Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "PNRR - un eşec guvernamental care costă România miliarde".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuia să fie motorul dezvoltării României, un instrument esenţial pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administraţiei şi sprijinirea mediului de afaceri.

În practică, însă, implementarea PNRR este un eşec lamentabil, cu întârzieri grave, blocaje administrative şi o incompetenţă guvernamentală evidentă.

România are alocate 28,5 miliarde de euro, prin PNRR. Astăzi, la aproape patru ani de la începutul programului, am reuşit să cheltuim efectiv doar 6,4 miliarde de euro.

La această dată, absorbţia din PNRR este după cum urmează.

- Până în prezent, prin PNRR, România a primit 9,1 miliarde euro, respectiv: 6,4 miliarde de euro au fost efectiv cheltuiţi; restul de 2,7 miliarde de euro reprezintă o parte din prefinanţarea de circa 3,8 miliarde, folosită proporţional cu valorile decontate prin cereri de plată.

- La situaţia gravă a absorbţiei se adaugă şi blocarea tranşei nr. 3 de plată. Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2,7 de miliarde de euro, este, în acest moment, blocată, cauza fiind neîndeplinirea unor jaloane.

Rezultă că au rămas de absorbit, la nivelul lunii martie 2025, 19,4 miliarde de euro, din totalul de 28,5 miliarde de euro.

Când vom încasa acest rest, de 19 miliarde, având în vedere că mai avem un an, perioada pentru PNRR încheindu-se în 2026? Dumnezeu ştie! Asta, dacă vom mai apuca să luăm ceva din ei. De ce? Deoarece se prefigurează intenţia ca Bruxelles-ul să ne ia - nouă şi celorlalte state membre - toţi banii rămaşi neconsumaţi din PNRR.

Şi, mai grav, banii deja absorbiţi nu ajută economia românească. Majoritatea contractelor finanţate prin PNRR sunt adjudecate de firme străine. Spre exemplu, peste 600 de milioane de euro sunt plătiţi unei companii poloneze pentru trenuri, în loc să sprijinim o companie românească, precum Astra Vagoane Arad.

În tot acest haos, România îşi adânceşte dependenţa de împrumuturi.

România a început anul cu un deficit de 6 miliarde de euro, pe primele două luni, ceea ce înseamnă că se împrumuta cu 100 de milioane de euro pe zi. Din păcate, la sfârşit de martie s-a ajuns la un ritm al împrumuturilor de 115 milioane de euro pe zi, un ritm nesustenabil, care pune o presiune şi mai mare pe dobânzile pe care le plătim şi care nu au mai coborât sub nivelul năucitor de 7,3% anual. Ca o consecinţă directă a acestor împrumuturi, cheltuiala cu dobânzile statului a crescut cu 50% în primele două luni ale anului.

Acestea sunt rezultatele ultimelor guvernări: risipă, datorii şi pierderi uriaşe pentru România.

AUR cere explicaţii urgente şi un plan de redresare clar şi imediat pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din fondurile europene. România nu îşi mai permite încă o oportunitate ratată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.