Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.07.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 aprilie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Ştiţi foarte bine, declaraţiile nu pot depăşi 3 minute şi avem acel algoritm aprobat de Comitetul liderilor, pe grupurile parlamentare.

Aşadar, începem cu 4 deputaţi din partea Grupului PSD.

Şi îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.

Se pregăteşte domnul deputat Cotîrleţ.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este: "Ce s-ar fi întâmplat dacă PSD nu era la masa guvernării?".

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă dificilă. Se vede şi o simţim cu toţii. Nu spun asta ca introducere retorică, o spun pentru că o văd în fiecare zi, în cifrele de pe facturi, în discuţiile cu oamenii, în întrebările pe care mi le pun părinţii, când vorbesc despre viitorul copiilor lor.

Tocmai de aceea, consider că cetăţenii merită un răspuns sincer şi complet la întrebarea care circulă tot mai des.

Am rămas, pentru că ştiam exact ce urmează dacă plecam.

Şi iată, concret, ce s-ar fi întâmplat.

O familie obişnuită, doi părinţi care muncesc, cu unul sau doi copii acasă, ar fi resimţit imediat creşterea TVA la 24%. Fiecare cumpărătură din supermarket, fiecare plin de combustibil, fiecare factură ar fi costat mai mult.

Preţurile la alimente, fără plafonare, ar fi crescut nestingherit.

Inflaţia, care deja a pus presiune pe gospodăriile româneşti, putea depăşi 20%, ceea ce înseamnă că leul din buzunar valorează din ce în ce mai puţin, iar economiile oamenilor se erodează simţitor.

Profesorul care predă copiilor voştri ar fi primit un salariu mai mic; la fel, medicul de familie, asistenta din spital, militarul care veghează graniţele ţării.

Salariul minim ar fi rămas îngheţat... fără creşterea de la 1 iulie, care înseamnă, pentru sute de mii de români, diferenţa dintre un trai decent şi o lună imposibilă.

Bunicii cu pensii mici ar fi fost loviţi de CASS, un impozit suplimentar pe sumele deja modeste cu care supravieţuiesc.

Copiii din familii vulnerabile, persoanele cu dizabilităţi - toţi ar fi rămas fără programele de sprijin pe care le-am apărat cu fermitate.

Pe deasupra, s-ar fi introdus taxe noi pe tranzacţiile bancare, adică pe fiecare plată pe care o faci cu cardul, şi pe solarii, adică pe munca fermierilor şi grădinarilor care ne hrănesc, chiar şi pe coteţele din curţile gospodarilor.

Investiţiile în localităţi, în drumuri, în şcoli şi spitale ar fi fost tăiate masiv.

Toate acestea au fost blocate, nu prin discursuri, ci prin negocieri dure, prin voturi şi prin asumarea unui cost politic real.

Dar nu mă opresc la trecut, pentru că România are nevoie de o viziune. Cred într-o Românie în care statul investeşte în oameni înainte să îi taxeze, în care un copil născut într-un sat din Moldova sau din Oradea are aceleaşi şanse ca unul din Bucureşti, în care munca cinstită este răsplătită şi bătrâneţea este trăită cu demnitate. Aceasta este direcţia pentru care luptăm şi aceasta este direcţia pe care o vom impune în orice guvernare în care participăm.

Un lucru rămâne cert. România nu trebuie să fie guvernată împotriva propriilor cetăţeni, nici acum, nici în viitor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cotîrleţ.

Se pregăteşte domnul deputat Chirilă.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia politică de astăzi priveşte consolidarea parteneriatului româno-muntenegrean, prin dialog parlamentar şi cooperare strategică.

Relaţiile dintre România şi Muntenegru evoluează într-o direcţie pozitivă, fiind susţinute de un dialog parlamentar constant, deschis şi orientat spre rezultate. Discuţiile recente purtate cu partenerii muntenegreni confirmă nu doar disponibilitatea reală pentru aprofundarea cooperării bilaterale, ci şi existenţa unei viziuni comune, fundamentate pe iniţiative concrete şi obiective clare, menite să genereze beneficii reciproce.

În acest context favorabil, demersurile întreprinse la nivel parlamentar capătă o relevanţă sporită, contribuind în mod direct la consolidarea relaţiilor economice, culturale şi instituţionale dintre cele două state. Astfel, am conturat o serie de direcţii prioritare care vizează, în primul rând, stimularea cooperării economice, prin organizarea Clubului de Business Româno-Muntenegrean în judeţul Neamţ, eveniment ce va oferi un cadru adecvat pentru dezvoltarea de parteneriate şi identificarea unor noi oportunităţi de investiţii.

De asemenea, un alt pilon important îl reprezintă schimbul de bune practici în domeniul cultural, în special în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene. Experienţa acumulată la nivel local poate constitui un model relevant pentru partenerii noştri, contribuind la dezvoltarea unor proiecte culturale sustenabile şi la valorificarea patrimoniului comun european. Totodată, consolidarea dimensiunii culturale a relaţiei bilaterale va fi evidenţiată prin participarea Muntenegrului, în calitate de ţară invitată de onoare, la Târgul de Carte din Piatra Neamţ, un eveniment care va facilita promovarea valorilor culturale şi apropierea dintre comunităţile noastre.

În acelaşi timp, pentru a asigura coerenţa şi eficienţa acestor iniţiative, consider imperativă operaţionalizarea Comisiei mixte România-Muntenegru pentru cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică, prevăzută în acordurile bilaterale existente. Funcţionarea acestui mecanism instituţional ar permite o mai bună coordonare a eforturilor comune, ar facilita dialogul direct între autorităţile competente şi ar contribui la valorificarea deplină a potenţialului economic bilateral, încă insuficient exploatat.

În concluzie, toate aceste demersuri reflectă angajamentul nostru ferm de a transforma dialogul politic într-un instrument eficient de cooperare şi dezvoltare, în beneficiul cetăţenilor şi al consolidării relaţiilor dintre România şi Muntenegru.

Vă mulţumesc.

Paul-Claudiu Cotîrleţ, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Chirilă.

Se pregăteşte domnul deputat Lăpuşan.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Amânarea programelor de stimulare economică, lipsa protecţiei pentru persoanele vulnerabile, blocarea măsurilor de susţinere a fermierilor şi punerea în pericol a vieţii pacienţilor cronici reprezintă doar o parte dintre problemele grave semnalate de PSD. Actualul premier nu doar că nu a fost interesat să le rezolve, ci, din contră, le-a acutizat.

De aproape trei luni, prim-ministrul Bolojan blochează în Guvern Ordonanţa de urgenţă iniţiată de ministrul PSD al sănătăţii, care prevede scutirea mai multor categorii de pacienţi de la plata primei zile de concediu medical. Deşi scopul declarat al măsurii guvernamentale este descurajarea concediilor fictive, există numeroase categorii de pacienţi pentru care concediul medical este vital, pentru a-şi putea urma tratamentele medicale obligatorii.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul scutirii de CASS pentru mame şi pensionari, măsură introdusă chiar de actualul premier, dar care nu a mai fost adoptată, forţându-ne să depunem un proiect de lege în Parlament, pentru a o salva.

Totodată, Proiectul "Motorină ieftină pentru agricultură", care are impact zero asupra bugetului de stat, stă pe masa premierului de aproape o lună, în timp ce preţurile alimentelor cresc de la o zi la alta.

Ultimul anunţ al premierului pune în pericol interesele strategice ale ţării, prin intenţia de a vinde grăbit, în plină criză şi la preţuri derizorii, cele mai valoroase companii de stat din energie, transporturi şi domeniul financiar. În acest timp, majoritatea statelor europene caută soluţii pentru răscumpărare.

Reforma nu trebuie să însemne tăieri, concedieri, creşteri de taxe sau amanetarea resurselor profitabile. Toate aceste motive ne obligă să adoptăm un nou tip de management la conducerea Executivului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Lăpuşan şi apoi trecem la Grupul AUR, domnul Velcescu.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Dezechilibrele generate în educaţia nonformală".

Deciziile privind reducerea cheltuielilor de personal, în sectorul public, inclusiv aplicarea unei reduceri de 10% la nivelul unor instituţii aflate în subordinea ministerelor, generează efecte grave în sistemul educaţional, în special în zona activităţilor nonformale. Deşi educaţia ar trebui protejată de astfel de măsuri, anumite instituţii educaţionale sunt încadrate administrativ ca "unităţi conexe", ceea ce le include automat în aceste reduceri, deşi rolul lor este unul esenţial în formarea şi dezvoltarea copiilor.

Această abordare birocratică produce dezechilibre majore între nivelul central şi restul ţării, deoarece, pentru a evita reduceri la nivel central, acestea sunt transferate în teritoriu, unde afectează direct accesul copiilor la educaţie nonformală, la activităţi gratuite şi la programe esenţiale pentru dezvoltarea lor. Reducerea numărului de posturi didactice nu înseamnă doar o reorganizare administrativă, ci duce direct la desfiinţarea cercurilor educative, fiecare post eliminat însemnând, în medie, între 80 şi 100 de copii care nu mai pot participa la activităţi, generând astfel un efect în lanţ - reducerea personalului duce la reducerea programelor, iar reducerea programelor duce la excluderea copiilor.

Un exemplu concret al acestor efecte este situaţia de la Palatul Copiilor din Cluj, unde, în urma aplicării acestor măsuri, se preconizează desfiinţarea mai multor norme didactice, peste zece, atât la nivelul municipiului Cluj-Napoca, cât şi la nivelul judeţului. Este important de subliniat că această instituţie funcţionează deja sub normativele de personal, cu un număr limitat de posturi, în urma unor măsuri de eficientizare, prin care resursele au fost direcţionate cu prioritate către activităţi dedicate copiilor, însă, cu toate acestea, sunt impuse noi reduceri care afectează direct desfăşurarea programelor educative.

Activitatea Palatului Copiilor din Cluj implică aproximativ 7.700 de copii din întreg judeţul. În urma aplicării acestor reduceri, practic cel puţin 1.000 de copii o să fie afectaţi, într-un fel sau altul.

Trebuie subliniat faptul că aceste activităţi există şi funcţionează datorită implicării cadrelor didactice şi a accesului gratuit, iar în momentul în care aceste programe sunt reduse sau împinse spre zona privată, accesul copiilor devine condiţionat de posibilităţile financiare ale familiilor, ceea ce creează inechităţi majore.

Consider că este necesară o intervenţie pentru corectarea acestei situaţii, existând soluţii clare: fie recunoaşterea acestor instituţii ca unităţi de învăţământ, ceea ce le-ar exclude de la aplicarea acestor reduceri, fie transferul lor în administrarea autorităţilor locale, cu asigurarea unei finanţări adecvate.

Educaţia nonformală nu este un beneficiu opţional, ci o componentă esenţială a formării copiilor, iar deciziile administrative nu trebuie să sacrifice viitorul unei generaţii, pentru a atinge obiective bugetare pe termen scurt.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Velcescu.

Se pregăteşte domnul Muşat.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă mai crede cineva că Nicuşor Dan este cel votat de LGBT, de liberali, de progresişti, am o veste proastă pentru voi - vă înşelaţi amarnic! El a fost capturat încă din prima zi de către PSD şi de-abia acum se văd efectele. Ce mi se pare fascinant este că a fost foarte clar, prin numirea acelor procurori, ceea ce va urma, şi anume, aşa-numita criză a ceea ce vedem zilele astea.

Dar am o curiozitate legată de ceea ce se discută astăzi în laboratoarele puterii.

A început goana după AUR!

Păi, ce facem, fraţilor, nu mai suntem extremişti?! Nu mai suntem destabilizatori de ţară?! Nu mai suntem putinişti, rusofili?!

Dar, OK, înţeleg! În ceea ce ne priveşte pe noi mai e cum mai e, dar ce faceţi voi cu Călin Georgescu?! Cum vă gândiţi voi că vreţi să-l băgaţi la puşcărie, dar el trebuie să fie prim-ministru?! Că altă soluţie nu e! Pentru că, dacă noi vom ajunge să definitivăm acele discuţii, evident dacă veţi trece acele 3, 5, 7, 10 proiecte pe care AUR le cere, va trebui să treceţi peste ultima barieră. Să vedem cum o să-l puneţi voi prim-ministru pe Călin Georgescu!

Dacă nu se poate şi nu se poate, nu e nicio problemă - mergem înapoi la votul poporului, nu?! Despre asta e democraţia - despre anticipate... Că nu ştiu cum să vă spun, dar în Bulgaria s-au făcut 10 alegeri în 5 ani. Care e problema?!

Evident, problemele sunt pentru aceia care vor să-şi păstreze acele sinecuri călduroase, gustoase, care vor să-şi păstreze acele influenţe, când vine vorba despre TVA-ul nerambursat, despre datoriile neachitate sau eventual care joacă pe Bursă. Înţeleg, Bursa, în general, este un instrument foarte bun, dar e bun când este accesibil pentru toţi, nu doar pentru unii.

Dacă vreţi să faceţi listări de pachete minoritare la burse - 5, 7, 10, 20% - foarte bine, e în regulă, dar să fie pentru toată lumea, nu doar pentru nişte şmecheri cu fonduri de investiţii!

Parcă văd că în fondurile alea de investiţii acţionari majoritari vor fi ucrainenii, nu-i aşa? Pentru că, în ultima perioadă, se pare că ucrainenii o duc foarte bine, din punct de vedere economic şi se pare că vor să investească în România. Culmea! Adică semnalul este clar, că ne îndreptăm spre o vasalizare, şi nu către Germania şi Franţa, că acolo, înţeleg, e deja pecetluit, dar, culmea, şi către Ucraina! Cum vine asta, fraţilor?

Haideţi să ne gândim un pic, totuşi, la ce urmează, pentru că se pare că prea multă stabilitate nu va fi! Dar poate aveţi deja planul făcut şi ăsta e un circ, ca de obicei!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul domnului Muşat.

Se pregăteşte domnul Tilea.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pământul nostru gaze poartă, noi cerşim din poartă-n poartă"

De la lovitura de stat din ’89, toate Guvernele României, cu mici excepţii, au fost antiromâneşti pe toate planurile. În 36 de ani de democraţie şi capitalism sălbatic, în care au vândut sau au distrus toată industria, resursele, companiile strategice şi ne-au îndatorat cu 230 de miliarde de euro, astăzi, în anul 2026, aproape 60% din populaţia României nu este conectată la reţeaua de gaze, deşi România este printre ţările cele mai bogate în această resursă din întreaga UE.

Ce se întâmplă cu gazul nostru atunci, dacă la populaţie nu ajunge şi nici industrie petrochimică nu mai avem?

Un răspuns ni l-a oferit, în 2018, un oficial maghiar, un anume Kristóf Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, care efectiv a scuipat pe tot statul român şi pe toţi politicienii de carton care au condus ţara când, la o conferinţă despre gazele româneşti din Marea Neagră, a spus aşa, citez: "Ce să faceţi voi cu gazul din Marea Neagră, un foc mare?".

Se pune întrebarea evidentă: oare Austria şi Ungaria, ţări unde se tranzacţionează şi care beneficiază cel mai mult de resursele noastre, vechiul şi noul Imperiu Austro-Ungar, nu şi-au pus la conducerea României cozi de topor care să le facă jocurile, în detrimentul României? Cel mai recent exemplu este reprezentat de prelungirea pe ascuns, anul trecut, de către Ilie Bolojan, a licenţelor de exploatare ale celor de la OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare a Petrom, în continuare pentru cele mai mici redevenţe, acţiune pentru care, sper eu, Bolojan să şi plătească, la un moment dat, penal.

Revenind la gazele noastre şi, ca urmare a unor întâlniri cu primari din judeţul Sălaj, vreau să vă dau un exemplu care susţine supoziţia mea, că gazul românesc nu trebuie să rămână în România, ci trebuie să ajungă în Ungaria şi Austria.

Începând cu anul 2020, comunele Boghiş, Camăr, Carastelec, Halmăşd, Ip, Măerişte, Nuşfalău, Plopiş, Valcău de Jos s-au unit într-un demers însumând 9.878 de branşamente şi 383.594 de metri de conducte, pentru a aduce reţeaua de gaze în comunităţile lor. Au făcut toate demersurile, iar cererea de finanţare a fost înregistrată la Ministerul Dezvoltării, în 22.04.2022, cu un buget total de aproximativ 73 de milioane de euro, cu TVA inclus. De 4 ani, atâtor mii de oameni li se refuză gazul românesc, pentru că întreg Guvernul României şi Consiliul Judeţean Sălaj nu găsesc 70 de milioane de euro.

De ce ar mai trebui respectivii oameni să plătească impozite pe locuinţe, dacă statul nu e capabil să le ofere condiţii de secol XXI? În acest sens, am depus, săptămâna trecută, o lege care exonerează de la plata impozitelor pentru locuinţe unde nu există, cumulat, gaze, apă şi canalizare. Poate aşa mai forţăm acest stat obez să mai şi facă ceva pentru români!

Somez instituţiile statului să dea curs acestei cereri de finanţare (Arată documentul.) şi anunţ că voi fi lângă acele comunităţi sălăjene, în toate demersurile lor pentru a li se face dreptate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tilea.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu voi schimba un pic, nu voi critica.

Declaraţia mea politică se numeşte "Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, un moment important al religiei poporului român".

Cu această ocazie, le urez la mulţi ani, tuturor celor care mâine îşi serbează ziua, în special domnului preşedinte George Simion.

Stimaţi colegi,

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin, celebrată în fiecare an, pe 23 aprilie.

Sfântul Gheorghe a fost un soldat roman de origine capadociană, care a trăit în secolul al III-lea, în timpul Împăratului Diocleţian. A devenit cunoscut pentru refuzul de a renunţa la credinţa creştină şi a fost martirizat în anul 303.

El este considerat protector al militarilor, simbol al curajului şi al credinţei, ocrotitor al multor ţări şi oraşe, precum Anglia şi Georgia. Cea mai cunoscută legendă îl prezintă pe Sfântul Gheorghe omorând un balaur pentru a salva o prinţesă şi un oraş, lucru care simbolizează victoria binelui asupra răului şi credinţa asupra păgânismului.

În România, sărbătoarea are atât semnificaţii religioase, cât şi populare. Mulţi români îşi sărbătoresc onomastica şi se spune că este începutul verii pastorale, scoţându-se animalele la păşunat. În această zi, gospodarii pun ramuri verzi la porţi, la grajduri sau la case, pentru protecţie, şi în unele zone oamenii se spală cu roua dimineţii, pentru sănătate. Se spune că în această zi nu este bine să dormi, pentru că vei fi somnoros tot anul şi roua dimineţii acestei zile are puteri vindecătoare.

În zona mea din Teleorman - Turnu Măgurele, Alexandria şi localităţile învecinate - Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este marcată prin tradiţii populare vechi, legate de agricultură şi protecţie.

Pentru că Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul turmelor, în această zonă se practică afumarea grajdurilor, stropirea animalelor cu apă sfinţită; uneori se leagă nişte fundiţe roşii la coarnele animalelor, pentru protecţie.

În sudul ţării, inclusiv în Teleorman, ziua marchează începerea păşunatului. În popor se spune că "se deschide vara". Ciobanii scot oile la câmp şi încep mulsul regulat.

Pentru comunităţile de romi, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe nu este doar o sărbătoare religioasă, ci şi una care marchează viaţa comunităţii, libertatea şi continuitatea tradiţiilor. În unele regiuni se aprind focuri ritualice cu rol de purificare, oamenii se adună în familie sau comunitate pentru mese festive, se fac urări de sănătate şi prosperitate.

În concluzie, Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este un moment religios deosebit pentru creştinătate şi ocupă un loc important în calendarul religios al românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Teleorman.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Foarte interesantă declaraţie!

Dau cuvântul domnului deputat Ciornei.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

România trece printr-o criză politică gravă, iar ceea ce vedem în aceste zile, din partea PSD şi a celorlalte partide care au girat actuala conducere, nu este guvernare, ci un joc obositor, lipsit de sinceritate şi de respect faţă de români.

PSD joacă, din nou, un teatru politic ieftin. Până mai ieri erau la aceeaşi masă cu ceilalţi - PNL, USR, UDMR. Au făcut parte din mecanismul guvernării. A susţinut decizii şi oameni, dar în acelaşi timp ieşea public şi se delimita prin declaraţii critice, ca şi cum nu ar fi avut nicio răspundere pentru situaţia în care a ajuns ţara.

Astăzi, PSD nu spune limpede că vrea să iasă definitiv de la guvernare, ci transmite că ar rămâne, dar numai în anumite condiţii, numai dacă nu mai este Ilie Bolojan premier. Aici este, de fapt, jocul lor: nu vor să rupă sistemul, nu vor să schimbe direcţia, ci vor doar să schimbe prim-ministrul, ca să poată rămâne în continuare la putere, dar fără să deconteze politic.

Această situaţie nu face decât să prelungească instabilitatea şi să adâncească neîncrederea românilor în clasa politică. Iar peste acest joc de culise vine şi poziţia preşedintelui Nicuşor Dan, care, în loc să caute o formulă cu adevărat reprezentativă şi deschisă dialogului, refuză din start participarea AUR la guvernare. O asemenea abordare nu reduce criza, ci o agravează. Nu poţi pretinde că vrei stabilitate şi reconciliere naţională, dar să excluzi din ecuaţie o forţă politică importantă, susţinută de milioane de români.

Dacă PSD, PNL, USR şi ceilalţi, care au produs acest blocaj, nu mai sunt în stare să guverneze, atunci să înceteze circul şi teatrul politic. Să aibă curajul să spună adevărul şi să lase poporul să decidă. Soluţia corectă, democratică şi legitimă este întoarcerea la votul românilor, prin alegeri anticipate, bineînţeles.

AUR este pregătit să guverneze. Avem voinţă, avem oameni şi avem soluţii.

România are nevoie de claritate, de curaj şi de o schimbare reală, nu de o rotaţie de decor în aceeaşi piesă proastă, jucată de aceiaşi actori!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Ţiplea.

Şi se pregăteşte domnul Gal.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Administraţie liberală înseamnă eficienţă, performanţă şi respect pentru banii publici"

Nu este nicidecum întâmplător faptul că municipiul Oradea şi judeţul Bihor sunt date frecvent ca exemplu de bună practică administrativă şi ca model de bune practici în întreaga ţară. De asemenea, nu este niciun secret că aceste performanţe sunt legate de numele Partidului Naţional Liberal, de vechile noastre principii şi de modelul liberal de a face administraţie publică în interesul oamenilor. Vorbim despre o administraţie bazată pe seriozitate, pe respect pentru oameni, pe chibzuinţă pentru banii publici şi pe transparenţă în toate acţiunile.

Performanţele modelului liberal de a face administraţie pentru oameni se văd nu doar în judeţul meu, Bihor, ci şi la Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu, Constanţa sau oriunde întâlneşti un primar sau un preşedinte de consiliu judeţean liberal. Mai mult decât atât, o administraţie publică eficientă aduce cu ea o economie locală solidă, capabilă să genereze locuri de muncă bine plătite şi bunăstare pentru întreaga comunitate.

Stimaţi colegi,

În contrast cu modelul liberal performant de administraţie şi de a gestiona o comunitate, se află un model bazat pe risipă de resurse, pe nepotisme, pe lucruri făcute de mântuială, pe rezistenţă la schimbare şi pe lipsă totală de transparenţă. Este modelul falimentar socialist, care a luat României şansa la dezvoltare de peste 36 de ani şi a irosit nenumărate oportunităţi pentru ţara noastră.

Aşa se explică situaţia incomodă în care s-au simţit colegii din PSD în cadrul Guvernului, mai ales în ultimele 9 luni, cu un prim-ministru reformator. Ori de cât ori aceştia au auzit cuvinte precum reformă sau transparenţă, au intrat în panică. Ori de câte ori s-a pus problema opririi risipei de bani, s-au simţit trădaţi. Ori de câte ori a fost nevoie de măsuri pentru modernizarea ţării, şi-au simţit interesele afectate şi au ameninţat că ies de la guvernare. Părăsirea guvernării nu este doar un act de laşitate politică, ci şi demonstraţia clară că PSD nu-şi trădează vechile metehne.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gal.

Şi apoi, probabil, vom trece la Grupul USR, că văd că nu mai sunt colegi de la PNL.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Ajunge, PSD! Până aici!"

Decizia PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului Bolojan va figura, cu siguranţă, în topul deciziilor politice cele mai iresponsabile din România postdecembristă.

PSD nu ţine cont de contextul global extrem de dificil în care ne aflăm şi aruncă România într-o criză politică şi economică cu consecinţe grave pentru viaţa de zi cu zi a românilor.

O criză politică prelungită generează inflaţie, un curs valutar ridicat, dobânzi mai mari pe pieţele financiare, neîncredere din partea investitorilor.

Criza politică creată de PSD duce la întârzieri în implementarea jaloanelor PNRR, riscând suspendarea plăţilor şi pierderea de fonduri esenţiale pentru investiţii.

Cu un război la graniţă şi altul în desfăşurare în Orientul Mijlociu, în plină criză a carburanţilor, capacitatea de reacţie a statului român este afectată grav fără un guvern stabil. Criza politică va costa România, iar cei care vor avea de suferit vor fi românii!

Retragerea de la guvernare nu este doar o decizie iresponsabilă, ci şi de o laşitate fără precedent.

Toate măsurile adoptate în cele 10 luni de guvernare sunt din Programul de guvernare semnat inclusiv de PSD, în 2025. Toate măsurile adoptate în această perioadă au fost asumate de PSD şi de miniştrii săi.

Au fost măsuri necesare, care au permis reducerea risipei bugetare, eliminarea privilegiilor şi a sinecurilor, prioritizarea investiţiilor.

Prin urmare, nu direcţia de guvernare este problema pentru PSD, ci premierul Bolojan, care a făcut ordine în cămara statului.

Acest lucru a deranjat baronii PSD! De ce?

Ilie Bolojan i-a decuplat de la banul public, i-a obligat să reducă cheltuielile inutile, le-a trasat indicatori de performanţă în ministere şi le-a redus personalul pe plan local.

În ADN-ul PSD nu există cuvântul reformă, ci populism şi dispreţ faţă de cheltuirea banului public.

Momentul adevărului este altul pentru PSD - îşi doreşte un prim-ministru marionetă, care să-i permită acces nelimitat la resurse, perpetuarea privilegiilor şi a clientelei în funcţii publice.

Ajunge, PSD! Până aici! Aşa nu se mai poate!

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat, Circumscripţia Bihor.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL nu mai sunt în acest moment deputaţi, cred, aşa că, trecem la Grupul USR şi dau cuvântul domnului deputat Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Când PSD nu mai poate fura liniştit, declanşează criză politică"

Stimaţi colegi,

PSD a decis să arunce România într-o criză politică, Nu pentru români, nu pentru stabilitate, nu pentru economie, ci pentru putere. După luni de atacuri, de denigrări şi de sabotaj constant împotriva miniştrilor USR, după moţiuni votate cot la cot cu AUR, după promisiuni încălcate şi înţelegeri ignorate, PSD a ales, în final, să dea foc mesei la care încă stăteau.

PSD nu provoacă această criză pentru că îi doare de români. O provoacă pentru că îi doare că nu mai pot face ceea ce au făcut ani de zile - să transforme statul într-o anexă de partid, într-un depozit de funcţii şi într-o conductă de bani publici direcţionaţi politic. Şi toate acestea într-un moment fragil, când România are de atras miliarde din PNRR şi SAFE, când dobânzile sunt sub presiune, când economia are nevoie de stabilitate.

Dar pe cei de la PSD nu-i interesează consecinţele. Pentru că adevărata miză este alta - să creeze haosul, şi apoi să revină la butoane, să întoarcă România la era lor de glorie Ciolacu-Ciucă, în care statul era împărţit, nu administrat.

Stimaţi colegi,

Când PSD nu mai poate băga mâna până la cot în buget, vine cu scandal. Vine cu aceeaşi piesă veche, că "ţara este în pericol". Nu, domnilor, nu ţara este în pericol, ci sistemul vostru este în pericol!

De ani de zile, România a fost pentru PSD o cămară politică din care s-au servit organizat: cu reţele de baroni locali, cu oameni înfipţi în funcţii, cu bani publici căpuşaţi, o reţea unsă perfect, în care influenţa se măsoară în contracte, iar loialitatea în acces la buget.

Însă România nu este puşculiţa PSD. Nu este moşia lui Grindeanu. Dacă PSD vrea să plece, să plece cu totul. Luaţi-vă miniştrii, secretarii de stat, prefecţii, şefii de instituţii şi întreaga reţea de pile mufate la funcţii! Pentru că România nu poate fi ţinută ostatică de un partid care, atunci când nu mai poate controla banii, încearcă să creeze haos.

În memoria publică, PSD nu a rămas cu imaginea reformei. A rămas cu imaginea cutiilor de pantofi, a portbagajelor cu bani, a ceasurilor de lux purtate cu aerul omului care confundă politica cu prăduiala. A rămas cu imaginea acelui sistem gras, obraznic şi autosuficient, care s-a înfipt în banul public ca rugina în fier.

USR nu va gira întoarcerea la vechiul sistem. USR va rămâne acolo unde trebuie: de partea reformelor, de partea stabilităţii, de partea românilor care s-au săturat să plătească nota de plată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul minorităţilor, dar nu este nimeni.

Atunci, Grupul SOS România.

Doamna Vedinaş? Nu.

Domnul Tudor Ionescu?

Domnule Ţiu, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Domnule premier Bolojan, cine sunt «şobolanii» şi cine i-a ţinut în cămara statului atât timp?!"

Românii aud din nou lecţii despre "reforme", de la premierul României, căruia mă adresez astăzi, direct:

Domnule premier Bolojan, aţi declarat public că aţi deschis "cămara statului" şi aţi descoperit "şobolani care rod proviziile". Este o afirmaţie gravă, dar, în acelaşi timp, o dovadă clară de ipocrizie politică. De ce nu aveţi curajul să spuneţi cine sunt aceşti "şobolani"?

Românii vor să ştie, concret, cine sunt "şobolanii" despre care vorbiţi. Vor să ştie cine i-a tolerat în "cămara statului" şi cine i-a protejat până astăzi. Românii nu mai sunt naivi şi nu mai pot fi păcăliţi cu metafore, în timp ce taxele cresc zi de zi.

Vă transmit public că românii au înţeles că problema nu este doar în "cămară", ci la cei care astăzi ţin cheile şi au permis "şobolanilor" să stea acolo. Pentru că nu există "şobolani" fără un sistem politic care i-a crescut, i-a tolerat şi, bineînţeles, i-a folosit. Guvernul Bolojan, cu susţinerea PSD, PNL, USR şi UDMR, este responsabil de rezultatul managementului din companiile de stat.

Mai mult, veniţi astăzi şi spuneţi că trebuie vândute la bursă acţiuni din marile companii de stat. Însă companii precum Romgaz sau Hidroelectrica au demonstrat că statul român poate fi performant şi au avut profituri solide. De ce vreţi să diminuaţi controlul românesc asupra unor companii strategice profitabile?

Domnule Bolojan, de ce le spuneţi românilor adevărul doar cu jumătate de gură? Cine a numit managementul din companiile de stat şi cine a permis pierderi şi risipă? De ce alegeţi să deschideţi calea către interese care externalizează profitul din România, în timp ce românii sunt taxaţi tot mai mult?

Adevărul este unul dureros - românii sunt sufocaţi de taxe şi de scumpiri. Aceasta este adevărata "reformă" pe care o resimt românii, nu declaraţiile şi metaforele dumneavoastră!

Nu puteţi vorbi astăzi despre "risipă", fără să vorbiţi şi despre responsabilitate politică. Nu puteţi veni acum să pozaţi ca un salvator în faţa românilor, când aţi fost parte din sistemul pe care îl criticaţi. Dacă PNL, PSD, USR şi UDMR au fost ani de zile la guvernare, cine a creat, domnule prim-ministru, sistemul despre care astăzi vorbiţi?

Domnule premier Bolojan, vreţi într-adevăr să curăţaţi sistemul sau doar îl rearanjaţi? Un stat puternic nu îşi vinde ultimele active strategice şi profitabile şi nu apasă pe umerii cetăţenilor.

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat al SOS România de Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă, dintre deputaţii neafiliaţi, doamna Simu?

Prezentă?

Da.

Şi apoi revenim la Grupul PSD.

Doamnă Simu, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Coaliţia guvernamentală se împăunează că e singura "proeuropeană" şi doar vieţuitoarele politice instalate în cămara ţării sunt capabile să aplice modelul occidental de politică şi de guvernare. Până acum doar au chiţăit sloganuri şi tâmpenii ideologice.

Acum trebuie să dovedească prin fapte că sunt pro-europeni, aplicând şi în România modelul occidental prin care statele din Vest şi-au securizat marile companii energetice şi activele strategice, ca să reziste la criza energetică provocată de războaiele din Iran şi Ucraina.

Franţa e modelul, dar şi Germania şi Austria.

Statul francez a răscumpărat în 2023 cele 16% din acţiunile gigantului EDF, deţinând acum controlul total.

Statul german a naţionalizat în 2022 gigantul UNIPER, cel care asigură gazul industriei şi caselor germane.

Statul austriac şi-a asigurat controlul total asupra Companiei Wien Energie, pentru a garanta securitatea energetică a companiilor şi familiilor austriece.

Acesta e modelul occidental pentru occidentali, însă, nu şi pentru asasinii economici şi agenţii genocidului social instalaţi în birourile din Palatul Victoria.

Sunt informaţii tot mai multe că EDF-ului francez i se va da 10% din Hidroelectrica - cea mai importantă şi profitabilă companie de stat a României.

Tot cu EDF s-a făcut aranjamentul să preia controlul asupra Complexului de la Tarniţa-Lăpuşteşti, vital pentru echilibrarea sistemului energetic naţional.

La rândul lor, austriecii şi germanii au acaparat deja o parte consistentă din rezervele de gaz din Marea Neagră.

Văzând toate acestea, majoritatea absolută a românilor consideră această guvernare că este una antiromânească şi pe guvernanţi îi văd ca pe nişte incompetenţi, ticăloşi şi trădători.

Românii sunt întemeiaţi să simtă astfel, întrucât guvernanţii, când vorbesc despre înstrăinarea unor pachete de acţiuni ale companiilor strategice, îi au în vedere doar pe străini.

Niciodată nu se gândesc şi nu spun că aceste acţiuni ar fi bine să fie deţinute de investitori români, ca şi cum nu investitorii români redeschid combinate siderurgice închise de cei străini sau dezvoltă cu succes proiecte energetice vitale.

Toate manualele occidentale de guvernare şi de politici economice interzic, cu desăvârşire, înstrăinarea resurselor vitale, a companiilor energetice şi industriale strategice, precum a reţelelor de distribuire a energiei, întrucât acestea garantează independenţa şi securitatea naţională.

Vă cer ferm vouă, marionete proeuropene, să aplicaţi acest model occidental şi să nu mai îndrăzniţi să comiteţi vreun atentat la securitatea noastră energetică!

Cred că aţi înţeles!

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj, preşedinte UNIT.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, de la Grupul PSD.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Cele mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică confirmă declinul calităţii vieţii întregii societăţi, declanşat imediat după preluarea portofoliului de premier de către Ilie Bolojan. Această degradare economică accentuată, concertată de decidenţii PNL şi ai USR din Guvern, nu denotă doar amatorism decizional grav şi urmări sociale greu de reparat pe termen lung. Ea vine şi ca un avertisment extrem de serios privind acei politicieni promovaţi în ochii poporului drept "lideri providenţiali" care ar scoate imediat ţara la liman şi în mâna cărora ar trebui să ne lăsăm liniştiţi destinele.

"Experimentul Bolojan" ne dovedeşte tuturor că astfel de aşteptări sunt profund eronate. La fel şi celălalt "experiment" celebru, Călin Georgescu. Austeritatea impusă cu sila, în locul măsurilor de redresare economică, confirmă şi ea că România nu are nevoie de lideri prezentaţi ca providenţiali pentru popor, construiţi artificial în jurul unor promisiuni salvatoare. România are nevoie de oameni competenţi, ancoraţi în realitate, care înţeleg nevoile şi aşteptările cetăţenilor şi acţionează concret pentru binele public.

În actualele contexte internaţionale, extrem de complicate şi coercitive, redresarea economică şi apoi progresul nu rezultă din imaginea sau din retorica vreunui lider politic, fie el preşedintele ţării sau premierul, ci vin din muncă susţinută, din profesionalism şi responsabilitate deja probate în folosul tuturor românilor.

Conducerea Guvernului, redusă la interviuri instigatoare şi la sesiuni de replici faţă de măsurile propuse de PSD, urmate şi de războaie, prin postări incitatoare la ură şi la dezbinare pe reţelele de socializare, nu poate ţine locul politicilor publice eficiente, ce pot genera rezultate, şi nu divizare continuă în întreaga societate.

Pentru PSD a fost şi a rămas o certitudine că majoritatea cetăţenilor nu mai caută salvatori, ci soluţii de supravieţuire în faţa constrângerilor asfixiante, impuse de Ilie Bolojan şi de miniştrii liberali şi USR-işti. Oamenii nu mai vor promisiuni grandioase, ci spitale funcţionale, şcoli moderne, locuri de muncă stabile şi instituţii care lucrează în interesul lor.

Românii au nevoie de un premier cu viziune strategică, cu o abordare proactivă şi preventivă, un şef de guvern implicat activ în luarea deciziilor croite pentru toată lumea. Cu toţii avem nevoie de un prim-ministru profesionist şi adaptabil, cu o echipă guvernamentală în care competenţa să fie dovedită, iar deciziile să aibă la bază expertiza şi dialogul real cu societatea.

România se poate dezvolta prin echipe solide, prin specialişti dedicaţi, aşa cum a impus întotdeauna PSD în cabinetele sale, şi nu prin păcăleli despre mitul salvatorului politic.

Viitorul României nu mai trebuie clădit pe astfel de basme ticluite în jurul unui singur om, ci prin efortul colectiv al unor profesionişti care înţeleg că politica este, înainte de toate, despre responsabilitate şi rezultate.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Linia invizibilă dintre viaţă şi moarte: finanţarea corectă a ATI este o obligaţie morală, nu o opţiune politică"

Există un loc în fiecare spital, care nu apare în fotografii festive şi nu este subiect de discursuri, dar care defineşte, poate mai mult decât orice altă secţie, capacitatea reală a unui sistem de sănătate de a salva vieţi. Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă este spaţiul unde medicina nu mai este doar ştiinţă, ci devine luptă directă cu limitele umane, unde fiecare decizie este critică şi fiecare resursă poate face diferenţa între un pacient care pleacă acasă şi unul care nu mai are această şansă.

În acest context, modificarea şi completarea mecanismului de finanţare pentru aceste secţii nu reprezintă o simplă intervenţie tehnică, ci o reformă care atinge esenţa funcţionării sistemului medical. Deoarece, pentru prea mult timp, performanţa în ATI a fost pusă în pericol nu de lipsa profesionalismului, ci de limitările financiare, de lipsa unor mecanisme flexibile şi de incapacitatea sistemului de a răspunde în timp real nevoilor din teren. Acum, avem ocazia să corectăm aceste dezechilibre şi să construim un model de finanţare care reflectă realitatea dură din spitale.

Noua abordare propusă aduce o schimbare de paradigmă, pentru că nu mai tratează finanţarea ca pe un exerciţiu contabil, ci ca pe un instrument vital pentru susţinerea actului medical. Prin extinderea tipurilor de servicii şi intervenţii care pot fi finanţate, prin asigurarea accesului la medicamente şi consumabile esenţiale şi prin adaptarea mecanismelor la complexitatea reală a cazurilor tratate în ATI, sistemul începe să se apropie de ceea ce trebuie să fie - un sprijin real pentru medici şi pacienţi.

Această schimbare va fi transpusă în practică, în mod concret, prin faptul că intervenţiile nu vor mai fi amânate din lipsă de resurse, medicii vor putea acţiona fără compromisuri, iar pacienţii vor beneficia de tratamentele de care au nevoie, atunci când au nevoie. În noile circumstanţe, se va reduce presiunea asupra personalului medical şi vom crea condiţii mai bune pentru performanţă, într-un domeniu vital, în care fiecare detaliu contează, iar viaţa bolnavilor este crucială.

Mai mult decât atât, această reformă are şi o dimensiune profund socială, deoarece contribuie la reducerea inegalităţilor din sistem. Într-o ţară în care diferenţele dintre spitale sunt încă semnificative, un mecanism de finanţare corect şi adaptat va aduce echilibru şi va oferi pacienţilor şanse mult mai apropiate, indiferent de locul în care ajung să fie trataţi.

Responsabilitatea noastră, ca decidenţi, este să înţelegem că nu putem construi un sistem de sănătate solid, fără a investi acolo unde miza... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

Atunci, revenim la Grupul AUR.

Domnul deputat Ionel Gheorghe?

Şi se pregăteşte domnul deputat Coman.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernarea care sufocă antreprenoriatul românesc!".

Stimaţi colegi,

România de astăzi este condusă de o coaliţie care vorbeşte despre stabilitate, dar produce haos. PSD, PNL, USR şi UDMR au reuşit performanţa de a transforma mediul de afaceri într-un câmp de supravieţuire, nu de dezvoltare.

Antreprenorii români nu cer privilegii. Cer doar să fie lăsaţi să muncească, cer reguli clare şi un stat care să nu le stea permanent în cale. În schimb, primesc exact opusul: birocraţie sufocantă şi controale excesive.

Astfel, Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR demonstrează, din nou, că nu înţelege nevoile reale ale economiei româneşti. În loc să sprijine antreprenoriatul autohton, această coaliţie contribuie activ la slăbirea lui.

Pentru un tânăr care vrea să îşi deschidă o afacere în România, drumul nu începe cu o idee, ci cu un zid de taxe şi hârtii. Pentru un antreprenor care deja există, fiecare lună aduce o nouă teamă: ce se mai schimbă, ce taxă mai apare, ce control mai vine.

Aceasta este realitatea pe care o produce guvernarea actuală. Noi, AUR, credem că lucrurile pot fi făcute altfel. Statul trebuie să înceteze să mai fie un obstacol şi să devină un partener.

Asta înseamnă, în primul rând, o debirocratizare reală, simţită în fiecare interacţiune dintre antreprenor şi instituţii. Înseamnă reducerea poverii fiscale asupra muncii şi asupra companiilor româneşti, astfel încât munca cinstită să nu mai fie penalizată.

Înseamnă oprirea abuzurilor: controale mai puţine, dar corecte, şi eliminarea celor care sunt folosite ca instrumente de presiune.

Şi, nu în ultimul rând, înseamnă să le oferim românilor din diaspora un motiv real să revină şi să investească acasă. Astăzi, statul îi ignoră. Mâine, ar trebui să îi sprijine.

Fără aceste schimbări, vom continua să pierdem exact acei oameni de care avem cea mai mare nevoie: oameni care muncesc, care creează, care construiesc.

Din păcate, această guvernare nu oferă niciuna dintre ele.

De aceea, este timpul pentru o schimbare reală.

Împreună reconstruim România!

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Coman.

Nu este?

(Domnul deputat Dragoş-Florin Coman vine la tribună.)

Şi se pregăteşte domnul Negrea.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

De 36 de ani, Guvernele României au vândut la preţ de nimic tot ceea ce a avut ţara noastră mai valoros. S-au vândut pădurile, s-a vândut sistemul bancar, s-a vândut industria petrolieră, s-a vândut industria la fier vechi, s-au vândut pământurile roditoare, s-a vândut tot ceea ce putea să fie în avantajul poporului nostru. De aceea, astăzi, stăm cu mâna întinsă ca să cumpărăm carburanţi scumpi, alimente proaste şi scumpe, şi produse industriale pe care, cu ani în urmă, le produceam în ţară.

Stimaţi colegi,

Listarea pe bursă a companiilor de stat este prezentată astăzi drept o soluţie modernă, eficientă şi inevitabilă. În realitate, riscă să devină una dintre cele mai costisitoare erori strategice ale României.

Nu contest principiul pieţei de capital şi nici nevoia de transparenţă. Dar întrebarea esenţială este alta: în ce condiţii listăm şi pe cine avantajează, cu adevărat, acest proces? Pentru că, atunci când vinzi participaţii în companii profitabile, într-un context volatil şi sub presiune bugetară, nu faci reformă, faci lichidare de active.

Statul român riscă să piardă de două ori.

Prima dată, prin subevaluare, când vinde ieftin ceea ce produce profit constant.

Şi a doua oară, pe termen lung, când dividendele şi controlul strategic se mută în afara interesului public.

În sectoare precum energia, transportul sau infrastructura, pierderea controlului, chiar şi parţial, nu este doar o decizie economică, ci una de securitate naţională. Într-o Europă marcată de crize succesive, de la energie la geopolitică, a slăbi capacitatea statului de a interveni este nu doar riscant, ci şi imprudent.

Mai mult, listarea nu garantează performanţă. Guvernanţa slabă nu se rezolvă prin vânzare, ci prin reformă internă, profesionalizare şi responsabilitate managerială. Altfel, doar mutăm problema, fără să o rezolvăm. Şi, mai grav, reducem sumele de bani la bugetul de stat.

România nu duce lipsă de active valoroase. Dimpotrivă! Întrebarea este dacă avem şi înţelepciunea de a le administra în interes naţional.

Pentru că, dacă transformăm companiile strategice, precum Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Portul Constanţa, în simple instrumente de echilibrare bugetară pe termen scurt, riscăm să descoperim prea târziu că am câştigat lichiditate, dar am pierdut controlul.

Iar în economie, ca şi în politică, controlul pierdut nu se recuperează uşor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Negrea, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna Priescu.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a înviat!

Înainte de a prezenta declaraţia politică, doresc să adresez tuturor celor care îşi serbează ziua onomastică, sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cele mai calde urări şi la mulţi ani.

"Hidroelectrica nu este de vânzare"

Stimaţi colegi,

Guvernul pregăteşte listarea unor pachete din companiile de stat, sub eticheta "reformei" şi a "modernizării". Între aceste companii se află şi Hidroelectrica - cea mai profitabilă companie a României şi unul dintre puţinele instrumente reale prin care statul poate proteja cetăţenii în faţa exploziei preţurilor la energie.

Ni se spune că este o decizie strategică. În realitate, ceea ce vedem este o decizie care slăbeşte poziţia statului, într-un domeniu esenţial. Iar când reduci controlul asupra energiei, într-un moment de instabilitate, nu mai vorbim despre reformă, ci despre o vulnerabilizare directă a securităţii naţionale.

Hidroelectrica produce energie ieftină, dintr-o resursă internă sigură, şi aduce anual miliarde la buget. Este exact tipul de companie pe care un stat responsabil o consolidează, nu o fragilizează prin cedări succesive de participaţii.

La noi, este pusă pe listă, în timp ce alte state procedează exact invers. Franţa, spre exemplu, a cumpărat acţiunile de la investitorii privaţi pentru a-şi controla integral compania naţională de energie. Este clar că această diferenţă de abordare, susţinută de ani de zile de USR, care promovează listarea companiilor de stat, este păguboasă şi ridică reale semne de întrebare.

Întrebarea este directă: de ce alte state îşi întăresc controlul asupra companiilor energetice, iar România vrea să îl reducă?

Hidroelectrica nu este un activ de tranzacţionat, este un avantaj strategic şi un instrument de stabilitate economică.

A trata această companie ca pe o soluţie de moment pentru probleme bugetare înseamnă să transferi costul acestor decizii către viitor. Şi acel cost va fi plătit de fiecare român.

România are nevoie de responsabilitate şi decizii care să întărească statul, nu să-l îngenuncheze.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Priescu. Nu este?

Poate domnul Silviu Gurlui? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De peste 15 ani, DN28 sau E583, care leagă Târgu Frumos, Podu Iloaiei de Iaşi, a devenit un calvar, un infern. Practic, a devenit artera nr. 1 în România, în privinţa aglomerării şi a pericolului, mai ales prin capacitatea, prin numărul, prin transportul greu. 30% din transport este aici spre Republica Moldova.

Cu atât mai mult, sunt 35.000 de maşini, zilnic, care traversează acest sector de drum, la orele de vârf sunt peste 3.600 de maşini pe oră şi cozile însumează peste 10 km.

Sunt 600 de tiruri pe oră, în orele de vârf, care tranzitează această secţiune.

A devenit un calvar, iar guvernele, ce s-au perindat până acum, au tratat cu indiferenţă sau deloc prioritar acest proiect al Autostrăzii A8 -Moldova.

Sunt peste 15 ani de tărăgănări, de amânări, de proiecte strâmbe, de fonduri identificate sau părăsite, sau care nu au fost, în cele din urmă, aduse pentru acest proiect, licitaţii care nu s-au încheiat sau atâtea decizii care au făcut să diminueze importanţa acestui proiect strategic pentru Moldova.

Asistăm zilnic la peisaje şi la un calvar în zona Podu Iloaiei. Nimeni nu măsoară gradul de poluare şi cât de mult aceste toxine din atmosferă influenţează sănătatea oamenilor din zona Podu Iloaiei, şi nu numai, şi a acelora care rămân în trafic ore întregi, în orele de vârf.

Pentru toţi cei care au tranzitat zona Podu Iloaiei, Târgu Frumos, Iaşi, spre Republica Moldova, spre exemplu, dacă aţi asistat la orele de vârf, aţi remarcat în ce calvar trăiesc moldovenii din zona Iaşiului, zi de zi. Acest lucru este limpede că este o contribuţie şi, cumva, o amprentă a calităţii politicienilor şi a guvernanţilor care au făcut să ajungem la un aşa peisaj trist pentru Iaşi.

Iaşiul a fost mereu marginalizat.

Iaşiul, un centru universitar de calibru şi de cultură, a fost adus într-o aşa stare, printr-un aşa transport.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O ţară devine vulnerabilă atunci când cetăţenii ei sunt expuşi zilnic, de zeci sau sute de ori, la ameninţări invizibile, care pun o presiune constantă asupra felului în care gândeşte şi reacţionează un popor.

Am un exemplu recent din mediul online, unde şarlatani care mizează pe emoţie şi simboluri naţionale întind capcane românilor, iar riscul ca fiecare utilizator să fie jefuit de datele personale este uriaş. O pagină de Facebook, pe care e inflaţie de mesaje încărcate emoţional despre mândria de a fi român, livrează propagandă fals naţionalistă, la pachet cu un site care, pentru a fi accesat, cere acordul pentru stocarea şi procesarea datelor de către 210 companii străine. Nu una, nu două - 210!

Sub culorile drapelului naţional ajung datele românilor să fie colectate, stocate, procesate şi vândute de platforme globale media, de publicitate şi de analiză, inclusiv din Rusia şi China, unele dintre ele fiind interzise sau strict monitorizate de statele europene.

De fiecare dată când deschid site-ul unei astfel de publicaţii, utilizatorii au două opţiuni: fie aleg varianta cea mai simplă, adică îşi dau consimţământul pe loc, cu un click, fie au de parcurs un "contract" kilometric, în care sunt nevoiţi să selecteze categorii de companii cărora le dau acordul să folosească datele personale. Este evident că un cititor grăbit îşi dă consimţământul din reflex. Adică îşi cedează identitatea online către o piaţă globală, unde fiecare persoană devine un produs, iar comerţul cu date înseamnă profit şi influenţă.

Dragi colegi,

Există pieţe întregi unde, în acest moment, datele personale ale românilor - traseul lor digital, preferinţele, reacţiile, timpul petrecut pe un site, informaţii despre obiceiuri personale, despre sănătate, despre viaţa privată - sunt colectate, corelate şi vândute mai departe către sute şi mii de companii. Au existat cazuri documentate în care traseele auto ale unor pacienţi către clinici medicale au fost vândute unor producători de medicamente.

În aceste condiţii, solicit CNA să extindă monitorizarea către conţinutul online care foloseşte identitatea naţională ca instrument de captare a traficului şi, implicit, a datelor acelor persoane.

De asemenea, solicit ANCOM să impună standarde mai stricte pentru limitarea practicilor care induc în eroare utilizatorul. Mai exact, să introducă etichetarea vizibilă pentru site-urile care implică mai mulţi parteneri în procesarea datelor şi să iniţieze campanii publice de informare, în care să explice diferenţa dintre "necesar" şi "accept total".

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Moisin e prezent? (Vociferări.)

Vă rog, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte apoi doamna deputat Moş.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Stadiul absorbţiei fondurilor europene 2021-2027 din politica de coeziune - analiză şi direcţii de consolidare".

Politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care România poate recupera decalajele de dezvoltare şi poate investi în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie. În acest context, transparenţa şi evaluarea corectă a absorbţiei fondurilor europene devin absolut necesare.

Datele oficiale, actualizate la data de 14 aprilie 2026, adică săptămâna trecută, prezentate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, arată faptul că România a făcut paşi foarte importanţi în această direcţie. La nivel naţional sunt înregistrate peste 8.300 de proiecte finanţate, dintre care 287 sunt proiecte de importanţă strategică.

Totodată, valoarea plăţilor validate în acest exerciţiu financiar a depăşit 40 de miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro. Aceste cifre demonstrează clar că există interes, capacitate de contractare şi o mobilizare reală în atragerea fondurilor europene.

Cu toate acestea, dincolo de aceste progrese, trebuie să privim cu realism situaţia actuală. Ritmul absorbţiei efective rămâne sub potenţialul României, iar diferenţa dintre proiectele contractate şi cele implementate în mod concret este încă semnificativă.

Mai mult, analiza teritorială evidenţiază unele dezechilibre.

Şi anume, Bucureştiul se situează pe primul loc, cu peste 37 de miliarde de lei atrase, urmat de judeţul Cluj, cu aproape 10 miliarde de lei, şi de judeţul Dolj, cu peste 9 miliarde de lei. Aceste rezultate arată că există zone în care administraţia funcţionează foarte eficient şi reuşeşte să valorifice oportunităţile europene.

Dar, în acelaşi timp, aceste date scot în evidenţă faptul că nu toate regiunile au reuşit să acceseze în mod egal aceste fonduri, unul dintre motive fiind insuficienta implicare a tuturor autorităţilor administraţiei publice de la nivel local şi judeţean.

România nu duce lipsă de proiecte şi nici de resurse. Provocarea reală este viteza de implementare şi capacitatea administrativă de a transforma aceste proiecte în rezultate concrete pentru cetăţeni.

Fiecare întârziere înseamnă dezvoltare amânată, investiţii blocate şi şanse pierdute pentru comunităţile noastre.

De aceea, este necesar să acţionăm în mod ferm pentru simplificarea procedurilor de accesare, reducerea birocraţiei, sprijinirea autorităţilor locale şi accelerarea proceselor de evaluare şi plată.

În încheiere, consider că România are toate premisele pentru a deveni un exemplu de bună practică în absorbţia fondurilor europene. Dar acest lucru depinde de capacitatea noastră de a transforma cifrele în rezultate concrete şi echitabile pentru toate regiunile ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul doamnei deputat Moş.

Se pregăteşte domnul deputat Ciobotaru.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre reformele lui Ilie Bolojan, nu trece nimeni pe sub radar!

Noi ştim asta, la Oradea, au aflat-o şi cei de la Bucureşti, şi acum s-au convins şi PSD-iştii.

De aici toată supărarea. De asta şi-a asumat PSD să arunce oficial România în criza politică!

Regret că PSD nu vrea să înţeleagă că este o mare eroare să vorbească doar despre problemele interne de partid, în loc să fie preocupaţi de problemele ţării, despre cum vrea să scape de reformele lui Bolojan, ca să fie totul cum a fost până acum, să îşi păstreze membrii partidului-stat privilegiile cu care au fost obişnuiţi, să trăiască fără grija zilei de mâine, chiar dacă n-au rezultate.

Despre asta este vorba, de fapt, despre un partid care nu mai are un mesaj pentru oameni, pentru că nu-i interesează oamenii, care nu mai are un proiect pentru ţară, care nu mai are idei, şi care a intrat în panică, precum se vede, din cauza sondajelor de opinie.

Mandatul Guvernului Bolojan este acela de a pune ordine în finanţele ţării, de a reduce risipa, de a eficientiza statul şi de a atrage fonduri europene. Noi ştim, la Oradea, că fondurile europene schimbă vieţi. Este singura soluţie pentru prosperitatea ţării. Ele trebuie să meargă mai departe - proiectele pentru oameni -, pentru că astfel asigurăm stabilitatea ţării.

PNL va merge pe drumul său, cel al stabilităţii, al reformelor şi al respectului faţă de români.

Ce va face PSD, sincer, nu am de unde să ştiu. Dar, până acum, concluzia este una singură: partidele nereformate nu au cum produce reforme. Ele eşuează, exact cum a făcut PSD luni!

Mulţumesc, dragi colegi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

O să facem o mică schimbare de ordine.

Înţeleg că au discutat domnii deputaţi.

Şi atunci îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan Bouda, de la Grupul minorităţilor.

Şi revenim apoi la domnul Ciobotaru.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Dezastrul ecologic de la Moldova Nouă, o ameninţare iminentă la adresa sănătăţii populaţiei".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervin astăzi pentru a aduce în atenţia Parlamentului o situaţie de o gravitate extremă care afectează comunitatea din Moldova Nouă şi localităţile limitrofe. Nu vorbim doar despre un declin industrial, ci despre un pericol real şi constant la adresa sănătăţii a mii de oameni - poluarea cu praf de la iazurile de decantare a materialelor sterile.

De ani de zile, ori de câte ori condiţiile meteorologice sunt nefavorabile, nori masivi de praf silicios, încărcat cu metale grele, sunt ridicaţi de vânt din depozitele de steril, acoperind oraşul şi trecând chiar peste graniţa cu Serbia. Această ceaţă toxică nu este doar o problemă vizuală, este o otravă pe care cetăţenii o respiră zilnic.

Este inacceptabil ca în anul 2026 să asistăm la o astfel de pasivitate instituţională!

Solicit, prin urmare, o mobilizare urgentă pentru:

- finalizarea şi întreţinerea sistemelor de umectare; praful de steril trebuie controlat prin soluţii tehnice moderne care să împiedice spulberarea acestuia pe timp de secetă;

- ecologizarea definitivă a iazurilor; nu putem miza doar pe soluţii temporare, avem nevoie de un plan de închidere şi de acoperire a acestor zone cu strat vegetal, pentru a neutraliza sursa poluării;

- monitorizarea constantă a calităţii aerului. Comunitatea are dreptul să ştie în timp real ce respiră, prin staţii de monitorizare funcţionale şi date transparente.

Zona Moldova Nouă a oferit resurse imense economiei naţionale. Este timpul ca statul să întoarcă datoria morală faţă de aceşti oameni, garantându-le dreptul fundamental prevăzut de Constituţie, dreptul la un mediu sănătos.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Ciobotaru.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, dragi colegi!

Declaraţia mea politică este mai mult un manifest împotriva deciziei iresponsabile a celor de la PSD.

Într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate, mai mult ca oricând, PSD a ales să retragă sprijinul Guvernului condus de Ilie Bolojan şi să se ascundă sub fusta ipocriziei.

În loc să rămână în Guvern şi să continue reformele esenţiale pentru o economie predictibilă, pentru salvarea fondurilor europene, pentru reducerea risipei sau pentru desfiinţarea sinecurilor, au ales calea uşoară, ca nişte laşi.

Nimic din ce a fost adoptat în ultimele 10 luni nu a fost adoptat fără acordul lor. Era imposibil: fără PSD, Coaliţia nu ar fi avut majoritate. Toate măsurile luate au fost convenite, iar PSD şi-a dat acordul. Şi-a dat acordul pentru că nu era altă soluţie. După cheltuielile din anul 2024, când s-au exagerat pomenile electorale - şi nu neapărat că a fost ceva rău, pentru că a creşte pensiile în România era nevoie, însă s-a exagerat -, au crescut pensiile cu 30%, din banii pe care nu-i aveam. Şi Ciolacu, la momentul respectiv, probabil s-a gândit că nu va mai conta, că el va ajunge la Cotroceni.

Oamenii s-au bucurat, şi e normal să se bucure, pentru că le-au crescut pensiile, în special cei nevoiaşi, însă ştiau că România nu are acei bani şi rezultatul alegerilor din decembrie 2024 a făcut ca şi PSD, şi PNL să rămână în afara finalei. De aceea vă spun că românii nu sunt proşti şi văd ceea ce faceţi, şi această decizie este extrem, extrem de delicată.

Să ieşi acum, pentru că vezi că scazi în sondaje, şi să pui tot ce s-a făcut în cârca prim-ministrului este josnic. Mai dureros este că decizia lor va afecta şi mai tare viaţa românilor.

Cu toţii aşteptam depăşirea acestei perioade, pentru că nu este una uşoară. Cu toţii ne doream ducerea până la capăt a reformelor.

Dureros este că au fost de acord cu măsurile care au afectat oamenii din ţara aceasta, iar acum, când în sfârşit s-a ajuns şi la ce contează, au ales să dea bir cu fugiţii. Mă refer aici la reformarea companiilor de stat, la tăierile din administraţia centrală, la reorganizarea şi desfiinţarea unor instituţii ticsite de pile sau inutile. Şi de aceea nu au mai rezistat. Probabil, de aici şi sloganul lor: "Ajunge, până aici!".

Urmează o perioadă şi mai dificilă.

Cine mai crede că PSD a făcut un bine românilor se va convinge că este exact invers, în perioada următoare.

Ilie Bolojan rămâne prim-ministru până la găsirea unei alte majorităţi şi va continua, cu aceeaşi energie, să facă tot ce îi stă în putinţă pentru România şi pentru români. Iar noi suntem în spatele lor.

Cât despre PSD... ruşine!

Vă mulţumesc.

O zi frumoasă!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, de la Grupul USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Ion Iliescu, reload? Oare chiar este nemuritor?".

Asistăm în aceste zile la un spectacol grotesc pe scena politică, provocat de către specialiştii şi socialiştii de caviar ai PSD.

Ei se dau acum de ceasul morţii cum că le pasă aşa tare de cetăţean, dar dovedesc că suferă de amnezie, uitând că au guvernat mai toată perioada de dup㠒89, uitând cine căra banii cu portbagajul prin Vaslui, uitând cum picau banii ciolăciţi din sacoul preaşcolitului Nordis Premier, uitând de banii tranzacţionaţi prin cimitire şi lifturi de către fugarul doctor Oprescu, uitând de tablourile lui Darius Vâlcov, fost ministru PSD al finanţelor, uitând de mai actualele cutii de pantofi pline cu bani ale fostului şef de cabinet al lui Grindeanu.

Şi am amintit numai o parte mică din toate cazurile în care şi-au demonstrat PSD-iştii grija faţă de cetăţean.

Sorin Grindeanu invocă acum un slogan al mentorului lor etern, nemuritorul Ion Iliescu, acel: "Nu ne vindem ţara!", din anii ’90. Oare ne-am întors în timp? Sau poate că Ion Iliescu nici nu a murit şi a fost doar o înscenare, căci altfel nu mai înţeleg această argumentaţie numită "Iliescu Reload"!

Mai nou, Grindeanu vrea să-i resusciteze pe toţi balaurii politici din PSD care au nenorocit această ţară, se gândeşte el că asta îşi doresc românii. A aflat de la lecţia pe care au primit-o la ultimele alegeri prezidenţiale şi vrea să readucă în peisaj 3 personaje care au fost cele mai nocive din istoria României de dup㠒89: Adrian Năstase, Ponta şi Dragnea. Cam asta este reforma la care s-a gândit Grindeanu, şi bineînţeles că vinovat este Ilie Bolojan, că nu înţelege aceste viziuni reformatoare.

Au tot încercat să trântească miniştrii USR, pentru că erau vocali şi le deranjau sinecurile cu reformele implementate. Au văzut că nu reuşesc cu miniştri USR, s-au hotărât acum să atace la cap, direct la premierul Bolojan.

PSD, de fapt, vrea la fel de tare să plece şi USR, căci le deranjează încrengăturile şi combinaţiile, mai ales acum cu banii mulţi care vor veni prin Programul SAFE.

A... şi era să uit de Olguţa, Olguţʾ şi Câciʾ, care suferă cumplit de sărăcie din cauza reformelor lui Bolojan, dar vedem că au case de milioane de euro şi maşini luxoase.

A... şi pentru Olguţa am o dedicaţie specială: piesa "Oglinda" a trupei rock "Omul cu Şobolani"!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă doamna Vedinaş este prezentă? (Vociferări.)

Da?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, sunt Verginia Vedinaş, deputat al SOS de Vrancea, şi voi prezenta declaraţia intitulată - metaforic, evident - "Opriţi ultimul tun!".

Am în vedere decizia luată de Guvernul aflat încă în exerciţiu de a scoate la vânzare părţi din puţinul care ne-a mai rămas din avuţia naţională.

Încearcă să ne consoleze guvernanţii invocând faptul că e vorba de părţi minoritare din bunuri, că statul român continuă să rămână majoritar, să controleze etc.

Dragii mei,

Greu e primul pas, ca tot ce facem în viaţă.

Elementele esenţiale sunt două.

Primul - că este vorba despre întreprinderi publice profitabile. Atunci, de ce se vând?

Al doilea - este vorba despre domenii strategice: energie, CEC, Salrom.

Dragi români,

CEC-ul s-a înfiinţat în 1864, printr-o lege a luminatului domnitor Cuza. Ideea i-a aparţinut lui Costache Bălcescu, fratele lui Nicolae Bălcescu. Are o istorie de peste 160 de ani şi este un simbol al identităţii poporului român.

O tentativă de privatizare a CEC a mai avut loc în 2005. Eram senator la vremea aceea şi, împreună cu colegii din Partidul România Mare, am oprit acea nelegiuire, a cărei repetare se doreşte.

Au urmat apoi alte demersuri de privatizare, parţială deocamdată, cum mărturisea fostul prim-ministru ilustru liberal Florin Cîţu. Şi aceea a eşuat. Să sperăm că şi cea iniţiată în prezent de Ilie Bolojan şi armata sa de terminatori va eşua din nou.

Ne propunem să facem scut pentru ca CEC-ul, Compania Naţională Aeroport Bucureşti, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica şi Transgaz să rămână în integralitate în proprietatea poporului român.

Suntem ademeniţi cu banii pe care îi câştigă România din vânzarea acestor active. Dar ce-a făcut România cu peste 230 de miliarde de euro, datorie externă pe care o înregistra la începutul anului 2026? Dar cu miliardul şi jumătate împrumutat în ultimele două luni? Şi până când o să trăim din împrumuturi?

Sunt întrebări retorice, la care răspunsul nu îl reprezintă minciunile, aburelile chiar aş îndrăzni să spun, ale guvernanţilor. Răspunsul trebuie să-l dea poporul român!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Vârgă este prezentă? (Vociferări.)

(Domnul deputat Tudor Ionescu solicită să ia cuvântul.)

Păi, nu, aveţi o singură intervenţie... (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Tudor Ionescu.)

Doamna Vârgă, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema zilei, subiectul principal, astăzi, este, într-adevăr, listarea la Bursa de Valori a companiilor statului român şi de aceea s-au spus astăzi atât de multe lucruri aici, şi înţelegem cu toţii că este un subiect de importanţă strategică, nu doar de interes naţional, pentru că este şi de interes european.

Eu astăzi am să vorbesc doar despre Constituţia României, despre Legea fundamentală a ţării, legea care stă la baza organizării statului român şi a funcţionării instituţiilor statului.

Şi pentru că s-au spus deja foarte multe lucruri despre interdicţia de listare la Bursa de Valori a companiilor de stat profitabile sau mai puţin profitabile, mesajul meu este pe aceeaşi idee:

"Noi nu vindem România şi bogăţiile sale la bursă şi nu vindem ţara la bucată!"

Ca deputat al Parlamentului României, vreau astăzi să solicit referendum naţional, un referendum naţional obligatoriu, decizional, nu doar consultativ, pentru că discutăm despre o problemă de interes naţional în care poporul trebuie să fie consultat.

Poporul român trebuie să se exprime şi să spună astăzi dacă Constituţia României mai este valabilă, dacă bogăţiile solului şi subsolului României mai sunt monopol de stat şi mai aparţin statului român, dacă doresc să devină cei mai săraci din Europa sau poate din lume, dacă românii sunt de acord ca noi să vindem aceste companii profitabile pentru care Constituţia României interzice acest lucru.

Articolul 90 din Constituţia României somează Preşedintele României să organizeze referendum naţional în această situaţie.

Trebuie, în regim de urgenţă, să organizăm această consultare populară şi cer poporului român să fie alături de noi în acest demers.

O să amintesc de art. 136 din Constituţia României, care interzice vânzarea bogăţiilor României. Ele nu pot fi vândute, nu pot fi garantate pentru datorii, nu pot fi listate la Bursa de Valori, nu pot fi înstrăinate în niciun fel.

Articolul 136 din Constituţie obligă statul român să folosească toate aceste resurse în interes naţional, pentru creşterea nivelului de trai. Pentru că noi nu putem, chiar dacă cuvântul suveranitate deranjează, nu putem să eliminăm sau să diminuăm suveranitatea economică înstrăinând aceste valori, pentru că nu este vorba doar de participaţiuni reduse sau de cote mici de acţiuni, vor fi vândute în procent de peste 50%, şi statul român, aşa este, dragi colegi, va pierde controlul. Nu ne dorim acest lucru. Vrem ca România să prospere, nu să sărăcească.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mîndroc.

Şi, dacă este prezent, se pregăteşte domnul deputat Moiseev.

Şi, vă rog, puţin mai multă linişte în sală!

Domnule Mîndroc, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Decizia Partidului Social Democrat de a pune capăt guvernării în forma actuală este un răspuns al solicitărilor românilor, care vor o schimbare a direcţiei de guvernare. Este un răspuns la cererea cetăţenilor, ca Partidul Social Democrat să nu mai susţină o guvernare care a dus România în recesiune şi a provocat cea mai mare inflaţie din Europa.

Nu ne-am propus să rupem Coaliţia, dar suntem hotărâţi să facem o schimbare în actul de guvernare.

Românii nu mai vor să continuăm la fel ca până acum. Şi chiar dacă "boţii" unora ni se împotrivesc, online sau în viaţa reală, noi vom face ceea ce ne cer românii, oamenii reali care trăiesc în această ţară şi ne spun zi de zi că aşa nu se mai poate.

PSD a răspuns astfel îngrijorărilor antreprenorilor care resimt puternic scăderea investiţiilor - minus 12 miliarde de lei! -, scăderea consumului - care este mai mare decât cea din pandemie! -, creşterea taxelor şi a costurilor de producţie.

Partidul Social Democrat a răspuns celor 54.000 de angajaţi cu normă întreagă, care au rămas fără locuri de muncă şi fără perspectiva unei noi angajări - şi aici vă pot da câteva exemple: Dacia Mioveni, Sidex, Azomureş, CE Oltenia. Şi exemplele pot continua.

Ar fi trebuit să luăm cu mai mult timp în urmă această decizie. Am încercat să evităm conflictul, în speranţa că vom asigura o guvernare stabilă, funcţională. Nu s-a putut.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev este? Nu.

Atunci, trecem la Grupul AUR, a mai rămas doamna deputat Priescu.

Aveţi cuvântul.

Şi apoi revenim la deputaţii înscrişi care nu au luat încă cuvântul.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernul României a abandonat ideea unei dezvoltări durabile a sectorului energetic din România şi, din păcate, ne-a aruncat într-un dezastru şi într-o criză din care nu credem că vom ieşi prea uşor.

Din păcate, amorţeala şi lipsa de reacţie a statului român şi a Guvernului României ne pun în situaţia în care o companie privată reuşeşte să cumpere una dintre cele mai mari reţele de distribuţie din România. Este vorba despre Compania de Distribuţie Energie Oltenia, care operează, în acest moment, una dintre cele mai mari reţele de distribuţie, care se întinde pe 80.000 de kilometri şi care deserveşte aproximativ 1,5 milioane de consumatori. Este o reţea care a fost construită în timp şi pe a cărei construcţie au finanţat-o inclusiv tarifele plătite de consumatori.

Cu toate acestea, Guvernul României nu a găsit nici resursele, nici voinţa politică de a achiziţiona acest element din reţeaua strategică naţională. Această entitate tocmai a fost vândută unei companii private pentru suma de 700 de milioane de euro. Dar trebuie menţionat un aspect care este deosebit de îngrijorător: această companie nu are bani în propriile conturi, ci această companie a pornit discuţii cu o instituţie financiară pentru o posibilă emisiune de obligaţiuni.

Ne întrebăm şi este normal să ne întrebăm: de ce statul român nu a făcut acelaşi lucru ca această companie privată? De ce statul român renunţă la o companie care are venituri garantate şi o companie care beneficiază de un veritabil monopol? De ce statul român nu face această achiziţie? Această întrebare capătă şi mai multă greutate, şi mai mult sens în contextul general din sistemul energetic.

Vedem cum Guvernul României a dezamăgit şi vedem cum Guvernul României a condamnat la şomaj lucrătorii din energie.

Statul român demonstrează că nu este capabil să aducă o strategie durabilă... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la Grupul PNL. Dacă mai e cineva? Nu.

USR? Nu.

De la SOS România, domnul Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Guvernul condus, încă, de domnul Bolojan anunţă vânzarea unor pachete suplimentare de acţiuni Hidroelectrica şi Transgaz - între 5% şi 10% din Hidroelectrica şi 5% din Transgaz. Acest demers deschide uşa unei politici periculoase de înstrăinare a acestor două companii, care reprezintă pilonii principali ai sistemului energetic românesc.

Sub masca "eficientizării" şi a unor aşa-zise reforme impuse, Guvernul pregăteşte şi cedarea controlului asupra unui număr de 22 de companii strategice din energie, transport, resurse minerale şi industria de apărare. Printre acestea se numără nume grele precum: Minvest, Romaero, Avioane Craiova, OIL Terminal, ELCEN, CFR Marfă, CFR Călători, Metrorex sau TAROM, din domenii în care niciun stat responsabil nu ar renunţa la control fără a-şi compromite siguranţa economică şi naţională.

Guvernul Bolojan invocă pierderile înregistrate de unele din aceste companii de stat. Însă omite deliberat cauza reală: propria incompetenţă. Managementul politic, numirile pe criterii de partid şi lipsa unei strategii coerente au adus aceste companii de stat în dificultate. Nu companiile sunt, deci, problema, ci modul în care au fost administrate. Statul le-a sabotat, iar acum încearcă să le vândă sub pretextul salvării.

Guvernul Bolojan vorbeşte despre "listări minoritare" la Bursa de Valori Bucureşti şi "restructurare", dar românii ştiu foarte bine cum începe şi cum se termină acest proces. Istoria recentă a demonstrat că în urma privatizărilor grăbite, statul a pierdut controlul asupra unor sectoare strategice.

Companii vândute sub valoarea reală, sute de mii de locuri de muncă distruse, industrii întregi eliminate, acesta este bilanţul real al "reformelor" promovate de guvernele socialiste, liberale şi UDMR-iste din ultimii 35 de ani.

Astăzi, România riscă să repete aceleaşi greşeli, cu consecinţe grave pe termen lung. Statul nu trebuie să devină un simplu broker de active, iar reforma trebuie să însemne investiţii, profesionalizare şi eficienţă reală.

Companiile strategice trebuie să rămână în proprietatea statului, iar controlul în domenii vitale, precum energia, transportul şi infrastructura, nu poate fi cedat. Orice proces de reorganizare trebuie să protejeze interesul naţional, iar deciziile majore trebuie dezbătute transparent, aici, în Parlament, nu impuse netransparent.

România are nevoie de suveranitate economică, nu de lichidarea resurselor sale. Iar suveranitatea nu este negociabilă şi nu poate fi listată la Bursă!

Cer, deci, Guvernului să oprească imediat orice demers de înstrăinare a companiilor strategice şi să prezinte o strategie naţională reală, construită în interesul românilor, nu al grupurilor de interese străine. Rolul statului este să întărească aceste companii vitale, nu să renunţe la ele!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Doamna Dumitriţa Albu?

Aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Guvernul României face tot ce poate ca să distrugă economia ţării"

M-am săturat să văd cum încă acest Guvern ignoră poporul român şi tratează cu dispreţ munca oamenilor care ţin în viaţă această ţară. Cazul Azomureş nu este o întâmplare. Este dovada clară că acest Guvern face tot ce poate ca să distrugă economia României.

Acest combinat este unul dintre ultimele repere ale unei industrii pe care aţi demolat-o sistematic. Din zeci de combinate chimice, România a ajuns să mai aibă unul relevant. Şi pe acela îl lăsaţi să se închidă. Nu pentru că nu există soluţii, ci pentru că nu există voinţă. Azomureş nu este doar un combinat. Este baza agriculturii româneşti. Este locul de unde pleacă producţia care ţine fermele în viaţă. În momentul în care îl pierdeţi, pierdeţi controlul asupra unui sector esenţial. Fermierii sunt obligaţi să cumpere mai scump din afara ţării, iar românii plătesc diferenţa în fiecare zi, la raft. Asta înseamnă politicile voastre: dependenţă, preţuri mai mari şi o economie slăbită. De luni de zile aveţi toate datele pe masă. Există evaluări, există soluţii, există discuţii despre implicarea Romgaz.

Nu lipseşte nimic în afară de decizie.

Domnule ministru Bogdan Ivan, v-am solicitat o audienţă şi nu aţi răspuns. Nu pentru că nu aţi avut timp, ci pentru că aţi ales să ignoraţi această problemă. La moţiunea simplă m-am abţinut pentru că ştiam că vina nu vă aparţine. Dar astăzi, la 10 luni de mandat, nu aţi făcut nimic. Aţi avut timp. Nu aţi avut voinţă. Între timp, România pierde. Pierde locuri de muncă, pierde industrie, pierde capacitatea de a se susţine singură. În loc să producem, ajungem să depindem. În loc să apărăm, cedăm. Iar asta nu mai este o greşeală.

Este o direcţie care face doar rău poporului român, pentru că îl face mai slab şi, implicit, mai sărac.

Istoria să vă judece!

Dumitriţa Albu.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului PSD mai este cineva în acest moment? Nu.

De la PNL? Nu.

De la USR? Nu.

De la SOS România, domnul Goidescu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Goidescu:

Dragi colegi parlamentari,

Criza politică actuală nu este o întâmplare, ci rezultatul direct al acţiunii aceloraşi cercuri de putere care, de peste trei decenii, au exploatat sistematic statul român. După 30 de ani, realitatea a rămas aceeaşi: resursele ţării au fost împărţite între grupuri de interese, iar dezvoltarea reală a fost constant amânată.

Astăzi, aceiaşi actori politici se prezintă drept salvatori, dar de fapt se luptă între ei pentru ce a mai rămas de împărţit. Nu este o criză autentică generată de nevoile ţării, ci un conflict alimentat de orgolii, calcule politice şi dorinţa de control.

Partidele de la guvernare - PNL, PSD, USR, UDMR - au demonstrat, în diferite forme, acelaşi tipar: prioritizarea intereselor proprii, protejarea clientelei politice şi lipsa unor reforme reale.

Între timp, cetăţenii sunt cei care plătesc preţul: instabilitate, nesiguranţă şi un nivel de trai care rămâne sub potenţialul real al ţării. În loc de viziune şi responsabilitate, scena politică oferă conflicte sterile şi promisiuni fără acoperire.

Românii au nevoie de stabilitate, predictibilitate şi siguranţă - lucruri esenţiale pentru orice societate funcţională. În forma actuală, scena politică nu reuşeşte să ofere aceste garanţii. Conflictele repetate, deciziile incoerente şi lipsa unei direcţii clare alimentează percepţia că partidele aflate la guvernare sunt mai preocupate de propriile interese decât de binele public.

Pentru mulţi oameni, această situaţie nu mai pare doar o problemă de incompetenţă sau neînţelegere, ci una de lipsă de respect faţă de cetăţeni. Când instabilitatea devine regulă şi promisiunile nu se concretizează, sentimentul că "îşi bat joc de români" nu mai este doar o reacţie emoţională, ci o concluzie la care ajung tot mai mulţi români.

Realitatea este tot mai apăsătoare: costuri în creştere, incertitudine economică, presiune pe mediul de afaceri şi sentimentul că direcţia este greşită. Antreprenorii se luptă să supravieţuiască, oamenii obişnuiţi îşi ajustează constant nivelul de trai, iar încrederea în viitor scade. În paralel, cei aflaţi la conducere sunt rupţi de această realitate, preocupaţi mai degrabă de negocieri politice şi jocuri de putere decât de soluţii concrete.

Ceea ce se vede astăzi nu este doar o criză politică, ci o criză de responsabilitate. Nu este doar o lipsă de competenţă, ci şi o lipsă profundă de asumare. În timp ce ţara are nevoie urgentă de direcţie, coerenţă şi reforme reale, cei care ar trebui să le ofere par să trateze guvernarea ca pe un joc, în care miza principală nu este românul sau România, ci conservarea puterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev? Nu.

Atunci, la SOS România, doamna Macovei Ilie?

Cred că este ultimul vorbitor.

Aveţi cuvântul.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Nu vă atingeţi de memoria României!"

Stimaţi colegi,

Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat din Copoul Iaşiului.

Aceasta este fapta despre care discutăm astăzi. Rece. Vizibilă. Ruşinoasă prin felul în care s-a produs.

Dar cine şi-a arogat dreptul de a scoate România din propria ei memorie?

Pentru că astăzi a fost înlăturat un bust. Mâine se cere schimbarea numelui unei biblioteci. Poimâine, a numelui unei străzi. Apoi vor urma alte nume, alte statui, alte repere şi alte simboluri. Până când, încet-încet, metodic, birocratic, ni se va cere să privim tot ce este românesc cu suspiciune, cu frică şi cu ruşine.

Dreptul unui popor de a nu-şi vedea memoria administrată prin presiune, intimidare şi epurare simbolică trebuie apărat!

Octavian Goga nu este doar un bust. Nu este doar un nume. Nu este doar un pretext.

Octavian Goga este o parte din literatura, cultura şi drama istorică a acestei naţiuni.

Poţi să-l citeşti critic. Poţi să-l judeci istoric.

Poţi să-l aşezi în context. Dar nu avem dreptul să transformăm istoria românilor într-o listă de obiective de eliminat.

Pentru că aici este miza reală.

Nu se mută doar statui. Se mută sensuri. Repere. Limite. Se mută chiar linia dincolo de care un popor începe să nu se mai recunoască pe sine.

Astăzi ni se spune ce bust trebuie ridicat.

Mâine ni se va spune ce nume trebuie şters.

Poimâine, ce autor trebuie evitat.

Iar într-o zi ni se va spune şi ce avem voie să citim, ce avem voie să cităm, ce avem voie să admirăm şi ce avem voie să gândim fără să fim puşi la zid.

Iar aceasta nu mai este administrare.

Aceasta devine disciplinare a memoriei.

Cine decide aceste lucruri? În baza cărui act? Cu ce competenţă? Cu ce legitimitate? Şi cu ce răspundere? Şi mai ales: până unde?

Până unde veţi merge cu această amputare simbolică?

Până unde veţi împinge frica în instituţiile statului?

Până unde veţi testa laşitatea administraţiei şi răbdarea poporului român?

Pentru că un popor nu este cucerit numai atunci când îi sunt încălcate hotarele.

Un popor este cucerit şi atunci când este despărţit de reperele lui.

Când este dezvăţat să-şi mai apere numele.

Când este învăţat să-şi suspecteze înaintaşii.

Când este obligat să-şi poarte identitatea ca pe o vină.

O naţiune fără memorie devine o populaţie uşor de manevrat.

Un popor fără repere devine o masă uşor de condus.

O ţară care îşi ascunde trecutul îşi pregăteşte îngenuncherea în viitor.

Noi refuzăm această logică.

Refuzăm ideea că România trebuie golită de simboluri ca să fie acceptabilă.

Refuzăm ideea că neamul românesc trebuie reeducat prin ştergere.

Refuzăm faptul că memoria naţională poate fi tratată ca un dosar de lichidat.

Aşadar, nu vă atingeţi de memoria României!

Pentru că atunci când atingeţi memoria unui popor, îi atingeţi demnitatea.

Când îi loviţi simbolurile, îi loviţi coloana vertebrală.

Când îi goliţi trecutul, îi slăbiţi viitorul.

Iar când îi cereţi să uite cine este, îi cereţi, de fapt, să capituleze.

Bustul lui Octavian Goga a fost înlăturat.

Dar să nu lăsăm să fie înlăturată, odată cu el, şi conştiinţa românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Constat finalizată lista vorbitorilor care s-au înscris pentru declaraţii susţinute oral şi, atunci, dau citire declaraţiilor depuse în scris.

De la Grupul PSD, deputaţii: Toma, Ciucă, Cojocaru, Budăi, Tomoescu, Furtună, Bara, Samoilă şi Lungu.

De la Grupul AUR, deputaţii: Păunescu, Avrămescu, Lovin, Biro, Muncaciu, Munteanu, Radu, Guşă, Puşcaşu, Doboş, Vadim- Tudor, Dascălu şi Vulpoiu.

De la PNL, deputaţii: Roman, Balan, Cadar, Cruşoveanu, Stănescu, Mocanu, Muraru, Matei, Huţucă şi Pistru-Popa.

De la Grupul minorităţilor, deputaţii: Ganţ şi Pambuccian.

De la SOS România, deputaţii: Lăzăroi, Toader, Nagy, Caragaţă, Oltenaşu, Pascalini şi Cîmpianu.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi: doamna deputat Enachi.

Declar această parte a şedinţei închisă.

Urmează, de la ora 10.00, dezbateri.