Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Legile educaţiei, definitorii pentru viitorul României".

De la apariţie şi până în prezent, Legea educaţiei naţionale a suferit 112 modificări şi completări în 11 ani; doar în prima jumătate a anului 2022, Parlamentul României a modificat şi completat de şase ori Legea educaţiei. Se impune o lege nouă.

Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei, a lansat în luna iulie a anului 2022 Proiectul legilor educaţiei în dezbatere publică, dar elevi, profesori, părinţi, experţi în educaţie, sindicate şi ONG-uri au criticat prevederile proiectului.

În octombrie, noul ministru al educaţiei, Ligia Deca, ne anunţa că sunt peste 9.000 de amendamente la viitoarele legi ale educaţiei, care trebuie analizate cu atenţie. Noul draft apărut în spaţiul public de curând, însă, a stârnit îngrijorare, nedumerire şi chiar revoltă, atât în rândul elevilor, cât şi în rândul părinţilor.

Educaţia nu trebuie să rămână doar la nivel de declaraţii o prioritate naţională. Proiectele legilor educaţiei sunt prea importante pentru a fi discutate în spatele uşilor închise. Dezbaterea pe marginea acestor proiecte trebuie să fie temeinică şi consistentă, într-o deplină transparenţă la nivelul întregii societăţi. Cele mai bune soluţii pot fi găsite doar prin dialog între decidenţi şi beneficiari.

PSD susţine câteva obiective esenţiale, strategice, de mare importanţă pentru copii şi părinţi, în privinţa proiectelor legilor educaţiei:

• Acces neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii;
• Combaterea abandonului şcolar;
• Importanţa pregătirii viitoarei forţe de muncă, respectiv calificarea în funcţie de cerinţele pieţei muncii;
• Dezvoltarea afterschool-ului, pentru sprijinirea părinţilor care muncesc.

Analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege a evidenţiat necesitatea corectării câtorva aspecte-cheie, definitorii pentru viitorul copiilor.

Referitor la admiterea în liceu, PSD nu va accepta o formulă care restrânge drastic accesul copiilor la educaţie de calitate; este cel puţin discutabil dacă liceele să aibă dreptul să-şi organizeze propriile admiteri, cu propriile subiecte, pentru că ar creşte riscul practicii neloiale a meditaţiilor şi a corupţiei.

În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor de examen, aşa cum e propusă în proiect.

PSD consideră că desfiinţarea liceelor pedagogice, modificând astfel formarea învăţătorilor, nu este o soluţie, mai ales în condiţiile lipsei acute de profesori dedicaţi.

Prevederile referitoare la învăţământul special trebuie să ţină cont inclusiv de realitatea bazei noastre şcolare.

Nu în ultimul rând, legile educaţiei trebuie să cuprindă şi prevederi în ceea ce-i priveşte pe copiii născuţi în diaspora. Trebuie să găsim soluţiile corecte pentru integrarea copiilor născuţi şi crescuţi în diaspora, dacă dorim să se întoarcă românii acasă.

Avem deci obligaţia ca aceste proiecte să fie cât mai bine realizate. Graba adoptării legilor educaţiei nu poate fi motivată de obţinerea banilor din PNRR, pentru că termenul maxim ce derivă din PNRR pentru îndeplinirea acestui jalon privind legile educaţiei este martie 2024. Nu trebuie să atingem cei şapte ani, câţi i-au fost necesari Proiectului "România Educată" pentru a fi finalizat, dar nici nu putem adopta pe repede înainte o lege care nu rezolvă problemele din educaţie.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.