|
Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă spun sincer, m-a mirat ieri intervenţia domnului Tăriceanu. Ulterior, înţeleg,... probabil, sper că Domnia Sa nu a auzit partea introductivă a discursului domnului Kelemen, în care a vorbit, printre altele, şi de Guvernul condus de domnul Tăriceanu, la vremea respectivă, printre acele guverne care, succesiv, au creat un cadru legislativ al apărării drepturilor minorităţilor naţionale, un cadru legislativ care a fost încălcat în momentul în care una dintre universităţile multiculturale, cea a UMF din Târgu Mureş, a considerat că legea nu i se aplică. Mă rog, unii dintre colegii noştri, mai ieri aliaţi, au apărut cu discursuri de: "segregaţionism", "naţionalism deşănţat". Cred că astfel de discursuri şi interpretări ale legii, ale rolului statului şi ale minorităţilor naţionale în acest stat nu sunt binevenite, mai ales atunci când în această perioadă, în care Europa se confruntă cu o criză şi ca de obicei, în situaţii de criză, extremismul naţionalist ia amploare, am văzut, de exemplu, Grecia, sau voturile primite de reprezentanţii dreptei extremiste din Franţa, zic eu că nu e bine ca tocmai o coaliţie de guvernare să încerce să ocupe locul partidelor extremiste din România. Nu vreau să comentez îndeaproape această intervenţie şi nici să mă bat cu argumente, pentru că am impresia că aceste argumente nu mai sunt ascultate. Totuşi, trebuie să spun un lucru pe înţelesul tuturor: autonomia nu este independenţă. Autonomia se exercită în limitele legislaţiei în vigoare într-un stat de drept. Şi dacă această coaliţie de guvernare luptă pentru respectarea autonomiei universitare, atunci trebuie să lupte şi pentru autonomia din cadrul universităţilor a unor comunităţi, prevăzută de legea adoptată de Parlament. Mai ales trebuie ţinut cont de acest element de un Guvern care la instaurarea sa şi cu câteva zile înainte a tot vorbit despre respectarea legii şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor. Nu vă supăraţi, aţi avut dreptate când nu v-a plăcut că vechiul Guvern şi-a ţinut deputaţii în sală, nepermiţându-le să voteze cum doresc la voturile secrete cu bile. Dar cum interpretaţi dumneavoastră cât de stat de drept democratic şi reinstaurarea puterii Parlamentului este când 20 de oameni stau aici şi privesc fiecare deputat, când înşişi miniştrii trebuie să prezinte votul lor, nu care cumva să voteze împotrivă. Ce fel de stat de drept şi reinstaurare a regulamentului este când în Senat se încearcă a impune votarea, peste noapte, în plen, a unui proiect de lege vizând alegerile parlamentare, fără ca el să treacă tocmai pe la comisia specială, înfiinţată cu votul acestei majorităţi, care a fost instaurată exact pentru a da un verdict: "bun", "rău", "de modificat" despre orice lege care vizează alegerile parlamentare. Şi vă spun sincer, mi-e teamă. Aţi declarat că nu veţi mai face epurări politice şi veţi face schimbările până la nivelul secretarilor de stat. Aştept cu viu interes şi cu speranţă. Nu care cumva să ne trezim peste noapte, aşa, ca la începutul lunii ianuarie 2009, să înceapă epurările etnice în judeţele noastre. Vă mulţumesc.
|