Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Sorin Năcuţă.

Vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la împlinirea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În 1918, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, în contextul prăbuşirii Imperiului Rus, Basarabia a redevenit parte din România, în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării Republicii Democratice Moldoveneşti a votat, prin vot nominal deschis, în favoarea unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: "Republica Democratică Moldovenească - aşa cum se numea ea, Basarabia -, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de România acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România".

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat Tratatul de la Paris, cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, care considerau că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, că cetăţenii Basarabiei au manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România.

Timp de 22 de ani, unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale "terorii roşii" dezlănţuite de Direcţia Politică de Stat Sovietică şi ale deportărilor de către Administraţia Generală a Lagărelor de muncă forţată - Gulag. Acesta era întocmai scopul Sfatului Ţării, inclusiv al delegaţilor ruşi sau ucraineni care au votat Unirea cu România.

Din păcate, efectele Unirii au fost anulate după 22 de ani, în 1940, când în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Cu toate acestea, conştiinţa naţională a românilor basarabeni nu a putut fi nici înfrântă, nici spulberată. În sufletul lor, ei au trăit cu convingerea că au fost, sunt şi vor rămâne români, iar Basarabia este un teritoriu românesc.

În anul 2017 s-a adoptat Legea prin care la 27 martie sărbătorim "Ziua Unirii Basarabiei cu România", zi care poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice, culturale, ştiinţifice, dedicate acestei sărbători.

România a sprijinit şi trebuie să susţină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova şi consider că asigurarea stabilităţii regionale este condiţia pentru realizarea interesului naţional al României şi al Republicii Moldova, deopotrivă, şi reprezintă garanţia unei dezvoltări economice de durată.

De asemenea, România a susţinut şi va susţine integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, integrare care poate însemna, nu doar simbolic, unificarea politică, economică şi culturală cu România.

Năcuţă Sorin, deputat de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.