Parliamentary debates

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Drept urmare, îl invit la microfon pe domnul deputat Ion Eparu şi se pregăteşte domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Contrar obiceiului meu, astăzi declaraţia politică nu se înscrie în sfera preocupărilor mele directe, educaţie, cercetare, tineret, sport. Am intitulat declaraţia de astăzi: "5 iunie - Ziua Mondială a Mediului".

Pe data de 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului. Această dată a fost aleasă în anul 1972 la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei "Ecologia Umană", de la Stockholm. Sloganul de anul acesta are un impact puternic: "7 miliarde de vise. O singură planetă. Consumă cu grijă". Manifestările la nivel mondial ne oferă oportunitatea de a reflecta cu privire la efectele pe care le generăm asupra mediului înconjurător şi, de asemenea, ne aminteşte datoria faţă de generaţiile viitoare, aceea de a le asigura dezvoltarea într-un mediu curat şi sănătos. Ne lovim astfel de bine-cunoscutul concept al dezvoltării durabile, concept menit să îmbunătăţească calitatea vieţii prin reducerea poluării asupra mediului înconjurător şi prin utilizarea adecvată a resurselor. 7 miliarde de oameni consumă nenumărate resurse şi generează din ce în ce mai multe deşeuri.

Una dintre cele mai importante soluţii privind protecţia mediului o reprezintă reciclarea deşeurilor, acţiune la care România se situează pe ultimul loc în Europa. Deşi până în anul 2020 avem responsabilitatea de a recicla 50% din deşeurile municipale, România avea o rată de doar 4,5% în anul 2012, conform raportului Comisiei Europene: "Mediul european - starea şi perspectiva 2015". În privinţa reciclării ambalajelor, la sfârşitul lunii aprilie 2015, Comisia Europeană a decis să trimit România în faţa Curţii Europene de Justiţie din cauza neîndeplinirii obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a Uniunii Europene privind deşeurile de ambalaje, după ce primise deja două atenţionări: o scrisoare de punere în întârziere, la 29 noiembrie 2013, şi un aviz motivat, la 11 iulie 2014.

O altă mare problemă o reprezintă defrişările masive. O treime din suprafaţa României e acoperită de pădure, cea mai mare zona împădurită din Europa Centrală aflându-se în arcul Carpaţilor. Conform unui studiu al organizaţiei Greenpeace, pe oră dispar aproximativ trei hectare de pădure. În fiecare an se exploatează mai mult lemn decât în anul precedent, aproximativ jumătate din copacii tăiaţi transformându-se în cherestea sau în mobilă, exportată în cea mai mare parte. Din nefericire, plantăm mult mai puţin decât tăiem şi apar dezechilibre ecologice majore, drept dovadă inundaţiile şi alunecările de teren cu care România se confruntă din ce în ce mai des.

În condiţiile în care populaţia planetei este în creştere, iar resursele au scăzut drastic, provocarea o reprezintă producerea de energie din surse regenerabile. În acest domeniu ne-am atins targetul impus de Comisia Europeană până în 2020, România deţinând unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile fiind reprezentată de unităţile eoliene.

La nivel mondial, efectele poluării sunt, de asemenea, devastatoare. Suntem martorii încălzirii globale, trei sferturi din calota de gheaţă de la Polul Nord topindu-se doar în ultimii 30 de ani. Emisiile de dioxid de carbon din atmosferă au atins concentraţii record, iar schimbările climatice sunt din ce în ce mai evidente: secete, inundaţii, fenomene meteo extreme.

Astfel, asumându-ne ideea că orice acţiune afectează întreaga planetă, trebuie să reducem la minimum impactul negativ pe care îl avem asupra mediului înconjurător, atât ca ţară, cât şi individual. Să învăţăm să utilizăm eficient resursele de care dispunem.

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10, Prahova.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.