Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 aprilie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat -POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să o invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Guvernarea nu este un exerciţiu politic, ci o responsabilitate faţă de oameni".

Se spune că în politică cifrele nu mint niciodată. Dar depinde la ce cifre alegem să ne uităm. În timp ce unii stau cu ochii lipiţi de ecrane, tremurând în faţa sondajelor, noi, la PSD, alegem să ne uităm la o altă cifră, mult mai dureroasă: aproape 80% dintre români cred că ţara merge într-o direcţie greşită. Aceasta este realitatea care trebuie să ne preocupe, dragi colegi.

Realitatea românilor nu se măsoară în "puncte electorale", ci în preţul pâinii şi în ce mai rămâne după plata facturilor. Familiile din Galaţi, pe care le reprezint în Parlament, vor să ştie că salariul le ajunge până la sfârşitul lunii şi că Guvernul lucrează pentru ei, nu pentru a salva destinele politice ale unor lideri aflaţi în derivă.

Suntem în Parlament pentru milioane de români care lucrează, plătesc taxe şi impozite şi respectă legea, oameni care se întreabă mereu de ce efortul lor nu se vede în calitatea vieţii. Aceasta este întrebarea la care avem datoria să răspundem.

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare dintr-un singur motiv - responsabilitatea. Am stabilizat ţara când alţii au lăsat-o în haos, dar responsabilitatea nu înseamnă un cec în alb. Aşa cum a declarat şi preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, nu putem gira la nesfârşit o formulă care nu livrează eficienţă.

Nu suntem aici să asistăm pasivi la blocaje administrative provocate de lideri politici care par mai preocupaţi de pragul electoral decât de pragul de suportabilitate al cetăţeanului. Guvernarea este un instrument de dezvoltare, un motor pentru investiţii şi şantiere, nu un colac de salvare pentru partidele care au pierdut demult contactul cu realitatea din stradă. Dacă această formulă începe să scârţâie şi nu mai produce rezultate pentru oameni, atunci avem obligaţia morală să o spunem clar.

Românii nu mai au timp de negocieri sterile. România are nevoie de o mână sigură pe volan, nu de politicieni care trag frâna de mână de fiecare dată când le mai scade un procent în sondaje. Politica trebuie să fie despre masa românilor, nu despre scaunele politicienilor, stimaţi colegi!

Mulţumesc frumos.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi va fi intitulată "Românii au nevoie de soluţii şi de protecţie, nu de tergiversări şi blocaje".

Decizia de a prelungi plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la data de 30 iunie este o măsură corectă şi necesară, pentru că vorbim de lucruri esenţiale: pâine, lapte, carne, ouă, ulei, legume, fructe, zahăr - exact produsele de care fiecare român are nevoie zilnic. Este vorba de bunuri fără de care viaţa de zi cu zi devine mult mai grea. Noi, Partidul Social Democrat, am înţeles asta şi am susţinut această măsură şi mă bucur că şi colegii din coaliţie au înţeles că avem dreptate.

Realitatea nu poate fi ignorată. Şi după plafonările anterioare preţurile s-au stabilizat sau chiar au scăzut la unele produse. Asta arată foarte clar că înainte s-a speculat pe spatele oamenilor. Nu e vorba de fluctuaţii normale, ci de profituri exagerate pe care le-au înregistrat companiile, în timp ce românii plăteau mai mult.

Deci se poate. Când statul vrea şi intervine, lucrurile se aşază. Plafonarea adaosului comercial a demonstrat că există instrumente reale pentru a proteja cetăţeanul şi pentru a preveni specula.

Dar problema nu se opreşte aici.

Este inacceptabil ce se întâmplă cu preţul la combustibil. De acolo începe tot lanţul de scumpiri: transportul se scumpeşte, producţia se scumpeşte, distribuţia devine mai scumpă şi, în final, tot noi plătim la raft. Dacă Guvernul a avut curaj să plafoneze adaosul la alimente, de ce nu are curaj să reducă real acciza la carburant? Această lipsă de decizie costă românii zeci de miliarde de lei pe an.

Adevărul este simplu.

Românii au plătit deja 1,4 miliarde de euro în plus în diverse domenii.

De exemplu:

- 800 de milioane de euro din episodul vaccinurilor;

- 600 de milioane de euro din supraîncasări din combustibil.

Companiile din energie au făcut profituri uriaşe. Statul a încasat mai mult din TVA şi accize.

Şi totuşi, pentru oameni ni se spune că "nu sunt bani".

Dar nu este lipsă de bani. Este lipsă de voinţă. Este lipsă de decizie politică.

Plafonarea la alimente este un pas bun şi necesar. Este un semnal clar că statul poate şi trebuie să intervină atunci când piaţa nu funcţionează corect. Dar fără reducerea semnificativă a accizei la combustibil - nu doar 30 de bani - această măsură rămâne doar jumătate de soluţie.

Românii au nevoie să ştie că există un stat care îi protejează de preţuri exagerate şi de profituri speculative. Au nevoie să ştie că guvernanţii sunt alături de ei, nu doar atunci când este vorba de încasări suplimentare pentru buget, ci şi când este vorba de puterea lor de cumpărare şi de viaţa lor de zi cu zi.

Românii nu mai au nevoie de explicaţii complicate sau promisiuni. Au nevoie de decizii corecte şi coerente. Şi au nevoie acum!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Deşi presiunea exercitată de PSD în Parlament şi în Guvern a determinat actualul Executiv să adopte câteva măsuri importante pentru protejarea puterii de cumpărare a cetăţenilor, acestea nu sunt suficiente. Trebuie mers mai departe cu programele de stimulare economică şi cu susţinerea categoriilor de persoane vulnerabile.

Este o certitudine faptul că, dacă PSD nu ar fi insistat în Coaliţie pentru prelungirea măsurii iniţiate de ministrul social-democrat al agriculturii privind plafonarea adaosurilor comerciale, de la 1 aprilie preţurile la alimente ar fi explodat. În contextul scumpirii carburanţilor, măsura PSD de plafonare a adaosurilor asigură protecţia consumatorilor în faţa tendinţelor speculative care apar în astfel de situaţii.

Totodată, în urma presiunilor constante ale PSD de la toate nivelurile - parlamentar, guvernamental şi politic - s-a declarat starea de criză pe piaţa carburanţilor. S-a plafonat marja comercială la nivelul anului trecut, s-a instituit controlul exporturilor, în special al motorinei, şi a scăzut acciza, însă nici acest lucru nu este destul.

Realitatea ultimelor zile, în care preţurile la combustibili au început din nou să crească, ne demonstrează că este nevoie de mult mai mult, inclusiv de reducerea TVA, aşa cum a cerut PSD de nenumărate ori în ultima lună.

Domnule Bolojan, în ultimul ceas, aveţi în vedere soluţiile noastre şi luaţi măsuri concrete pentru a reduce presiunea inflaţionistă de pe umerii românilor. Aveţi la dispoziţie mai multe modalităţi de intervenţie pentru a scădea preţurile semnificativ şi pentru a preveni scumpirea tuturor bunurilor şi serviciilor: de la reducerea TVA, până la compensarea unei fracţiuni din preţul la pompă, în tandem cu industria, după modelul testat cu succes încă din anul 2022.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ana-Smaranda Rinder.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Ziua Mondială a Sănătăţii 2026 «Împreună pentru sănătate. Alături de ştiinţă»".

Stimaţi colegi,

Am marcat ieri, 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii, un moment de reflecţie, dar şi de responsabilitate colectivă. Tema propusă în acest an de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - "Împreună pentru sănătate. Alături de ştiinţă" - ne reaminteşte că progresul în domeniul sănătăţii nu este întâmplător, ci rezultatul colaborării, al cercetării şi al deciziilor fundamentate pe dovezi.

În ultimele decenii, ştiinţa a schimbat profund modul în care trăim, prevenim şi tratăm bolile. De la vaccinuri şi tratamente inovatoare, până la înţelegerea tot mai profundă a sănătăţii mintale, fiecare pas înainte a fost posibil datorită investiţiilor în cunoaştere şi cooperare internaţională.

Ca psiholog şi ca secretar al Comisiei pentru sănătate, nu pot să nu subliniez importanţa sănătăţii mintale în acest ecosistem. Astăzi, mai mult ca oricând, este esenţial să înţelegem că sănătatea nu înseamnă doar absenţa bolii, ci o stare de echilibru între corp, minte şi mediul în care trăim. Politicile publice trebuie să reflecte această realitate şi să includă servicii accesibile şi integrate pentru sănătatea mintală.

Conceptul "O singură sănătate" - care leagă sănătatea oamenilor de cea a animalelor, a plantelor şi a mediului - trebuie să devină o prioritate şi pentru România. Crizele recente ne-au arătat cât de interconectată este lumea în care trăim şi cât de vulnerabili putem deveni atunci când ignorăm aceste legături.

Avem datoria să susţinem cercetarea, să consolidăm sistemele de sănătate şi să asigurăm acces echitabil la servicii medicale de calitate. Ştiinţa trebuie să fie în serviciul tuturor, iar deciziile noastre, ca legiuitori, trebuie să fie ghidate de responsabilitate şi respect faţă de cetăţeni.

De Ziua Mondială a Sănătăţii, fac un apel la colaborare - între instituţii, între profesionişti şi între cetăţeni. Doar împreună putem construi un sistem de sănătate mai rezilient, mai echitabil şi mai adaptat nevoilor reale ale societăţii.

Sănătatea este un drept fundamental. Iar ştiinţa este instrumentul prin care îl putem proteja.

Daţi-mi voie să vă doresc Sărbători fericite, un Paşte liniştit şi multă sănătate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Bordian, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Alexandru Bordian:

Vă mulţumesc.

Titlul declaraţiei mele politice este "4 aprilie 1944, o rană deschisă în memoria Bucureştiului şi a românilor".

Stimaţi colegi,

La 4 aprilie 1944, Bucureştiul a trăit una dintre cele mai dramatice zile din istoria sa. În acea zi, Capitala României a fost supusă unui bombardament devastator care a provocat moartea a aproximativ 3.000 de oameni şi rănirea altor mii. Majoritatea victimelor au fost civili: femei, copii, bolnavi, bătrâni şi oameni simpli surprinşi de bombardament în plină zi.

Printre cei ucişi s-au aflat şi numeroşi refugiaţi români din Basarabia, ţinutul Herţa şi nordul Bucovinei, provincii ocupate de Uniunea Sovietică. Fugiseră din calea războiului şi a deportărilor, căutând adăpost în Capitala României. Destinul a făcut însă ca mulţi dintre ei să-şi găsească sfârşitul în incendiile şi ruinele provocate de bombardamente în zona Gării de Nord.

Aceste victime civile au fost înhumate în gropi comune în Cimitirul Calvin din cartierul Giuleşti al Bucureştiului, cunoscut drept Cimitirul "4 Aprilie".

Din păcate, la peste opt decenii de la această tragedie, locul în care odihnesc aceste victime civile ale războiului nu beneficiază de o amenajare memorială pe măsura sacrificiului lor.

Autorităţile centrale şi locale au datoria de a corecta această nedreptate a memoriei. Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, împreună cu Primăria municipiului Bucureşti, trebuie să amenajeze corespunzător parcela gropilor comune din Cimitirul Calvin - Giuleşti, să ridice un monument memorial dedicat victimelor bombardamentului şi să instituie o comemorare oficială anuală a zilei de 4 aprilie 1944. Un asemenea loc al memoriei ar reprezenta nu doar un gest de reparaţie morală, ci şi un act de respect faţă de istoria Capitalei şi faţă de miile de oameni nevinovaţi care şi-au pierdut viaţa în acea zi.

Memoria celor care au murit în 4 aprilie 1944 nu trebuie lăsată să se piardă în uitare. Ea trebuie păstrată cu respect şi demnitate.

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria miilor de victime civile din 4 aprilie 1944.

Amintirea lor din neam în neam!

Vă mulţumesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Invit la cuvânt pe doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Declaraţia mea politică se intitulează "Masa de Paşte a românilor, mai săracă decât oricând".

Stimaţi colegi,

Masa de Paşte a românilor va fi, anul acesta, mai goală ca niciodată. Nu pentru că românii nu muncesc, ci pentru că statul i-a sărăcit.

Preţurile au explodat. Alimentele de bază s-au scumpit. Carnea de miel a devenit un lux. Cozonacul, un moft. Iar ouăle roşii, simbolul sărbătorii, au ajuns un calcul important la bugetul fiecărei familii.

Românii nu mai aleg. Românii renunţă. Renunţă la obiceiuri, renunţă la bucurie.

Şi în timp ce milioane de familii strâng cureaua, Guvernul strânge taxe peste taxe. Pentru Ucraina, pentru industria de armament a altora, pentru corupţia din pandemie, pentru vaccinuri de care nu mai are nimeni nevoie... pentru orice, numai pentru ce trebuie, nu.

Aceasta este realitatea: un stat care ia mai mult de la români şi le oferă mult mai puţin.

Nu este o criză inevitabilă. Este rezultatul direct al unor politici greşite, al nepăsării, al incompetenţei şi al trădărilor repetate ale celor de la PSD, PNL, USR şi UDMR.

Şi totuşi, dincolo de această realitate dureroasă, există ceva ce nu poate fi scumpit şi nu poate fi luat de nimeni: credinţa.

Lumina Învierii vine în fiecare an să ne amintească faptul că, după întuneric, există întotdeauna speranţă.

Că după nedreptate, poate veni dreptatea.

Că după vremuri grele, pot veni vremuri mai bune.

Românii nu şi-au pierdut credinţa.

Nu şi-au pierdut demnitatea.

Şi nu şi-au pierdut speranţa.

Iar atunci când această speranţă se va transforma în voinţă politică, atunci când patrioţii vor ajunge la putere, România va putea, din nou, să fie o ţară în care masa de Paşti nu va fi un lux, ci o normalitate. O ţară în care copiii nu vor întreba "Ce ne permitem?", ci "Ce sărbătorim astăzi?".

Până atunci, să nu uităm: nicio putere nu este mai mare decât credinţa unui popor care refuză să renunţe.

Hristos în mijlocul nostru!

Sărbători binecuvântate tuturor românilor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"O victorie pentru Gropniţa, într-un buget votat împotriva românilor"

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreg procesul de votare a bugetului a evidenţiat, încă o dată, în cel mai sfidător chip, cum interesele de clan calcă în picioare interesele românilor, puterea ticăloşeşte guvernanţii fără caracter şi împinge obligaţiile de partid peste nevoile reale ale societăţii.

În tot acest context, mai mult decât amar, am satisfacţia că am reuşit măcar să mă lupt până la capăt, cu succes, pentru o şansă oferită celor mai tineri ieşeni. Am asigurat astfel finanţarea unui cămin cultural în comuna ieşeană Gropniţa, o oportunitate pentru copiii şi tinerii care trăiesc şi învaţă în mediul rural din această zonă, dar şi pentru toţi ceilalţi săteni, indiferent de vârstă.

Pentru cei cărora li se pare puţin, le spun din start că habar n-au ce înseamnă să te uiţi în ochii unui copil de la ţară, căruia nimeni nu îi dă vreo şansă pentru a se împlini prin ideile, talentul şi abilităţile lui; şi că, în aceste vremuri, să poţi oferi alternativa unor activităţi culturale, fie şi pentru petrecerea timpului liber, indiferent de vârstă, devine uneori o oază de apă curată într-un deşert sălbatic al deşertăciunii.

Nu, nu am neamuri în Gropniţa, nici afaceri şi nici măcar primarul comunei Gropniţa nu este membru al AUR. Pur şi simplu de aici s-a ridicat nevoia oamenilor.

De Gropniţa se leagă numele lui Dimitrie Scarlat Miclescu, rămas prin vreme drept "amicul ţăranilor", după ce a împărţit gratuit această moşie sătenilor şi s-a lepădat de blazonul confortabil al familiei boiereşti din care provenea, pentru a se îmbrăca în straiele ţăranilor. Fiu de vornic şi frate de mitropolit, profesor şi decan de barou, a condus publicaţii, a devenit om politic - ministrul lucrărilor publice şi ministrul justiţiei, unionist înflăcărat, apreciat şi elogiat de Mihail Kogălniceanu.

Poate că un cămin cultural în comuna Gropniţa, de care aparţin satele Gropniţa, Bulbucani, Forăşti, Săveni, Mălăeşti şi Sângeri va fi locul de unde un nou Dimitrie Scarlat Miclescu va face primii paşi spre istorie.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica Iagăr.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Capra le face şi oaia le pate".

Stimaţi colegi,

Asistăm, astăzi, la o nouă situaţie scandaloasă, în România, în urma căreia singurul care suferă este bugetul de stat al României şi, în consecinţă, sunt supuşi suferinţei cetăţenii care îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele.

În fapt, ce s-a întâmplat:

România a pierdut, în primă instanţă, procesul cu Compania Pfizer, la un tribunal din Bruxelles şi este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro şi probabil nişte dobânzi şi penalităţi aferente.

În ţara noastră foştii miniştri ai sănătăţii, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă şi prim-ministrul Florin Cîţu au aprobat achiziţii de vaccinuri mult peste necesarul populaţiei, fără a avea justificare, adică s-au comandat peste 90 de milioane de doze, în condiţiile în care populaţia României nu depăşeşte 22 de milioane de locuitori.

Aceşti miniştri vinovaţi şi incompetenţi ar trebui încadraţi la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, pentru că, din totalul de doze comandate, deşi au fost multe, au mai donat milioane către alte ţări şi o parte au fost distruse ca expirate.

Ca o concluzie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul General trebuie să se autosesizeze şi să aplice prevederile Legii nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, pentru că faptele au fost făcute în exercitarea atribuţiilor de miniştri şi cum un cetăţean simplu sau un antreprenor plăteşte atunci când comite o greşeală, aşa şi aceste persoane arogante, care s-au mândrit cu funcţia de ministru, trebuie să plătească pentru incompetenţa lor.

Să nu uităm, de asemenea, că pe vremea prim-ministrului Orban, în timp ce noi, cetăţenii de rând, stăteam izolaţi în case, el, grupul lor de aroganţi şi incompetenţi se spărgeau în cabinete cu trabucuri şi sticle de whisky plătite tot de contribuabili şi ignorau legile şi pe noi toţi.

Dar se pare că suntem condamnaţi să plătim tot noi, contribuabilii de rând, pensionarii, veteranii de război, văduvele de război, precum zice vorba veche românească - "Capra le face şi oaia le pate".

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Reindustrializarea României reprezintă soluţia tuturor problemelor structurale ale economiei naţionale!"

Din păcate, tranziţia ţării noastre la economia de piaţă a fost gestionată deficitar, motiv pentru care ramuri întregi ale industriei au fost condamnate la dispariţie. Aşa am ajuns astăzi în situaţia în care importăm masiv produse finite scumpe, pe care le-am putea produce în ţară, şi continuăm să exportăm materii prime brute la preţuri mici, fără un spor de valoare adăugată. În ultimii 36 de ani, reindustrializarea României s-a transformat, dintr-un obiectiv major al ţării, într-un simplu slogan politic, amintit de politicieni ori de câte ori se apropie alegerile naţionale. Paşii concreţi spre revitalizarea industriei româneşti au fost puţini şi foarte timizi.

Stimaţi colegi,

Astăzi, o parte importantă a industriei româneşti performează, atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele externe. Dar vorbim, în mare parte, despre fabrici puternice, în spatele cărora stau investitori străini de calibru şi care contribuie într-o proporţie semnificativă la formarea Produsului Intern Brut al României.

În acelaşi timp, trebuie să ne uităm cu atenţie şi la o parte a industriei care nu mai există şi care poate să fie revitalizată, prin măsuri guvernamentale de susţinere şi prin atragerea de investitori puternici.

Un pas major l-a făcut deja Guvernul Bolojan, prin pachetul de relansare economică, prin care sunt stimulaţi financiar şi fiscal investitorii care vor să construiască în România o industrie modernă şi solidă, însă aceste măsuri trebuie să fie susţinute în continuare.

Reindustrializarea României se poate face numai dacă avem un climat de stabilitate economică, financiară şi politică, precum şi un guvern responsabil şi credibil. Altfel, niciun investitor serios nu îşi va aduce banii, tehnologia şi know how-ul în ţara noastră.

De asemenea, cred că partidele politice trebuie să demonstreze maturitate şi, indiferent de eventualele diferenţe de viziune, procesul de reindustrializare a ţării ar trebui să coaguleze consensul politic, pentru că o Românie cu o industrie puternică devine o Românie independentă de aprovizionările externe, devine o ţară cu locuri de muncă de calitate şi cu salarii competitive, devine o ţară cu stabilitate financiară reală, precum şi o ţară care exportă mai mult decât importă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul deputat Ştefan Tanasă.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pornesc de la un principiu simplu - legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi cei care circulă pe drumurile României. Nu contează de unde vii sau încotro mergi, regulile sunt aceleaşi şi trebuie respectate de toţi.

Astăzi, însă, lucrurile nu sunt aşa. Un cetăţean român care primeşte o amendă rutieră este obligat să o plătească. Dacă nu o face, suportă consecinţele legii. În schimb, un şofer străin poate pleca din ţară şi poate ignora acea amendă fără să păţească nimic.

În ultimii 3 ani, din peste 42.000 de amenzi aplicate şoferilor nerezidenţi, statul român a pierdut aproximativ 4 milioane de euro. Sunt bani care ar fi putut fi investiţi în drumuri mai sigure, marcaje mai bune, sensuri giratorii sau treceri de pietoni iluminate - lucruri care în mod real salvează vieţi.

Dar problema nu este doar despre bani, este şi despre încredere - încrederea oamenilor că trăiesc într-o ţară corectă, în care legea se aplică la fel pentru toţi, încrederea că statul este ferm şi echitabil, indiferent de naţionalitatea celui care încalcă regulile.

De aceea, am depus un proiect de lege care propune o soluţie simplă şi eficientă - dacă un şofer străin are amenzi neachitate sau refuză plata pe loc, permisul de conducere este reţinut până la achitarea obligaţiilor. Nu este o pedeapsă, ci o garanţie că legea este respectată. Plata se poate face imediat, inclusiv electronic, direct la poliţist, fără birocraţie, fără proceduri complicate, fără costuri inutile. Nu inventăm nimic nou. Ţări precum Bulgaria, Italia, Franţa sau Elveţia aplică deja astfel de măsuri, unele chiar mai stricte. Noi, prin acest proiect de lege, doar aducem România la un standard european normal.

Legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi!

O Românie dreaptă se construieşte prin decizii corecte, iar aceasta este una dintre ele.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul deputat Nicolae Păun.

Domnul deputat Ştefan Bouda.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Celebrăm şi în acest an, cu încredere şi linişte, Ziua NATO, în România, în prima duminică a lunii aprilie. Celebrăm această zi cu o încredere nedezminţită în garanţiile de securitate conferite de apartenenţa noastră la Alianţă. Toate tensiunile geopolitice ale ultimilor ani, de la războiul împotriva Ucrainei la conflictele din Orientul Mijlociu, confirmă nevoia sporită a României de securitate şi de garanţii externe privind asigurarea acestei securităţi, acolo unde nu putem prin noi înşine.

Actualele tulburări geopolitice multiple şi în cascadă confirmă nevoia în creştere a garanţiilor de securitate oferite de angajamentele de apărare colectivă ale statelor membre. Desigur, prioritară pentru România va rămâne consolidarea propriilor capabilităţi de apărare şi securitate, prioritate asumată şi pe plan extern, prin articolul 3 al aceluiaşi Tratat. Avem deja proiecte strategice în acest sens, bazate pe fonduri generoase oferite de noile instrumente ale UE. Cu ajutorul acestora, putem relansa cu adevărat industria naţională de apărare, putem participa la consorţii europene relevante în domeniu, putem crea, pe teritoriul ţării, facilităţi de producţie ce pot spori dimensiunea naţională a apărării şi securităţii.

A doua noastră prioritate, complementară primei priorităţi, este actualizarea şi upgradarea angajamentelor de sprijin şi de apărare din partea aliaţilor noştri. În fiecare zi, diplomaţia noastră naţională lucrează pentru actualizarea acestor angajamente. Ţări mici şi mijlocii, precum România, îşi vor găsi din ce în ce mai greu soluţii de protecţie într-o lume atât de impredictibilă precum cea în care trăim. În această lume, ţările mici şi mijlocii sunt vulnerabile la crize majore, iar nevoia lor de a avea garanţii externe de securitate creşte constant, astfel încât nevoia ţării noastre de a fi în continuare parte a unei alianţe politico-militare puternice se menţine şi va spori în anii ce urmează.

Ne multiplicăm preocuparea pentru onorarea angajamentelor asumate prin Tratatul Alianţei, dacă şi/sau când va fi cazul. Însă, în egală măsură, ne multiplicăm şi responsabilităţile şi efortul de a fi mai puternici, mai bine apăraţi în această regiune sensibilă a arhitecturii de securitate europeană.

România răspunde în mod responsabil exigenţelor de a fi parte a Alianţei, alocând resurse semnificative şi în creştere absolută pentru apărare. Am sporit bugetul pentru apărare, alocăm şi atragem resurse financiare în creştere pentru consolidarea capabilităţilor de apărare, pentru proiecte majore de investiţii în domeniul apărării şi securităţii.

Nu avem şi nu există alternativă la NATO. Dincolo de situaţiile-limită care ne probează răbdarea şi încrederea, acest adevăr stă la baza marilor scenarii strategice pe care le fac toate cancelariile statelor membre ale Alianţei, pentru designul lumii de mâine, de la Washington la Paris, de la Londra la Berlin, de la Varşovia la Bucureşti - nu avem şi nu există alternativă la NATO.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Mă adresez, astăzi, direct, Guvernului României cu o întrebare care apasă greu pe umerii unei naţiuni întregi: de ce contribuiţi la distrugerea economiei României? Cum este posibil ca ţara noastră, principalul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, să nu fie capabilă să îşi ţină în viaţă propria industrie chimică?

Cum este posibil ca, în timp ce avem resurse strategice, gaze şi cărbune, să alegem să le exportăm în stare brută, în loc să le transformăm aici, în valoare, în locuri de muncă, în prosperitate pentru români? Aţi transformat România într-un simplu furnizor de materie primă şi în piaţă de desfacere pentru produsele finite ale altor state. Exportăm materii prime, exportăm forţă de muncă şi, mai grav, exportăm capital financiar.

Astăzi, în loc să dezvoltăm România, contribuim la dezvoltarea altor state din Uniunea Europeană. Iar asta nu mai poate fi numită strategie economică. Este o capitulare economică. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a propus continuarea exploatării cărbunelui, fără a avea însă un plan clar de valorificare în economia naţională.

Domnule ministru, nu exploatarea în sine este problema, ci faptul că România a ajuns să scoată resurse din pământul ţării doar pentru a le exporta, fără să le transforme aici, în industrie, pentru a crea locuri de muncă.

În timp ce alte ţări îşi protejează industriile, dumneavoastră închideţi ochii la prăbuşirea combinatelor chimice din România!

În timp ce fermierii români au nevoie de îngrăşăminte accesibile, îi condamnaţi să cumpere produse scumpe din import!

În timp ce vorbim despre securitate alimentară, dumneavoastră distrugeţi exact baza acesteia!

Dacă combinatele chimice din ţara noastră ar fi repornite, am vorbi astăzi despre locuri de muncă create, despre îngrăşăminte mai ieftine pentru agricultura românească şi despre taxe colectate la bugetul de stat, fără să sufocaţi mediul privat.

Domnule Ilie Bolojan, cine răspunde în faţa românilor? Încetaţi să mai trataţi această ţară ca pe o colonie economică! Reduceţi urgent fiscalitatea pe muncă la un nivel decent, de maximum 25%, nu la 44%, cât este în prezent!

O naţiune care îşi exportă resursele brute şi îşi distruge industria îşi pierde viitorul. Iar românii nu mai acceptă explicaţii şi strategii pe hârtie. Românii cer măsuri concrete.

Un popor unit nu poate fi învins.

Binecuvântat popor român, îţi doresc astăzi un Paşte binecuvântat!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel Grofu.

Domnul deputat Călin-Florin Groza.

Doamna deputat Dumitriţa Albu.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "USR - adevăratul partid extremist din România".

În urmă cu 10 ani, USR s-a prezentat ca un partid reformator, un partid care va lupta pentru români, pentru oameni şi pentru drepturile lor. Realitatea însă este cu totul alta. În loc de reformă, am primit de la USR scandal. În loc de soluţii, am primit etichete. Iar în loc de dialog, am primit agresivitate.

USR funcţionează pe un model vechi de când lumea, modelul "Hoţul strigă: «Hoţii!»". Acest partid urlă în fiecare zi că alţii sunt extremişti, că alţii sunt periculoşi, că alţii sunt antidemocratici, dar în timp ce ei folosesc exact aceleaşi metode - etichete rapide, presiune publică, încercarea de a elimina orice voce incomodă.

Dacă ne uităm în istorie, vedem un tipar clar. De fiecare dată când cineva începe să împartă societatea în buni şi răi, în acceptabili şi inacceptabili, nu mai vorbim despre democraţie, vorbim despre radicalizare, nu prin forţă, ci prin stigmatizare constantă. Exact asta face astăzi USR - nu acceptă dezbaterea reală şi nu acceptă contradicţia. Dacă nu eşti de acord cu ei, nu mai eşti adversar politic, devii automat "extremist", "pro-rus" sau "pericol public". Este o formă de extremism mascat, prezentată ca moralitate.

În Parlament, lucrurile sunt şi mai clare - sunt iniţiative blocate, nu pentru că sunt greşite, ci pentru că nu vin de la ei, fix pe modelul fraţilor de guvernare. Subiecte serioase sunt transformate în scandal pentru câteva puncte de imagine. Am văzut, zilele acestea, cum o propunere importantă pentru protejarea animalelor fără apărare, depusă de opoziţie, a fost respinsă, furată şi însuşită. Asta face USR, circ, căci politica nu o mai face pentru oameni, o face pentru imagine, pentru superioritate şi pentru controlul discursului public. USR ne vorbeşte despre toleranţă, dar nu tolerează nicio opinie diferită. Vorbesc despre drepturi, dar atacă orice voce care nu le convine.

Însă am o veste pentru voi - decideţi dacă e bună sau rea - românii vă văd din ce în ce mai clar, pentru că, dincolo de discurs, rămâne comportamentul vostru. Sunteţi doar un partid care strigă permanent despre extremism, dar care îl practică în fiecare zi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Deciziile lor, factura noastră".

Stimaţi colegi,

România se confruntă astăzi cu consecinţe economice şi administrative directe, ca urmare a gestionării defectuoase a achiziţiilor de vaccinuri anti-COVID, în perioada guvernării anterioare. Analizând faptele şi cifrele, responsabilitatea principală revine foştilor miniştri din partea USR:

600 de milioane de euro - aceasta este suma pe care România trebuie să o plătească Companiei Pfizer, în urma pierderii procesului internaţional, pentru vaccinurile comandate, dar neutilizate, decizie impusă de contractul semnat în 2021;

Peste 28 de milioane de doze de vaccin - cantitatea pe care România este obligată să o preia şi să o plătească integral, deşi cererea şi ritmul vaccinării erau mult mai mici decât estimările contractuale.

Miniştrii USR au semnat contracte care nu au prevăzut ajustări rapide la noile realităţi epidemiologice şi nu au negociat reduceri sau amânări care ar fi putut salva sute de milioane de euro.

Lipsa de acţiune şi de planificare a condus la această pierdere financiară majoră, cu impact direct asupra bugetului public şi, indirect, asupra fiecărui cetăţean român.

Cetăţenii au dreptul să ştie cine a luat aceste decizii şi de ce nu s-au făcut demersuri pentru a proteja resursele publice.

Foştii membri ai USR implicaţi trebuie să ofere claritate şi să îşi asume responsabilitatea politică, pentru a limita efectele financiare şi administrative asupra României.

Este momentul ca deciziile privind fondurile publice să fie gestionate responsabil, pentru că sănătatea şi finanţele românilor nu pot fi compromise de neglijenţă sau de decizii politice pripite.

Vă mulţumesc.

Tomoescu Alin, deputat, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Cumpărând româneşte, susţinem economia naţională!"

Ne aflăm într-o perioadă în care se fac multe cumpărături, aşa cum este firesc înainte de sărbători. Acest ritm intens de cumpărare are un impact economic major, iar în acest context este momentul potrivit să ne reamintim că alegerile noastre la raft pot aduce beneficii reale economiei României. Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, să încurajăm şi să promovăm cumpărarea de produse fabricate în ţara noastră.

Cele mai recente date ale Consiliului Concurenţei arată că peste 52% din produsele aflate astăzi în marile lanţuri comerciale sunt realizate în România. Este un procent important, care confirmă capacitatea producătorilor noştri de a concura, de a livra calitate şi de a răspunde cererii interne. Dar suntem departe de un procent care să fie mulţumitor, aşa cum sunt în alte ţări din Europa, procente de 80%-90%. În special în zona alimentară, ponderea produselor româneşti este şi mai ridicată, evidenţiind potenţialul solid al sectorului agroalimentar.

Având în vedere această resursă semnificativă, este firesc ca procentul produselor româneşti de pe rafturile marilor magazine să crească treptat, cu obiectivul de a ne apropia cât mai mult de 100%. Pentru a reuşi, este nevoie de un efort comun: producătorii trebuie sprijiniţi să îşi dezvolte activitatea, consumatorii pot contribui alegând produse realizate în ţară, iar instituţiile statului au responsabilitatea de a crea politici publice care încurajează producţia naţională. Sărbătorile reprezintă un moment potrivit pentru a demonstra această susţinere: să alegem produse româneşti, realizate la noi în ţară.

În această perioadă în care românii cumpără mai mult, orientarea către produse româneşti devine o investiţie directă în economie. Banii rămân în ţară şi susţin locuri de muncă, ferme, procesatori, transportatori şi întreg lanţul economic. Producătorii români s-au adaptat cerinţelor actuale, au nevoie de sprijin, iar ei oferă tot mai multe produse de calitate, inclusiv preparate gata de consum, realizate în unităţi locale moderne.

Dragi colegi,

A cumpăra româneşte este una dintre cele mai simple şi cele mai eficiente forme prin care putem sprijini economia naţională. Este un gest concret, prin care cetăţenii contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc, la creşterea veniturilor producătorilor locali. În acelaşi timp, este responsabilitatea noastră să încurajăm acest comportament, să promovăm avantajele produselor româneşti şi să susţinem accesul lor corect şi vizibil în comerţ.

România are resurse, are expertiză şi are producători care pot concura la nivel european. Ceea ce putem face, în mod constant, este să valorizăm această forţă economică şi să le transmitem oamenilor un mesaj clar: atunci când aleg produse româneşti, aleg de fapt să investească în viitorul României.

Susţinem economia locală, susţinem producătorii locali!

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Monica Iagăr.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Înainte de toate, suntem români"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Suntem în Săptămâna Mare, timpul în care liniştea spune mai mult decât orice discurs, iar conştiinţa cântăreşte mai greu decât orice vot.

Este perioada în care milioane de români, din ţară şi din diaspora, se întorc spre rădăcini, spre familie, spre credinţă. Se aprind lumânări, se rostesc rugăciuni, se caută iertare şi împăcare. În aceste zile, România nu trebuie să mai fie împărţită în tabere. România poate redeveni o singură inimă.

Noi, aici, în Parlament, suntem obişnuiţi cu disputa. Este rolul nostru să avem opinii diferite. Dar Săptămâna Mare nu este despre cine are dreptate, este despre adevăr, despre răbdare şi despre puterea de a ierta.

Prea des am ajuns să ne privim unii pe alţii ca adversari ireconciliabili. Prea des am alimentat un conflict între români, un fel de război româno-român, care nu aduce nimic bun acestei ţări.

De aceea, cred că aceste zile sfinte ne cer mai mult decât poziţii politice. Ne cer responsabilitate faţă de oameni, faţă de români.

Mă adresez tuturor românilor, oriunde s-ar afla: nu lăsaţi să vă intre dezbinarea în case! Nu lăsaţi politica să rupă familii, prietenii, comunităţi! Putem avea opinii diferite, fără să ne pierdem respectul unii faţă de ceilalţi.

Iar către colegii mei din toate partidele: putem să nu fim de acord în toate, dar nu mai putem continua la nesfârşit această stare de învrăjbire pe care tot politicienii o alimentează. România nu câştigă din conflicte între români, iar cei care le întreţin poartă o răspundere directă faţă de oameni.

Să coborâm tonul, să ascultăm mai mult, să ne amintim că, dincolo de orice funcţie, suntem parte din acelaşi popor.

România nu are nevoie de români împotriva românilor. România are nevoie de români împreună.

Vă doresc tuturor, colegi şi români de pretutindeni, sărbători binecuvântate, linişte în suflet şi puterea de a merge mai departe cu credinţă şi demnitate!

Paşte fericit!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă aduc în atenţie o problemă ce ţine de apă, de cantitatea de apă din sol, din Moldova.

În ultimii 10 ani cel puţin, se observă o diminuare progresivă, accentuată, a cantităţii de apă din sol, a nivelului pânzei freatice. Mă refer aici, în special, la zonele Botoşani, Iaşi şi Vaslui. Din teren am observat, de asemenea, foarte multe izvoare colmatate, foarte multe cursuri de apă colmatate.

Din discuţiile avute cu cei de la faţa locului, oameni care desfăşoară activităţi într-un aşa domeniu, am constatat că, de 30 de ani, practic, în mod parţial sau în mod total, aceste activităţi au fost neglijate, iar consecinţele se pot vedea şi se vor vedea, din păcate, pe mai departe.

E nevoie de un efort sporit pentru o analiză riguroasă, mult mai riguroasă, a nivelului apei din sol. E nevoie de o analiză mult mai riguroasă a activităţilor din zona Moldovei, mai ales că poluarea, mai ales peste Iaşi, influenţează în mod dramatic aceste cantităţi de apă căzute la sol. Vorbesc despre precipitaţii însemnate, cu perioade de secetă pronunţată. Şi acestea vor fi, din păcate, din ce în ce mai mari, mai dese, mai frecvente şi mai violente, dacă nu se iau măsuri.

În acest domeniu al cantităţii de apă din sol, sunt cunoscute activităţile acestea, sunt cunoscute procedurile, dar, din păcate, ele lipsesc. Este vorba despre împăduriri, este vorba despre amenajări corecte ale cursurilor de apă, e vorba despre o analiză riguroasă şi despre o cercetare de profunzime. Altfel, nivelul apei din fântâni va scădea din ce în ce mai mult, oamenii nu vor mai avea apă cât va fi necesar, nu va fi apă pentru irigaţii, iar toate aceste consecinţe sunt, de asemenea, un rod al celor făcute de noi în timp.

E nevoie să parcurgem alte etape, de rigoare, de responsabilitate pentru Moldova, pentru a reduce aceste consecinţe ale nivelului apei din sol.

Apa reprezintă o resursă strategică pentru populaţie, iar aceste resurse trebuie preţuite cu atât mai mult.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Aproape 3 ani de tăcere. Numele tăcerii este AUR"

Stimaţi colegi,

Opriţi-vă o secundă şi ascultaţi acest lucru, pentru că am obosit să vorbim despre asemenea fapte ca despre nişte abstracţiuni.

O copilă de 17 ani, o adolescentă care a terminat liceul şi care vrea să înveţe şi să creadă în ceva, să-şi facă prieteni, merge în tabăra de vară a Partidului AUR. Acolo a dat de nişte monştri, nişte indivizi de la AUR care au comis un viol. Această fată a avut curajul să meargă la Poliţie, a avut curajul să spună adevărul, a avut curajul să depună plângere, a avut curajul să suporte audieri, expertize medico-legale, examinări, întrebări, suspiciuni şi presiuni.

Doi ani şi jumătate a stat această fată cu spatele drept în faţa unui sistem care merge greu şi a unei maşinării politice care a încercat s-o transforme într-o minciună.

Ieri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a confirmat ce ea ştia de la început, că a spus adevărul - trei rechizitorii, trei trimiteri în judecată, probe ADN, trei capete de acuzare pentru viol.

Această tabără nu a fost o tabără oarecare. A fost Şcoala de vară a Partidului AUR, organizată, finanţată şi promovată de un partid reprezentat aici, în Parlament, un partid al cărui lider urcă săptămânal pe scenă şi ne ţine lecţii despre familie, despre valori tradiţionale, despre cum trebuie crescuţi copiii noştri.

Ei, bine, eu vreau să întreb astăzi, de la această tribună, direct, fără ocolişuri, conducerea AUR şi pe domnul Simion:

- Unde aţi fost în septembrie 2023, când această fată plângea la Secţia de poliţie din Mangalia?

- Unde aţi fost când mama ei semna petiţii, pentru ca fiica ei să fie crezută?

- Unde aţi fost când zecile de mii de oameni din această ţară cereau dreptate?

- Unde aţi fost când propriii dumneavoastră "trolii" o atacau pe această copilă pe reţelele sociale şi o numeau mincinoasă?

- Unde sunteţi astăzi, când Parchetul a confirmat că a spus adevărul de la început?

Tăcerea voastră este complicitate!

Doi ani şi jumătate - niciun comunicat de excludere, nicio scuză publică, niciun gest minim de decenţă umană faţă de o fată de 17 ani care a fost violată într-o tabără pe care voi aţi organizat-o, pe care voi aţi promovat-o, pe care voi aţi semnat-o, cu sigla partidului vostru - Partidul AUR!

Şi voi îndrăzniţi să mai vorbiţi despre protejarea copiilor?

Voi îndrăzniţi să mai vorbiţi despre familia tradiţională?

Voi îndrăzniţi să mai vorbiţi despre morala creştină?

Nu mai aveţi acest drept! L-aţi pierdut în acea seară, la Neptun, şi de atunci, în fiecare zi de tăcere, aţi mai pierdut o bucăţică din el.

Mai vreau să le spun, în final, tuturor celor care au tăcut: tăcerea, în faţa răului, este complicitate. Iar complicitatea, în această sală... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae Păun.

Domnul Nicolae Păun:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, 8 aprilie, pentru comunitatea de romi din România şi la nivel internaţional este o zi specială - este Ziua Internaţională a Romilor, consacrată, bineînţeles, printr-o lege adoptată de Parlamentul României.

De la această înaltă tribună, astăzi, suntem fără critici. Astăzi doar vreau să le mulţumesc instituţiilor statului român, indiferent dacă mai sunt enorm de multe de făcut în ceea ce priveşte minoritatea romă, dar, cu toate acestea, trebuie să-i dăm Cezarului ce e al Cezarului.

Acele lucruri pe care le-am obţinut pentru comunităţile de romi, pe parcursul celor 35 de ani, de când Partida romilor reprezintă minoritatea romilor în Parlamentul României, sunt lucruri pe care trebuie să le recunoaştem. Nu erau posibile fără Revoluţia din '89 şi nu erau posibile fără acordul unor partide care au fost atente la mesajul nostru.

Mai mult decât atât, mulţumesc instituţiilor statului, la nivel central şi la nivel local, inclusiv Guvernului României şi, bineînţeles, Parlamentului.

Cu acest prilej, urez tuturor romilor, la nivel internaţional, la mulţi ani, şi trebuie să conştientizăm faptul că România, la momentul actual, trece prin situaţii destul de complicate, şi nu numai România, şi cred că solidaritatea şi pacea sunt cuvintele care ne definesc acum, cel puţin în următoarea perioadă de timp.

Se apropie Paştele pentru creştinii ortodocşi şi, cu acest prilej, vă doresc tuturor românilor din România şi din afara graniţelor, tuturor creştin-ortodocşilor, Sărbători pascale cu bine, să ne dea Dumnezeu pace şi înţelegere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefan Bouda.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei situaţii care ridică semne serioase de întrebare cu privire la securitatea energetică a României şi la modul în care statul îşi protejează propriii cetăţeni.

Compania de stat Romgaz, pilon strategic al sectorului energetic naţional, anunţă că nu mai dispune de cantităţi de gaze naturale, disponibile pentru populaţie, până la 31 martie 2027. Cu alte cuvinte, românii sunt puşi în situaţia de a aştepta aproape doi ani pentru a avea acces la oferte dedicate consumului casnic, în timp ce statul român, prin propria companie, nu mai poate garanta aprovizionarea cetăţenilor săi.

Această realitate este cu atât mai gravă cu cât, în paralel, o parte semnificativă din producţia zilnică de gaze a României ia drumul exportului, inclusiv către state precum Ucraina şi Republica Moldova. În contextul actual, în care aproximativ o treime din gazul produs intern este direcţionat către exterior, apare o întrebare legitimă: unde este prioritatea statului român?

Este firesc să fim solidari în regiune. Este firesc să sprijinim state aflate în dificultate. Dar nu este firesc ca această solidaritate să se facă în detrimentul propriilor cetăţeni, care ajung să suporte costuri tot mai mari şi incertitudine privind accesul la resurse esenţiale.

România nu duce lipsă de resurse. România duce lipsă de o viziune coerentă, de o strategie care să pună pe primul loc interesul naţional. Lipsa de predictibilitate în politicile energetice, contractele opace şi prioritizarea exporturilor, în detrimentul consumului intern, riscă să transforme un avantaj strategic într-o vulnerabilitate majoră.

Partidul SOS România susţine ferm necesitatea unei abordări responsabile în gestionarea resurselor energetice. Este momentul să stopăm risipa banului public, să prioritizăm investiţiile productive şi să protejăm interesul naţional, în faţa presiunilor externe. Gazul românesc trebuie să servească, în primul rând, românilor.

Solicităm clarificări urgente privind politica de comercializare a gazelor naturale, transparenţă totală în contractele de export şi măsuri concrete pentru garantarea accesului populaţiei la resurse energetice, la preţuri corecte şi stabile.

România nu poate deveni un simplu furnizor pentru alţii, în timp ce propriii cetăţeni sunt lăsaţi în incertitudine.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit de respect, deputat SOS România, Oltenaşu Sorin-George. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel Grofu.

Domnul deputat Călin-Florin Groza.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Autismul nu este o problemă care trebuie rezolvată, este o realitate a multor oameni care au nevoie de înţelegere şi de sprijin.

Ca societate, ar trebui să ne asigurăm că fiecare persoană este respectată şi are şanse egale. Mulţi copii nu sunt diagnosticaţi la timp şi nu primesc ajutorul de care au nevoie.

În unele zone, serviciile sunt puţine sau greu de accesat, iar familiile sunt nevoite să se descurce singure.

Este important ca fiecare copil să aibă acces la evaluare, terapie şi sprijin, indiferent de locul în care trăieşte sau de situaţia financiară a familiei.

Ca deputat, îmi asum să susţin iniţiativele care să îmbunătăţească viaţa persoanelor cu autism şi a familiilor lor, nu doar prin promisiuni, ci prin măsuri concrete care să aducă schimbări reale.

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Doamna Mariana Vârgă:

"De la decizie administrativă la răspundere juridică: cazul achiziţiilor de vaccinuri şi răspunderea"

În contextul informaţiilor apărute privind decizia unui tribunal din Belgia, care obligă România la plata sumei de peste 600 de milioane de euro către Pfizer, pentru vaccinuri anti-COVID, este imperativ necesar ca toate datele şi documentele aferente achiziţiilor să fie făcute publice, în deplină transparenţă şi cu respectarea strictă a Constituţiei României.

Decizia acestui tribunal atrage incidenţa răspunderii juridice a statului român, şi vorbim aici despre mai multe texte legale.

În primul rând, art. 1 din Constituţia României obligă la respectarea legii, iar autorităţile publice au datoria să acţioneze în limitele şi în spiritul legii.

Articolul 31 din Constituţie garantează dreptul cetăţenilor la informaţii de interes public, iar acest drept trebuie exercitat efectiv.

Trăim într-o lume în care nimeni nu-şi asumă niciun fel de responsabilitate. Există vinovaţi, dar toţi pasează vina, însă vinovatul nu este identificat.

În acelaşi timp, în ipoteza confirmării acestor informaţii, solicit ferm formarea unei comisii de anchetă parlamentară, în temeiul art. 64 din Constituţia României, cu referire la atribuţia de control parlamentar asupra activităţii Guvernului şi, de asemenea, sub incidenţa art. 111 din Constituţia României.

Totodată, în conformitate cu art. 109 din Legea fundamentală a ţării, solicităm atragerea răspunderii membrilor Guvernului, corelativ şi cu art. 52 privind dreptul persoanei vătămate, poporul român, de o autoritate publică, fiind necesară atragerea răspunderii în toate formele legale - administrativă, civilă sau penală.

Constituţia României s-a pronunţat în numeroase situaţii şi a arătat că aceste comisii de anchete sunt absolut necesare şi ele vor avea ca obiectiv modul în care au fost negociate contractele de achiziţie, eventualele erori administrative produse, precum şi răspunderea atrasă pentru aceste doze suplimentare de vaccin, dacă ele nu mai erau necesare poporului român.

În concluzie, fac apel la responsabilitate şi solicit sprijinul colegilor parlamentari pentru înfiinţarea acestei comisii de anchetă parlamentară, pentru identificarea adevăraţilor vinovaţi, pentru că greşelile există, însă vina este plasată de la unul la celălalt.

Vă invit, aşadar, stimaţi colegi parlamentari, să susţineţi acest demers pentru analiză obiectivă şi completă şi pentru a contribui pe deplin la recâştigarea încrederii publice a cetăţenilor români în Parlamentul României.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Monica Iagăr.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, dragi colegi, am să citesc o declaraţie cu subiectul "Se jefuieşte patrimoniul sportiv public - Guvernul rupe infrastructura sportivă pe bucăţi".

Stimaţi colegi,

Astăzi fac apel public şi ferm împotriva unui proiect de hotărâre de Guvern care poate fi descris fără echivoc - un act de demolare a patrimoniului sportiv românesc, în interes local şi politic.

Măsura este profund nedreaptă şi arbitrară:

- Se transferă baze sportive, hoteluri şi cantine doar către anumite UAT-uri, fără niciun studiu de impact sau strategie naţională;

- Direcţiile judeţene de sport rămân fără resurse, fără personal şi fără posibilitatea de a funcţiona.

Această decizie punctuală arată clar favoritism şi politizare, nu interesul comunităţii.

Consecinţele grave pentru sportul românesc şi tineret constau în:

- Sportul de masă este sub atac, iar copiii şi tinerii riscă să rămână fără acces la infrastructura publică;

- Se creează precedentul ca patrimoniul public să fie fragmentat după interese locale, nu după nevoie reală;

- Angajaţii direcţiilor judeţene sunt lăsaţi în aer, fără protecţie şi fără continuitate profesională.

Pe această cale, lansez un avertisment public şi solicit Guvernului şi Agenţiei Naţionale pentru Sport să oprească imediat acest proiect, până la realizarea unei analize naţionale complete, să publice criteriile şi studiile de impact, iar totul trebuie să fie transparent, nu pe sub masă, să asigure protecţia angajaţilor şi menţinerea accesului public la infrastructură, să organizeze dezbateri publice reale, înainte de orice transfer de patrimoniu.

Dacă aceste cerinţe nu vor fi transparente şi respectate, vorbim despre un furt direct al patrimoniului public sportiv, o decizie care poate afecta generaţii întregi de copii şi tineri.

Sportul românesc nu este proprietatea unor cluburi sau a unor politicieni locali. Este al cetăţenilor şi al comunităţilor. Orice decizie care îl fragmentează este inacceptabilă, nedreaptă şi periculoasă.

Fac apel la toţi parlamentarii, primarii şi liderii comunităţii să susţină transparenţa şi dreptul tinerilor la sport.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Busola unui ministru trebuie să aibă ca Nord - întotdeauna - interesul naţional, iar atunci când deciziile sale privesc resursele naturale ale României, care sunt ale românilor, nu există loc pentru ezitări, tărăgănări sau jocuri de culise.

De 10 luni, Planul de Management al Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cel mai tânăr şi mai vulnerabil pământ românesc, e blocat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar conducerea ministerului amână decizia. Aşa a ajuns să fie pus pe pauză un instrument esenţial pentru protecţia unei zone unice în Europa, dar şi pentru viaţa oamenilor care trăiesc acolo, în condiţii din ce în ce mai grele, cu secera schimbărilor climatice deasupra capului şi cu pripoanele întinse de cei care văd Delta ca o pradă uşoară.

În timp ce oamenii Deltei strigă după ajutor şi lansează S.O.S. după S.O.S., "băieţii deştepţi", branşaţi la consultanţa de mediu, îşi freacă palmele de bucurie. Orice întârziere înseamnă, pentru primii, şi mai multă disperare, iar pentru ceilalţi, mai mult cash.

Asta se întâmplă când, la vârful Ministerului Mediului, busola nu mai indică Nordul, ci interesele de moment ale unora care nu au nicio legătură cu protecţia mediului sau cu viaţa localnicilor, care trebuie să fie la masa deciziei pentru viitorul comunităţilor lor.

Dragi colegi,

Când am plecat de la minister, am lăsat un plan de management la cheie, validat ştiinţific de cei mai buni specialişti ai României şi trecut de etapa consultărilor publice, după trei runde de dezbateri cu localnicii, la Tulcea, la Sfântu Gheorghe şi la Mila 23.

Ce s-a întâmplat în ultimele 10 luni e un aranjament care ridică semne serioase de întrebare despre modul în care a fost revizuit acest plan şi despre cine validează, de fapt, rezultatul final, pentru că documentul a ocolit exact autoritatea care ar fi trebuit să garanteze fundamentul revizuirii - Consiliul Ştiinţific al Rezervaţiei.

Mai mult de atât, în forma actuală, planul nu vine cu soluţii pentru însănătoşirea relaţiei dintre natură şi comunităţile locale, nu tratează problema fluxurilor de vizitatori şi nu trasează direcţii pentru managementul pe termen lung. Practic, deşi are peste 12.000 de pagini, ratează esenţa. Şi, atenţie, vorbim despre un proiect finanţat prin POIM, adică din bani europeni, unde România riscă să returneze Comisiei Europene 9 milioane de euro!

Mă alătur localnicilor şi lansez un nou S.O.S. către conducerea ministerului: puneţi în aplicare Planul de Management, aşa cum a fost agreat de oamenii Deltei!

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Bouda?

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România a primit o nouă lovitură, în plină criză economică globală, în urma contractului păgubos încheiat de Guvernul României cu compania farmaceutică Pfizer. Tribunalul de Primă Instanţă Francofon din Bruxelles a decis ca statul român să plătească peste 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin Pfizer care nu au fost nici comandate şi nici măcar livrate. Aceasta nu este o eroare administrativă. Este un jaf planificat, un abuz din banii contribuabililor printr-un contract semnat în grabă, fără transparenţă, cu clauze secrete şi fără respect pentru nevoile reale ale românilor.

Ca deputat al Partidului SOS România, îi acuz direct pe cei responsabili:

- Guvernele PNL-USR din 2020-2021, conduse de Florin Cîţu, cu Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă la Sănătate, care au comandat cantităţi exagerate de vaccinuri, ignorând realitatea din România;

- Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a negociat contracte netransparente, cu clauze secrete şi favorabile doar corporaţiilor farmaceutice;

- Guvernul PSD-PNL-UDMR, cu Alexandru Rafila la Sănătate, care a refuzat renegocierea contractului sau găsirea unor soluţii amiabile, în timp ce alte state europene au redus pierderile.

Aceşti guvernanţi au prioritizat interesele străine, în detrimentul României. Incompetenţa şi laşitatea lor au dus la crearea unui surplus uriaş de doze inutile, iar acum românii achită nota de plată.

Este o trădare a interesului naţional şi cer DNA să-i ancheteze de urgenţă pentru abuz în serviciu, neglijenţă şi prejudicierea bugetului de stat al României.

Concret, cei peste 600 de milioane de euro risipiţi ar fi putut fi folosiţi astfel:

- În sănătate - s-ar fi putut construi şase spitale judeţene moderne sau patru spitale regionale, investiţii strategice esenţiale pentru România;

- În educaţie - construirea sau renovarea a zeci de şcoli, oferind copiilor condiţii civilizate de învăţare;

- Pentru personalul medical - salarii pentru peste 5.000 de asistenţi medicali timp de 10 ani, reducând exodul cadrelor medicale din sistem;

- Pentru pensionari - creşteri substanţiale ale pensiilor mici, asigurând demnitate celor care au construit această ţară.

Aceşti bani ar fi putut fi, deci, alocaţi pentru şcoli, spitale, salarii decente şi respect pentru pensionari. În schimb, au fost aruncaţi pe contracte opace şi pentru profiturile corporaţiilor.

În calitate de deputat de Argeş al Partidului SOS România, cer:

- Publicarea integrală a contractului cu Pfizer şi anchetarea tuturor responsabililor;

- Atacarea deciziei şi negocieri imediate cu Pfizer;

- Blocarea oricăror viitoare achiziţii centralizate europene care ameninţă suveranitatea României şi bugetul de stat.

Românii nu pot continua să plătească la nesfârşit pentru greşelile conducătorilor! Şi voi folosi toate mijloacele... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel Grofu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Ultimul combinat de îngrăşăminte azotoase al României este sacrificat de guvernul antiromânesc"

România va pierde şi ultimul său combinat chimic de producere a îngrăşămintelor azotoase. Mă refer la combinatul strategic Azomureş, din Târgu Mureş. Este ultimul combinat petrochimic din cele 11 pe care le-a avut ţara noastră în vremurile de "tristă amintire" în care noi, românii, eram mari exportatori de îngrăşăminte în toată lumea. Fiindcă România era al zecelea producător mondial de îngrăşăminte azotoase şi pe locul 4 în Europa. Întrucât toate cele 11 combinate produceau la capacitate maximă pentru nevoile agriculturii noastre şi pentru export. Între timp, asasinatul economic practicat la nivelul întregii ţări a dus la închiderea şi tăierea la fier vechi a 10 combinate.

A mai rămas în picioare Azomureş. Însă şi acest combinat a închis producţia din noiembrie. Mii de angajaţi au fost trimişi atunci în şomaj tehnic, iar din martie s-a declanşat procedura de concediere colectivă pentru peste 2.500 de muncitori şi specialişti ai combinatului Azomureş.

Acum, în vremurile care au devenit de cruntă vieţuire, fermierii români au ajuns să cumpere îngrăşăminte din import, al căror preţ a crescut cu peste 35%. Însă preţul îngrăşămintelor va creşte şi mai mult din cauza războiului din Golf. Laolaltă cu preţul motorinei, care creşte în fiecare zi.

Recent, organizaţia agricultorilor a estimat că mai mult de o treime din suprafaţa arabilă a ţării nu va mai fi cultivată de fermieri în această primăvară, pentru că aceşti oameni consideră deja că vor face o muncă păguboasă în zadar.

În tot acest timp, de mai bine de un an se poartă negocieri între Azomureş, deţinut de grupul Ameropa, şi Romgaz, deţinut de statul român, fără niciun rezultat.

Săptămâna trecută am fost cu colegii mei din Partidul UNIT la Azomureş. Acolo am întâlnit oameni îngroziţi că mii de familii vor ajunge muritoare de foame, precum cele ale muncitorilor şi specialiştilor constructori de nave din Mangalia.

În săptămânile care vin vor fi sute de mii de familii româneşti îngrozite de spectrul foametei şi al scumpirii vieţii în România. Întrucât pentru guvernul pro-european şi profund antiromânesc al Coaliţiei Bolojan nu mai există agricultură şi industrii strategice.

Cu năduf şi multă durere spun de la tribuna aceasta - dacă statul român nu are nicio intenţie să salveze Azomureş, măcar să-l dea magnaţilor ucraineni, aşa cum fac cu alte industrii. Poate că ei îl vor reporni şi folosi pentru agricultura lor, producând îngrăşăminte cu gazele din Marea Neagră pe care năucul preşedinte a semnat că le va da.

Închei spunându-vă vouă, coaliţie şi guvernare a "genocidului social", că nepăsarea şi obsesia voastră doar pentru cifre şi impozite mărite vor provoca foamete în România. Iar flămânzii vă vor trata ca la Flămânzi, în 1907.

Aşa... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul deputat Vlad-Andrei Vidra.

Domnul Vlad-Andrei Vidra:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi, de Ziua Internaţională a Romilor, avem datoria să vorbim cu respect, cu sinceritate şi cu responsabilitate despre istoria, demnitatea şi drepturile unei comunităţi care face parte din istoria României.

Istoria romilor este una marcată de multe suferinţe, dar şi de o remarcabilă putere de a rezista, de a-şi păstra identitatea şi de a merge mai departe.

Timp de secole, romii au fost supuşi robiei, iar urmele acestei nedreptăţi istorice nu au dispărut cu totul nici astăzi.

Tocmai de aceea, nu putem înţelege prezentul fără să privim cu onestitate spre trecut.

Dar istoria romilor nu este doar o istorie a marginalizării.

Este şi o istorie a contribuţiei.

Cultura romă a îmbogăţit patrimoniul nostru comun prin muzică, tradiţii, meşteşuguri, limbă şi printr-o forţă extraordinară de a păstra vie identitatea unui popor.

În acelaşi timp, personalităţi precum Nicolae Gheorghe, una dintre cele mai importante voci ale romilor din România, au demonstrat că lupta pentru drepturi, pentru reprezentare şi pentru demnitate poate schimba mentalităţi şi poate deschide chiar şi drumuri noi.

Şi totuşi, adevărul este că mulţi romi continuă să se confrunte cu discriminare, prejudecăţi şi excludere.

Acestea le întâlnim în educaţie, pe piaţa muncii, în raportarea la instituţii şi, uneori, chiar şi în discursul public.

Prea des, oamenii sunt judecaţi nu după caracterul, munca sau valorile lor, ci după etichete şi stereotipuri.

O societate dreaptă nu poate fi construită pe prejudecată.

O democraţie autentică nu poate accepta ca un cetăţean să fie tratat diferit din cauza originii sale etnice.

În acelaşi timp, cred că această zi ne oferă şi un prilej de reflecţie asupra valorii solidarităţii.

Comunitatea romă a dovedit, de-a lungul timpului, o puternică legătură cu rădăcinile sale, cu familia, cu tradiţiile şi cu sentimentul apartenenţei.

Mi-aş dori ca şi societatea românească, în ansamblul ei, să regăsească aceeaşi putere a unităţii şi aceeaşi capacitate de a rămâne solidară în jurul valorilor care ne definesc.

Avem, fără îndoială, şi de învăţat din această coeziune pe care romii au ştiut să o păstreze în ciuda atâtor încercări.

De aceea, această zi trebuie să fie nu doar una a recunoaşterii simbolice, ci şi una a angajamentului real pentru egalitate, respect şi şanse corecte pentru toţi.

De Ziua Internaţională a Romilor, să cinstim istoria romilor, să le recunoaştem contribuţia şi să apărăm, fără rezerve, dreptul fiecărui om de a fi respectat.

La mulţi ani tuturor... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Doamna deputat Rodica Plopeanu.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În continuare, permiteţi-mi să dau citire listei doamnelor şi domnilor deputaţi care au depus declaraţii politice în scris: Alexandrin Moiseev, Marius-Constantin Budăi, George-Adrian Popa, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Ştefan Ţintă, Nicolae-Adrian Bara, Ionel Gheorghe, Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Cristina-Emanuela Dascălu, Ramona Lovin, Andrei-Cosmin Guşă, Petre Puşcaşu, Dorel Vulpoiu, Petru-Gabriel Negrea, Doru-Lucian Muşat, Nelu-Valentin Badea, Eduard-Virgil Koler, Silviu-Florin Oancea, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Sebastian Burduja, Ştefan Bouda, Florin Caragaţă, Nini-Alexandru Pascalini, Elena-Laura Toader, Simona-Elena Macovei Ilie, Verginia Vedinaş, Ioan Lăzăroi, Vasile Nagy, Daniel Grofu, Dumitru Coarnă, Rodica Plopeanu, Gheorghe-Petru Pîclişan şi Raisa Enachi.

Declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

Ne vedem la ora 10.00 pentru şedinţa de plen.

Vă mulţumesc.