Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Sorin-Avram Iacoban. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, declaraţia politică despre decizia Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte Legea alegerilor locale.

Dragi colegi,

Curtea Constituţională a României se află în Săptămâna Patimilor. Mandatul a trei dintre judecători, printre care se află şi preşedintele Curţii, se va încheia în această decadă a lunii mai, nu înainte ca astăzi să se soluţioneze o excepţie de neconstituţionalitate a legislaţiei electorale care guvernează materia Legii autorităţilor publice locale.

Cu alte cuvinte, România se află la numai o decizie a Curţii Constituţionale de malignizarea haosului juridic. În fond, este vorba de faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate doresc ca alegerile din luna iunie să se desfăşoare în două tururi de scrutin, pentru ca sufragiul electoral să beneficieze de mai multă reprezentativitate.

În mod surprinzător, preşedintele Curţii Constituţionale s-a antepronunţat în materie, aducând la cunoştinţa publicului larg faptul că o decizie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale atacate poate fi pusă în aplicare datorită faptului că prin ea nu se urmăreşte restrângerea, ci, dimpotrivă, lărgirea dreptului electoral.

Domnule preşedinte Zegrean, dumneavoastră sunteţi un constituţionalist convins. Cunoaşteţi faptul că o astfel de decizie nu se execută din oficiu, ci că Parlamentul României are un termen destul de larg în care să iniţieze un proiect de lege nou, care să îndeplinească rigorile Curţii şi care să treacă de dublul control parlamentar, urmând şi procedura dezbaterilor în comisiile de specialitate.

Cunoaşteţi că pe data de 6 mai începe o campanie electorală şi că până la această dată este imposibil ca procedura parlamentară să fie dusă la bun sfârşit. Şi ce veţi face, domnule preşedinte, dacă Parlamentul va proceda conform dispoziţiilor legale şi va modifica legea în termen de 45 de zile, adică după data desfăşurării scrutinului electoral? Sau ce se va întâmpla dacă preşedintele României va refuza promulgarea acestei legi, potrivit dispoziţiilor legale, formulând în speţă o cerere de reexaminare, în această ultimă situaţie legea urmând să treacă probabil în următoarea sesiune parlamentară?

Ceea ce ne pune pe gânduri cel mai mult este motivul pentru care Curtea Constituţională şi-ar putea schimba în mod abrupt jurisprudenţa, menţionând că în cauză sunt şi dispoziţiile Raportului explicativ al Comisiei de la Veneţia din data 18-19 octombrie 2002, dispoziţii reţinute şi în Decizia Curţii nr. 51/2012, care insistă pe faptul că modificarea legislaţiei electorale în an electoral încalcă principiul securităţii juridice, precum şi unele principii din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, printre care menţionăm principiul stabilităţii legii, cu prioritate în materie electorală.

Decizia nr. 51/2012 rezumă fidel concluziile Curţii din Decizia nr. 61/2010.

Curtea Constituţională a României îşi menţine concluziile şi îşi întăreşte jurisprudenţa şi prin Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, care a argumentat exact aceleaşi principii ale Comisiei de la Veneţia. Pe procedură constituţională, preşedintele Senatului României de la acea dată a formulat un punct de vedere, citând Deciziile Curţii nr. 61/2010 şi nr. 51/2012, apreciind că modificările aduse legislaţiei electorale cu câteva luni înainte de alegeri aduc atingere stabilităţii electorale şi încalcă principiul securităţii juridice, instituit de art. 1 alin. (5) din Constituţia României.

În cadrul aceleiaşi proceduri, preşedintele Camerei Deputaţilor trimite Curţii Constituţionale adresa nr. 51/2453 din 13 iunie 2012, sintetizând, printre altele, faptul că adoptarea unei legi electorale cu mai puţin de 6 luni înainte de data alegerilor încalcă principiul securităţii juridice, la fel, faţă de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Analizând toate punctele de vedere, inclusiv excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a ajuns la concluzia că adoptarea de modificări ale legislaţiei electorale în an electoral încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României: "Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe grave asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot".

Ca argument pentru această decizie, Curtea Constituţională a României aduce aminte de Codul bunelor practici în materie electorală, document internaţional citat şi de jurisprudenţa CEDO în cazul Petkov împotriva Bulgariei, din anul 2009, sau în cazul Grosaru împotriva României, din 2 martie 2010.

Curtea insistă şi asupra faptului că o astfel de modificare ar aduce atingere şi principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii, oferind ca argument hotărârile CEDO în cauzele: Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Reckvenyi contra Ungariei, Rotaru contra României, Damman contra Elveţiei.

Ca o concluzie generală, Curtea stabileşte faptul că instabilitatea legislaţiei româneşti în materie electorală vine în contradicţie cu principiile statului de drept şi că orice modificare a legislaţiei electorale trebuie să aibă o solidă fundamentare, dar şi să respecte principiul securităţii juridice, adică să nu intervină cu mai puţin de un an înainte de alegeri.

Această decizie, domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, a fost luată cu unanimitate de voturi, în data de 27 iunie 2012, la această şedinţă de dezbateri şi vot participând Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea-Ştefan Minea, Iulia Motoc, Ion Predescu, Puşcaş Zoltan şi Dorel Toader, în calitate de judecători.

Deci, domnule preşedinte, aţi condus completul constituţional, în calitate de preşedinte, complet care s-a pronunţat în unanimitate, adică, şi cu votul dumneavoastră. În decizie, aţi rezumat alte două decizii electorale ale Curţii, Raportul Curţii de la Veneţia şi mai multe cauze care fac parte din jurisprundenţa CEDO.

Ce v-a făcut, domnule preşedinte, între timp, să vă răzgândiţi tocmai la sfârşit de mandat? Să fie vorba, oare, de anumite presiuni?

Dragi colegi,

Curtea Constituţională s-a pronunţat în anul 2012, admiţând faptul că o schimbare a legislaţiei electorale cu mai puţin de un an de zile până la alegeri aduce atingere statului de drept.

Acestea fiind spuse, cum interpretaţi dumneavoastră schimbarea abruptă a jurisprudenţei Curţii, tocmai cu două zile înainte de campania electorală?

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.