Parliamentary debates

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua Limbii Elene, sărbătorită anual la 9 februarie, dată ce marchează comemorarea poetului naţional grec Dionysios Solomos, ne oferă prilejul de a omagia limba fondatoare a civilizaţiei europene.

Limba greacă este una dintre cele mai vechi şi mai influente limbi din istoria omenirii. Aducem mărturie parcursul ei de peste 3.000 de ani, ce se constituie ca un element-cheie al identităţii elene, o memorie colectivă ce înglobează idealuri şi valori pe care le recreăm şi actualizăm permanent.

De la rădăcinile sale străvechi până la forma sa modernă, limba greacă a evoluat, menţinând în acelaşi timp o continuitate remarcabilă.

Onorând limba greacă, onorăm comorile intelectuale pe care aceasta le-a produs. Dacă luăm în considerare faptul că fiecare limbă reprezintă modul de a gândi, de a exprima şi de a percepe lumea, impactul nemuritor pe care cultura greacă îl are asupra civilizaţiei noastre este incomensurabil. Valori universale precum filozofia, ştiinţa, arta, teatrul, poezia, de care cu toţii ne bucurăm, au ca temelie limba greacă, limba care a creat premisele apariţiei şi dezvoltării societăţii politice centrate pe om, bazate pe democraţie, gândire critică, dialog şi filantropie. Limbă a marilor gânditori ai Antichităţii, a Noului Testament şi a literaturii bizantine, limba greacă stă la baza multor termeni ştiinţifici, matematici şi filosofici, care sunt folosiţi în contemporaneitate pentru conceperea unui nou vocabular ştiinţific.

Cunoscând istoria limbii elene, respectând-o, recunoscându-i valoarea şi cu atât mai mult învăţând-o, putem avea acces la roadele înţelepciunii ei şi implicit la spiritul nemuritor al elenismului.

"Şi dacă un om se împărtăşeşte din cultura noastră, să se numească elen", spunea Isocrate, unul dintre cei mai influenţi profesori de retorică ai secolului IV î.Hr.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Celebrăm limba greacă ca purtător de cultură şi istorie, ca instrument de păstrare a identităţii comunităţilor greceşti şi organizaţiilor diasporei elene de pretutindeni, dar, mai presus de tot şi de toate, celebrăm spiritul elen, care dăinuie în fiecare dintre noi, indiferent dacă avem sau nu strămoşi greci.

În acest context se încadrează proiectele pentru promovarea educaţiei în limba greacă, organizate din anul 1990 şi până în prezent de Uniunea Elenă din România, împreună cu instituţiile partenere din România şi din Grecia.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Citându-l pe scriitorul american Henry Miller, căruia îi împărtăşesc ideea conform căreia "este nevoie de o viaţă întreagă pentru a descoperi Grecia, însă doar de un moment pentru a te îndrăgosti de ea", îmi închei alocuţiunea exprimându-mi recunoştinţa faţă de dumneavoastră şi faţă de toţi cei care sub o formă sau alta au contribuit şi/sau contribuie la dezvoltarea patrimoniului mondial prin intermediul limbii şi culturii elene, aripi ale spiritului elen - parte a ADN-ului umanităţii.

La mulţi ani limbii elene!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi o scurtă observaţie pentru toţi colegii prezenţi - pentru că am încheiat prima rundă de trecere prin grupurile parlamentare, având în vedere că avem foarte multe înscrieri astăzi, 27, ceea ce ar însemna 81 de minute plus timpul dintre intervenţii, vă rog, dacă se poate, să ne încadrăm în cele 3 minute.

Aveţi şi în faţa dumneavoastră - dacă puteţi, în timp ce vă ţineţi discursul, să trageţi cu ochiul - aveţi un contor acolo, pe ecran şi, dacă se poate, când ne apropiem de finalul celor 3 minute, să încercaţi să încheiaţi, din motivul de a ne înscrie până la ora 10.00 cu toate intervenţiile.

Cu această observaţie, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului AUR, domnul deputat Paraschiv.