Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Zisopol, vă rog.

Se pregăteşte domnul Avrămescu.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La data de 9 februarie sărbătorim limba greacă, o limbă universală, care a contribuit la îmbogăţirea lingvistică şi culturală a limbilor europene şi a multor altor limbi ale planetei. Este limba oficială a Greciei şi a Ciprului, una dintre cele 23 de limbi ale Uniunii Europene, recunoscută ca limbă minoritară în Albania, Armenia, Italia, România, Ungaria şi Ucraina.

Conform datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, limba greacă este una dintre cele cinci limbi oficiale, din totalul celor 6.500 vorbite astăzi, care au rezistat peste 4.000 de ani în istoria umanităţii şi care pot fi urmărite în scris continuu şi neîntrerupt. Amprenta limbii elene este puternică şi atemporală. În limba greacă s-au dezvoltat filosofia, literatura, ştiinţa şi medicina. Cele mai importante texte ale creştinismului au fost scrise în limba greacă, pentru a se răspândi apoi în întreaga lume.

În prezent, limba greacă este considerată limbajul IT perfect pentru noua generaţie de computere. Ziua Mondială a Limbii Elene a fost legiferată în anul 2017 în Grecia. Aceasta coincide cu ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos, ale cărui cuvinte nemuritoare definesc sărbătoarea la care ne referim - "Oare am altceva în minte în afară de libertate şi limbă?".

În România, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Limbii Elene a fost legiferată ca zi festivă prin Legea nr. 204 din 20 iulie 2018 şi a fost pentru prima oară sărbătorită la Bucureşti de către Uniunea Elenă din România şi invitaţii acesteia în anul 2019.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Viitorul limbii elene se identifică cu viitorul elenismului, grecii şi filoelenii de pretutindeni fiind principalii responsabili pentru perpetuarea acesteia.

În acest context, Uniunea Elenă din România şi instituţiile partenere acesteia s-au implicat activ de-a lungul timpului în promovarea limbii greceşti. Exemple elocvente în acest sens sunt:

• predarea limbii elene în instituţiile de învăţământ preuniversitar sau la sediile filialelor Uniunii Elene din România, ca limbă maternă sau modernă, cu notă în catalog;
• organizarea Olimpiadei naţionale de limba elenă, începând din anul 2009, în parteneriat, cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei din România;
• iniţierea şi organizarea, din anul 2014, a Olimpiadei internaţionale a elenismului, o manifestare cuprinsă în seria olimpiadelor şi concursurilor şcolare finanţate de Ministerul Educaţiei;
• studierea limbii elene la Lectoratul de neogreacă din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi;
• studii universitare, postuniversitare şi doctorale la Universitatea din Bucureşti;
• pregătirea cadrelor didactice cu specialişti de la universităţi din Grecia etc.

Pentru conştientizarea importanţei limbii elene în păstrarea identităţii etnice, dar şi a rolului său în cadrul culturii române şi al celei universale, în localităţile din România în care trăiesc membri ai Uniunii Elene se organizează anual manifestări culturale dedicate acestei sărbători, călăuziţi fiind de cuvintele lui Vangelis Iliopoulos, candidat la Premiul Andersen în anul 2018, care spunea: "Aşa cum fără lumină nu există viaţă, nici fără limbă nu există cultură. Limba elenă este suflet, sufletul civilizaţiei. Un suflet plin de lumină, un fascicul care se disipă pe întreaga planetă, se refractă în multe alte limbi, se reflectă în istoria umanităţii".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita plăcere şi onoare ca în numele membrilor organizaţiei noastre să urez un călduros la mulţi ani, limbii elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.