Parliamentary debates

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Robert Alecu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acum trei ani, la 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce, în 2014, ocupase ilegal peninsula Crimeea. Acest război, numit de Moscova "Operaţiune Militară Specială", a făcut peste un milion de victime omeneşti.

Efortul Statelor Unite ale Americii şi al ţărilor din Uniunea Europeană, de susţinere a Ucrainei, a fost unul substanţial. România se numără printre principalii susţinători ai Ucrainei, sprijinul acordat fiind de multe ori în detrimentul interesului naţional românesc sau în detrimentul producătorilor români împinşi spre faliment. România a arătat o înţelegere şi solidaritate exemplară cu Ucraina, mizând pe reciprocitate şi pe un tratament civilizat aplicat minorităţii române din fostele teritorii ale României deţinute astăzi de Ucraina.

Era firesc ca războiul ruso-ucrainean să trezească un viu ecou în memoria poporului nostru, amintindu-ne de anexiunile sovietice din 1940, când URSS a ocupat militar 13 judeţe ale României, încorporându-le Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene şi partajându-le mai târziu între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Războiul ruso-ucrainean ne-a amintit şi de războiul dezlănţuit de Federaţia Rusă împotriva Republicii Moldova, în martie 1992, război la care Ucraina, din păcate, a participat cu două batalioane de combatanţi, alături de armata a XIV-a rusă şi trupele de cazaci.

Nu păstrăm resentimente pentru faptul că, între 1992 şi 2015, Ucraina a fost pe aceeaşi poziţie cu Rusia în chestiunea transnistreană. Însă nu putem trece cu vederea că între Moscova şi Kiev a existat un acord privind tranzitul trupelor ruse către enclava transnistreană, ale cărei căpetenii deţin deopotrivă cetăţenia Rusiei şi a Ucrainei. Nu păstrăm resentimente nici pentru faptul că, până în 2015, Ucraina a considerat oficial, prin Strategia de securitate a Kievului, drept inamicul său numărul 1, România, nu Rusia.

Trei ani de război în vecinătatea imediată a României, peste un milion de morţi, peste 15 milioane de refugiaţi înseamnă prea mult.

A sosit timpul pentru pace.

De aceea, salutăm demersurile energice ale administraţiei Trump, pentru semnarea unui acord de pace, care să ofere garanţii de stabilitate într-o nouă arhitectură regională de securitate.

Termin imediat, dacă-mi permiteţi.

Vieţile oamenilor sunt mai importante decât teritoriile.

Peste 80% dintre ucraineni cred la fel.

Speranţa noastră de pace nu poate fi demolată de niciun argument politic care nu pune preţ pe vieţile oamenilor, pe libertatea şi demnitatea lor. Sperăm că o pace durabilă va putea interveni cât de curând între Rusia şi Ucraina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Vrem lângă noi o Ucraină paşnică, stabilă şi autentic democratică,...

Imediat termin!

... în care drepturile omului, inclusiv ale minorităţii naţionale române, astăzi discriminate, sunt garantate şi respectate.

În final, vă reamintesc că Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat că iubirea de oameni este mai importantă decât dreptatea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Robert Alecu:

Pentru acest motiv, între război şi pace, în Ucraina, noi, românii... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.