Parliamentary debates

Domnul Adrian Mocanu:

"Politica fiscală trebuie redirecţionată către investiţii"

În cursul verii, previziunile economice prevedeau că economia europeană urma să înregistreze o creştere în cursului anului 2019, pentru al şaptelea an consecutiv, precum şi o expansiune a economiilor tuturor statelor membre.

La nivelul României, statisticile arătau o creştere a produsului intern brut (PIB) de 4% şi o inflaţie de 4,2%.

Dacă previziunile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu erau atât de favorabile precum cele de la nivelul UE în prima parte a anului, aceasta şi-a îmbunătăţit prognoza privind evoluţia României pentru anul în curs, conform raportului publicat la începutul lunii noiembrie. Aceeaşi prognoză favorabilă este susţinută şi de Fondul Monetar de Investiţii (FMI).

Potrivit Băncii Mondiale, creşterea României a fost mai puternică decât era de aşteptat, de 4,7% în prima jumătate a anului 2019. "Activitatea economică a fost condusă de consumul privat, susţinut de o politică fiscală expansivă şi de o revenire a investiţiilor. Piaţa muncii s-a consolidat, şomajul atingând valori istorice. Riscurile perspectivei de creştere economică au crescut şi provin din cererea mai slabă de pe marile pieţe de export, o înăsprire a pieţei muncii şi incertitudinea politicii fiscale", arată instituţia. Regretabil, consumul privat a rămas principalul motor al creşterii economice, majorându-se cu 6,1% de la an la an.

Investiţiile s-au majorat la 12,4% de la an la an, datorită unor performanţe mai bune decât cele aşteptate în construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii. Exporturile au crescut cu 2,7% de la an la an, ceea ce reflectă o cerere mai slabă pe pieţele majore de export şi o încetinire a exporturilor industriale, în timp ce importurile au rămas solide, pe fondul cererii interne puternice. Cât priveşte producţia, tehnologia informaţiei şi comunicaţiile şi construcţiile au fost principalii factori de creştere. În ceea ce priveşte industria, aceasta a stagnat.

Elementele amintite subliniază nevoia unei modificări rapide ale politicii fiscale. Dacă viziunea pentru 2019 susţine redistribuţia, ea creşte ratele sărăciei, deoarece transferurile directe de numerar către gospodăriile sărace nu sunt suficient de mari pentru a compensa taxele plătite. Creşterea se va modera, însă dezechilibrele rămân. Creşterea economică este de aşteptat să se modereze pe termen mediu, întrucât spaţiul fiscal disponibil se micşorează şi piaţa muncii se tensionează din ce în ce mai mult.

Guvernul va întâmpina dificultăţi în păstrarea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB pe termen mediu.

Progresul în ceea ce priveşte reformele structurale este cheia pentru a susţine creşterea investiţiilor private pe termen mediu. Pe termen mediu, Banca Mondială recomandă ca politica fiscală să fie redirecţionată de la stimularea consumului către mobilizarea investiţiilor, în principal din fondurile UE, pentru a sprijini un parcurs durabil de convergenţă şi incluziune socială cu UE. Reformele administraţiei publice şi ale companiilor deţinute de stat, previzibilitatea sporită a reglementărilor, precum şi politicile de soluţionare a marilor disparităţi sociale şi spaţiale ar trebui să fie avute în vedere de actualul executiv.