Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Ioan Munteanu şi se pregăteşte domnul deputat Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Ioan Munteanu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Complici la cel mai mare jaf din istoria poporului român".

Aşa vom fi, cu siguranţă, apreciaţi noi, cei care asistăm la punerea la cale a unui acord ruşinos şi nerentabil pe care posturile de televiziune aservite puterii l-au prezentat a fi unul foarte profitabil. Politicienii din jurul Preşedintelui Băsescu au hotărât să dea spre exploatare unei firme canadiano-române cu acţionariat american zăcămintele de metale rare şi preţioase de la Roşia Montană în schimbul locurilor de muncă.

Înainte de a vorbi despre "avantajele" afacerii trebuie spus că Roşia Montană reprezintă un patrimoniu cultural deosebit, ce cuprinde 50 de obiective istorice clasate, dintre care 7 au fost desemnate ca monumente de valoare naţională şi universală. Există demersuri întreprinse de către Academia Română, Casa Regală, experţi, oameni de cultură, cercetători care vizează includerea acestui perimetru numit Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO.

În timp ce adevăraţii români au asemenea preocupări, mai-marii ţării au alte gânduri, şi anume să lase bogăţiile acestei ţări să intre pe mâna străinilor pentru un profit neînsemnat: statul român ar primi 4% redevenţe pentru aur şi argint, dar într-o ţară ca Africa de Sud redevenţele pentru metale preţioase sunt de minimum 20%. Statul român ar urma să suporte cheltuielile de întreţinere a sistemelor de captare, monitorizare a emisiilor de acid cianhidric, pompare şi tratare a apei pe o perioadă nedeterminată, ceea ce înseamnă cam 12 milioane de euro anual!

Se preconizează a fi procesate cu cianuri aproximativ 200 de milioane de tone de minereu, în fiecare tonă estimându-se a fi 1,5 grame de aur la tona de minereu şi 11,7 grame de argint pe tonă (conform datelor preluate din mass-media). Ceea ce nu se spune e faptul că nu atât aurul şi argintul îi interesează neapărat pe canadieni, cât mai ales metalele rare care însoţesc respectivele zăcăminte. De exemplu, galiu se găseşte la Roşia Montană în cantităţi de 300 de ori mai mari decât aurul, preţul său este de 900 dolari pe kg şi este folosit în fabricarea panourilor fotovoltaice, extrem de utile în condiţiile actualei crize a petrolului. Dacă într-o tonă de minereu sunt doar câteva grame de aur şi de argint, metalele rare se găsesc în cantităţi impresionante: arseniu - 5.000 de grame pe tonă(!), vanadiu - 2.500, titan 1000 grame, crom - 50 grame, nichel-30 grame, apoi cobalt, germaniu, molibden etc. Iar în contextul epuizării resurselor de energie şi a nevoii dezvoltării energiilor regenerabile aceste zăcăminte apar mult mai interesante pentru canadieni decât metalele preţioase care fac obiectul acordului. Ceea ce nu se ştie este faptul că în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal recuperat în plus intră în beneficiul celui care exploatează zăcământul!

La Roşia Montană ar urma să se utilizeze peste 1.560.000 de tone substanţe periculoase, dintre care 84.000 de tone de cianuri. Dacă Germania, Cehia, Turcia, Argentina au interzis mineritul cu cianuri, de ce guvernanţii români acceptă această tehnologie cu impact devastator asupra mediului înconjurător. La fel de nepăsători s-au arătat şi în cazul contractului cu societatea americană Chevron care prin fracţionarea hidraulică, procedură de exploatare a gazului de şist, va determina producerea de cutremure şi poluarea pânzei de apă freatică... Acest subiect l-am dezvoltat5 săptămâna trecută.

Aceste "avantaje" ale unor acorduri împotriva ţării, a românilor, a mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor trebuie neapărat să stârnească reacţii vehemente, acum, cât nu e încă prea târziu. Dacă cele două contracte vor fi demarate, atunci nu se va mai putea face absolut nimic.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.