|
Domnul Aurelian Mihai: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, "Adevăraţii ambasadori ai României" Câteva zile în urmă, Clubul Auto al circuitului de Formula 1 de la Monza premia un român, şofer de TIR în Italia, ca urmare a blocării traficului pe o autostradă din Bergamo, pentru a salva mai multe persoane care se aflau pe carosabil după ce autoturismul cu care circulau a intrat în coliziune cu parapetul de pe marginea drumului. Aflând că persoana care ne interesează se numeşte Ion Purice, român care locuieşte de şase ani în Italia, căsătorit şi tată al unui băieţel de şase ani, mai aflăm ca domnul Purice, la fel ca milioane de compatrioţi, este o persoană simplă, curajoasă, suficient de curajoasă pentru a începe o altă viaţă în altă ţară decât cea în care s-a născut. Şi iată că un om atât de modest, de curajos, muncitor devine erou prin simplul şi măreţul gest de a salva o viaţă de om, a unui alt copil, probabil nu ghidat numai de sentimentul de protecţie, în calitate de părinte, la rândul Domniei Sale, ci şi ghidat de simţul responsabilităţii, pe care noi trebuie să-l avem în permanenţă. Aşadar, avem un erou, încă un erou, şi asta este bine, fără ca ţara noastră să fi făcut prea mult, cu atât mai puţin o clasă politică parcă ruptă de situaţia reală în care trăiesc propriii cetăţeni, aşa cum de multe ori am spus referindu-mă la cetăţenii români care trăiesc departe de casă. În România, presa, televiziunea au informat opinia publică asupra acestui mare gest, imens, aş spune, al unuia ca noi, care a ales să îşi încerce şansele în altă ţară. Urât pentru o Românie care nu este parcă capabilă să îşi păstreze valorile, pentru că - nu este aşa - valori avem, dar facem tot posibilul să ne îndepărtam de ele. Valoarea nu este adusă numai de resursa umană bine pregătită, foarte instruită, excelent educată, de intelectuali, este des întâlnită în toate mediile sociale, în toate categoriile profesionale. Pentru mine, acest ambasador, este mai important decât un Premiu Nobel, pentru mine, ca cetăţean care a trăit mulţi ani departe de casă, de ţara sa natală, acest compatriot a adus cu un simplu gest, urmat de o atitudine demnă de un adevărat român şi om, a adus poate ceea ce, în acea zi, s-a adus cât munca întregii misiuni diplomatice pe parcursul unui an. Poate aşa, mulţi dintre cei care încă umilesc cetăţenii români, deranjaţi de prezenţa lor în comunităţile în care trăiesc departe de casă, liniştiţi, cuminţi, muncitori, vor primi un răspuns pe care nu îl aşteptau: românii sunt cinstiţi, românii sunt oamenii pe care, de asemenea, vă puteţi baza. Ajutăm pentru că suntem un popor sărac, corect, umilit, care înţelege că atunci când trebuie să ajutăm nu stăm pe gânduri. Probabil că mulţi oameni însemnaţi în statul român se vor întreba şi vor căuta semnul de egalitate între domnul Purice şi un oarecare domn Tökés, unul cavaler al bunului-simt, celălalt un cavaler palid al unui ordin pe care cu siguranţă mulţi cetăţeni îl reconsideră. Dacă ar fi fost după inimile noastre, ale românilor din diaspora, să alegem în acest moment cine ar merita onorabila distincţie a invocatului Ordin "Steaua României", cu siguranţă aţi ghici pe cine am alege. Vă mulţumesc. Deputat Aurelian Mihai, Europa de Vest.
|