Parliamentary debates

Domnul Mircea Duşa:

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Declaraţie politică privind creditele externe contractate de România pentru depăşirea crizei economice"

Executivul actual a făcut risipă de bani europeni, având în vedere că efectele împrumuturilor externe asupra creşterii economice "sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire!".

Drept argument, România a contractat un credit de 13 miliarde de la FMI, special pentru investiţiile menite să pună pe picioare economia, dar rezultatele nu se văd. Programul cu fonduri de 13 miliarde euro, anunţat de Guvern, în februarie 2009, pentru sprijinirea economiei a fost până în prezent mai mult imaginar decât real, deoarece s-au lansat foarte puţine proiecte viabile.

Anul trecut, oficialii de la Palatul Victoria au prezentat un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Cea mai mare parte, în valoare de peste zece miliarde de euro, trebuia să ajungă pentru proiectele de infrastructură.

Ţările vecine au oferit scutiri de taxe pentru a încuraja activitatea economică, obţinând efecte pozitive, pe când România s-a îndatorat peste puteri, fără ca cineva să ne spună ce s-a întâmplat cu banii europeni.

Oficialii BERD au atras atenţia într-un document dat publicităţii recent că în România scăderea activităţii economice a avut un impact semnificativ asupra altor variabile macroeconomice cum ar fi inflaţia, deficitele guvernamentale şi deficitele de cont curent. De asemenea, este de aşteptat să aibă un efect negativ asupra şomajului şi a sărăciei în lunile următoare, ridicând posibilitatea de tulburări sociale. În fapt, în ţara noastră recesiunea a însemnat scăderea importurilor, dar şi modificarea puterii de cumpărare, în sens negativ.

Documentul BERD arată că România a beneficiat de puternice investiţii externe, dar criza a afectat totuşi economia, cererea externă de pe pieţele de export principal a scăzut brusc, în special pentru unele mărfuri cheie, accesul la finanţare a devenit mult mai dificil şi costisitor, piedicile în calea dezvoltării firmelor mici au crescut. Ţara noastră este lăudată de BERD pentru sectorul siderurgic, care asigură exportul şi pentru puternica industrie de autoturisme, prin uzina Dacia, deţinută de Renault, în judeţul Argeş, de unde vin.

Cetăţenii s-au bucurat în ultimii ani de nouă capacitate de cumpărare, în majoritate produse importate din categoria bunurilor de consum. Mai mult, au luat credite ipotecare pentru achiziţionarea de proprietăţi. Ca urmare, cele mai multe guverne au anunţat programe fiscale diferite, dar care în realitate au avut un impact redus asupra economiei reale. România a alocat un pachet de 13 miliarde euro pentru a ajuta la contracararea efectelor grave ale crizei. Ideea a fost să aloce cea mai mare parte (mai mult de 10 miliarde de euro) pentru proiecte de infrastructură. Dar, până în prezent, stimulul a fost mai mult imaginar decât real, câteva proiecte au fost pornite şi efectul asupra creşterii economice a fost neglijabil. Alte ţări au încercat măsuri fiscale pentru a stimula mediul de afaceri, toate aceste au adus un anumit sprijin ici şi acolo, dar nu se poate spune că au constituit o abordare coerentă de combatere a crizei.

Actualul Guvern ar trebui să spună public tuturor românilor ce a făcut cu cele 13 miliarde de euro, mai ales că drumurile ţării, infrastructura rutieră arată jalnic. Nu avem nici infrastructura promisă şi suntem şi datori până peste cap. Cineva trebuie să răspundă pentru acest lucru, iar românii nu trebuie să plătească la nesfârşit greşelile, voite sau nu, ale unor guvernanţi inconştienţi şi incompetenţi, care îşi văd doar interesul de casă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim.