatea şi progresul ţării.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor şi tuturor celor care numesc această ţară "acasă"!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Nini Pascalini.

Se pregăteşte doamna deputat Laura Toader.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cât mai suportăm bătaia asta de joc?

Vă aduceţi aminte când, astă-vară, spuneam de pericolele golirii barajelor? Teorii conspiraţioniste ziceau toţi. Cel mai tare ţipau cei de la USR, că - vezi, Doamne! - speriem lumea degeaba.

Ei, ce să vezi, ţara noastră asistă astăzi la una dintre cele mai ruşinoase situaţii administrative din ultimii ani: zeci de mii de oameni din Prahova şi Dâmboviţa au rămas fără apă potabilă. Oameni cu copii mici, bătrâni, pacienţi în spitale, firme, şcoli şi grădiniţe fără apă. Nu o zi, nu o avarie simplă de câteva ore, ci o criză în toată regula, provocată de modul incompetent în care Ministerul Mediului a gestionat lucrările şi deciziile la Barajul Paltinu. O prostie administrativă, rea-voinţă şi haos instituţional, inclusiv nepăsare. Baraj golit, turbiditate ignorată, lipsa planurilor de rezervă, fără scenarii de risc, fără măsuri preventive, şi iată rezultatul pe care îl vedem cu ochii noştri: comunităţi întregi depind de cisterne. În România anului 2025!

Această catastrofă nu este doar un incident local. S-a oprit inclusiv centrala pe gaze de la Brazi, una dintre cele mai importante din România. Vorbim deja de risc energetic şi industrial, nu doar social şi sanitar. Şi este doar, se pare, începutul.

Iar voi încă staţi în bula voastră şi, mai grav, în loc să rezolvaţi problema, aţi încercat compromisul periculos de a introduce în reţea apă netratată. Dacă operatorii şi DSP-ul nu ar fi refuzat, am fi vorbit astăzi şi despre o criză sanitară majoră. Să împingi o astfel de "soluţie" arată nivelul de dispreţ şi de amatorism cu care se guvernează. Practic, aţi vrut să îmbolnăviţi populaţia cu bună ştiinţă. Vă mai aduceţi aminte vaccinarea obligatorie? Cine insista şi atunci? Acelaşi partid care astăzi are Ministerul Mediului pe mână.

Doamnă ministru al mediului,

Când atrăgeam atenţia asupra riscurilor golirii barajelor, ne spuneaţi pe Facebook că suntem extremişti, că speriem lumea degeaba. Ne-aţi făcut albie de porci, ca de fiecare dată când am arătat adevărul.

Acum vedeţi cine a avut dreptate, şi nu am fi vrut asta, nu în aceste condiţii.

Nu noi am alarmat, ci incompetenţi aţi fost voi. Aţi ignorat toate avertismentele şi aţi tratat populaţia cu aroganţă, iar acum oamenii stau la coadă pentru apă.

Doamnă ministră a mediului,

Gata, v-aţi bătut joc şi trebuie să demisionaţi imediat!

Nu mai aveţi nicio scuză şi nicio justificare!

Aţi ignorat avertismentele. Acum trebuie să suportaţi consecinţele.

Oamenii nu mai acceptă explicaţii şi vinovaţi inventaţi. Cer măsuri. Cer adevăr. Cer responsabilitate. Şi, cel mai important, cer să plecaţi acasă, inclusiv dumneavoastră şi inclusiv Guvernul din care faceţi parte. Aţi picat ruşinos la examenul administrativ! Trebuie să plecaţi acasă!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Matei. Nu este.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

"ANAF loveşte în direcţia greşită!"

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Domnule preşedinte al ANAF,

Vă adresez o întrebare pe care o aud zilnic de la antreprenori. Dacă vreţi să opriţi evaziunea mare, atunci de ce o căutaţi în altă parte, dacă ştiţi foarte bine unde o găsiţi?!

De ce acolo nu intraţi?

Zi de zi vedem cum românul obişnuit este tratat ca un potenţial infractor fiscal, iar antreprenorul ca un hoţ în devenire.

Cu o vigilenţă demnă de roman poliţist, ANAF reuşeşte să controleze exact aceleaşi firme mici, de cinci ori pe an, aceiaşi oameni, aceleaşi bonuri de 7 lei, în timp ce marii evazionişti, conectaţi politic, se evaporă în aerul rarefiat al relaţiilor strategice. Asta este performanţă fiscală sau doar un teatru administrativ jucat pe banii contribuabilului?

Ni se spune constant că trebuie strânsă evaziunea. Perfect! Dar poate ar trebui să începem cu zonele unde se fură miliarde, nu cu covrigul de la colţul străzii.

Poate că nu micii comercianţi sunt problema, ci marile circuite de bani, care dispar brusc în paradisuri fiscale. Dar acolo, dintr-un motiv complet inexplicabil, ANAF uită să bată la uşă. O fi prea departe drumul sau prea sus?!

Acolo nu sunt IMM-uri, nu sunt firme de familie, nu sunt oameni speriaţi, ci reţele, grupuri, privilegiaţi şi protejaţi politic. La ei mergeţi cu mănuşi sau deloc. La firmele mici mergeţi cu berbecul.

Dacă ANAF chiar vrea să combată evaziunea mare, de ce loveşte doar în cei mici?

Astăzi, în România, mediul privat nu mai este privit ca motor al economiei, ci ca o pradă.

Iar instituţia pe care o conduceţi a ajuns să se comporte mai agresiv decât orice cămătar: nu caută conformare, ci execuţie; nu verifică, ci atacă; nu îndrumă, ci striveşte.

În 2025, România se confruntă cu un număr fără precedent de firme aflate în dificultate.

Peste 155.000 de companii au intrat în diverse forme de risc economic - dizolvări, suspendări, radieri, insolvenţe - o cifră record pentru ultimii ani, un fenomen alarmant într-o economie care ar trebui să fie sprijinită, nu pedepsită.

Aceasta nu este o statistică, este un dezastru economic în desfăşurare.

Şi, în loc ca ANAF să fie partenerul antreprenorului român, instituţia alege să devină principalul său inamic: popriri făcute fără notificări sau somaţii; amenzi date la normă; controale gândite să sperie, nu să clarifice; blocaje care distrug în câteva zile ceea ce oamenii au construit în ani de zile.

Domnule preşedinte al ANAF,

O ţară nu se dezvoltă prin teroare fiscală, nu prin intimidare, nu prin presiune administrativă.

Vă cer public:

- Opriţi abuzurile!

- Opriţi execuţiile sumare!

- Opriţi distrugerea mediului privat, singura sursă reală de venit bugetar!

Pentru că, dacă continuaţi pe acest drum, într-o zi foarte apropiată, nu veţi mai avea... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De la neafiliaţi, doamna deputat Rodica Plopeanu. Nu este.

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Toţi parlamentarii trebuie să voteze demiterea Guvernului Bolojan. Nu din calcule politice, nu din orgolii, ci pentru că România trăieşte o criză reală, periculoasă şi resimţită în fiecare casă.

Un Guvern care nu poate asigura nici apă, nici energie, nici stabilitate nu mai are ce căuta la conducerea ţării.

Vedem cu ochii noştri ce înseamnă incompetenţa lor. O centrală care produce aproape 10% din energia României este scoasă din sistem pentru că nu mai are apă.

În Prahova, spitalele nu mai fac internări, şcolile se închid, oamenii stau cu bidoanele la cozi.

Asta nu e politică. Este un semnal de alarmă naţională.

Când lipsa apei opreşte centralele şi blochează spitale, înseamnă că statul nu mai funcţionează.

Pe lângă asta, românii suportă scumpiri în lanţ, facturi mai mari, mâncare tot mai scumpă, taxe puse peste noapte.

Familiile se descurcă din ce în ce mai greu, firmele mici cedează, iar comunităţile simt tot mai puternic povara deciziilor luate fără minte şi fără responsabilitate.

USR, deşi face scandal, nu e cu nimic mai bun. A susţinut aceleaşi măsuri care au împins România în această criză, şi acum joacă rolul de victimă.

Nu poţi participa la problemă şi apoi să te prezinţi ca soluţie. Oamenii ştiu foarte bine cine i-a lăsat fără bani, fără apă şi fără siguranţă.

Votez moţiunea de cenzură, pentru că România nu mai poate trăi sub un Guvern care pedepseşte cetăţenii, în loc să-i protejeze.

Guvernul Bolojan trebuie să plece acasă şi să lase locul unui Executiv care chiar înţelege ce trăiesc românii şi care ştie să gestioneze o ţară, nu doar să dea declaraţii.

România merită mai mult!

România merită siguranţă, nu improvizaţie!

Vă mulţumesc.

Deputat independent de Botoşani, Gheorghe-Petru Pîclişan.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Ţintă, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Ştefan Ţintă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Afluxul de noi impozite, combinat cu creşterea taxelor, tinde să contureze un nou eşec al politicilor economice de dreapta şi să ducă România în faliment.

PSD s-a opus din start acestei direcţii în care a fost angajată ţara şi toţi românii de către partenerii noştri de dreapta din arcul guvernamental. Pentru că falimentarea multor IMM-uri şi descurajarea oricăror noi investiţii, plus contractarea consumului erau previzibile ab initio şi certificate de manualele de economie, nu doar de măsurile de austeritate ale Cabinetului Boc din 2010.

Însă, în ciuda protestelor noastre, ale celor de la PSD, nu s-a vrut. Iar în ultimele luni, economia românească dă săptămânal semnale, prin noi şi noi firme care se închid, că se confruntă cu probleme îngrijorătoare ce nu pot fi ignorate, având în vedere că dificultăţile se înmulţesc şi se acutizează.

Datele preliminare privind evoluţia consumului din octombrie şi noiembrie confirmă şi ele o scădere evidentă. Iar acest aspect se va reflecta inevitabil în nivelul încasărilor la bugetul de stat.

Aşadar, în ciuda operării creşterii taxelor, statul va ajunge să încaseze mai puţin. Cu alte cuvinte, această realitate le demonstrează, din nou şi cu cea mai mare claritate tuturor românilor, că modelul fiscal bazat pe supraimpozitare nu poate stimula economia. Dar poate descuraja cu eficienţă maximă iniţiativa privată, poate asfixia orice nouă investiţie şi micşora consumul intern. Iar antreprenorii români, principalul motor al economiei, nu au nevoie de alte utopii de dreapta, ci au nevoie de predictibilitate, de sprijin guvernamental real şi de un parteneriat onest cu statul. În egală măsură, deja nici ceilalţi cetăţeni nu mai pot suporta efectele acestei noi forme de presiune pusă pe veniturile lor.

Din toate aceste considerente, îi solicit ministrului economiei să vină urgent cu programe concrete pentru relansarea economiei, pentru susţinerea IMM-urilor şi pentru încurajarea investiţiilor româneşti. Dincolo de dialogurile cu reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii, mediul de afaceri are nevoie urgentă de decizii ferme de sprijin, care să se concretizeze prin scheme de ajutor adaptate contextului actual, prin stimulente fiscale pentru investiţii, prin reducerea birocraţiei şi prin creşterea accesului la finanţare. Fără aceste măsuri rapide şi eficiente riscăm ca scăderea consumului să se transforme într-o frână generală pentru dezvoltarea României.

Domnule ministru al finanţelor,

Ca să preîntâmpinăm astfel de situaţii total indezirabile, fac apel la responsabilitatea dumneavoastră faţă de cetăţeni, pe care o puteţi proba prin acţiuni concrete şi rapide. Statul român trebuie să intervină acum, prin politici economice inteligente, pentru a proteja locurile de muncă, competitivitatea companiilor autohtone şi stabilitatea financiară a ţării. Şi nu vă invoc doar politicile şi eforturile aplicate de PSD, prin care s-a ajuns la întărirea economiei prin producţie, inovare şi muncă bine plătită, ci vă transmit exact ceea ce îşi doresc toţi românii şi ceea ce statul are nevoie urgentă să facă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Se pregăteşte doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică privind vârsta de pensionare a magistraţilor.

Discutăm de foarte mulţi ani despre "pensiile speciale ale magistraţilor", dar evităm să atingem miezul problemei: nu este vorba doar despre cuantumul pensiei, ci şi despre vârsta la care se iese din sistem. Astăzi, în România, magistraţii se pot pensiona la 60 de ani, cu o vechime de 25 de ani, beneficiind de o pensie de serviciu raportată la 80% din ultimul venit, reglementată prin Legea nr. 282/2023 şi legislaţia subsecventă. În practică însă, prevederile de tranziţie, completate de regimurile anterioare, au permis, ani de zile, ieşiri din sistem chiar şi în jurul vârstei de 47-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât pensia medie naţională.

Ca deputat al Partidului Social Democrat, nu pun sub semnul întrebării rolul esenţial al Justiţiei şi nici dreptul magistraţilor la o pensie decentă, care să reflecte responsabilitatea şi incompatibilităţile acestei profesii, pun sub semnul întrebării echitatea unui sistem în care un magistrat se poate retrage la o vârstă la care majoritatea românilor - din sănătate, educaţie, industrie, sectorul privat - sunt abia la mijlocul carierei. Discutăm despre a restabili un minim de justiţie socială şi solidaritate între generaţii. Nu putem cere unui profesor să predea până la 65 de ani, unui medic să opereze până la 67 de ani, unui angajat din privat să muncească până la vârsta standard de pensionare, iar un magistrat să iasă din sistem la 47-50 de ani. Acest decalaj creează frustrare socială, erodează încrederea în instituţii şi alimentează discursul extremist antisistem.

Dacă ne uităm comparativ, vedem că România este - sau a fost până recent - o excepţie. În Statele Unite, judecătorii federali pot rămâne în funcţie pe viaţă, dar pot opta pentru "senior status" sau retragere abia de la 65 de ani. Vârsta medie a judecătorilor federali este de 67 de ani, ceea ce arată că experienţa este considerată un atu, nu un motiv de a scoate oamenii devreme din sistem. În Europa, tendinţa generală este către vârste de pensionare de 65-67 de ani pentru judecători.

Ca deputat al PSD, susţin explicit creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor până la nivelul celorlalte categorii profesionale, într-un calendar realist, asociat cu măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

Vă mulţumesc.

Deputat Tomoescu Alin, deputat al PSD de Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Declaraţie politică

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în discuţie, analiză şi dezbatere posibilitatea deschiderii unui punct de trecere a frontierei de stat şi construcţia şoselei auto prin frontiera de stat româno-ucraineană în vecinătatea localităţilor din Shybene, Raionul Verhovina, Regiunea Ivano Frankivsk - Ucraina şi Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş - România.

Deschiderea punctului de trecere a frontierei ar avea o importanţă strategică pentru dezvoltarea socială şi economică a regiunii Ivano Frankivsk şi a judeţului Maramureş, va permite implementarea şi utilizarea productivă a potenţialului de tranzit al ambelor regiuni, ceea ce, la rândul său, va crea oportunităţi noi pentru dezvoltarea comunităţilor locale de frontieră. Acest proiect va avea ca rezultat revitalizarea întreprinderilor mici, dezvoltarea turismului, atragerea investiţiilor, crearea de locuri de muncă, crearea de noi infrastructuri şi servicii, stabilirea şi consolidarea legăturilor culturale şi de familie între locuitorii din zonele de frontieră.

Primele demersuri s-au făcut în perioada august 2008 - august 2009, prin derularea Proiectului "Calea Poienarilor", cooperare transfrontalieră pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, în parteneriat cu Consiliile Locale Repedea, Ruscova, Poienile de sub Munte şi Consiliul Raional Verhovina şi Consiliul Local Zelene din Ucraina, când au fost întocmite anumite studii de fezabilitate privind oportunitatea deschiderii punctului de trecere a frontierei.

În aprilie 2012 - aprilie 2014, se urmăreşte continuarea demersurilor începute în 2009 prin Proiectul "Dezvoltare locală prin crearea de condiţii pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei şi construirea unui drum în dreptul localităţilor Poienile de sub Munte - Maramureş şi Shybene, Raionul Verhovina", finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României.

În 2014 se semnează un acord privind cooperarea transfrontalieră şi implementarea planului de dezvoltare strategică a Raionului Verhovina şi a Văii Ruscovei, care stabileşte cadrul legislativ, diplomatic şi organizatoric pentru această iniţiativă. Şi aici se opresc demersurile.

Azi, după mai bine de 10 ani, în urma discuţiilor cu reprezentanţii comunităţii din Poienile de sub Munte, dar şi cu locuitorii simpli, ne dorim reluarea acestor demersuri şi accesarea de proiecte sau programe care să intensifice eforturile menite să creeze precondiţii şi condiţii pentru deschiderea punctului de control şi coordonarea acţiunilor în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Crina-Fiorela Chilat, Circumscripţia electorală nr. 26.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Accelerarea redobândirii cetăţeniei române pentru fraţii noştri basarabeni - o datorie istorică, nu o favoare administrativă"

Astăzi ridic această problemă în faţa plenului cu sentimentul unei nedreptăţi istorice care se prelungeşte de prea mulţi ani. Vorbesc despre procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni - un proces care ar trebui să fie o reparare a istoriei, dar care, în practică, a ajuns să fie o cursă cu obstacole, o birocraţie sufocantă, o umilire prin amânare.

Fraţii noştri din Basarabia nu cer un privilegiu. Ei nu solicită un cadou, nu întind mâna după o favoare. Ei cer doar dreptul care le-a fost smuls prin ocupaţie şi dictatură. Ei cer cetăţenia ţării din care au fost rupţi cu forţa. Cererea lor este un act de memorie istorică, iar obligaţia noastră este un act de demnitate naţională.

În prezent, termenele de soluţionare depăşesc orice logică administrativă. Dosarele stau ani de zile fără răspuns, urmând un drum obscur prin instituţii care par să fi uitat rostul pentru care au fost create. Întârzierile nu sunt simple hârtii rătăcite - sunt ani din viaţa unor oameni, care aşteaptă să fie recunoscuţi ca parte a acestei naţiuni. Sunt familii întregi despărţite între două sisteme, sunt tineri blocaţi la graniţa identităţii lor, sunt români ţinuţi pe loc de un aparat greoi şi indiferent.

Este inadmisibil ca într-un stat european, membru al NATO şi al Uniunii Europene, accesul la cetăţenia istorică să depindă de viteza cu care se mişcă nişte dosare. Este inadmisibil ca mii de basarabeni să trăiască astăzi cu sentimentul că România, patria lor, la care privesc cu dragoste şi speranţă, îi aşteaptă... dar nu îi primeşte.

Această situaţie nu poate continua. Avem nevoie de o reformă totală a procedurii de redobândire a cetăţeniei române. Avem nevoie de termene clare, scurte şi predictibile. Avem nevoie de responsabilizare - instituţională şi individuală. Iar atunci când există abuzuri, tergiversări sau dezinteres, să existe şi răspundere reală. Nu putem permite ca istoria să fie blocată în sertare.

Totodată, este necesară digitalizarea completă a procedurilor, eliminarea etapelor inutile şi asigurarea unor resurse umane adecvate. Nu putem pretinde rezultate extraordinare de la instituţii subdimensionate şi suprasolicitate. Dacă procesul rămâne unul lent şi opac, vina nu va fi a celor care cer cetăţenia, ci a noastră - a celor care ştim că lucrurile nu funcţionează, şi totuşi acceptăm tăcerea.

Fraţii noştri din Basarabia sunt parte din naţiunea română. Ei vorbesc limba noastră, împărtăşesc cultura noastră, păstrează tradiţiile noastre, ne cunosc istoria şi ne respectă simbolurile. Unii dintre ei au luptat alături de noi, au muncit alături de noi, au construit alături de noi. Iar noi ce facem? Îi ţinem în aşteptare. Îi purtăm prin labirinturi birocratice. Le cerem răbdare pentru un drept care ar fi trebuit să fie firesc.

Este timpul ca Parlamentul României să transmită un semnal ferm: redobândirea cetăţeniei pentru basarabeni este o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ziua de 1 Decembrie ne obligă la un exerciţiu de sinceritate faţă de poporul român. Este ziua în care vorbim despre unitate, despre demnitate şi despre un proiect naţional construit prin sacrificiu şi prin credinţă. În acest cadru, românii aşteaptă adevăr, nu formulări menite să acopere eşecul politicilor de la vârful statului.

Chiar pe 1 Decembrie, Preşedintele României a transmis că românii trăiesc mai greu decât anul trecut. A prezentat situaţia ca pe o simplă constatare, ca şi cum declinul nivelului de trai nu ar avea cauze politice. Este o atitudine care sfidează inteligenţa oamenilor şi simbolistica acestei zile.

Declinul despre care vorbeşte preşedintele este rezultatul direct al guvernării pe care el a susţinut-o. Premierul susţinut de el a adoptat măsuri fiscale şi administrative care poartă amprenta acestui parteneriat politic. Românii o duc mai greu pentru că impozitarea a crescut, costurile vieţii au crescut, iar Guvernul a eşuat în a-şi dovedi eficienţa.

Preşedintele a ajuns în această funcţie după anularea unor alegeri care nici astăzi nu a fost explicată cetăţenilor. Tocmai de aceea, mesajul său de 1 Decembrie ar fi trebuit să conţină asumare şi clarificare, nu o distanţare de propriile decizii. În faţa unei naţiuni unite în sărbătoare, preşedintele avea datoria să vorbească despre responsabilitate, despre greşelile ultimului an şi despre măsurile prin care statul ar fi putut proteja familiile şi mediul de afaceri.

1 Decembrie este o zi în care românii se unesc în jurul valorilor esenţiale ale naţiunii. Aceste valori cer un stat responsabil şi o conducere care răspunde în faţa cetăţenilor. Preşedintele şi Guvernul său trebuie să-şi asume efectele deciziilor luate şi să ofere explicaţii pe care românii le aşteaptă.

Totodată, ne aminteşte că responsabilitatea faţă de naţiune nu poate fi abandonată. AUR va continua să lupte pentru adevăr, pentru demnitate şi pentru o Românie condusă în interesul românilor.

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Şi a ajuns, între timp, şi colegul, domnul deputat Dragoş-Florin Coman, pe care îl rog să se pregătească.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi parlamentari,

Românii vă vad, românii văd realitatea. Văd ipocrizia partidelor de la guvernare. PSD cu aliaţii lor, USR, PNL şi UDMR, mimează scandalul la televizor, dar în Guvern îşi împart funcţii bine plătite pentru membri de partid. În Parlament, vin aici, la tribună, şi dacă nu manipulează opinia publică cu "ruşii" sau cu "extremiştii", vin şi spun ce trebuie făcut, cum trebuie făcut, vorbesc despre responsabilitate, despre reformă, dar ei au - 70%, aveţi, dragi colegi. 70% au PSD cu aliaţii lor, USR, PNL şi UDMR, pot trece orice lege în Parlament, orice lege, cu 70%, dar, totuşi, aleg să vină pentru proiectele importante prin asumarea răspunderii. De ce?

Exodul românilor din ţară nu este o întâmplare. Este consecinţa directă a felului în care a guvernat PSD ţara. Au vrut ca oamenii curajoşi şi demni să plece din ţară, să avem o populaţie sărăcită, dezinformată şi fără educaţie, ca să câştige alegerile cu voturi cumpărate - cu un mic, o bere, un festival sau un bon de masă. Un popor slăbit este uşor de manipulat. Asta a fost strategia lor, iar rezultatul se vede în satele golite şi în generaţiile plecate.

Acum un an de zile, din cauza celor de la PSD s-au anulat alegerile prezidenţiale în România! Credeţi că românii de bună-credinţă au uitat? Nu aţi reuşit să-l băgaţi pe Marcel Ciolacu în turul al doilea şi aţi dat foc la ţară! Românii nu uită şi nu o să vă ierte! Să vă ierte Dumnezeu pentru toate nenorocirile pe care le-aţi adus şi pentru toată suferinţa poporului român!

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Şi cum dânsul nu a sosit, domnul deputat Mircea Fechet se pregăteşte.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Deviza actualului Guvern este "Puneţi taxe pe orice!". În numai câteva luni, sub pretextul că nu sunt bani la buget, Guvernul a pus deja taxe pe mamele care îşi cresc copiii, taxe pe bolnavi, taxe pe pensionari, taxe mai mari pe orice formă de proprietate şi, mai nou, taxe pe solariile şi serele românilor.

Lipsa totală de pricepere a actualilor miniştri este reflectată în modul profund medieval în care aceştia înţeleg să guverneze: taie din veniturile populaţiei, taie din veniturile profesorilor, taie bursele elevilor şi studenţilor, introduc taxe care scumpesc viaţa de zi cu zi şi omoară orice iniţiativă privată prin poveri fiscale tot mai mari. Din cauza unor asemenea politicieni care guvernează ţara împotriva propriului popor, am ajuns să avem milioane de români care s-au săturat de politicile păguboase şi au plecat peste hotare, în căutarea unei vieţi mai bune.

Stimaţi colegi,

Introducerea unor impozite noi pentru serele şi solariile din grădinile micilor fermieri reprezintă un adevărat atentat la adresa agriculturii româneşti, la adresa celor care muncesc onest şi se străduiesc să mai producă legume în România. Cei care au îndrăznit să ia o asemenea măsură nu fac decât jocul marilor reţele de importatori, care aduc mii de tone de legume de proastă calitate în ţara noastră şi le vând în reţelele de supermarketuri la preţuri de lux.

Loviturile pe care actualul Guvern le aplică fermierilor români probabil vor fi greu de uitat şi poate chiar mai greu de iertat! Impozitarea solariilor din grădină reflectă un mod antinaţional de a guverna.

Se pare că fumăritul a devenit oficial, de la 1 ianuarie. Pentru cei care nu ştiu, fumăritul este un impozit medieval, pe foc, pe vatră sau pe coşul de fum.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Se pregăteşte doamna deputat Laura Toader.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

În România ultimilor ani am tot avut parte de oameni care strigă: "Vine lupul!", încercând să ţină ţara în frică şi în dezbinare. Zilele trecute, însă, la Alba Iulia, nu a venit lupul, ci a venit momentul adevărului: extremiştilor le-au căzut măştile.

În locul unui proiect pentru România, AUR a pus pe masă cea mai dură ofensivă antieuropeană formulată vreodată de un partid parlamentar. O Rezoluţie în care afirmă că Uniunea Europeană ar fi căpătat "o arhitectură federală", impusă pe "cale jurisprudenţială" şi fără acordul cetăţenilor.

Este, fără îndoială, cel mai grav atac la Uniunea Europeană lansat din România, dar şi o ameninţare directă la adresa viitorului nostru european.

Când un partid extremist pune la îndoială funcţionarea Uniunii Europene, susţinând că ar fi devenit o construcţie federală ocultă, care a confiscat suveranitatea României, pune la îndoială însăşi apartenenţa noastră la Uniunea Europeană. O astfel de teză nu este doar falsă, este o încercare disperată de distorsionare a realităţii.

De la Alba Iulia, din inima României, putiniştii au luat la tir România europeană cu mesaje croite pentru cei mai vulnerabili la dezinformare: românii care, obosiţi şi dezamăgiţi, simt că doar promisiunile radicale mai pot răspunde frustrărilor lor.

Dovada supremă de sfidare a venit chiar în timpul intonării Imnului Naţional, pe care bombardierii pro-ruşi s-au căţărat cu huiduieli. O ruşine naţională şi un precedent periculos!

Dragi colegi,

Apartenenţa la Uniunea Europeană ne-a adus cel mai solid cadru de protejare a democraţiei, investiţii uriaşe şi garanţia că în faţa abuzurilor politice avem instituţii independente la care putem apela.

Ceea ce deranjează AUR este tocmai existenţa acestui sistem de reguli. Şi tendinţa lor de a "fabrica" documente doctrinare şi de a reinterpreta decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene arată o strategie vicleană: aceea de a slăbi ataşamentul românilor faţă de UE şi NATO, şi de a împinge ţara într-o izolare care ne-ar putea arunca direct în braţele Rusiei.

Ce sugerează liderii AUR este că Rusia "nu e atât de rea pe cât pare" şi că pacea în Ucraina trebuie obţinută cu orice preţ. Sunt aceleaşi idei prin care vor să lege România de propaganda unui regim care vede un pericol într-o Europă puternică şi unită.

Cel mai ambiţios ideal, la 107 ani de la Marea Unire, este să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca România să rămână în marea familie europeană, pentru că acolo ne este locul.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Toader.

Se pregăteşte domnul deputat Cristian Cîmpan.

Doamna Elena-LauraToader:

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi colegi parlamentari,

Astăzi vorbim despre un subiect care apasă greu pe bugetul public şi, mai ales, pe încrederea cetăţenilor în statul român: pensiile speciale ale magistraţilor.

Este un subiect sensibil, dar tocmai de aceea necesită responsabilitate, curaj şi, mai ales, onestitate.

În ultimii ani, de câte ori s-a discutat despre reforma pensiilor speciale, s-au făcut două lucruri: s-au creat comisii şi s-au dat explicaţii. Ce nu s-a făcut? Reformă reală.

De fiecare dată când Guvernul sau Parlamentul a anunţat o schimbare, aceasta s-a dovedit a fi o reformă ieftină - ieftină nu ca impact bugetar, ci ieftină ca ambiţie, ieftină ca efect, ieftină ca respect pentru contribuabil.

Românilor li se livrează promisiuni, iar sistemului îi rămân privilegiile.

Da, independenţa justiţiei este esenţială în orice stat democratic.

Dar independenţa nu se cumpără cu pensii de zeci de mii de lei, în timp ce medicii, profesorii, poliţiştii şi milioane de angajaţi din mediul privat se luptă cu o pensie care nu acoperă nici strictul necesar.

Independenţa judecătorului se apără prin garanţii instituţionale, prin stat de drept şi prin protejarea profesiei, nu prin inechitate socială.

Nu putem continua cu un sistem în care unii ies la pensie la 45-50 de ani, cu pensii care depăşesc chiar şi de 8 sau 10 ori veniturile pe care le au majoritatea românilor.

Nu putem accepta, la nesfârşit, ca cei care fac legile să fie singurii scutiţi de ele.

România are nevoie de o reformă reală, nu de cosmetizări.

Avem nevoie de un sistem în care contribuţia să fie baza pensiei, nu categoria profesională.

Avem nevoie ca magistraţii să fie respectaţi, dar şi cetăţenii să fie respectaţi.

Guvernul ameninţă cu asumarea răspunderii, de parcă reforma se face prin forţă, nu prin argumente.

Poporul a cerut corectitudine, nu cosmetizare. Pensiile speciale trebuie reformate, nu protejate.

Dacă această lege e doar un fum gros, societatea o va spulbera la primul vânt.

Deputaţii din Grupul SOS România fac apel la toţi colegii parlamentari: haideţi să renunţăm la reforma ieftină şi să facem în sfârşit o reformă corectă, curajoasă şi sustenabilă! Nu pentru noi, ci pentru cei pe care avem datoria să-i reprezentăm. Românii merită echitate.

Statul român merită credibilitate. Iar viitorul nostru merită mai mult decât promisiuni.

Vă mulţumesc.

Deputat Laura Toader, Partidul SOS România.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Cîmpan.

Se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Declaraţie politică: "Guvernul îşi acoperă eşecurile cu taxe mai mari, iar românii plătesc preţul".

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Ieri, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe un nou pachet de măsuri fiscale. Al treilea pachet. Un pachet care loveşte, din nou, în aceiaşi oameni. În cei care muncesc, în cei care produc, în cei care abia mai rezistă.

Românii plătesc mai mult de la un an la altul, dar trăiesc mai prost de la o lună la alta. Taxele cresc. Impozitele cresc. Costul vieţii creşte. Salariile nu mai ţin pasul. Puterea de cumpărare scade. Statul cere mai mult, oferă mai puţin.

Guvernul a ales calea cea mai uşoară şi cea mai nedreaptă. Nu a redus cheltuieli. Nu a tăiat risipa. Nu a reformat administraţia. A pus mâna direct pe buzunarul cetăţeanului. A încărcat mediul privat. A împins antreprenorii spre închidere. A condamnat familiile la supravieţuire.

România nu are o problemă de nivel scăzut al taxelor. România are o problemă de utilizare ineficientă a banului public şi de administrare defectuoasă a statului. Avem impozite europene şi servicii publice de lumea a treia. Avem taxe mai mari, dar spitale la fel. Avem impozite mai mari, dar şcoli la fel. Avem contribuţii mai mari, dar siguranţă socială tot mai mică.

Angajarea răspunderii pe astfel de măsuri înseamnă evitarea dezbaterii şi ignorarea realităţii din stradă. Înseamnă lipsă de dialog şi lipsă de respect faţă de cetăţeni. Oamenii nu mai pot duce acest ritm. Nu mai pot plăti pentru greşelile statului.

Românii nu cer privilegii. Cer reguli corecte. Cer taxe suportabile. Cer un stat care să cheltuie responsabil banii luaţi din munca lor. Cer predictibilitate, nu surprize fiscale de la o zi la alta.

Acest pachet de măsuri nu este despre stabilitate. Este despre transferarea eşecului guvernării pe umerii populaţiei. Din acest motiv, îl contest şi îl resping ferm. România are nevoie de reformă reală, nu de taxe mai mari.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat POT de Bihor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Rodica Plopeanu.

Se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Medicii români - umiliţi de un Guvern iresponsabil".

Guvernul Bolojan umileşte medicii români şi îi forţează să plece din ţară. Aceasta este realitatea pe care încercaţi să o ascundeţi, dar o simte fiecare spital, fiecare familie şi fiecare pacient care stă cu orele pe holurile spitalelor. În România de astăzi medicii sunt ţinuţi ani întregi în spitale atâta timp cât sunt rezidenţi, dar în momentul în care devin specialişti, statul îi trimite acasă. După 6 ani de facultate şi alţi 7 de rezidenţiat urmează luni întregi. Fără contract, fără salariu şi mai ales fără respect. Această pauză forţată, creată din nepăsare şi incompetenţă, nu este un accident. Este o politică a dispreţului faţă de oamenii care ţin sănătatea în viaţă.

Guvernul Bolojan vorbeşte despre reformă, dar în spitale se vede doar haos. Medici epuizaţi, secţii fără personal, pacienţi pe care nu are cine să-i trateze. Reforma este practic doar pe hârtie. Dar România nu îşi permite să piardă niciun medic. Şi fix asta reuşeşte Guvernul României: îi împinge spre aeroport, spre ţări care le oferă stabilitate, condiţii şi respect. Este revoltător ca un stat să formeze specialişti pe banii românilor şi apoi să îi lase să plece, pentru că nu este în stare să le asigure un simplu contract.

Un Guvern responsabil ar asigura continuitate, ar organiza concursurile la timp, ar ţine medicii în spitale, nu în incertitudine, ar crea un sistem în care un tânăr specialist să ştie clar că are un loc sigur şi un viitor în România. În schimb, Guvernul Bolojan îi lasă suspendaţi, trimişi acasă, ca şi cum nu ar conta. Aşa pierdem o generaţie întreagă de specialişti.

Spitalele duc lipsă de personal. Pacienţii aşteaptă la nesfârşit. România fierbe sub presiunea unui sistem care este sănătos doar în declaraţii, iar medicii, baza acestui sistem, sunt trataţi ca ultima roată de la căruţă. Aceasta este ruşinea Guvernului Bolojan.

De aceea spun clar: umilinţa trebuie să înceteze. România nu îşi poate bate joc de medicii ei. România nu trebuie să devină o ţară care îşi exportă specialiştii din cauza nepăsării politice. Tocmai de aceea, acest Guvern trebuie să plece. România merită... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte domnul deputat Sergiu Matei.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 1 Decembrie am sărbătorit Ziua Naţională şi cei 107 ani de la momentul istoric în care Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a hotărât, cu o voinţă de neclintit, Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Patria-mamă, România. A fost clipa în care o naţiune întreagă şi-a afirmat demnitatea, unitatea şi dreptul la propriul destin, ridicându-se deasupra vremurilor şi arătând lumii că românii sunt un popor care ştie să-şi apere identitatea şi viitorul.

Am fost prezent, pe 1 Decembrie, în oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, alături de preşedintele Partidului SOS România, doamna avocat şi eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă, alături de colegi parlamentari, de mii de membri ai organizaţiilor noastre judeţene şi de alte mii de români veniţi din toate colţurile ţării şi din afara graniţelor, nu doar pentru a rememora trecutul, ci pentru a arăta, prin prezenţă şi solidaritate, că spiritul unirii trăieşte, respiră şi continuă să fie o forţă reală în sufletele românilor. România nu a uitat ce înseamnă unitatea, şi noi nu avem de gând să abandonăm idealul care a modelat destinul naţiunii noastre.

Pentru noi, naţionaliştii, 1 Decembrie nu este doar o ceremonie, ci un angajament naţional. România de astăzi nu mai este întreagă, iar faptul că pe harta Europei există două state româneşti - România şi Republica Moldova - reprezintă o nedreptate istorică ce aşteaptă să fie reparată. Reunificarea celor două state româneşti nu este un slogan şi nu este o temă de campanie, este o responsabilitate sacră faţă de trecut şi o obligaţie strategică faţă de viitor.

Aşa cum germanii au avut curajul şi maturitatea să reunifice cele două Germanii, şi românii pot, trebuie şi vor reface unitatea naţională prin voinţă politică, prin strategie coerentă şi prin solidaritate naţională.

Sărbătorind Ziua Naţională, nu putem ignora nici drama românilor din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, aflaţi astăzi sub administraţia statului ucrainean. Peste jumătate de milion de români trăiesc acolo sub presiunea deznaţionalizării: şcoli închise, biserici restricţionate şi tineri români trimişi în prima linie a războiului ruso-ucrainean.

Noi, oamenii politici, avem obligaţia morală, istorică şi politică să acţionăm pentru oprirea acestui etnocid.

Generaţia noastră de oameni politici este chemată să ridice din nou stindardul unirii, să redea forţa şi demnitatea naţiunii române şi să ducă până la capăt visul înaintaşilor, pentru că România merită să fie din nou mare, respectată şi puternică!

La mulţi ani României noastre dragi!

La mulţi ani dumneavoastră şi tuturor românilor din ţară şi din afara graniţelor!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sergiu Matei? Nu este.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? De asemenea, nu este.

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Se pregăteşte doamna deputat Monica Ionescu, dacă a ajuns.

Doamna Mariana Vârgă:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Serviciile de informaţii nu trebuie să se întoarcă în zona judiciară. Încetaţi atacul asupra justiţiei!".

Cu ocazia prezentării Strategiei Naţionale de Apărare 2025-2030, Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat că doreşte o reformă a justiţiei şi că va trata cu prioritate lupta anticorupţie, care este o vulnerabilitate majoră a statului român.

Astfel, Preşedintele României spune că Serviciul Român de Informaţii - SRI - ar trebui să aibă o unitate specială dedicată colectării de informaţii privind fenomenul de corupţie. În viziunea sa, SRI urmând să facă aceste colectări de informaţii, însă nu anchete penale şi nu să intervină direct în faza judiciară, lucru care va fi extrem de dificil de realizat.

În acest context, semnalăm încălcarea gravă a Constituţiei de către preşedintele statului român, pentru că încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi încearcă să submineze independenţa justiţiei.

În numele principiilor democratice şi al respectului faţă de Constituţia României, ne exprimăm ferm dezacordul faţă de orice demers care urmăreşte implicarea Serviciului Român de Informaţii în activităţi legate de fenomenul corupţiei.

Combaterea corupţiei este o atribuţie exclusivă a instituţiilor judiciare, respectiv a Ministerului Public, a Poliţiei Judiciare, a DNA şi a instanţelor de judecată, nu a Preşedintelui României sau a Serviciului Român de Informaţii.

Încercarea şefului statului de a extinde competenţele SRI în zona informativ-operativă privind corupţia reprezintă, aşadar, un risc major de repolitizare a luptei anticorupţie, o justiţie paralelă care nu este controlată democratic.

România are nevoie de o justiţie independentă, nu de una supravegheată de structuri şi influenţe informativ-securitare. Într-un stat de drept consolidat, serviciile de informaţii nu pot şi nu trebuie să substituie atribuţiile procurorilor sau ale poliţiştilor judiciari.

Vă chem, stimaţi colegi, la responsabilitate, pentru că trebuie să apărăm competenţele legale ale instituţiilor statului român, să respingem cu fermitate orice ingerinţă nelegitimă în actul de justiţie şi să acţionăm strict în limitele pe care Legea fundamentală a ţării ni le impune. Doar astfel putem garanta independenţa justiţiei şi funcţionarea corectă a statului de drept.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu a ajuns.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Nu a ajuns.

Domnul deputat Alecu Robert.

Vă rog.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Datoria neachitată a statului şi datoria morală faţă de constructorii României".

De luni de zile firme de construcţii care au finalizat lucrări publice stau cu facturi neplătite. Sunt lucrări verificate, recepţionate, întocmite corect. Sunt obligaţii bugetare certe.

Cu toate acestea, statul alege să le amâne.

În bilanţurile de sfârşit de an vedem lucrări trecute la realizări, dar în spatele lor se află plăţi pe care administraţiile locale şi instituţiile centrale nu le-au efectuat.

Aici nu vorbesc despre firme privilegiate, apropiate de mediul politic, vorbesc despre constructorii cinstiţi, cei care au participat la licitaţii, au lucrat corect şi au avut încredere că lucrările lor vor fi şi plătite.

Există în această situaţie un adevăr simplu şi grav: deficitul bugetar prezentat public nu reflectă deficitul real.

Ne aflăm în faţa unei discrepanţe majore între execuţia bugetară declarată şi obligaţii restante pe care statul le împinge în anul următor. În aceste obligaţii nu sunt cifre abstracte, sunt datorii faţă de oameni şi companii care au plătit salarii, taxe şi materiale, ducând în spate proiecte locale, investiţii naţionale care, mare parte dintre ele, reprezintă lucrări prin PNRR.

În bilanţul de sfârşit de an al primarilor, al preşedinţilor consiliilor judeţene şi chiar al miniştrilor observăm aceeaşi practică. Sunt trecute la realizări lucrări publice pe care statul încă nu le-a plătit. Sunt prezentate ca îndeplinite, fotografiate şi comunicate, dar rămân doar momente în agendele oficiale, nu şi obligaţii achitate.

În spatele fiecărei astfel de reuşite se află un constructor care îşi aşteaptă plata. Această diferenţă dintre realitatea contabilă şi realitatea administrativă arată o problemă de fond.

Nu performanţa este raportată, ci aparenta performanţă.

În aceeaşi perioadă, constructorii sunt obligaţi să achite TVA pentru facturile neîncasate, să îşi extindă liniile de credit pentru materiale şi salarii şi să suporte penalităţi bancare pentru întârzieri generate nu de piaţă, ci de stat.

Mulţi ajung în dificultate financiară. Unii riscă insolvenţa, alţii riscă raportarea în sistemul bancar. Firme care au lucrat pentru stat sunt puse în situaţia de a finanţa statul din propriile resurse, ajungând în riscul falimentului.

Stimaţi colegi,

Nu putem vorbi despre dezvoltare atâta timp cât baza care o susţine este tratată cu întârziere şi indiferenţă. Nu putem construi o ţară solidă pe datorii amânate şi pe firme împinse spre faliment.

Aceasta este realitatea pe care avem datoria să o spunem şi datoria să o corectăm.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, în continuare, să dau citire numelor colegilor care au depus declaraţii politice în scris: Petru-Bogdan Cojocaru, Bogdan Gheorghe Trif, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu, Silviu-Titus Păunescu, Cristina-Emanuela Dascălu, Cosmin Hristu, Dorel Vulpoiu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Andra-Claudia Constantinescu, Andrei Daniel Gheorghe, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Pistru-Popa, Răzvan Sorin Prişcă, Daniel Blaga, Ştefan Tanasă, Ştefan Bouda, Bogdan-Alin Stoica, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Mihai Ţiu, Simona-Elena Macovei Ilie, Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy, Vedinaş Verginia, Andreea Cîmpianu, Sergiu Matei, Dumitru Coarnă, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu şi Raisa Enachi.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

Ne vedem la ora 10.00 pentru partea a doua a şedinţei.

Vă mulţumesc.