Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Andrian Ampleev?

Vă rog.

Domnul Andrian Ampleev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În acest an, pe 12 februarie, se împlinesc 29 de ani de când Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a fost înfiinţată şi recunoscută ca persoană juridică, în România.

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România este o asociaţie cu caracter etnic, social, cultural, caritabil-umanitar, care reuneşte cetăţeni români cunoscuţi sub denumirea de ruşi, ruşi-lipoveni sau lipoveni.

În România, conform recensământului populaţiei din 2011, trăiesc aproximativ 23.487 de ruşi lipoveni, fiind distribuiţi teritorial în Dobrogea, Moldova şi Muntenia. Scopul asociaţiei este păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, lingvistice şi religios-culturale a etnicilor ruşi lipoveni din România.

În cei 29 de ani de existenţă, Comunitatea şi-a creat o identitate proprie printre organizaţiile minorităţilor etnice din România, punând bazele unei structuri organizaţionale solide, perfecţionându-şi în permanenţă sistemul intern de funcţionare, investind primordial în educaţie, folclor, religie şi conservarea tradiţiilor.

Pornind iniţial doar cu entuziasmul membrilor săi fondatori, Comunitatea a clădit peste ani o bază materială complexă, în aceasta regăsindu-se atât centre culturale, biblioteci, săli de conferinţă şi de studiu al limbii materne, cât şi grupuri folclorice proprii, culegătoare de folclor local şi preocupate de conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice ruşilor lipoveni din România.

Organizaţia a avut nevoie de ani buni pentru a identifica nevoile etnicilor şi a pentru a crea măsuri necesare rezolvării acestora. Reprezentarea populaţiei locale în structurile Comunităţii a necesitat numeroase etape de convingere şi susţinere a implicării locale, fapt pentru care există şi astăzi stadii diferite de implementare a structurilor organizaţionale la nivel local. Cu toate acestea, cu argumentele potrivite, au fost întemeiate până în prezent 37 de filiale ale Comunităţii.

Comunitatea reflectă la nivel naţional nevoile specifice ale etniei pe care o reprezintă. Deşi Comunitatea a fost preponderent silenţioasă în ceea ce priveşte luarea de măsuri sociale şi economice naţionale, aceasta şi-a folosit totuşi oportunitatea de exprimare în dialog instituţional, punctele sale de vedere şi nevoile populaţiei pe care o reprezintă remarcându-se în cea mai mare măsură în educaţie, cultură şi culte.

Prioritatea organizaţiei a fost dintotdeauna investiţia în educaţie. Astfel, o atenţie deosebită s-a acordat conservării şi studierii limbii ruse materne în şcoli. Au fost create clase şi grupe de studiu al limbii ruse materne, cabinete de limba rusă, în localităţile în care locuiesc preponderent ruşi lipoveni.

Glasul organizaţiei şi oglinda eforturilor acesteia de a activiza populaţia etnică locală, de a promova cultura specifică şi de a încuraja accesul la cunoaşterea limbii şi cultului propriu îl reprezintă cele două publicaţii bilingve ale Comunităţii - "Zorile" şi "Kitej Grad". Publicaţiile promovează tineri jurnalişti, antreprenori locali, meşteri populari, modele locale de viaţă, personalităţi ale etniei. Deşi Comunitatea nu îşi poate asuma succesul şi evoluţia acestora din urmă, face o prioritate din promovarea personalităţilor din rândul etniei noastre, în scopul creşterii conştiinţei identităţii proprii şi a posibilităţilor de dezvoltare personală.

Nume precum cele ale scriitorului Nichita Danilov, lingviştilor Andrei Ivanov şi Emil Iordache, filologilor Leonte Ivanov, Mihai Nistor, Feodor Chirilă, Procop Chirilov, sportivilor Ivan Patzaichin, Vasile Dîba, Elisabeta Lipă vor încuraja mereu generaţiile tinere în a investi în propriile valori, după modelul succesului generaţiilor anterioare.

Deşi Comunitatea este orientată spre interior...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Andrian Ampleev:

Mulţumesc.

Un ţel al următorilor 30 de ani ar fi creşterea participării politice a minorităţii. Societatea românească şi, în special, minorităţile au nevoie să înţeleagă beneficiile participării politice, a dreptului de a participa efectiv la luarea deciziilor la nivel local, regional şi naţional. Doar o participare efectivă în viaţa politică, economică, socială şi culturală ne va asigura dezvoltarea societăţii de mâine.

Vă mulţumesc.

Deputat Andrian Ampleev, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.