Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Se pregăteşte doamna deputat Carmen Hărău.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi vizează criza refugiaţilor şi migranţilor din Europa, oameni proveniţi din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu.

Recent, mass-media a mediatizat cazul tragic al morţii unui copil de origine kurdă, din Siria, pe ţărmul mării, în Turcia.

Stăm şi ne gândim: oare unde sunt aceste resorturi ale tragediilor de acest fel? Iată, interesant este că în ciuda propagandei iscate pe această temă şi care a încercat să profite în mod oneros şi nerespectând demnitatea umană a celui plecat dintre noi la o vârstă extrem de fragedă, adevăratele resorturi ale acestui conflict se găsesc tot în spaţiul sirian, în spaţiul lumii orientale.

Oamenii aceştia proveneau dintr-un oraş care se numeşte Kobane, un oraş care, cu sprijinul tacit al autorităţilor şi al armatei turce, a fost supus unei represiuni nemaiîntâlnite de către Statul Islamic şi alte organizaţii teroriste cu caracter jihadist. Organizaţii teroriste care, ce să vezi, sunt susţinute indirect şi chiar direct de multe ori de statele arabe din Golf, în primul rând de Arabia Saudită, o dictatură islamistă care şi-a făcut un adevărat stindard al politicii externe din susţinerea mişcărilor jihadiste de pe întreg mapamondul, Qatar-ul şi alte state. Iar tot aceste state, în ciuda faptului că ar fi fost datoare să acorde sprijin moral, uman şi financiar fraţilor lui musulmani aflaţi într-o gravă criză şi nevoiţi a-şi părăsi casele, nu oferă niciun fel de drepturi de azil şi refugiu victimelor conflictului sirian. Foarte interesant, nu-i aşa?!

Trebuie să departajăm situaţia. Sunt trei tipuri de refugiaţi: avem în primul rând refugiaţii reali, refugiaţii de război, pe care suntem cu toţii datori să-i susţinem, să-i ajutăm şi să-i primim, în baza legislaţiei internaţionale; avem apoi imigranţii economici. Imigranţii economici vin în Europa, pur şi simplu, în căutarea de ajutoare sociale şi în căutarea unei vieţi mai bune. Foarte puţini dintre ei se integrează. România, în acest moment, consider că nu poate primi imigranţi economici şi nici nu poate fi solidară cu Germania. Oare Germania când a fost solidară cu noi: atunci când nu ne-au primit în Schengen, atunci când au tratat discriminatoriu cetăţenii români aflaţi la muncă în Europa Occidentală?

Consider că nu putem fi solidari cu Uniunea Europeană şi nu putem accepta cotele de imigranţi.

Iar a treia categorie o reprezintă jihadiştii, o categorie minoritară în acest context al marii migraţii care a distrus, să spunem sincer, frontierele Schengen şi a trecut prin aceste frontiere Schengen mai ceva ca prin limesul Imperiului Roman, cu peste 1.500 de ani în urmă. Acest spaţiu... Şi avem aceşti jihadişti. Aceşti jihadişti reprezintă un pericol major pentru ceea ce înseamnă civilizaţia europeană şi pentru ceea ce înseamnă siguranţa naţională a statelor membre ale Uniunii Europene, cât şi siguranţa cetăţeanului european.

De aceea, România trebuie să refuze categoric cotele de imigranţi, România trebuie să-i selecteze pe cei care vor cere azil pe teritoriul ţării noastre şi mai ales să pornească de la premisa că aceste persoane se pot integra, pentru că integrarea este fundamentală.

Şi deoarece vorbim de integrare, eu cred că trebuie acordată o şansă în plus imigranţilor de religie creştină din Orientul Apropiat şi din Orientul Mijlociu, care sunt principale victime ale Islamismului în această perioadă.

De aceea nu putem accepta sub nicio formă dictatul pe care încearcă să ni-l impună Angela Merkel şi cu Jean-Claude Juncker, un dictat nedemocratic, care nu ţine cont de demnitatea umană, nu ţine cont de ceea ce înseamnă drepturile omului şi mai ales încalcă articolul 3 din Constituţia României, care prevede că este interzisă strămutarea ori colonizarea de populaţii străine pe teritoriul României.

De aceea, România nu poate fi solidară cu cei care nu au fost niciodată solidari cu noi.

Ca atare, Uniunea Europeană, iată, se găseşte în pragul unei mari crize, criză generate chiar de impotenţa sa de a-şi apăra propriile frontiere, de a-şi apăra propriii cetăţeni şi de a se lepăda odată pentru totdeauna de relativismul moral şi mai ales de această plagă a multiculturalismului, care nu a dus nicăieri.

România trebuie să trateze demn această delicată criză şi să reuşească să ia nişte decizii care să protejeze cu adevărat interesul naţional şi care să pună pe prim-plan siguranţa cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.