|
Doamna Laura Marin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tema declaraţiei de astăzi este "Ziua Mondială a Educaţiei - prilej de apreciere şi recunoştinţă pentru toţi cei care şlefuiesc minţi, caractere şi suflete". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi începe această declaraţie politică prin a aminti vorbele unui om care a descris munca şi efortul dascălilor mai bine decât oricine altcineva, cu toate că nu a avut această profesie: "Dacă un doctor, un avocat sau un dentist ar avea în cabinetul său 40 de oameni în acelaşi timp, fiecare dintre aceştia având diferite nevoi, printre ei aflându-se şi unii care nu îşi doresc să fie acolo şi dau naştere la tot felul de probleme, iar doctorul, avocatul sau dentistul ar trebui să îi ofere fiecăruia superlativul competenţei sale profesionale timp de nouă luni, atunci poate aceştia vor reuşi să îşi formeze o oarecare idee despre ce înseamnă munca unui profesor" - Donald D. Quinn. În anul 1994, UNESCO a inaugurat prima Zi mondială a educatorilor, pentru a celebra semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic. În prezent, această zi se sărbătoreşte în fiecare an, în data de 5 octombrie, în peste 200 de ţări. Este ziua în care se cuvine să ne plecăm frunţile în faţa celor care trudesc în şcolile româneşti cu răbdare, migală, dăruire şi competenţă. Este ziua în care omagiem oamenii care formează oameni. Este ziua în care ne amintim că societatea ar trebui să reaşeze dascălii la locul de cinste pe care l-au avut până nu demult. În prezent, cadrul didactic nu mai este doar omul de la catedră. De multe ori este psiholog, medic, mediator, poliţist, administrator, secretar, consilier, constructor, organizator de evenimente, documentarist, bibliotecar şi lista poate continua. Nu ştiu altă profesie care să necesite abilităţi din atât de multe domenii şi atât de variate, profesie în care competenţa trebuie să fie dublată de sensibilitate, fermitate, răbdare şi atenţie. Responsabilitatea pe care o au dascălii este imensă, pentru că modelarea şi educarea unui copil, tânăr sau adult, nu poate fi făcută eficient în sincope, cu reveniri sau retuşuri. Şi, mai mult, profesorul trebuie să fie modelul pe care elevul să-1 urmeze, cumulul de valori în care discipolul trebuie să creadă. Formarea şi pregătirea elevilor nu este rezultatul însă doar al muncii asidue a celor de la catedră. Educaţia presupune existenţa unui parteneriat între familie, şcoală şi comunitate, parteneriat care să conducă la pregătirea tinerilor pentru a putea face faţă provocărilor sociale actuale, într-o societate complexă, în continuă schimbare. Din toate aceste motive şi din multe altele trebuie să apreciem, să recunoaştem şi să răsplătim munca tuturor acestor oameni. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În calitatea pe care o avem trebuie să luptăm pentru a recâştiga demnitatea profesiei de dascăl, atât sub aspectul recunoaşterii sociale a muncii depuse, cât şi prin salarizarea corespunzătoare a celor care lucrează în sistemul de învăţământ românesc. Pentru că nu există societate dezvoltată economic fără un sistem educaţional performant şi nu există sistem educaţional performant fără o motivare corespunzătoare a personalului din învăţământ. Sub acest aspect, ţin să apreciez în mod deosebit eforturile făcute de guvernarea actuală, în sensul reîntregirii salariilor tuturor categoriilor de bugetari şi, în special, în acordarea rapidă a drepturilor salariale câştigate în instanţă de cadrele didactice, şi să-mi exprim încrederea că noua Lege a salarizării personalului din sectorul bugetar va aşeza dascălul în locul pe care îl merită. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată. Laura Marin, deputat PSD Galaţi.
|