Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Sorin Iacoban.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Deaconu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Constituţia României, construită ca Lege fundamentală, este dispoziţia legală supremă din ţara noastră. Constituţia României reprezintă esenţa statului român, prin raportare la caracterele sale constitutive, relevate în art. 1 alin. (1) şi, implicit, în art. 12 al acesteia. Legiuitorul român a prevăzut o protecţie adecvată pentru cele două articole enumerate, trecând în ilicitul penal fapta de "defăimare a ţării şi a naţiunii", faptă care încalcă ordinea constituţională, aşa cum bine se stabileşte în art. 30 alin. (7) din Legea fundamentală, unde se precizează: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, incitarea la discriminare, la separatism teritorial".

Din păcate, deşi această infracţiune a fost introdusă prin Legea nr. 140/1996, prin Legea nr. 278/2006 aceasta a fost scoasă din sfera ilicitului penal, prin abrogarea expresă a dispoziţiei de incriminare, lăsând normele constituţionale fără protecţie juridică penală, oferind pentru acestea o protecţie simbolică, de natură contravenţională, prin Legea nr. 60/1991 şi Legea nr. 61/1991. Or, în speţă, a oferi Legii fundamentale, considerată lege supremă într-un stat, doar o protecţie simbolică în materie contravenţională nu reprezintă nimic altceva decât o eroare gravă a legiuitorului, eroare care trebuie îndreptată.

Faptul că această orientare a legiuitorului reprezintă o eroare gravă a fost confirmat şi de Curtea Constituţională a României, care s-a pronunţat asupra neconstituţionalităţii Legii nr. 278/2006, considerând că abrogarea expresă a dispoziţiei de incriminare, deci şi a infracţiunii de "defăimare a ţării şi a naţiunii", este profund neconstituţională.

Chiar dacă Parlamentul României a întârziat foarte mult punerea în aplicare a Deciziei Curţii Constituţionale, obligaţia nu s-a prescris din punct de vedere legal, astfel încât îmi rezerv dreptul ca săptămâna viitoare să depun un proiect de lege de reincriminare a infracţiunii menţionate, aceasta reprezentând, printre altele, un act de reparaţie morală la Constituţia României.

În ultima perioadă, asistăm la o ofensivă totală împotriva dispoziţiilor art. 12 din Constituţie, care are denumirea marginală "Simboluri naţionale" şi care stabileşte cadrul juridic în ceea ce priveşte existenţa Drapelului naţional, a Zilei naţionale, a Imnului naţional, a Stemei şi Sigiliului statului. Această ofensivă generală a fost uşurată şi de faptul că, din nou, legiuitorul român, aflându-se într-o eroare evidentă, mai mult sau mai puţin provocată, a dezincriminat infracţiunea de "ofensă adusă unor însemne", situată la capitolul "Infracţiuni contra autorităţii", din Codul penal al României.

Pentru faptul că unii dintre colegii mei de la Senat au sesizat această eroare şi au depus un proiect de lege de reincriminare a acestei infracţiuni, nu mai insist asupra protecţiei juridice penale, care este necesară şi pentru art. 12 din Constituţie. Cu toate acestea, am constatat faptul că Legea nr. 75/1994, lege-cadru care reglementează, în amănunt, arborarea Drapelului României, intonarea Imnului naţional şi folosirea Sigiliilor cu Stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, nu mai este îndestulătoare în ceea ce priveşte raportarea acesteia la noile realităţi pe care le trăieşte ţara. Astfel, Drapelul României este dat jos de pe clădirile instituţiilor publice sau este înlocuit cu banderole negre, în semn de dispreţ, sau cu drapele ale unor state străine, în timp ce Imnul naţional este dublat sau înlocuit de imnuri ale unor state străine sau ale unor organizaţii constituite pe criteriu teritorial şi etnic, care cer, la nivel naţional, segregarea teritorială.

Având în vedere toate cele precizate, vă anunţ, pe această cale, că săptămâna viitoare voi depune un proiect de lege de modificare a acestei legi, Legea nr. 75/1994, care va avea ca principal scop repunerea Drapelului naţional şi a Imnului naţional la locul meritat, conform dispoziţiilor art. 12 din Constituţia României.

Nu în ultimul rând, prin modificările făcute, am căutat să sensibilizez opinia publică în ceea ce priveşte rolul şi însemnătatea Imnului şi Drapelului naţional, conferindu-le acestora prestigiul oferit de lege.

Vă mulţumesc.

Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.