Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

O invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi rog să se pregătească domnul deputat Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "De Ziua senectuţii".

Conform unei rezoluţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe 1 octombrie sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Dincolo de momentul aniversar, această zi reprezintă o dovadă a preţuirii sincere şi a respectului pe care cu toţii le datorăm persoanelor aflate la vârsta senectuţii, pentru toate eforturile, sacrificiile şi realizările lor, înregistrate de-a lungul timpului, pentru consecvenţa şi ataşamentul lor faţă de valorile şi principiile pe care se bazează societatea.

Fără îndoială, fiecare vârstă reprezintă un prag, dar în fapt vârsta nu este un hotar. Existenţa noastră, a fiecăruia, este unică. În mod evident, tinereţea reprezintă forţă şi dinamism, maturitatea generează echilibru, iar bătrâneţea aduce experienţă. Îndrăznelii şi uneori impetuozităţii începuturilor le urmează judecata măsurată şi matură a vârstei a doua, iar în ultima parte a vieţii înţelepciunea şi îndelungata experienţă a senectuţii completează ciclul nostru existenţial. Îmbătrânirea conduce la îmbogăţire spirituală, dar, din păcate, poate fi apăsată uneori de precaritatea stării de sănătate sau a condiţiilor economico-sociale.

Dinamica demografică a secolelor trecute era diferită faţă de prezent, speranţa de viaţă era mai mică, iar populaţia lumii nu avea un procent semnificativ de bătrâni. Noile achiziţii ştiinţifice privind terapiile medicale şi chirurgicale, tehnologiile de vârf, tehnologiile de implant, transplant de organe, utilizarea de celule stem conduc la creşterea speranţei de viaţă pe mapamond.

Studii statistice efectuate în Franţa indică faptul că în 1950 erau aproximativ 200 de centenari, iar în 1990 erau deja 4000. Se preconizează că în 2050 vor fi 150000 de centenari francezi. Datele statistice existente şi în ţara noastră, dar şi prognozele de la nivel mondial cer măsuri urgente, sociale şi medicale, privind populaţia vârstnică. Există zone geografice în care speranţa medie de viaţă a ajuns la 82 de ani - Japonia, populaţia de peste 80 de ani se va mări de patru ori până în anul 2020, iar mediana vârstelor se apropie deja de 50 de ani.

Conceptul prin care senectutea era considerată ca o dezangajare socială este azi înlocuit de teoria activismului, care încearcă să valorizeze social vârsta a treia şi să beneficieze de experienţa acesteia, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce în ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuţii impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor în cadrul funcţiilor sociale. Se reconsideră utilitatea vârstnicilor, folosind ca argument faptul că marile realizări din artă, ştiinţă şi cultură aparţin senectuţii. Se aprofundează temele privind relaţia vârstnicului cu societatea.

În fond, ce aşteaptă societatea de la un vârstnic şi ce aşteaptă vârstnicul de la societate? Se poate spune că vârstnicul aşteaptă respect şi ascultare, stabilitate şi conformare, iar societatea aşteaptă cumpătare, înţelepciune, echilibru, dar şi dependenţă şi comunicare.

Cei mai mulţi dintre noi vrem să trăim mai mult, dar numai dacă ne bucurăm de o bună stare de sănătate şi de standarde economice şi sociale corespunzătoare. Îmbătrânirea demnă şi decentă este susţinută de activităţi privind dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos. Întreţinerea sănătăţii şi profilaxia timpurie a bolilor cronice poate reduce riscul de declin cognitiv, depresia, boala Alzheimer şi alte forme de demenţă sau patologia de involuţie.

O campanie naţională de încurajare a îmbătrânirii sănătoase ar reduce costurile de îngrijire a vârstnicilor şi ar oferi un suport îmbătrânirii active, pozitive, îmbunătăţind calitatea vieţii şi bunăstarea psihologică a seniorilor.

Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate vizează creşterea cu doi ani a speranţei de viaţă sănătoasă a europenilor, până în 2020, prin: îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii, acordându-se o atenţie specială persoanelor vârstnice, şi asigurarea durabilităţii şi eficienţei pe termen lung a sistemelor de sănătate şi asistenţă socială.

Parteneriatul presupune cooperarea dintre Comisia Europeană, statele membre, regiunile acestora, angajaţii sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, întreprinderi, organizaţii reprezentând persoanele vârstnice, reprezentând pacienţii ş.a.m.d. Atingerea obiectivului privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate reprezintă o provocare pentru toate ţările europene, un fapt pe care România îl poate valorifica din plin.

Această abordare va putea îmbunătăţi viaţa cetăţenilor în vârstă, îi va ajuta să joace un rol activ în societate şi va reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, contribuind astfel la o creştere economică durabilă.

În încheiere, doresc să transmit felicitările mele sincere tuturor persoanelor aflate în această etapă a vieţii numită senectute. Sunt convinsă că întreaga societate românească doreşte îmbunătăţirea condiţiei vârstnicului în ţara noastră, iar Guvernul României va continua politicile de suport pentru această categorie de persoane.

Un vechi proverb românesc spune: "cine nu are bătrâni trebuie să şi-i cumpere". Sper să nu fie nevoie să facem asta, dar trebuie să luptăm pentru ca vârstnicii noştri să îmbătrânească frumos şi demn.

La mulţi ani tuturor!

Deputat Sonia-Maria Drăghici, Colegiul uninominal nr.5, Bihor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamna deputat.