Parliamentary debates

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnului Magyar Loránd.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

M-am adresat de două ori Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu problema punctelor de trecere a frontierei din judeţul Satu Mare, care sunt insuficiente, având în vedere faptul că fluxul transportului de persoane şi de marfă este foarte intens.

În urma demersurilor noastre, apoi a întâlnirilor la nivel de miniştri de externe din România şi Ungaria, s-a stabilit că, dintre cele zece puncte de trecere cu caracter temporar, de-a lungul frontierei româno-ungare, două vor rămâne permanente.

Având în vedere că trecerile de frontieră Petea-Csengersima şi Urziceni-Vállaj sunt singurele treceri de frontieră permanente din judeţul Satu Mare şi că fluxul de persoane şi marfă este unul foarte intens, am salutat deschiderea celor trei noi puncte de trecere a frontierei temporare, cu scop experimental, în luna februarie, la Bercu-Garbolc, Peleş-Zajta şi Horea-Ömböly.

Conform studiului de impact, aceste trei noi treceri de frontieră deservesc în totalitate peste 40.000 de persoane, reduc distanţa de călătorie cu 120 de km şi integrează în reţeaua internaţională 17 localităţi, izolate până acum.

Datele arată că deschiderea permanentă a cel puţin uneia dintre cele trei treceri temporare ar duce la degrevarea punctelor Urzicei, dar mai ales Petea, care deservesc nu numai judeţul Satu Mare, dar toate judeţele din nordul ţării, şi nu numai, plus pe cei care din Republica Moldova vor să ajungă în est; ar ajuta la fluidizarea traficului în zona localităţilor de frontieră şi nu în ultimul rând ar eficientiza măsurile de control, în cazul intrării în zona Schengen.

Însă, conform cercetărilor noastre, cea mai bună variantă permanentă ar fi punctul de trecere dintre Peleş şi Zajta, deoarece din Zajta există posibilitatea rutei spre Fehérgyarmat sau spre Csengersima, pe DN 49 şi mai apoi pe Autostrada M3.

Din aceste considerente, precum şi ca o consecinţă a argumentelor expuse în mai multe intervenţii pe această temă, am adresat câteva întrebări punctuale Ministerului Afacerilor Interne, însă răspunsurile au fost evazive.

Mai exact, autorităţile în cauză au sugerat că rezolvarea problemei, din punct de vedere procedural, ar intra în responsabilitatea Ministerului de Externe, iar deschiderea unui punct de trecere în judeţul Satu Mare ar presupune costuri suplimentare - cheltuieli de personal, de infrastructură şi de comunicaţii, dotări speciale conform standardelor Schengen care, însă, vor fi eliminate în momentul aderării României la spaţiul Schengen.

Consider că problema expusă trebuie reevaluată şi rezolvată în cel mai scurt timp. În acest scop, fac apel la raţiune. În acest demers primează interesul cetăţenilor şi nu apartenenţa etnică sau politică.

Sper ca eforturile reunite ale partidelor, îndreptate spre satisfacerea doleanţelor şi nevoilor cetăţenilor din zonele de frontieră şi a celor care circulă frecvent pe aceste trasee, vor contribui la întărirea relaţiilor, atât cu ţara vecină, cât şi cu cea de origine a milioanelor de cetăţeni stabiliţi dincolo de graniţă.

Şi nu în ultimul rând, va fi şi o motivaţie în plus de participare a acestora la viaţa economică şi socială a României!

Magyar Loránd-Bálint, deputat al UDMR, Satu Mare.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.